Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • E. Polihroniade - Meciul Kasparov - Karpov, New York & Lyon

    Uploaded by

    Denon Evon
    63 views76 pages
    chess

    Original Title

    E. Polihroniade – Meciul Kasparov – Karpov, New York & Lyon

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    chess

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    63 views76 pages

    E. Polihroniade - Meciul Kasparov - Karpov, New York & Lyon

    Uploaded by

    Denon Evon
    chess

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 76
    GARY KASPAROV, campion mondial, 27 de ani, filolog, nascut la Baku in Azerbaidjan, brunet, frumos, elegant, clocotitor ca un vulcan inaintea eruptiei, in jocul de gah are un stil agresiv, este un tactician extrem de periculos, ii place riscul! , Pasiuni: filozofia si sportul. Inoat&, joac& tenis gi fotbal. Despre slabiciunile lui Kar- pov a declarat: “Joac& slab partidele decisive. Poate gi din cauza relatiilor adversative dintre noi, care creeazi o anumita stare psihologica”. ANATOLI KARPOV, chalanger, 39 de ani, econo- mist, nascut la Zlatoust in Re- publica Rusa, suplu, blond, cu ochi albastri, neobignuit de stralucitori, calm, retinut, in gah este jucdtor cu stil defen- siv, fin cunosc&tor al subtilita- tilor pozitionale. Pasiuni: filatelia gi tenisul. Este posesorul uneia dintre cele mai bogate colectii filate- lice. Despre slabiciunile lui Kas- parov a declarat: “Gary es- te foarte periculos cind are initiativa dar joac& mai slab cind este obligat sa se apere. Are tendinta s& subestimeze adversarul”. “Sahul este piatra de jncercare a inteligentei” Goethe Pe Brodway un... nou spectacol! Pe scena teatrului “Hudson” s-a desfagurat in linigte de templu, un gen de spectacol pe care America nu |-a mai vazut de 83 de ani: meciul pentru titlul de cel mai bun juc&tor de gah al lumii, al acestei lumi in continua efervescenta, plina de contraste gi conflicte, de sperante si dezamagiri, aspiratjii si resemnari, vesela si trista! Cei doi protagonisti, personalitati incintatoare sint in acelas timp, total diferiti, se evita, nu isi vorbesc; ii unegte doar dragostea pentru gah gi imensul lor talent. Se urasc? Karpov spune despre Kasparov: “Luati un singur fapt, arhicunoscut gi veti vedea c& in jurul lui va spune multe minciuni”. Kasparov despre Karpov: “Eu nu vreau sé spun c& este un mincinos, dar el, in mod obignuit, spune ceea ce este complet rupt de realitate”. Este interesant c& acest gen de rivalitate, istoria milenarului joc al regilor a mai cunoscut. Explicatia ar putea consta in dorinta de a creea un climat de indirjire specific marilor conflicte. Ilustrativ’ in acest sens este declaratia marelui maestru international Victor Korcinoi, fost vicecampion mondial: “Eu trebuie s&-mi urasc adversarul”. Meciul pentru titlul suprem are 24 de partide, primele 12 s-au jucat la New York, urmatoarele la Lyon, Franta. Pina la acest meci cei doi mari “K” au jucat impreun& 120 de partide pentru suprematia mondial, dintre care 17 s-au incheiat cu victoria lui Kasparov, 16 cu cea a lui Karpov gi 87 au fost remize. In pofida antipatiei reciproce declarate, cei doi au fost nevoiti s4 stea unul in fata celuilalt peste 500 de ore. La acest me: sparov a avut alituri pe sotia sa Maria, mama Klara gi o ech Jizatori alcatuit&é din marii maestri sovictici: li, Dolmatov, Georgadze, Sakarov gi Gurevici. Karpov a venit cu sotia sa Natasa si a fost insotit de secundantji: sovieticul Krogius, ungurul Portisch si americanul Henley. Reamintim ca pentru prima oar& in meciul pentru titlu cei doi mari maegtri s-au intilnit in 1984 in celebrul meci de 48 de partide si cinci luni de tensiune epuizanta, intrerupt brusc de pregedintele Federatiei internationale de gah (FIDE). filipinezul Florencio Campomanes, la scorul de 5-3 pentru Karpov. Au mai jucat apoi la Moscova, Londra gi Leningrad. Ultima oar s-au intilnit in 1987 la Sevilla cind meciul s-a incheiat cu scor egal, 12-12, Kasparov réminind in posesia titlului conform regulamentului care prevede ca in caz de egalitate titlul revine detinatorului. Interesul pentru meci a fost uriag. Au fost prezenti ziaristi de pe toate continentele, comentatori de mare prestigiu, mari maegtri de renume mondial, care au urmarit cu sufletul la gura acest meci exceptional. S-a jucat la cote extrem de inalte, atilnite, un fel de gah al mileniului al 3-lea! Ap&rarea Indiana regelui. Varianta Samisch. Karpov - Kasparov. 1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 (Cu aceast& mutare, Kasparov gi-a exprimat optiunea pentru apararea Indiana regelui, una dintre deschiderile sale preferate alaturi de Indiana Griinfeld) 4.e4 d6 5.f3 vezi diagrama 1 (in mod cu totul surprinz&tor, Karpov alege varianta Samisch, caracterizata prin planuri de atac, deosebit de agresive, pozitii tactice, mult mai apropiate de stilul lui Kasparov decit de cel al lui Karpov. Surpriza are far& indoial& in primul rind un 4 caracter psihologic) 5...0-o 6.Ne3 c6 (Linia de joc din partida, apartine marelui maestru international gi publicist american Robert Byrne. Modalitatea principal’ de a combate varianta Samisch este 6...Cc6) 7.Nd3 a6 8.Cge2 b5 (Negrul organizeaz’ un contraatac rapid pe flancul damei) 9.0-0 Cbd7 10.Tc1 e5 vezi diagrama 2 (Negrul ia cu asalt si centrul) 11.a3 (O mutare imprevizibil. In sala de presi marele maestru sovietic Razuvaev a sugerat 11.d5 in timp ce marele maestru american Seirawan indica 11.b4; in niciun caz nu 11.dxe5,la care ar fi urmat 11...Cxe5! gi desigur nu 11...dxe5 cu 12.c5! Intr-o partida anterioara Diez del Corall - Spassky, Palma de Mallorca 1969, s-a jucat 11,b3 exd4 12.Cxd4 Ce5 13.cxb5 axb5 14.Ne2 d5 cu un ugor avantaj pentru negru) 11...exd4 12.Cxd4 Nb7 13.cxb5 cxb5 (Luarea la b5 cu pionul ¢ a surprins, analizatorii s-au agteptat la capturarea cu pionul a pentru a nu lasa pionul d izolat. Kasparov insa a vazut ca mai devreme sau mai tifziu inaintarea d5 va fi inevitabila gi in consecint’ clucidarea slibiciunii d6) 14.Tel (Mutare efectuata dup& o jumitate de ord de gindire: Preocuparea principala a albului era desigur cum s& impiedice inaintarea d5. Specialistii prezenti in sala de pres& apreciau c& dupa mutarea 13-a, negrul a cistigat duelul ps ceea ce privegte prima fae a partid 15.Nf1l Te8 16.NF2 (Elibereazd coloana px 1 (Inevitabilul s-a produs!) 17.exd5 Cxd5 18. Cxd5 (A fost mult discutat dacd acest schimb era intr-adevar necesar, dac& instalarea calului din d5 pe cimpul f4 ar fi trebuit neap&rat evitata si daca nu ar fi fost mai interesantd continuarea: 18.Ce4 Cf4 19.Cc5 Dg5 20.Rh1 Nd5 21.Ne3 cu amenintarea de a cistiga o pies&) 18...Dxd5 19.a4! (Karpov sesizeazi momentul in care sa atace flancul damei pentru a creea negrului slabiciuni gi pentru a imprima fort& nebunului de cimpuri albe de la fl!) 19...Nh6 (Kasparov nu suporta ideea de a fi atacat si raspunde imediat cu o mutare agresiva dar care implica riscuri. I-ar fi dat mai multa siguranta continuarea linigtita 19...Cc4 20.axb5 axb5 21.Cxb5 Dxd1 22.Texd1 Cxb2 23.Td7-Nc8 24.Td6 Ne6) 20.Tal! Cc4 (Calul se instaleaz& pe un cimp inaintat gi intervine astfel in 5 apararea pionului b5. Alternativa 20...b4 a fost respinsa probabil din cauza posibilitatii 21.Cb3) 21.axb5 axb5 22.Txa8 vezi diagrama 3 (Aceasta a fost mutarea lui Karpov si dupa cum vom vedea in continuare a dus spre egalitate. Interesant este.faptul ca pentru prima oar’ in istoria campionatului mondial si a gahului in general printre comentatori gi analizatori se afla un computer, celebrul “Deep Thought”, poate cea mai puternicd, magina la ora actuala de jucat gi analizat gah. Dupa elaborarea multor studii, computerul a anuntat, e adevarat, in ziua urmatoare, ca in acest moment, pe care il vedeti in diagram, partida ar fi fost cigtigata de alb si indic& urmatoarea analiza: 22.b3 Cd6 (22...Txel 23.Txa8+ Nxa8 24.Dxel Cd2 — 24...Cd6 25.Cxb5 Cxb5 26.De8+ gi 27.Dxb5 cu pion in plus — 25.Nxb5 Cxb3 26.De8+ Nf8 27.Cxb3 Dxb3 28.Nc5 ameninta mat sau 26...Rg7 27.Cxb3 Dxb3 28.Nd4+ f6 29.De7+ Rg8 30.Dd8+ Nf8 31.Nc5 Df? _32.Nc4 deasemenea conduce spre decizie) 23.Txe8+ Txe8 24.Cxb5!_Cxb5 25.Dxd5 Nxd5.26.Ncbé gi albul are un pion in plus. ins& specialistii prezenti la meci au temperat optimismul maginii, apreciind c& avantajul este totusi insuficient pentru a cistiga partida) 22...Txa8 23.Db3 (S-a mai propus in aceasta pozitie si 23.Cxb5 Dxd1 - 23...Dxb5 nu ar fi fost mai bine din cauza 24.b3 Nd5 25.Te5! cistig’ - 24.Txd1 Cxb2 25.Tb1 Ng7 26.Nd4 Ca4 27.Nxg7 Rxg7 28.Cc7 Ta7 29.Tal Nc6 30.Cb5 Tb7 gi negrul nu are probleme) 23...Nc6 24.Nd3 vezi diagrama 4 (Dupa parerea marelui maestru international american Seirawan s-at putea ca acesta s& fie momentul in care Karpov i-a permis campionului mondial s& se elibereze definitiv si sugereazd o continuare mult mai periculoas4 pentru negru: 24.Cxc6 Dxc6 25.Dc2 Ta2 26.Dd3 cu atac promitator) 24...Cd6 (Aici se demonstreaz’. inc& odat& fantezia si profunzimea de calcul a tindrului campion mondial care sacrifici un pion dar a vazut mult mai departe: il va recupera gi va ajunge in pozitie total lipsité de probleme) 25.Dxd5 Nxd5 26.Cxb5 Cxb5 27.Nxb5 Ng? 28.b4 Nc3 29.Td1 Nb3 30.Tb1 (Este mutare unicé. Tuitiativa negrului a devenit foarte taioasa. incercarea 30.Tcl Id2! 31.TD1 Nc2 32.Tb2 Tal-+ 33.Nfl d3 ar fi dus la infringere 6 ca si 30.Td3 Tal+ gi negrul cigtigi) 30...Na2 gi la propunerea lui Kasparov cei doi rivali gi-au dat mina convenind asupra remizei, dupa patru ore gi patruzeci gi opt de minute de joc. A fost o partid& in care Karpov a incercat o variant’ nou& pentru repertoriul sau, foarte bine pregatita, respinsa insd de Kasparov printr-o linie de joc mai putin uzitata. $i daca au fost momente cind albul a avut avantaj acestea au fost rasturnate prin jocul inventiv, foarte activ al negrului. In numarul urmator vom analiza partida a II-a, una din cele mai senzatjonale ale meciului! Diagrama 1 Diagrama 2 Ba Buel” aia/a] [s[a/8 we] [tial a lt Ble) [i be Pp Stimati cititori, Cu mare bucurie oferim iubitorilor de sah o colectie care s& substituie, deocamdata, lipsa unor publicatii de specialitate. Incepind cu numéarul de fata vom prezenta partidele meciului pentru titlul mondial dintre Kasparov gsi Karpov, care s-a desfagurat in lunile octombrie —- decembrie la New York gi Lyon. Partidele sint 24 gi fiecare numar al colectiei noastre va prezenta cite una, insotita de comentarii astfel ca pe ling’ satisfactia de a urméari extraordinara lupta a celor mai buni gahisti ai lumii, cititorul va putea afla multe din tainele inegalabilei gi minunatei inventii a mintii omenesti! Prezenta la New York si Lyon am cules impresii personale, am asistat la analize ample ale unor mari personalitati cum ar fi Mihail Tal, Victor Korcinoi, Boris Spassky, Efim Geller, Lajos Portisch, Samuel Reshewsky, Roman Dzindzihagvili si multi, multi altii, analize pe care le prezentam in adnotirile noastre. Veti gasi in 24 de numere ale colectiei “Sah universal”, a editurii Epoli, cele mai interesante, frumoase gi instructive momente ale unei confruntari fara precedent in istoria milenara a sahului gi in final, veti avea inm&nunchiate toate partidele meciului! Dorim deasemenea ca modesta noastra publicatie si joace rolul unui liant, pentru noi toti cei ce iubim gahul ca gi pentru cei ce vor veni in marea noastra comuniune, fideli devizei internationale “Sintem o singura familie” — “Gens una sumus”! LEI 10 editura epoli 4 — \ GARY KASPAROV, ANATOLI KARPOV 4 $i arbitrul GEURT GIESEN “Sahul face cinste spiritului omenesc” Voltaire Impresii de la fata locului... Asadar, teatrul “Hudson” din Manhattan a fost gazda celei de a cincea confruntari dintre cei doi mari “K”, care se “dueleaz&” de gase ani pentru suprematia mondiala. Inaintea meciului, Kasparov impreuna cu sotia, mama gi analizatorii, s-au autoizolat pe malul oceanului, intr-o oaz& de linigte si soare, 2 “Martha’s vineyard”, pentru a fi cit mai departe de tumultul vietii cotidiene de acas&. Aici Kasparov s-a pregatit intens, aga cum nu’a f&cut-o niciodat& pind acum. Programul a fost strict: dimineata, doi kilometri alergiri, apoi inot sau tenis; dupa amiaza cinci-gase ore gah, analize detaliate cu mari maegtri. Karpov s-a pregitit mai aproape de casi, in Uniunea Sovietica, la Odessa, intr-o discretie desivirsit’. La New York, metropola a finantelor, o impresie deosebit’ a facut-o fondul de premii, de trei milioane de dolari, cel mai mare de pind acum intr-o competitie sahist3! Un singur bilet de intrare costa 100 de dolari! In privinta ganselor in meci, pirerile au fost imprtite. Multi au acordat prima gans& lui Kasparov. Altii s-au abtinut mai ales ca urmare a preocup§rilor sale politice din ultima vreme. Este cunoscut faptul cé marele maestru Kasparov, fervent lupt&tor, intentioneaz& ca prin recucerirea titlului de campion mondial sa-si construiasc’ o nou& ramp’ de lansare pentru o viitoare cariera politici, mai intii ca parlamentar gi apoi, mai sus, pind la functia de... pregedinte! Karpov gi-a precupetit energia, s-a concentrat mai mult asupra acestui meci cu speranta de a culege toadele muncii sale. $i in ziua a doua a meciului, teatrul Hudson a fost luat cu asalt. Stiluri complet opuse, Kasparov — inflacdrat, oricind gata s& sacrifice pentru initiativ’, Karpov - echilibrat, tempereaz’ situatiile prin manevre subtile. $i tocmai pentru c& sint atit de diferiti unul de celalalt, ei ne dau in sah totul, ne ofer’ impreun’d modelul gahistului ideal, spectacolul gahist suprem. Cum arta sala de concurs? Pe sceni cei doi mari campioni. Karpov a cerut in mod expres un fotoliu confortabil, din piele, acelag pe care J-a mai folosit gi la intilnirile anterioare. Kasparov s-a multumit cu un simplu scaun de birou. Spectatorii puteau urméri partida prin intermediul unui mare ecran situat deasupra scenei si pe care erau transmise mutarile, concomitent cu efectuarea acestora. {n pfrtile laterale alte dou’ ecrane redau prin intermediul camerelor de luat vederi mimica, framintarile, calmul sau nelinistea celor doi mari maesgtri 3 de-a lungul orelor gi zilelor acestui meci fri egal. in acelag . timp pentru a intelege mai bine ce se intimpla pe tabla de demonstratie, spectatorii, prin intermediul c&stilor, au beneficiat de explicatii detaliate, analize ample ale marilor maestri. Am amintit c& printre cei mai activi comentatori ait meciului se afla si computerul “Deep thought” care avea avantajul vitezei (intr-o secunda calculeaz& un milion de mutiri), dar ii lipsegte cu desavirgire intuitia. De altfel va mai trebui s& treac& timp pina cind magina s& aib& ultimul cuvint in gah, deocamdata atit Kasparov cit si Karpov au invins computerul. M&rturisesc sincer c&é m-am speriat de cite ori avea dreptate si m& bucuram tainic atunci cind gresea. Era doar o slabiciune omeneasci.... Partida a Il-a, New York Partida spaniol&. Kasparov - Karpov. 1.4 (in meciurile pentru titlul de campion mondial, Kasparov a abordat destul de rar mutarea e4, desi nu-i displace, dar din motive necunoscute nou& a preferat schemele de deschidere aga zis inchise. De aceastX dat%, mutarea e4 constituie aproape o surpriz&, cu atit mai mult cit s-a ficut cunoscut c& in delegatia de analizatori a lui Karpov a sosit in ultimul moment marele maestru international Zaitev, specialist al partidei spaniole. Pe ce se baza Kasparov? Fri indoial& pe analize aprofundate, eventuale inovatii in aceast& arhicunoscutd deschidere) 1...e5 2.Cf3 Cc6 (Karpov a... “ridicat minuga”! Accept& provocarea. Dac ar fi dorit s-o evite ar fi jucat 2...Cf6, Apdrarea rusd, una dintre armele sale de baz3 impotriva pionului din fata regelui) 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Ne7 6.Tel b5 7.Nb3 d6 8.c3 0-0 9.h3 Nb7 10.d4 Te8 (in ultima decad& a fost destul de des intilnit& varianta elaborat& de insusi Zaitev gi 4 pe care Karpov a adoptat-o cu mare incredere. Cel mai recent a aplicat-o in meciul contra marelui maestru olandez Timman si probabil pe aceste partide se bazeaza analizele lui Kasparov. Daca albul ar dori in aceast& pozitie remiza, ar putea-o obtine in felul urmator: 11.Cg5 Tf8 12.Cf3 Te8 13.Cg5 s.a.m.d. Nu putem s& nu amintim c& “duelul” spaniol a inceput intre cei doi “K” inc& din primul lor meci pentru titlul suprem. Prima oar’ s-au intilnit in partida a 44-a cind s-a jucat in felul urm&tor: 11.a4 h6 12.Cbd2 exd4 13.cxd4 Cbh4 14.De2 Nf8 15.e5 Nc6 16.axb5 Nxb5 17.Dd1 Cfd5 18.Ce4 si albul pastreaz& initiativa. Varianta a fost din nou jucata in partida 46-a: 11.Cbd2 Nf8 12.a4 Dd7 13.axb5 axb5 14.Txa8 Nxa8 15.d5 Cd8 16.Cfl h6 17.C3h2 Cb7 18.Nc2 Cc5 19.b4 gi din nou albul are joc promititor. In ambele partide albul a obtinut un ugor avantaj degi s-au incheiat remize. Disputa teoreticd a continuat si in meciul urmitor, in partida a cincea unde pina la mutarea a 14-a s-a jucat identic cu partida a 46-a. De aceasta data dupa 15.d5, Karpov a preferat 15...Ca5!? la care a urmat: 16.Na2 c6 17.b4 Cb7 18.c4 Tc8 19.dxc6 Dxc6 20.c5 Cd8 21.Nb2 dxc5 22.bxe5. Dxc5 23.Nxe5 Cd7 24.Nb2 Db4 gi negrul a preluat initiativa pe care a concretizat-o intr-o foarte pretioas% victorie) Cbhd2 Nf8 12.a4 h6 13.Nc2 (Si aceasta’ pozitie a fost intilnité in partida a noua a meciului din 1985 unde negrul a continuat cu 13...Cb8 14.Nd3 c6 15.Cfl Cbd7 16.Cg3 De? etc.) 13...exd4 14.cxd4 Cb4 15.Nb1 (Lupta teoreticd incepe s& aiba un caracter principial: de partea cui se afla dreptatea? Qi aceastd pozitie a mai fost jucat& in cea de a doua jum&tate a meciului din 1986, care a avut loc la Leningrad. In partida a 14-a s-a continuat: 15...c5 16.d5 Cd7 17.Ta3 c4 18.axb5 axb5 etc. gi care s-a incheiat cu victoria lui Kasparov; in partida a 16-a albul a optat pentru 18.Cd4 Df6 care a dus la avantaj pentru negru) 15...bxa4 16.Txa4 a5 17.Ta3 Ta6 (Se cuvine s& mai adiugim citeva am&nunte. In timp ce se juca partida ziaristii faceau apel dup& fiecare mutare la banca de date si computerele se puneau febril in migcare. Astfel ne-au amintit cZ in meciurile cu Hjartarson, Seatle 1989 si Timman, Kuala Lumpur 1990, Karpov a adoptat aceasta linie de ap&rare) 5 18.Ch2 ( Mutarea din text este cunoscut& din partida contra lui Hjartarson. In schimb in prima partida a meciului cu Timman, acesta a incercat nefericit 18.Ch4? gi dup’ 18...Cxe4 19.Cxe4 Nxe4 20.Cxe4 d5! a intrat in pozitie foarte grea. In partida a 5-a ins& a aceluiagi meci Timman a intarit cu 18.Tae3 si a obtinut avantaj. Din pacate nu stim ce a pregtit Karpov contra acestei variante deoarece Kasparov a jucat altceva) 18...g6 (Pina aici s-a jucat repede de ambele parti. Dup& cum am mai amintit, pozitia era cunoscut& din partida Hjartarson — Karpov) 19.f3! (Interesanta aceast4 noutate care a creat o surprizi generala. iu partida spaniol& un rol deosebit il joack nebunul de alb si pentru a fi pus in valoare ar fi trebuit inaintat pionul la e5. Kasparov nu se grabeste ins& si prefer& s& int&reasc’ centrul, sé observe mai intii cum va continua negrul ale c&rui figuri nu colaboreazi prea armonios) vezi diagrama 1 ( In alte partide s-au mai intilnit continudrile 19.e5, 19.Cg4 si 19.f4, aceasta din urma in Ivanciuk - Karpov, Linares 1989. Forta mut&rii 19.f3 consta in faptul ca fiind puternic sustinut pionul e4, trei piese negre, Te8, Cf6 si Nb7 nu mai au obiectiv de atac, ele aveau concentrat tirul lor asupra pionului) 19...Dd7 (Specialistii au considerat aceast& mutare mai putin exact& si au recomandat 19...d5) 20.Cc4 Db5 21.Tc3 (Marele maestru international Lary Christiansen, unul dintre comentatorii oficiali ai meciului, a propus 21.Ce3) 21...Nc8 ( Iat& cum diagonala hl-a8 a devenit inutil&) 22.Ne3 Rh7 23.Dcl (in acest moment marele maestru american Nick de Firmian nu mai vedea salvare pentru negru. In pozitie grea Karpov nu va demobiliza si se va ap&ra cu o rara ingeniozitate) 23...c6 24.Cg4 Cg8 (Recomandarea 24...Cxg4 ar fi permis albului dup& 25.hxg4 s& joace Rf2 gi dupé Thl s& atace pe coloana h) 25.Nxh6! vezi diagrama 2 (Pozitia ar fi putut fi continuat& cu mutarea solid’ 25.Nf4, dar Kasparov, temperamentalul mare campion, in mod cu totul surprinzator schimba caracterul pozitiei!) 25...Nxh6 (Desigur nu 25...Cxh6 26.Cf6+ Rg7 — 26...Rh8 27.Cxd6 - 27.Cxe8+; imi aduc aminte c& atunci cind cineva a propus mutarea 25...Nxh6 marele maestru Dzindzihagvili a rispuns: “Trebuie s& fii nebun 6 s faci o asemenea mutare!”) 26.Cxh6 Cxh6 27.Cxd6 Db6 28.Cxe8 Dxd4 (In sala de pres% era confuzie generali, nu se gtia cine va cigtiga partida, un singur lucru era sigur, nu va fi remiz&) 29.Rh1 Dd8 30.Td1 Dxe8 (Mutarile fortate au luat sfirgit si mai departe se va vedea cine a avut dreptate) 31.Dg5! Ta7 (Alte continuari ar mai fi fost 31...Cg8 si 31...De6) 32.Td8 De6 33.f4 Na6 (Negrul are pozitie grea gi crizi de timp) 34.f5 De7 35.Dd2 Ded (Nu ar fi fost bine 35...Cd5, din cauza 36.Th8 sau 35...c5 36.e5!) 36.Df2! (Atacul albului este imparabil!) 36...De7 37.Dd4! Cg8 (Nu are alternativa) 38.e5! (Lovitura de grate) 38...Cd5 39.fxg6 fxg6 40.Txc6 (Atac& gi punctul g6. In spiritul partidei ar fi fost 40.Nxg6) 40...Dxd8 41.Dxa7 Cde7 42.Txa6 Dd1 43.Dg1 Dd2 44.Df1 si avind material in minus gi aflindu-se sub presiunea multiplelor amenintiri, negrul s-a recunoscut invins. Aceast& a doua partida prin dinamismul, fantezia si noutatea teoretica a lasat o impresie deosebita si a fost una dintre cele mai frumoase. Tingrul campion mondial a deschis scorul: 1,5 — 0,5. In numérul viitor partida a treia a meciului de la New York! Diagrama 2 Stimatji cititori, Cu mare bucurie oferim iubitorilor de gah o colectie care s& substituie, deocamdata, lipsa unor publicatii de specialitate. SS Incepind cu numarul de fat’ vom prezenta partidele meciului pentru titlul mondial dintre Kasparov si Karpov, care s-a desfagurat in lunile octombrie - decembrie la New York gi Lyon. Partidele sint 24 gi fiecare numar al colectiei noastre va prezenta cite una, insotit’ de comentarii astfel ca pe lingd satisfactia de a urméari extraordinara lupta a celor mai buni gahisti ai lumii, cititorul va putea afla multe din tainele inegalabilei si minunatei inventii a mintii omenesti! Prezenta la New York gi Lyon am cules impresii personale, am asistat la analize ample ale unor mari personalit&ti cum ar fi Mihail Tal, Victor Korcinoi, Boris Spassky, Efim Geller, Lajos Portisch, Samuel Reshewsky, Roman Dzindzihagvili si multi, multi altii, analize pe care le prezentim in adnotirile noastre. Veti gisi in 24 de numere ale colectiei “Sah universal”, a editurii Epoli, cele mai interesante, frumoase gi instructive momente ale unei confruntari féri precedent in istoria milenar’ a gahului gi in final, veti avea inminunchiate toate partidele meciului! Dorim deasemenea ca modesta noastra publicatie sa joace rolul unui liant, pentru noi toti cei ce iubim gahul ca gi pentru cei ce vor veni in marea noastra comuniune, fideli devizei internationale “Sintem o singura familie” — “Gens una sumus”! LEI 10 Un sacrificiu de dam electrizant, care l-a surprins gi pe Mihai Marin Daca prima partid’ a meciului a fost: logic&, echilibrata cu un ugor avantaj de initiativ’ pentru Karpov, cea de a doua partid’ a entuziasmat pur gi simplu asistenta si a zdruncinat echilibrul. psihic gi forta moral volitiva a chalangerului. De aceea Nikolai Krogius, conducatorul delegatiei lui Karpov a prezentat arbitrului principal, olandezul Geurt Gjiessen, cererea de acordare a primului time-out din cele trei la care are dreptul fiecare dintre cei doi jucdtori. Scrisoarea semnat& de Krogius a fost confirmata telefonic de secundantul Lajos Portisch. Pentru a-i stabili ins& identitatea, arbitrul i-a cerut marelui maestru ungur sa fredoneze o melodie cunoscuta oficialului olandez. Pentru a-i satisface cererea acesta s-a conformat (este cunoscut cA Portisch are o voce placuta de bariton), dup& care a fost declarat& oficial prima zi de pauza. De fapt ce s-a intimplat in partida a doua? A fost orbire? Nu, pur si simplu genialitate! Asadar, partida a treia a fost agteptata cu interes sporit gi curiozitate. Sala arhiplind. Pe scen& arbitrii si pregedintele comitetului de organizare. In fata scenei, cit mai aproape, ziarigtii cu aparatele pregatite (ei au permisiunea s& fotograficze numai trei minute dupa inceperea partidei). La ora cinci gi treizeci de minute din stinga scenei a aparut Karpov, a dat mina cu arbitrul principal gi s-a agezat la masa de joc. Dupa citeva secunde, din dreapta scenei a venit Kasparov (niciodata nu apar impreuné gi nici din aceasi parte a scenei) a dat mina cu arbitrul si s-a apropiat de masa de joc dupa care a urmat un moment de... linigte interogativa. Kasparov in picioare astepta s&-gi salute adversarul care preocupat simula neatentia. Prelungind intentionat asteptarea, Kasparov ]-a determinat pe Karpov s& raspunda! Ce a fost? Amar&ciune pentru infringerea din runda precedenta sau o mic& manevra de iritare a partenerului. Ne 4 amintim ca in meciul pe care Karpov l-a jucat cu ani in urma la Baguio in Filipine contra lui Korcinoi, din ratiuni extragahiste Karpov a refuzat s& dea mina cu adversarul sau. Efectul psihologic a fost atit de puternic incit Victor Korcinoi a pierdut surprinzator de ugor si de repede partida. Se pare c& de acest episod si-a amintit Karpov gi atunci cind a proj)s organizatorilor sa fie de acord ca cei doi mari “K” s-si dea mina i::umai de patru ori: la inceputul gi la sfirgitul fiecdrei parti, la New York si la Lyon. Sigur, propunerea a fost respinsa. O mare nedumerire a stirnit optiunea campionului mondial de a juca sub steagul tricolor, rogu, alb, albastru al Rusiei. Delegatia lui Karpov a protestat considerind-o nereglementar’, deoarece dupa regulamentul Federatiei internationale de specialitate, fiecare jucadtor trebuie s& joace sub steagul tarii al carei cetdtean este gi acest lucru trebuie anuntat inainte de inceperea competitiei. Karpov surprins a declarat c& nu intelge optiunea lui Kasparov degi ji este indiferenta si ci cl personal este mai rus decit Kasparov. Este cunoscut faptul ci in urma conflictelor interetnice din Azerbaidjan, Gary Kasparov de origine armean-evreu a comandat o curs& charter, a imbarcat 60 de persoane, mama Klara, sotia Maga, rude gi prieteni si s-au mutat cw totii la Moscova. Aici Kasparov gi-a continuat vocatia politica: a intemeiat un partid radical-democratic gi a infiintat cotidianul anticomunist “Rusia democratic’”. Se spune c& vederile politice ale celor doi mari campioni sint clare si diametral opuse: Karpov este comunist declarat in timp ce Kasparov este anticomunist convins. Aici in noua sa patrie, Rusia, tindrul mare maestru doreste sa-si vada indeplinite idealurile politice: Politica, spune campionul mondial, este modul meu de a ma exprima, insdsi natura mea”. Desigur politica are importanta ei, majora pentru cine gtie s-o faci, ar fi insd pacat ca din cauza ei sa pierdem un geniu gahist, cdci de fapt asta este Gary! §i pentru a justifica titlul acestui numar s4 urmarim cum s-a jucat. Partida a 3-a, New York Apirarea Indiana regelui. Karpov - Kasparov. 1.d4 (Ce s-a intimplat in urmatoarele cinci ore de joc a dep&sit prin fantezie orice agteptare. S-a jucat ca in prima partid’ apararea Indiana regelui, Karpov cu albele a schimbat ins& varianta. La mutarea a cincea nu a mai continuat cu £3, Atacul Samisch, care i-a adus numai remiza, ci a jucat 5. Cr, deci dorea mai mult, dupa care a intrat in varianta Gligorici) 1...Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 (in meciurile anterioare, Kasparov a preferat apararea Griinfeld. De aceasté data se pare cd amintirea unei frumoase partide pe care a jucat-o la Sevilla, in 1987, ultimul meci dintre cei dei “K”, ]-a determinat sa transforme apararea Indiana regelui intr-o arma de baza. asa cum o avea la epoca sa legendarul isher, gi ast{e] sa-i reabiliteze reputatia oarecum controversata in ultimii ani) 4.e4 d6 5.Cf3 (Asa dupa cum am amintit, Karpov cauta cai noi pentru a obtine avantaj) 5...0-0 6.Ne2 e5 7.Ne3 (In doua partide anterioare, Sevilla 1987 si Schelleftea s-a continuat: 7.0-0 Cc6 8.d5 Ce7 9.Cd2 a5. Convins ca in aceasta varianta Kasparov a pregatit o surpriza, Karpov s-a decis s-o lase in caietele de analize ale secundantilor) 7...De7 (O mutare mai putin cunoscuta. Este o noutate? Teoria o semnaleaza intr-o partida Kasparov — Morrison, Graz 1981 pe care desigur campionul mondial a retinut-o, analizat-o, gi iat4 a aplicat-o in cea mai importanta confruntare a sa. Alte continua pozitie sint urm&toarele: 7...c5 cu ideea inaintarii d5; 7...Cc6, 7...Cg4, 7...h6 si deasemenca Kasparov va aduce in partida a cincea o alt& noutate 7...Ca6) 8.dxe5 dxe5 /Continuare aproape obligatoric. Trebuie actionat in centru di.. cauza amenintarilor asupra pionului e4. Daca de exemplu: 8.0-0? Cxe4 9.Cx exd4. Lao pozitie complicata ar fi dus 8.d5 Cg4 ~ 8...C: fi fost combatuta cu 9.h4! ca in partida Gligorici - Fischer, Monte Carlo 1967 - 9.Ng5 {6 10.Nh4 Ché6 - sau 10...h5 11.Cd2, Kasparov - Morrison, Graz 1981) 9.Cd5 Dd8!? (Rumoare in 4 salile de analize. Este accasta revenire a damei o noutate? Incep sa lucreze intens computerele, sint consultate bancile de date, unde gi cind a mai fost intilnita? Este interesant de amintit c& maestrul A. Kuzmin a publicat chiar in luna octombrie, la Moscova, un articol teoretic consacrat variantei 7.Ne3 si in care mutarea 9...Dd8 nu este amintitdé. Sint luate in consideratie 9...Dd6 10.c5 Dd8 11.Ng5 gi 9...Cxd5 10.cxd5 Td8 11.0-0 cu un mic avantaj pentru alb, cum s-a vazut in partida Portisch — Geller, Portoroz 1973. Si totusi mutarea nu este o noutate!? Tindrul nostru reprezentant Mihai Marin, cu albele, a continuat, in partida cu Alexandr Hait, Budapesta 1990, cu 10.Nc5, ca gi Karpov dealtfel, dar a trecut prin greutati si a pierdut in numai 21 de mutari. Deci paternitatea mutarii Dd8 apartine ianonimului Alexandr Hait) 10.Nc5 (Ameninta cistigul ii. Dupa parerea sovieticului Alexandr Hait ar fi meritat luat in consideratie 10.Dc2 c6 11.Cxf6 Dxf6 12.e5!) 10...Cxe4 (Sigur nu 10...Te8? din cauza 11.Ne7! gi cigtigd: 11...Te7 12.Cxf6!) 11.Ne7 (O mutare intermediara foarte importanta, dama neagra trebuie si ocupe cimpul d7. Luarea imediata la {8 i-ar fi permis negrului s& dezvolte nebunul din c8 la f5) 11...Dd7 12.Nxf8 Rxf8 (Nebunul din g7 trebuie sa apere piorul din e5) 13.De2 Cc5 14.Td1 Cc6!! (Un sacrificiu care a electrizat salile de analiza. Imi amintesc, primul care aproape a goptit aceasta propunere, nu a cutezat s-o exprime cu voce tare a fost marele maestru Geller. $i iata Kasparov pentru dezvoltare gi dinamism sacrifica nici mai mult nici mai putin la mutarea a I4-a, deci inca in deschidcre, DAMA! Ce este aceasta, o improvizatie la masa de joc sau analize efectuate in linistea cabinetului de lucru? Dar atentie, Kasparov nu da nimic pe gratis! Deci albul cu mutarea 15.Cb6 ar putea cistiga dama) 15.0-o (Prudenta este mama intelepciunii! Sahistul american Wolff a propus 15.Cg5 R&S 16.b4 Dd8 17.Cxf7 Rxf7 18.bxc5 la care computerul “Deep Thought” a continuat cu 18...Cd1 19.Da4. O alta propunere a fost 15...Dd8 la care replicile 16.C{6 si 16.Cxh7 ar fi dus la mari complicatii) 15...Ce6 (“Deep Thought” propune: 15...Cd4 16.Cxd4 exd4 17.Dcl Dd8 18.Tfel Nd7 19.Df4: s-a mai analizat 5 si 15...Cd4 16.Cg5 Df 17.Cxh7+ Rg8 18.Cxe7) 16.Cb6 vezi diagrama! (In sfirsit Karpov isi revendicd avantajul matcrial, nu mai suport&é presiunea psihologica a acestei oferte. in urma mutarii din partida, secundantul sau Portisch, a exclamat cuprins de nemultumire: ”De ce fi trebuie dama, are gi fara aceasta o pozitie destul de bun&” gi marele maestru Gulko, ironic: *Lui Tolea ii plac asigurarile materiale”.. Mai circumspecte ar fi fost continuarile 16.Tfel si 16.Dd2 gi chiar mai promit&toare dupa parerea marelui maestru Christiansen variata 16.Nd3 Cd4 17.Cxd4 Cxd4 18.Dd2 c6 19.Db4+ Re8 20.Rfel) 16...axb6 17.Txd7 Nxd7 (Negrul are numai dou piese gi un pion pentru dama in schimb are o pozitie foarte greu de penetrat si controleaz’ cimpurile centrale cu piesele usoare) 18.Dd2 (Mai prudenti, anumiti comentatori au propus 18.Tdl Ccd4 19.Cxd4 Cxd4 20.Txd4 exd4 21.a3 cu egalitate material& iar avantajul pozitional al negrului este prea mic pentru a spera o victorie) 18...Ne8 19.b3 e4 (Analizatorii agteptau ca mai activa 19.a3. Acum dupa 19...e4 Dzindzihasvili, “Dzindzi” cum i se mai spune a exclamat: “Nu vad cum albul poate sa cistige, nu pot sa va spun nici cum va fi remiza dar nici cum albul ar putea pierde!”) 20.Ce1 f5 21.Nd1 (Nu s-ar putea spune ca piesele albe se simt in largul lor.Aceasta este puterea extraordinara a lui Kasparov de a anticipa ca mai periculoas& dinamicitatea pieselor sale decit avantajul material al adversarului) 21...Ce5 (Negrul practic domin& tabla in timp ce dama alba agteapta deocamdata neputincioas& intrarea in joc) 22.Cc2 (S-a hotarit Karpov sa dea dama inapoi?) 22...Txa2 23.Dd5 Re7 24.Cb4 (Acum s-a decis definitiv Karpov s& inapoieze materialul. 24.Dxb7 Nc6 25.Dc8 Ta8 ar fi pierdut dama oricum) 24...c6 (Portisch considera 24...Nc6 ca mai bine) 25.Dxe6 Rxe6 26.Cxa2 Cf7 27,.Ne2 Cd6 28.Cb4 Nc3 29.Cc2 f4 (A survenit o noua faz a partidei. Echilibru material s-a restabilit, negrul mentine insa initiativa) 30.Td1 h5 31.f3! (O mutare foarte buna dar asupra careia nu este deloc ugor s& te decizi) 31...e3 32.g3 (Albul incearcd s& deschidd o coloand pentru turn) 32...g5 83.Nd3 (33.h4 nu ar fi fost bine din cauza 33...Cf5) 33...h4 é 34.Rf1 c5 35.Re2 (Dupa parerea marelui maestru Vasiukov fara probleme ar fi fost 35.gxf4 gxf4 36.Ca3 si nu se vede cum negrul ar mai putea forta jocul) 35...b5 (Mai putin inspirat ar fi fost 35...Re5 36.gxh4 gxh4 37.Tgl ca si 35..hxg3 336.hxg3 Cf5 37.Nxf5 Rxf5 38.Td6) 36.cxb5 Cxb5 (Ambii jucdtori se aflaw intr-o acuta criza de timp. Fra riscuri ar fi fost gi 6...Nxb3 37.Nxb5 Cxb5 38.gxf4 exff 39.Tg1) 37.Nc4 Re7 (Impiedica Td8} 38.Td5! Nf6 39.Txc5 Cc3+ 40.Rfl Ng6 41.Cel vezi diagrama? (Aici partida s-a intrerwpt. Negrul a dat in plic mutarea secreta care nu prea a fost. secreté. deoarece organizatorii mu au deconectat imediat telemonitoarele gi prin intermediul camerelor de luat vederi, ca de obicei indiscrete, s-a putut vedea cum Kasparov a caligrafiat mutarea 41...Rd6. Din fericive mutarea secreta cra mai mult sau mai putin previzibila gi necesara, astfel c& incidentul, nemaiintilnit. pina. acum, care ar fi putut s4 ia o turnurd foarte neplacuta s-a aplamat) 41...Rd6 (Dupa intrerwpere parerile specialistilor asupra pozifiei au fost impartite. Analizele de acas& au demonstrat imsa resursele egale 3 44.Cg2 \ 45.Ta6+ (Desigur w Nx! : 45...Re7 46.Ta7+ Re8 47.Ta8+ Nd8 ‘Ultima incer a mai juca pentru cistig) 48.Cxe3! (Incercarea 48.Ne2 Nf5 49.Cxe3 Nh3+ 50.Re2 g? ar fi fost sort secului) 48...bxc4 49.Cxc4 g4 (Ultima carsd. Daca 50.fxgi? Nd3+ 51-Rgl Cc2+ 52.RE g2+ 53.Rxg? Ned+ si cistigd turnul) 50.Rg2 Ce2 51.Ce5 gxf3-+ 52.Rxg3 f2 53.Txd8+ gi la propunerea lui Kasparov a fost. consemnat& remizé deoarece dupa 53...Rxd8 54.Rxf2 ma a mai ramas nimic de spus... Partida a 4-a, New York Ca nota dominantéd se remarcd extraordinara pregatire teoretica. a deschiderilor, analizele minutioase ale variantelor si mai ales tactica psihologica. De exemplu dupa. infringerea catastrofala din partida a doua nimeni nu se mai agtepta ca Anatoli Karpov sa repete in partida a patra Apararea spaniola. $i totusi.. Kasparov ~ Karpov. 1.e4 e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Ne7 6.Tel b5 7.Nb3 d6 8.c3 0-0 9.h3 Nb7 (Fidelitatea lui Karpov nu este numai pentru deschiderea ci gi pentru varianta principala, rod al activitatii a antrenorului sdu. marele maestru international } 10.d4 Te& 11.Cbd2 Hf8 12.a4 h6 13.Nc2 exd4 14.cxd4 Cb4 15.Nb1 c5 (Aici apare prima abatere fata de partida a doua unde negrul a adoptat 15...bxa4. Mutarea din partida de fata a mai fost testat& de Karpov si merit mentionat. c&, de doua ori in 1987, chiar impotriva campionului mondial) 16.45 Cd7 17.Ta3 f5 18.exf5 (O alta alternativd a fost 18.Tae3 urmata de 18...f4 $1 19 T3e2 Ce5 jucata de Timman in meciul contra lui Karpov de la Kuala Lumpur) 18...Cf6 19.Ce4 Nxd5 (Este curios, dar in aceasta pozitie chalangerul a gindit 53 de minute. la o mmtare ce nu reprezintd o noutate. Atunci de ce a gindit atit? Probabil teama de surprizele pe care i le-a preg&tit campionul mondial, i-a trebuit timp s& se decida daca trebuie sau nu sd-si asume riscurile) 20.Cxf6+ (Acest schimb se pare ca. nu a mai fost intilnit. S-a jucat intr-o partida C.Horvath — Zobish, Ungaria 1988, 20.Tae3} Nxed 21.Nxe4 d5 Nb] Txe3 23.Txe3 d4) 20...Dxf6 21.Nd2 Dxb2 22.Nxb4 (Din nou s-a sugerat mutarea 22.Tae3) 22...Nf7! (Desigur schimbul la {3 ar fi Jasat negrului cimpurile albe fara aparare. Astlel. negrul isi recigtiga. piesa temporar sacrificata) 23.Te6 (A fost o surpr Era agteptata continuarea 23.axb5 Dxb4 24.Txa6 Dx Dar Kasparov este maximalist. El stie ca turnul din e6 este intangibil deoarece capturarea lui ar insemna deschiderea. periculoasa pentru negru, a liniilor gi diagonalelor) 23...Dxb4 24.Tb3 Dxa4 25.Nc2 Tad8 26.Tbe3 Db4 27.g3! (S-a ajuns la o pozitie neobignuita in care albul spera in continuare la atac pe flancul regelui, desi acesta inci nu se vede, in. timp ce negrul ameninta cu avalansa de pioni de pe flancul damei) 27...a5 28.Ch4 (Daca s-ar fi continuat cu 28.De2 De4 29.Nd3 Nxe6! 30.Nxc4 Nxc4 cu excelenté compensatie pentru dama) vezi diagrama 3 28...d5 29.De2 Ded 30.Nd3 Dcl+ 31.Rg? c4 32.Nc2 Nxe6 (O decizie grea! O alternativa ar fi fost 3: 33.Txed8 Txe8 nu ar fi fost bine 33...d3? 34.Txd8 dxe2 Dg 36.Tb8 b4 37.Cg6 Nxg6 38.fxg6 b3 39.Tee’ Df6 40.Ne4 si 41.Nd5+ gi albul cistiga - 34.Txe8 d3 35.De7 Nxe8 36.Dxe8 dxc2 37.Cg6 Dad si albul are greutati) 33.Txe6 Txe6 34.Dxe6+ Rh8 35.Cg6+ Rh7 36.De2 (Acum amenintarea {6 este extrem de periculoasi) vezi diagrama 4 36...Dg5 (inaintarea 36...d4 37.f6 d3 38.De4 gxf6 ar fi dus la remiza) 37.f6 Dxf6 38.Cxf8+ Rg8 39.Cg6 Df7? (O mare greseala sub presiunea acuta a crizei de timp. 39...d4 40.Nf5 Dce6+ 41.Rg] Te8 42.Ce7+ Rf8 ar fi iusemnat o foarte pretioasa victorie) 40.Ce7+ Rf8 si partida s-a intrerupt. Kasparov are asigurata remiza prin repetarea mutarilor 41.Cg6+ Rg8 42.Ce7+ RfS. Astfel la ora 0 si 26 de minute Karpov a propus remiza. A fost acceptata de Kasparov la ora 10.54! Partida a 5-a, New York Apararea Indiana regelui. Karpov - Nasparov 1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 Ng7 4.e4 d6 (Din nou v aparare cunoscuta. Dupa cum am mai vazut. campionul mondial a pregatit minutios variantele mai putin obignuite din ap&r&rile clasice) 5.Cf3 o-o 6.Ne2 e5 7.Ne3 (Karpov accept& continuarea duelului teoretic, astfel cé repeta 9 mutarile din partida a 3-a in care s-a contimuat cu. 7...De7 8.dxe5 dxe5 9.Cd5 Dd8 16.Nc5 Cxet cu acel joc extracrdinar pe care ]-am vazut) 7...Ca@ (Asa cur am spus Nasparow schimba varianta si aduce “in degbatere” o noutate. Cu mutarea din partida negrul ia sub control cimmpul c5, «cel cimp care im partida a 3-a a fost ocupat de nebumul din €3) 8.0-0 c6 (Negrul emite pretentii si asupra cimpului d5 pe care il tine sub observatie. Mutarea c6 este mai interesanta nativele $...DeS sau 3...Cg4) 9.dxe5 (Surprins de “necunoseuta” Cab. Karpov prefera sé ae olin ta isis adversar meld placerea de a ris fi dat nimic 11. Pogiye mai buna pentru negra, ‘cum nici 12. tes cu egalitate) 11...Te8 12.h3 (Calul al mentina controlul asuwpra cimpului d4. priv autarea. din partidd. se elimina jegarea, tui cu Ng4).12...Nf8 (Una dintre ideile de baz ale albului este desigur inaintanea pionului cd si organizarea. atacului pe flancul damei. Nebunull ae de la {8 impiedica 15. oe Ces 16. Cb3 asaltul albului) 13.Cd2 b6 I4.a3 Cel Na6 17.f3 (Pozitia este bi: Cele “apele” este campionul mondial pentru a iesi este mai mult pe placul adversaruba -b6. maestru jugosiav Ljubujesici a aprecia Y pare a fio greseala, dar Gary este campion mondial si stie mai bine ce face”. Totusi albul are un user avantaj si nu are mici de slabiciune in pozitia sa) 7...Ch3 18.Nf2 (La IS urmat 18...Cg3 19.Nd3 Cf si cailor megri ay € fost aes 18...Ted8 19.Nfl Chf4 20.g3 Ch5. 21.Rg2 f5 (Cu toate stradaniile negrului pozitia se indre ersibil spre egalitate) 22.Tabl Tac8 (vezi diagrama 5) 23.Txd8 (Avantajal afbului pe Hancul albulut este acum contrebalansat de cel al negrului pe flancul reg O continuare inser at fi fost 23.exf5 gxfh 24.0 5.03 Nxfl~ 26.Ryf 7.Ce3 Cd4 cu joc compliceat | Txd8 24.Td1 Txd1 25.Cxd1 fxe4 26.fxed c5 27.bxc& (Lasi impresia ca albii uu doreste mai mult decit vemiza} 27...Cxe5 28.Cxc5 Nxc5 29.Nxc5 bxe5 30.Cc3 Mie mi ma 10 Cfé 31.Rf3 Nb7 32.Nd3 Rf8 (Pozitia este complet egala desi aparet nebunul negrului este mai bun. dar numai aparent. in realitate nu va putea fi pus in valoare) 33.h4 h6 34.Nc2 Re7 35.Na4 a6 36.Re3 si la propunerea albului partida s-a incheiat remiza (vezi diagrama 6). Partida a 6-a Remiza in acordurile unei arii... Dupa o partida extrem de interesanta, chiar palpitanta, atunci cind pe tabla resursele erau epuizate, campionul mondial apreciind ca egalé pozitia la intrerupere a propus ren.iza refuzaté instantaneu de chalanger, desi nu avea nici un fel de justificare. Dup& trei ore de aga zis& gindire secondantul lui Karpov, marele maestru international Lajos Portisch i-a telefonat arbitrului si a anuntat ca este de acord cu remiza. Olandezul Gjesen |-a intrebat cum poate dovedi c& este Portisch sinu altcineva la care marele maestru ungur. recunoscul pentru vocea sa de bariton a interpretat iustantaneu la telefon o arie arhicunoscuta... Kasparov ~ Karpov. Partida spaniola. 1.e4 (Din nou duelul spaniol?) 1...e5 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 4.Na4 Cf6 5.0-0 Ne7 6.Tel b5 7.Nb3 d6 8.c3 0-0 9.h3 Cd7 (Karpov renunta la cunoscuta varianta Zaitev 9...Nb7 pe care a jucat-o in partidele 2 si 4 pentru o aparare mai veche a campionului rus Mihail Cigorin si care se caracterizeaza printr-un caracter strategic mai pronuntat) 10.d4 Nf6 11.a4 Nb7 12.axb5 axb5 13.Txaa8 Dxa8 14.d5 Ca5 (Dupa 14.Ca3 b4 albul nu a ob\inut un avantaj in partida Tal - Karpov Skelleftea 1989) 15.Ne2 Cc4 (Acum este rindul lui Karpov s& aduca o noutate teoreticéa. Continuarile intilnite pind acum au fost: 15...Ne7. 15...Tb8 gi ambele cazuri cu pozitii favorabile albului) 16.b3 W Ccb6 17.Ca3 Na6 (S-ar parea c& pozitia negrului este de preferat. in planul lui mai este de realizat c6 pentru a Ina cu asalt centrul de pioni al albului gi obtinerea avantajului.Dar Kasparov nu este jucdtorul care sa stea in espectativa asttel ca atentia sa va fi concentraté asupra flancului regelui) 18.Ch2 c6 19.dxc6 Dxc6 (Si iata c& marii maegtri prezenti la New York isi exprimau preferintele pentru pozitia negrului) 20.Nd2 Ne7 21.Cg4 Ta8 (Turnul trebuie si ocupe coloana deschisa) 22.Ce3 Cf6 23.Cf5 Nf8 24.Ng5 (Dupa cum am mai amintit. piesele albe s-au mai indreptat spre regele negru dar care este bine aparat. Karpov ar fi trebuit s& inainteze d5 gi sansa i-ar fi suvis. Dar. 24...Cbd7 (Scapa momentul. Daca 24...d5 2H.exdd Ctx Cxb5 Nxb5 C -bxed Nxcd 29. 1'xe5 fo: Desigur ar fi fost complet gresi D»

    You might also like