You are on page 1of 17

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN

VETERINAR A BANATULUI REGELE MIHAI I AL ROMNIEI


DIN TIMIOARA
___________________________________________________________________________________________

FACULTATEA DE AGRICULTUR
CICLUL DE MASTER: UTILIZAREA DURABIL A TERENURILOR AGRICOLE

CADRUL NATURAL DE FORMARE SI EVOLUTIE A SOLULUI IN


LOCALITATEA VATA DE JOS

Coordonator:
Sef lucr. Mazare Veaceslav

ntocmit:
Ing. Mihai SIMON
Anul VI, Master

TIMIOARA
2016
CUPRINS
Introducere.2
Capitolul I Incadrarea geografica a comunei
1.1.Asezarea geografica3
1.2.Geologie si litologie....4
1.3.Geomorfologie4
1.4.Clima...5
1.5.Hidrografia..5
1.6.Vegetatia si fauna6
Capitolul II Descrierea solurilor
2.1.Luvosolurile.7
2.1.1.Raspandire si conditii naturale de formare...8
2.1.2.Procese pedogenetice....8
2.1.3.Alcatuirea profilului..8
2.1.4.Proprietati..9
2.1.5.Subtipuri9
2.1.6.Management10
Capitolul III Masuri de ameliorare si de pastrare a solurilor
3.1.Implementarea sistemului complex de protectie antierozionala a
solurilor.13
3.2.Reconstituirea ecologica a vegetatiei pajistior14
Concluzii...15
Bibliografie

2
INTRODUCERE

n lucrarea de fa intitulat CADRUL NATURAL DE FORMARE SI


EVOLUTIE A SOLULUI IN LOCALITATEA VATA DE JOS , am prezentat
principalele tipuri de sol, precum si masurile e ameliorare si de pastrare a
solurilor.

Aceast lucrare a fost realizat pe teritoriul administrativ al comunei Vata


de Jos, judetul Hunedoara.

n cadrul capitolului I, intitulat Incadrarea geografica am prezentat


localitatea, vegetatia, fauna, clima, date demografice i economia.

n capitolul II intitulat Descrierea solurilor am prezentat in mod


amanunit principalele tipuri de sol si descrierea acestora.

n capitolul III intitulat Masuri de ameliorare si de pastrare a solurilor,


sunt prezentate mai multe categori de ameliorare si pastrare a solurilor, ca de
exempu implementarea sistemului complex de protecie antierozional a
solurilor.

n concluziile finale, am reluat aspectele principale tratate in lucrare, iar


apoi am scos n eviden cele mai importante idei la care am ajuns n urma la
finalizarea lucrrii .

3
CAPITOLUL I
INCADRAREA GEOGRAFICA A COMUNEI

1.1. Aezarea geografic


Comuna Vaa de Jos, situat pe drumul dinspre Brad ctre Oradea, se ntinde pe o
suprafa de 20.263 de hectare, dintre care 3.570 sunt terenuri agricole, populaia sa este de
aproximativ 3.718 de locuitori i este compus din 13 aezri, acestea fiind centrul de comun
i satele: Vaa de Sus, Czneti, Basarabasa, Prvleni, Ciungani, Ociu, Ocior, Brotuna,
Trnava de Cri, Prihodite, Ttrtii de Cri, Vata de Jos i Birtin.

Comuna Vaa de Jos este aezat la extremitatea nord-estic a judeului Hunedoara.


Poziia geografic a comunei Vaa de Jos, este limitat de valorile 4611' latitudine nordic i
2236' longitudine estic.
n partea de nord i vest comuna se nvecineaz cu judeul Arad, n partea de sud-vest
i sud se nvecineaz cu comuna Tometi, la sud-est cu comuna Vora, iar n partea de est cu
comuna Baia de Cri.
Distana de la localitatea Vaa de Jos - Deva este de 60 km, iar pn la Brad este de 20
km. Cele mai apropiate sate fa de centrul de comun sunt Prihodite i Basarabasa, aflate la
2 km fa de aceasta.
n partea de nord-est, comuna este strbtut de drumul naional DN 76 (Oradea-Brad-
Deva) i aproape paralel cu acesta, de calea ferat ce leag Deva de localitile Brad, Vaa de
Jos i Arad.

4
1.2. Geologie i litologie
Comuna Vaa de Jos se afl n depresiunea intra-montan Brad Hlmagiu, la poalele
munilor Metaliferi, la marginea de vest a rii Moilor Crieni i la confluena cursurilor de
ap Ponor i Criul Alb.
Relieful este n majoritate deluros i crete dinspre lunca Criului Alb pn aproape de
munii Metaliferi, prezentnd elemente a unei simetrii geometrice.
Relieful prezint diferene de altitudine ntre bazinul propriu-zis scufundat i coastele
dealurilor din jur, specific bazinelor tectonice intramontane. Cota terenului este de cca. 230 m.

1.3. Geomorfologie
Din punct de vedere geologic, teritoriul judeului Hunedoara se suprapune pe dou
mari uniti tectono-structurale structurale: autohtonul danubian i pnza getic. Rezultatul al
tectogenezei active, au fost delimitate dou zone: zona cristalino-mezozoic aparinnd
Carpailor Meridionali i Munilor Banatului i zona sedimentar vulcanic a Carpailor
Apuseni de sud. Cristalinul autohton (danubian) este ntlnit n masivele Vlcan, Parng,
Retezat, arcu iar pnza getic n Munii Godeanu, ureanu i Poiana Rusc. Prima zon este
alctuit din isturi cristaline, peste care se suprapun formaiuni sedimentar-mezozoice, n
special calcare jurasice. Formaiuni permo-carbonifere (conglomerate, brecii) i mezozoice
(gresii, isturi argiloase, calcare), constituie nveliul sedimentar al cristalinului. isturile
cristaline ce constituie pnza getic, sunt suprapuse de structuri sedimentare, mai ales n
vestul Munilor ureanu i n Poiana Rusc. Zona sedimentaro-eruptiv a Carpailor Apuseni
este alctuit din formaiuni sedimentare mezozoice (calcare, marne, isturi argiloase,
conglomerate, gresii) i magmatite (gabrouri, bazalturi), precum i din formaiuni neogene
(bazalturi, andezite, piroclastite).
Solul teritoriului administrativ al comunei aparine n bun parte terenurilor agricole
(50,33%) dar i pdurilor (46,17%). Fondul lemnos este valorificat prin grija silvicultorilor i
a agenilor economici care-i desfoar activitatea n acest domeniu.
Zcmntul de ap termomineral a influenat dezvoltarea localitii, care a devenit ,
dintr-o localitate agro-industrial, o staiune balneo-climateric.
Temperatura apei este de 36 0C. Apele sunt minerale, sulfurate, calcice, magnezice,
coro-sodice, cu urme de siliciu, uor radioactive, fiind recomandate pentru reumatism, boli
ginecologice, afeciuni cronice, paralizii, neuroastenii, etc.

5
1.4. Clima
Clima este temperat, avnd caracter specific depresiunilor, cu variaii mici de
temperatur. Vntul are intensiti mici, din cauza formelor de relief, care mpiedic
deplasrile masive de aer.

Media anual a temperaturii: 9 0C


Media temperaturilor celor mai sczute: -2 0C
Media temperaturilor celor mai ridicate: 18 0C
Media precipitaiilor: 700 mm (destul de ridicat)

Apele de precipitaii abundente n aceast zon sunt adunate de Criul Alb i


prul Ponor (Vaa), ambele avnd caracter torenial, dnd natere la inundaii, mai ales
primvara, dar nu numai, deoarece n decembrie 1995 apele celor dou cursuri de ap au ieit
din matc.

1.5. Hidrografia
Principalul curs de apa care strbate comuna este rul Criul Alb, n care se vars
prul Ponor(Vaa). Stratul de ap subteran este la adncimea de 3-6 m.
Zcmntul de ap termomineral are hidrostructura reprezentat prin complexul
melafiric, faliat i fisurat, prin care circul ascendent apele juvenile. Aceasta mineralizeaz
apele cu sulfai, clor, magneziu, sodiu i bronz. Dup mineralizarea apelor radiare devin
ascensionale i apar ca izvoare termominerale. Zona afectat de ape termale este restrns, dar
posibilitile de zcmnt sunt mari. Grad de seismicitate: zona F.

1.6. Vegetaia i fauna


Vegetatia este caracteristica prin plante cu o anumita talie si grad de acoperire.
Datorita indelungatei utilizari agropastorale, predomina terenurile cultivate si vegetatia
naturala care ocupa terenuri mai restranse, terenuri cu inclinatii mai mari si este reprezentata
prin palcuri de padure si pajisti natural.
Cele mai importante modificari le ofera padurea. Umiditatea este mai mare, solul se
incalzeste in mai mica masura, iar evaporatia este mai mica.

6
Vegetatia naturala din culoarul Crisului Alb este limitata la mici suprafete si se
pastreaza pe versantii puternic inclinati din zona piemontana si dealurile vulcanice, acolo
unde utilizarea agropastorala si forestiera a terenului nu a degradat vegetatia primara.
Vegetatia de lunca grupeaza asociatii hidrofile si mezohidrofile dezvoltate pe solurile
decampie aluvionara, pe luncile vailor din zona piemontana, pe glacisurile si terasele
inferioare. Vegetatia lemnoasa este reprezentata de specii de esenta moale, salcii, plop alb,
arini, porumbat, paducel, maces. In unele lunci gasim exemplare razlete de frasin, stejar,
salcam adusi de torentii din padurile invecinate si instalati pe soluri aluvionare.
Pe versantii slab inclinati, pe podurile teraselor mijlocii si superioare din zona
piemontana, insotiti cu un strat cu continut mediu de humus si o reactive slab acida, cresc din
stratul arborilor asociati cer, gorun, stejar, granite, fag, carpen, cires, salcam, arboricol lastaris
de porumbar, paducel, alun, sanger, mar paduret, par paduret, corn, maces.
Elementele faunistice specific comunei noastre corespund celor mai multor specii
existente in tara noastra. In zona noastra traiesc caprioara, vulpea, dihorul, veverita, alunarul,
soarecii de camp, mistretul care s-a inmultit in ultimul timp, provocand pagube mari in
culturile agricole. In ultimii ani, constatam o reducere a efectivelor de iepuri cauzate de iernile
lungi cu multa zapada, dar si de folosirea pesticidelor si a inmultirii rapitorilor.

CAPITOLUL II
DESCRIEREA SOLURILOR

Elementul edofic este dat de solurile brune, luvice, deschise la culoare, ce domina
terasele dealurilor piemontane, dar si soluri azonale cu aspect mozaicat. Solurile din Zarand se
caracterizeaza printr-o mare varietate, datorita influentelor natural, dar si activitatilor
productive.
Suprafetele usor inclinate de pe terase si dealurile piemontane, predominant ca
material paternal a luto-argiloaselor cu drenaj slab, au determinat o raspandire a luviosolurilor
albice pseudogleice. Pe versantii inclinati si ai magurilor vulcanice, solurile brune luvice
ocupa suprafete restranse datorita activitatii forestiere si eroziunilor natural si apar pe
versantii vailor din zona piemontana sub padurile de gorun, carpen si fag.
Existenta unui orizont slab permeabil ce ingreuneaza drenajul intern, duce la
pseudogleizare, fenomen ce se observa sip e terenurile cultivate, cu pante accentuate. Au un
colorit brun inchis si reactii acide, bogate in complexe humico-ferice si humico-aluminice cu
fertilitate naturala, buna pentru silvicultura.

7
Argiluvisolurile, sunt larg raspandite in zona piemontana mai ales in dealurile
Halmagiului, Tarnava, Brotuna, Basarabasa, partial Ociu, Ocisor, Vata, Prihodiste. Ele se
dezvolta pe depozite luto-argiloase cu un relief montan, cu suprafete preponderant plane usor
inclinate, interfluvii, poduri de terasa cu un drenaj incetinit, uneori cu exces de umiditate.
Luvisolurile albice prezinta un profil bine individualizat, puternic argilizat,
impermeabil ceea ce exprima pseudogleizarea. Fertilitatea naturala a argiluvisolurilor este
foarte scazuta cu o textura grea, regim aerohidric defavorabil dezvoltarii plantelor. Pentru
ridicarea fertilitatii e nevoie de masuri agrotehnice deosebite.

Clasa argiluvisolurilor include uramtoarele tipuri:


- solul brun-roscat;
- solul brun-argiloiluvial;
- solul brun-roscat luvic ;
- solul brun luvic;
- luvisolul albic;
- planosolul.

Argiluvisolurile domina in invelisul de sol al dealurilor suncarpatice si banato-crisene,


in podisurile si piemonturile de la exteriorul Carpatilor, in Podisul Tarnavelor si Podisul
Somesan; apar, de asemenea, pe suprafate apreciabile in partea nordica a Campiei Romane, in
Campia Somesului, in partea nord-vestica Podisului Barladului, in depresiunile intramontane
si submontane ( Oas, Baia Mare, Brasov, Fagaras, Hateg etc.). Sunt soluri relative vechi,
dezvoltate in conditii de drenaj natural in general bun sau moderat; apa freatica este situate de
regula la peste 5 m adancime, cu exceptia unor areale din campii sau terase.
Argiluvisolurile sunt soluri de culoare deschisa, cu profile net diferentiat, cu acumulare
de humus brut nesaturat, cu insusiri fizice, fizico-chimice, chimice si biochimice, si cu
potential de fertiliate moderat. Sunt folosite atat in agricultura ca teren arabil, indeosebi pentru
culture de cereale si plante tehnice sau furajere, cat si in slvicultura, pomicultura si
viticulture, sau pentru pasuni si fanete.

2.1. Luvosolurile
Soluri avnd orizont A ocric (Ao), urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) si orizont B
argic (Bt) cu grad de saturaie n baze (V) peste 53% cel putin ntr-un suborizont din partea
superioara; nu prezinta schimbare texturala brusca (ntre E si Bt pe <7,5 cm). Pot sa prezinte,
8
pe lnga orizonturile mentionate, orizont O, orizont vertic, proprietati stagnice intense (W)
sub 50 cm, schimbare textural semibrusca (pe 7,5-15 cm) sau trecere glosica (albeluvica).

2.1.1. Raspndire si conditii naturale de formare


Luvosolurile, sunt raspndite n zonele de dealuri si podis ocupnd suprafete mari n
Subcarpati, Podisul Sucevei, Podisul Trnavelor, Podisul Somesan, Podisul Getic,
depresiunile Oas, Baia Mare, Fagaras, Brasov, Hateg, precum si n partea de nord a Cmpiei
Romne si Cmpia Somesului.
Conditiile climatice n care s-au format luvosolurile sunt caracterizate prin temperaturi
medii anuale de 6-9 0C si precipitatii medii de 600-900 mm acestea depasind
evapotranspiratia, care este mai mica de 600 mm.
Vegetatia naturala, este alcatuita din paduri de gorun (Q. Petraea) si fag (Q. silvatica)
pure sau n amestec (gorun cu stejar sau fag cu brad) si o vegetatie ierboasa reprezentata n
general prin specii acidofile (Poa nemoralis, Luzula albida, Genista tinctoria, Deschampsia
flexuosa etc.).
Materialele parentale, sunt foarte variate si alcatuite din roci sedimentare: luturi,
argile, gresii, conglomerate si nisipuri care sunt sarace n elemente bazice, sau materiale
rezultate n urma proceselor de dezagregare si alterare a rocilor magmatice si metamorfice.

2.1.2. Procese pedogenetice


n urma descompunerii preponderent de catre ciuperci a resturilor vegetale provenite
de la vegetatia lemnoasa si ierboasa acidofila, la suprafata solului se formeaza un orizont de
bioacumulare Ao cu humus putin, n care predomina acizii fulvici.
Datorita conditiilor fizico-geografice si a materialului parental sarac n elemente
bazice, sarurile sunt ndepartate rapid pe profilul de sol iar n urma proceselor de alterare se
formeaza argila si sescvoxizi care migreaza din orizonturile superioare, astfel ca orizontul
subiacent orizontului de bioacumulare, capata un colorit deschis la culoare, deoarece este
foarte sarac n argila si sescvioxizi si bogat n silice coloidala (Eluviere-E). Argila si
sescvioxizii migrati din orizonturile superioare, se depun ntr-un orizont B argic (Bt), foarte
compact si greu permeabil.

2.1.3. Alcatuirea profilului: Ao-El-Bt-C sau Ao-Ea-Bt-C


Orizontul Ao - grosime 10-20 cm, textura lutoasa sau luto-nisipoasa, structura
grauntoasa sau poliedrica, culoare brun cenusiu sau brun cenusiu foarte nchis (10YR 4/2),
activitate biologica redusa, prezinta numeroase radacini ierboase si lemnoase.
9
Orizontul El sau Ea grosime 10-40 cm, textura luto-nisipoasa, structura lamelara sau
nestructurat, culoare cenusiu deschis (10YR 6/4), la uscare devine albicios, prezinta pete de
oxizi ferici, activitate biologica redusa.
Orizontul Bt grosime 60-120 cm, textura luto-argiloasa sau argiloasa, structura
prismatica, culoare brun galbui (10YR 5/6) cu pete roscate (7,5YR 6/8), prezinta pelicule
argiloase la suprafata agregatelor structurale, foarte compact, neoformatii ferimanganice
frecvente (bobovine).
Orizontul C apare la adncimi mai mari de 150 cm, textura diferita n functie de
caracteristicile materialului parental, nestructurat. Daca materialul parental este bogat n
CaCO3 se formeaza un orizont Ck.

2.1.4. Proprietati
Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic diferentiate textural, ceea ce determina
nsusiri aerohidrice nefavorabile pe profil, deoarece continutul de argila n orizontul Bt poate
fi de 1,5-2 ori mai mare dect n orizontul Ea. Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive,
continutul n humus este foarte scazut 1,5-2,5 %, n orizontul Ea poate sa scada sub 1%,
reactia este moderat acida 5-5,5 sau puternic acida la subtipurile albice n jur de 4,5, gradul de
saturatie n baze mai mic de 60% iar n orizontul Ea poate avea valori de 15-20%.

2.1.5. Subtipuri
- tipic (ti), sol care reprezinta conceptul central al tipului de sol;
- umbric (um), sol avnd orizont A umbric (Au);
- roscat (ro), sol cu orizont B argic (Bt) avnd n partea inferioara si cel putin n pete (n
proportie de peste 50%) n partea superioara culori n nuante de 7,5YR;
- rodic (ro), sol cu orizont B avnd n partea inferioara si cel putin n pete (n proportie de
peste 50%) n partea superioara culori n nuante 5YR si mai rosii;
- calcic (ca), sol avnd orizont carbonato-acumulativ sau calcic (Cca) sau pudra friabila de
CaCO3 n primii 125 cm (sau n primii 200 cm n cazul texturilor grosiere);
- rezicalcaric (rk), sol care prezinta orizont C cu carbonati reziduali ncepnd din primi 125
cm;
- psamic (ps), sol avnd o textura grosiera cel putin n primi 50 cm;
- vertic (vs), sol avnd orizont vertic situat ntre baza orizontului A (sau E daca exista) si 100
cm;
- albic (ab), sol avnd orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu exceptia cazurilor n
care a fost subtiat prin includere n stratul arat);
10
- glosic (gl), sol avnd orizont eluvial care patrunde n limbi n orizontul B (E+B) (trecere
glosica sau albeluvica);
- planic (pl), sol cu schimbare texturala brusca ntre orizontul eluvial E (El sau Ea) si
orizontul B argic (Bt) pe 7,5-15 cm;
- stagnic (st), sol avnd proprietati hipostagnice (orizont w) n primii 100 cm sau proprietati
stagnice intense (orizont stagnic W) ntre 50-200 cm;
- gleic (gc), sol avnd proprietati gleice (orizont Gr) ntre 50-100 cm;
- litic (li), sol cu roca compacta consolidata (orizont R) continua n profilul de sol;
- scheletic (qq), sol cu caracter scheletic (cu peste 75 % schelet) avnd orizonturi A, E sau B
excesiv scheletice;
- sodic (ac), sol avnd orizont ac (alcalizat sau hiposodic) n primii 100 cm sau orizont na
(natric) ntre 50-100 cm.

2.1.6. Management
Datorita slabei aprovizionari cu elemente nutritive si a diferentierei texturale pe
profilul de sol, luvosolurile prezinta o fertilitate scazuta pentru majoritatea plantelor de
cultura. Pot fi pretabile pentru culturi de cmp cum sunt: gru, porumb, floarea soarelui, trifoi
sau pajisti, plantatii de pomi si vita-devie, productiile obtinute fiind n general scazute. Pentru
obtinerea unor productii ridicate, se impune, aplicarea unor masuri de ameliorare complexe
cum sunt: amendarea calcica pentru luvosolurile cu reactie acida, lucrari de mobilizare
profunda pentru eliminarea excesului de apa si mbunatatirea permeabilitatii solului,
efectuarea lucrarilor agricole n perioadele optime de umiditate si aplicarea de ngrasaminte
organice si minerale pentru suplimentarea rezervei scazute de elemente nutritive.

11
CAPITOLUL III
MASURI DE AMELIORARE SI DE PASTRARE A SOLURIOR

Pentru fiecare comun este necesar elaborarea fiei cadastrale a strii de


calitate a nveliului de sol a terenurilor agricole i a raportului pedologic cu
recomandri concrete privind combaterea degradrii solurilor i exploatarea lor
raional
Masurile de ameliorare a solului in agricultura biologica vizeaza
urmatoarele doua obiective esentiale:
- sporirea fertilitatii naturale;
- cresterea activitatii biologice din sol.
Solul este un organism viu, care se naste traieste si poate muri. El este
format din 45% substante minerale, 7% substante organice, 25% aer si 23% apa.
Substanta organica este formata din 85% humus, l0% radacini de plante si
5% flora si fauna solului.
Intre flora si fauna solului pe de o parte si humusul din sol pe de alta
parte, exista o stransa corelatie pozitiva, fapt pentru care piatra unghiulara a
agriculturii biologice este humusul solului. Agricultorii stiu ca humusul nu este
un dar al naturii (ca in padure), ci un rezultat al harniciei si priceperii omului.
Tipul de sol ideal pentru agricultura biologica este un sol de culoare brun
- inchisa, cu miros de pamant de padure, cu o structuri glomerulara, bogat in
rame si radacini de plante, cu o textura mijlocie si un drenaj bun.
Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate
anterior sunt:
- administrarea sistematica de gunoi de grajd - cel mai important
ingrasamant si ameliorator de sol din agricultura biologica.Gunoiul de grajd se
va completa cu ingrasaminte verzi. in asolament se vor introduce plante
leguminoase in proportie de 25-33%.

12
- mentinerea solului acoperit cu vegetatie tot anul (daca se poate si iarna)
prin: culturi intercalate, culturi succesive, ingrasaminte verzi, mulcire.
- evitarea compactarii solului, fapt pentru care se vor folosi tractoare si
masini agricole usoare, cu treceri cat mai putine peste teren . Solul se va lucra
numai la umiditatea optima, in nici un caz "pe moale".
- mentinerea pH-ului solului in limite optime (6-7), conditie care
determina valorificarea integrala a macro- si microelementelor de catre plantele
de cultura si cresterea capacitatii de tamponare a solului. Acest fapt face ca solul
sa suporte mai bine conditiile climatice nefavorabile si eventualele greseli
tehnologice. Activitatea biologica la un pH slab acid decurge cu intensitate
maxima. Pentru corectarea pH-ului se vor folosi, in general, amendamentele
cunoscute. Este bine sa administram amendamentele toamna, in doze
fractionate,de-a lungul a 2-3 ani.
- pentru completarea necesarului de microelemente, se administreaza
faina de roca (bazalt, dolomit, granit, tuf vulcanic), o data cu gunoiul de grajd, in
doze de 200-500kg/ha anual sau 500-1.500kg, o data la 3-5 ani.
- lucrarea protectiva a solului, care inseamna interventii blande asupra
solului:
aratura superficiala (in nici un caz nu se va ajunge la
orizontul B) + afanare cu scormonitorul sau afanatorul;
scarificarea, pe solurile grele;
folosirea: grapelor cu discuri usoare,imediat dupa aratura ;
folosirea cultivatoarelor, combinatoarelor, grapelor cu colti,
grapelor vibratoare, cultivatoarelor-pieptene, grapelor-perie,a
sapelor rotative,etc.;
lucrarea solului la: umiditatea optima;
menfinerea solului acoperit cu vegetatie sau cu materiale
organice;

13
- masuri si tehnologii antierozionale pe pante;
- drenarea solurilor cu exces de umiditate s.a.

Organizarea, n baza rezultatelor cercetrilor pedologice a teritoriului


comunelor i gospodriilor agricole, revederii structurii folosinelor agricole i
silvice, restructurarea folosinelor n funcie de natura proceselor de degradare i
necesitatea meninerii echilibrului ecologic dintre ecosistemele naturale i cele
antropice.

3.1. Implementarea sistemului complex de protecie antierozional a


solurilor
Eroziunea solurilor este factorul principal de degradare a nveliului de
sol, care conduce la agravarea situaiei ecologice generale n ar: are loc
nnmolirea i poluarea bazinelor acvatice i terenurilor din depresiuni, se
distrug drumurile, construciile, instalaiile i construciile hidroameliorative.
Sistemul complex de protecie antierozional a solurilor se realizeaz prin
proiecte de organizare i amenajare antierozional a moiilor comunelor,
bazinelor acvatice i cuprind urmtoarele aciuni i msuri:
- repartizarea folosinelor agricole pe versani n conformitate cu
condiiile de relief i pedoclimatice, orientarea solelor pe direcia
general a curbelor de nivel;
- stabilirea unei reele de canale pentru evacuarea dirijat a surplusului
de ap de pe versani i prevenirea eroziunii n adncime;
- stabilirea unei reele optime de drumuri tehnologice, amplasarea lor
corect pe pante;
- efectuarea amenajrilor fitoameliorative (nfiinarea perdelelor
forestiere, nierbarea sau mpdurirea versanilor cu nclinare mai
mare de 20, transformarea n fnee a terenurilor puternic erodate);

14
- implementarea agrotehnicii antierozionale, efectuarea lucrrilor
agrotehnice pe direcia general a curbelor de nivel; cultivarea
culturilor agricole n fii alternative cu benzi nierbate; asolamente
antierozionale etc.;
- combaterea eroziunii n adncime prin amenajarea corespunztoare
a ravenelor;
- stabilizarea alunecrilor de teren.

Msurile principale de prevenire i combatere a alunecrilor de teren sunt


urmtoarele:
- construirea canalelor de evacuare rapid a apei pluviale;
- drenarea terenurilor prin diferite metode;
- captarea izvoarelor de coast;
- mpdurirea terenurilor afectate sau care pot fi afectate.

3.2. Reconstruirea ecologic a vegetaiei pajitilor


n rezultatul suprapunatului practic toate pajitile sunt degradate,
productivitatea lor este extrem de mic i nu depete 46 q/ha de mas verde.
Msurile de refacere i mbuntire a pajitilor sunt:
- reglementarea punatului reieind din capacitatea de producie a
pajitilor;
- efectuarea lucrrilor de suprafa (grpatul pajitilor toamna trziu sau la
nceputul primverii, fertilizarea, amendarea cu ghips a terenurilor
soloneizate etc.);
- folosirea mixt fnea-pune sau pune-fnea;
- combaterea eroziunii solului prin mpduriri; supransmnarea
terenurilor degradate;
- combaterea salinizrii prin lucrri de amenajri ameliorative,
nsmnarea cu plante rezistente la salinizare;

15
CONCLUZII

Pornind de la prezentarea aspectelor fizico-geografice specifice localitii,


am demonstrat c ea ofer condiii prielnice dezvoltrii vieii socioeconomice.
Textura solului prezint o importan deosebit n legtur cu capacitatea
de producie a solului, caracteristicile agronomice i cele ameliorative
Msurile de conservare i mbuntire a calitii solului vor urmri, cu
precdere, respectarea exigenelor agropedoameliorative curente, n vederea
realizrii i conservrii n sol a unui regim aerohidric corespunztor unei
funcionaliti optime.
Organizarea, n baza rezultatelor cercetrilor pedologice a teritoriului
comunelor i gospodriilor agricole, revederii structurii folosinelor agricole i
silvice, restructurarea folosinelor n funcie de natura proceselor de degradare i
necesitatea meninerii echilibrului ecologic dintre ecosistemele naturale i cele
antropice.
Din cauza potenialului productiv redus n zonele secetoase se impune
fertilizarea i irigarea cunorme de udare mici i repetate. n condiii de irigare i
fertilizare pe solurile cu textur grosier cum sunt Psamosolurile , se poate
cultiva via de vie, pomi fructiferi i un sortiment redus de culturi de cmp.
Un avantaj al acestor soluri l reprezint regimul termic cu temperaturi
ridicate

16
BIBLIOGRAFIE

1. http://www.primariavatadejos.ro
2. http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/solurile_romaniei.pdf
3. http://www.horticultura-
bucuresti.ro/fisiere/file/Manuale%20An%20I%20Horti%20invatamant%20la%20dista
nta/Pedologia.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Vaa_de_Jos,_Hunedoara

17