UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA

CONTABILITATEA SI AUDITUL AFACERILOR

ORGANIZAREA SI EXERCITAREA
PROFESIEI CONTABILE IN AUSTRALIA

PROF COORDONATOR:
Conf.univ.dr. Georgescu Cristina

STUDENTE:
Cabau Iulia
Belu Elena

1
Cuprins:

2
 Ca fosta colonie britanica, legturile cu Regatul Unit sunt nc semnificative au condus
la adoptarea legii societilor comerciale din UK i a practicilor de contabilitate pentru a
servinevoilor n cretere ale naiunii n comer, industrie si guvernare. Dupa al Doilea Rzboi
Mondial, datorita contactelor comerciale n cretere cu SUA, s-a putut observa introducerea
principiilor de contabilitate americane, precum i o serie de standarde elaborate la nivel local.
Caracteristici distincte ale sistemului australian sunt:
(a) natura sa federala cu Statele, doar de curnd cedand puterea lor asupra societilor guvernului
federal;( b) elaborarea de standarde de contabilitate, nu numai pentru companii, dar si pentru
alteentiti(raportoare), avand ca i rezultat,(c) existenta a dou seturi de standarde de
contabilitate un set executat n conformitatecu Legea Societatilor Comerciale (AASB) i unul
de ctre profesie (AAS). AAS-urile sunt acum ndepartate treptat,(d) doua consilii de stabilire a
standardelor, Consiliul Australian de Standarde deContabilitate (AASB) i Consiliul de
Standarde de Contabilitate pentru Sectorul Public (PSASB), ambele fiind nzetrate cu suport
tehnic de catre Fundatia de Cercetare Australiana
pentru Contabilitate (AARF), pn n mai 2000, cnd noul AASB (n prezent cuprinzand si
PSASB) a nceput sa opereze cu propriul staf tehnic si de personal, i (e) implicarea Bursei
Australiene (ASX), precum i a Comisiei Australiene a Valorilor Mobiliare si
Investitiilor(ASIC), n acest proces. Ca membru fondator al IASB, Australia a jucat ntotdeauna
un rol activ n stabilirea standardelor de contabilitate la nivel internaional.

1. Reglementarea profesiei contabile

n Australia normele ce reglementeaz raportarea contabila si corporativa au venit din trei surse:

1. Legislatia guvernamentala - Acte i coduri administrate de ctre Comisiile de stat pentru

afaceri corporative (CAC-uri), Companiile Nationale a Valorilor Mobiliare (NCSC) i acum,
organismul lor de nlocuire Comisia Australiana a Valorilor Mobiliare si Investitiilor (ASIC).
2. Profesia contabila Societatea Australiana a Expertilor Contabili din Sectorul Public
(ASCPA) si Institutul Contabililor Experti din Australia (ICAA) prin intermediul principiilor i
standardelor de contabilitate, a codurile de practic i a procedurilor disciplinare.

3. Bursa australiana (ASX), prin cerinele de listare

nainte de "naionalizarea" legislaiei, fiecare Act de Stat al Societatilor solicita companiilor

publice:

- Carti adecvate (nregistrri) i conturile pentru a fi pstrate;

- Un cont de profit i pierdere i bilanul pentru a fi prezentate acionarilor, la Adunarea

General anual i o copie depuse la CAC;
3
- Conturile prezentate sa arate o imagine fidel i corect a profitului companiei sau a
pierderii i a starii

de fapt a lucrurilor;

- Divulgarea aspectelor (de obicei, in note) prevzute de reglementrile n vigoare;

- Un raport al auditorului cu privire la respectarea cerintelor de mai sus.

Actul (Actele) nu au specificat niciodat normele contabile de msurare i, astfel, s-a bazat pe
profesia contabila cu privire la standardele de contabilitate pentru normele de msurare i
transparenta care ar oferi o imagine fidel. Cu toate acestea, fr a beneficia de sprijin legislativ
implementarea a fost o problem major.

Reglementrile de listarea a Bursei privind cerinele de transparenta au inclus furnizarea de

rapoarte anuale i bi-anuale (trimestriale pentru companiile miniere), precum i informaii
suplimentare care nu sunt n mod normal cerute de standardele de contabilitate sau legislaiei
privind societile comerciale.

Instrumentul juridic actual de stabilire a contabilitatii (i de raportare financiar) societilor cu

rspundere limitat este Legea Societatilor Comerciale care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 1991.

2. Rolul profesionistilor contabili

Profesionitii contabili au un rol important n ntreprindere. Investitorii, creditorii, patronii i

alte sectoare ale comunitii financiare, inclusiv guvernul australian i publicul conteaz pe
profesionitii contabili pentru o contabilitate financiar i raportri corecte, pentru un
management financiar eficient i sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate
de afaceri i impozite. Atitudinea i comportamentul profesionitilor contabili, atunci cnd
presteaz astfel de servicii, au un impact asupra bunstrii economice a comunitii i rii lor.

Profesionistul contabil este necesar s obin o cunoatere global a ntreprinderii, a evoluiei

sale recente i a mediului su nconjurtor, n scopul asigurrii c conturile anuale dau o
informaie coerent i credibil.
Profesionistul contabil colecioneaz informaii privind: identificarea ntreprinderii (activiti,
statut juridic, fiscal i social, structura); organizarea administrativ i contabil (sistem i
personal contabil, participanii familiali); specificitile contabile, fiscale si sociale;
caracteristicile sectorului de activitate; cerinele clientului n materie de gestiune.

Necesitatea si importanta unor norme de etica si conduita profesionala si personala, rezida atat
din rolul important pe care il au liber profesionistii contabili fata de stat si societate, cat si din
cerinta esentiala a calitatii serviciilor bazate pe stiinta, competenta si constiinta, independenta
de spirit si dezinteres material, moralitate, probitate si demnitate.

Obiectivele profesiei contabile stabilite prin acest cod indeplinesc cele mai inalte standarde de
profesionalism, performanta si raspund cerintelor interesului public.
Pentru indeplinirea acestor obiective, profesionistii contabili trebuie sa respecte principiile
fundamentale bazate pe : independenta, integritate, obiectivitate, competenta profesionala si

4
bunavointa, confidentialitate, comportament profesional, respect fata de normele tehnice si
profesionale .
Profesionistul contabil va trebui sa-si exerseze rationamentul profesional pentru a se asigura de
respectarea principiilor pentru fiecare situatie pe care o analizeaza.

In ultimii ani, reglementarea profesiei contabile a constituit subiectul multor dezbateri in randul
profesionistilor contabili

O profesie contabila de inalta calitate aduce castiguri economiei si societatii romanesti prin
contributia la alocarea si gestionarea eficienta a resurselor in sectorul public si privat, prin
contributia la realizarea operatiunilor pe pietele de capital, precum si prin contributia la productia de
bunuri si servicii. In ultimii ani au avut loc multe discutii in ceea ce priveste reglementarea profesiei
contabile si in consecinta au avut loc multe schimbari, deoarece contabilii, clientii lor, organismele
lor profesionale si guvernele vor sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze cele mai
bune servicii si vor contribui la cresterea si dezvoltarea economica globala.

Potrivit Federatiei Internationale a Contabililor, organismele profesionale de contabilitate trebuie sa

aiba un rol activ in reglementarea profesiei si sa coopereze cu guvernele pentru a se asigura ca
reglementarea este concreta si eficienta.

Asumarea unei responsabilitati fata de comunitate este una din caracteristicile profesiei contabile.
Obiectivele fundamentale ale organismelor profesionale sunt: certificarea calitatii serviciilor oferite
de membrii sai, educatia si etica. Pentru atingerea acestor obiective, organismele profesionale
trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la un nivel inalt, inclusiv prin intermediul
reglementarii membrilor sai. In practica individuala, profesionistii contabili activeaza in societati
comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public. In orice
sector economic ar lucra, rolurile profesionistilor contabili sunt foarte diverse.

Reglementarea profesiei contabile este importanta, dar nu suficienta si nu poate fi pe deplin

eficienta decat daca este insotita de un comportament etic ce reprezinta, in final, garantia bunelor
servicii si calitatii.

n Australia, contabilitatea este supus normelor elaborate de stat i celor elaborate de

organizaiile profesionale. Dup ce muli ani reglementarea s-a fcut descentralizat (Australia
fiind stat federal), n 1961 s-a adoptat o Lege a societilor care avea ca obiectiv reducerea
diferenelor din legislaia anterioar.
Exist dou organizaii profesionale : ASCPA Australian Society of Certified Practicing
Accountants (Societatea australian a experilor n industrie i comer) i ICAA Institute of
Chartered Accountants in Australia (Institutul auditorilor financiari).
Elaborarea normelor n domeniul contabilitii i al raportrii informaiilor financiare se face de
ctre AASB Australian Accounting Standards Board, AASE Australian Associated Stock
Exchanges i ASIC Australian Securities and Investments Commission.
Auditing Standard Board elaboreaz standardele de audit care pentru a fi utilizabile trebuie s
aib aprobarea ASCPA i ICAA i s fie aprobate de stat printr-un act normativ. Standardele
contabile sunt obligatorii pentru societi, iar unele sunt valabile numai pentru diferite
organizaii/sectorul public.

Legea societilor prevede care sunt societile obligate s aib unul sau mai
muli auditori. Auditorii trebuie s fie nregistrai la ASIC. Pentru aceasta ei trebuie s
fie membri ai ASCPA ori ICAA, s fi obinut o diplom de la o alt instituie indicat
expres, s aib experien ca auditori i s fie capabili s-i ndeplineasc sarcinile
n mod corect.
5
 La grupuri, n mod inevitabil, se utilizeaz munca unui alt auditor. Din acest
motiv, auditorii grupului trebuie s verifice munca auditorilor filialelor, s le aprecieze
independena i s obin diverse informaii de la acetia.

3. Modul de organizare a profesiei contabile

CPA Australia-Societatea australian a experilor n industrie i comer

CPA Australia isi are originea intr-un numar de asociatii profesionale de
contabilitate fondate in Australia in anii 1880 si 1890, precum si in primele doua decenii
ale anilor 1990.
Una dintre aceste asociatii profesionale, a fost Incorporated Institute of
Accountants Victoria (Victorian Institute),care a fost fondat ca rezultat al unei reuniuni
a 80 de practicieni contabili, in Aprilie 1886.
Institutul Victorian a fost inclus ca si companie in grupul Victorian Companies
Act in 1887. Aderarea la acest institut a fost deschisa tuturor contabililor. Serviciile
institutului au fost extinse in toate statele, iar in anul 1921, numele i-a fost schimbat in
Commonwealth Institute of Accountants (Commonwealth Institute).

Fondarea institutului Victorian a fost urmata in iulie 1894 de fondarea Institutului

Federal al Contabililor (Federal Institute of Accountants), care, de asemenea, a fost
inglobat in Victoria. Documentul fondator al acestuia urmarea includerea contabililor,
societatilor, si auditorilor.
In anul 1910, a fost fondat in New South Wales un al treilea organism,Asociatia
Contabililor din Australia, - the Association of Accountants of Australia- , care, mai
tarziu a fost absorbit de Societatea Contabililor din Australia. Acest organism s-a extins
mai tarziu in toate statele. Scopul acestuia a fost indreptat mai ales catre contabilii de
societati comerciale, care, prin actul constitutiv, trebuiau sa intruneasca doua treimi din
numarul total al membrilor.
In anii 1920, alte doua organisme contabile au fost formate.Acestea au fost:
Institutul Australian al Contabililor de Costuri si Institutul Contabililor Autorizati din
Australia, anterior numit Corporatia Australiana a Contabililor Publici. Ultimul organism
si-a schimbat denumirea, fiind catalogat sub denumirea Royal Charter(Carta Regala)
in anul 1928.
In anul 1952, Institutul Commonwealth si Institutul Federal, au decis sa
fuzioneze prin absorbtie cu Societatea Contabililor din Australia.Acest organism a stat
la baza organizatiei actuale, cu numele schimbat in Societatea Australiana a
Contabililor Practicieni Autorizati in anul 1990, si apoi in CPA Australia in anul 2000.
In anii 1950, Asociatia Contabililor din Australia, precum si alte organizatii mai
mici, au fuzionat, urmate in anul 1966 de Institutul Australian al Contabililor de Costuri.
Fuziunea dintre CPA Australia si Institutul Contabililor Autorizati din Australia, a
fost pentru prima data propusa in anul 1969. De atunci, a avut loc o serie de discutii si
negocieri referitoare la fuziune, dar pana acum, cele doua organisme nu au fost
mandatate de catre membrii lor, sa formeze o singura asociatie profesionala. Ambele
organisme continua sa coopereze in domeniile referitoare la profesie.
CPA Australia continua sa conduca si sa reprezinte profesia financiar contabila
si de afaceri, promovand rolul CPA la nivel national si international, furnizand si
6
dezvoltand invatarea si cunoasterea pe termen lung pentru membrii sai, anticipand
nevoile acestora, intr-o lume in schimbare.
Organisme de standarde internationale
Informatii despre implicarea CPA Australia in organismele de stabilire a
standardelor internationale
Consiliul pentru Standarde internationale de contabilitate
Australia a fost membru fondator al IASB, predecesorul IASC. Australienii sunt
si au fost implicati activ pe toate nivelurile IASB, inclusiv ca si membri ai insusi IASB,
personal IASB, membri ai consiliului de consultanta privind standardele IASB, oameni
de incredere ai fundatiei IASC, oferindu-si de asemena sprijinul, sau pur si simplu fiind
membri ai grupurilor de lucru IASB.
Consiliul pentru standarde internationale de audit si asigurare
IAASB functioneaza ca un organism independent de normalizare, sub auspiciile
IFAC. CPA Australia, este membru deplin al IFAC.

Dintre cei 17 membri ai IAASB, face parte si dl.Ian McPhee, ca reprezentant al

Australiei.
Consiliul pentru standarde internationale de contabilitate publica
IPSASB functioneaza ca un organism independent de normalizare, sub
auspiciile IFAC. Australia este mebru cu drepturi depline IFAC.Reprezentantul actual
al Australiei la IPSASB este dl. Peter Batten.

Consiliul pentru standardele internationale de etica pentru contabili

IESBA dezvolta standardele si ghidul de etica utilizate de catre profesionistii
contabili.IESBA functioneaza ca un organism independent de normalizare, sub
auspiciile IFAC. Australia este mebru cu drepturi depline IFAC. Reprezentantul actual
al Australiei la IESBA este d-na Alice McCleary.
Consiliul pentru Standardele Internationale de educatie contabila
IAESB are drept scop sa imbunatateasca educatia contabila din intreaga lume.
IAESB se axeaza pe domenii de acreditare, educatie, experienta practica, si
competente profesionale. Reprezentantul actual al Australiei la IAESB este profesorul
Kim Langfield-Smith.
CPA Australia este condusa de catre consiliul de directori CPA Australia,
precum si de un director executiv, care este numit de catre consiliul de directori.
Acesta supervizeaza activitetea celor 11 comitete, inclusiv comitetele de consultanta,
conformitate si directoare.
Reprezentantul consiliului CPA Australia, numeste consiliul de directori.
CPA Australia, este de asemenea ghidat de constitutie si legi, ca si de standardele
profesionale aplicabile.
CPA Australia este unul dintre cele 3 organisme contabile profesionale din
Australia, celelalte fiind Institutul National al Contabililor si Institutul Contabililor
Autorizati din Australia.
CPA este un acronim pentru Certified Practising Accountant, spre deosebire de
Statele Unite ( si alte tari) care folosesc Certified Public Accountant.CPA Australia este
7
unul dintre cele mai mari organisme de contabilitate din lume, avand membri in toata
zona Asia Pacific, la fel ca si pe plan intern.
Programul CPA contine 14 segmente de educatie si o cerinta de experienta
practica completa. Programul educational al CPA contine doua parti: nivelul de baza si
nivelul profesional
Pentru a fi CPA, candidatii trebuie sa detina o diploma de studii postuniversitare,
recunoscuta de CPA Australia,si sa demonstreze competenta in cunoasterea nivelului
de baza, sa promoveze cu succes examenele profesionale intr-un interval de 6 ani, si
sa demonstreze experienta practica.
Nivelul de baza, reprezinta primele opt examene ale programului, fiecare fiind
construite pentru a evalua cunostintele tehnice obtinute prin experienta practica sau
teoretica, pentru a se asigura ca participantii sunt gata sa preia nivelul profesional al
programului CPA. Finalizarea unui grad de acreditare sau recunoastere, asa cum ar fi
cel de contabil, intalneste deseori cererile nivelului de baza, si permit candidatilor sa
treaca la nivelul profesional.
Nivelul profesional este compus din sase segmente postuniversitare si formeaza
pe aceasta baza puternica cu analiza si judedcata la un nivel superior, procesul
decizional si de raportare, concentrandu-se pe arii care asigura ca un membru CPA
este evaluat de catre orice angajator la nivelul eticii, guvernantei, spiritului de
conducere cel al strategiei.
Cerinta de trei ani de experienta practica, parte a nivelului profesional al
programului CPA, a fost conceput ca raspuns la nevoile diferintelor parti interesate
incluzand angajatorii si absolventii. Cerinta experientei practice dezvolta candidatilor
indemanari tehnice, de afacer, de lideri dar si eficacitate personala.
Punctul de intrare al candidatilor in programul CPA va fi determinat de o
evaluare individuala de educatie si experienta primara . Finalizarea unui grad de
acreditare sau recunoastere, asa cum ar fi un grad de contabil va intalni deseori toate
cerintele nivelului de baza si iti va permite sa incepi nivelul profesional.
Indeplinirea a 120 de ore trienale de Dezvoltare Profesionala Continua (DPC)
(pe o perioada de trei ani) cu un minim de 20 de ore in fiecare an este necesara pentru
continuarea calitatii de membru. Membrii trebuie sa-si monitorizeze propriile lor ore si
sa declare conformitatea acestora cu reinnoirea anuala ca si membru. CPA Australia
efectueaza, de asemenea, controale aleatorii pentru a confirma ca indeplinesc
cerintele CPD.
Membrii cu drepturi depline din CPA Australia utilizeaza o abreviere (CPA
(Aust.) in Hong Kong). Membrii seniori pot deveni Fellows si pot utiliza litere ca FCPA,
(FCPA (Aust.) in Hong Kong).
CPA Australia are aproxiomativ 122,000 de membrii (CPA/FCPA/ASA).O
proportie crescanda a acestor membrii sunt din alte tari sau australieni aflati in
strainatate.
Evaluarea indemanarilor
CPA Australia este urmarita de catre Departamentul de Imigratie si Cetatenie (DIAC)
pentru a evalua din stainatate contabili calificati care doresc emigrarea in Australia in
conformitate cu urmatoarea clasificare a standardului australian de ocupatie (ASCO),
codurile fiind:
Contabili (ASCO code 2211-11)
Contabil,trezorieri corporatisti (ASCO code 2213-11)
8
 Contabil, auditori externi (ASCO code 2212-11)
Directori financiari (ASCO code 1211-11)
Oragnizatii inrudite
In cadrul australian de reglementare, CPA Australia si Institutul Contabililor
Autorizati, coopereaza intr-un rol consultativ in formularea si interpretarea standardelor
de contabilitate. Ambele organisme coopereaza indeaproape pe probleme
profesionale, precum si in redactarea manualelor. A existat o discutie despre
fuzionarea membrilor ambelor organisme, dar nu exista planuri concrete pentru o
asemenea miscare.O astfel de masura ar putea fi considerata un lucru controversat,
avand in vedere diferitele cerinte de acceere in fiecare organizatie.
Recunoastere reciproca
CPA Australia are acord de recunoastere reciproca cu urmatoarele:
Asociatia Generala a Contabililor Autorizati din Canada (CGA-Canada)
Societatea Contabililor de administratie a Canadei (CMA Canada)
Institutul de Contabililor Publici Hong Kong (HKICPA)
Institutul Contabililor Autorizati din India (ICAI)
Institutul Malaiezian al Contabililor (MIA)
Institutul de Contabililor Publici din Singapore (ICPAS)
Institutul Autorizat al Contabililor de Management (CIMA)
Institutul de Contabililor Publici Autorizati din Irlanda(CPA Ireland)
Institutul American de Contabili Publici /Asociatia Nationala de Stat al
camerelor de Contabilitate (AICPA)

Institutul de Contabili Autorizati din Australia(ICCA)

Institutul de Contabili Autorizati din Australia (Institutul) este organismul
profesional de contabilitate reprezentand Contabilii Autorizati din Australia. Acesta are
peste 50,000 de membrii si 12,000 studenti. Este un membru fondator al Aliantei
Mndiale de Cntabiliate (GAA)
Istoria
Institutul de Contabili Autorizati din Australia a fost constituit de Royal Charter in
anul 1928. Institutul functioneaza acum sub Supplemental Royal Charter (modificat din
cand in cand), acordat de Guvernatorul General, in numele Reginei Elizabeth II pe
data de 19 August 2005.
Admiterea la statutul de membru
Pentru a deveni membru al Institutului, Contabililor Autorizati trebuie
termineProgramul Contabililor Autorizati care include obtinerea Diplomei de Licentiat
al Contabilului Autorizat in contabilitate (GradDipCA) si trei ani de experienta practica.
Acest Program este disponibil pentru absolventii care detin fie un grad de contabil, fie
nu.
Gradul de contabilitate
Exista doua cai pentru cei care nu au absolvit contabilitatea pentru a putea accede
la Programul Contabililor Autorizati:
9
 1. Institutul acrediteaza Cursul de Conversie pentru absolvire : este disponibil la
cele mai multe facultati din Australia.
Obtinerea diplomei de Contabil Acreditat
Componenta GradDipCA al Programului de Contabili Autorizati consta in
urmatoarele 5 module, fiecare putand dura aproximativ 14 saptamani de studiu
pentru finalizare:
Audit si Asigurare;
Impozitarea;
Management de Contabilitate si Analiza;
Contabilitatea financiara si Raportare;
Etica si Aplicare in afaceri
Institutul este singurul organism australian de contabilitate profesionala recunoscut in
a-ti oferi o recunostinata in invatamantul superior.
Experienta practica
Pentru a satisface cerintele de experienta practica pentru a deveni un Contabil
Autorizat, trebuie sa indeplinbesti urmatoarele:
1. Sa fii angajatul unei organizatii recunoscute de Institut pentru cel putin 17.5 hpw in
acelasi timp, terminand si GradDipCA
2. Inregistrand experienta ta de lucru cu un mentor expert contabil
3. Aplicarea pentru calitatea de membru cu drepuri depline dupa finalizarea GradDipCA
si acumularea a cel putin trei ani de experienta practica.
Componenta membrilor
Exista un numar pentru diferite categorii de membrii:
Membrii: Au titulatura CA (Contabil Autorizat) dupa numele lor.
Fellows:Au titulatura FCA (Fellow Charted Accountant), dupa numele lor.
Acesti membrii au fost nominalizati pentru avansarea de la Fellowship, ei
fiind membrii pe parcursul a 10 ani si fiind intr-o pozitie de seniori pentru
7 ani. Pentru a putea fi avansat Fellow membrul trebuie sa demonstreze
veleitati de lider.
Membru afiliat:Au un grad de contabilitate si sunt membrii de cel putin 5
ani, dar nu si-au finalizat Programul de Contabili Autorizati
Profesor de contabilitate:Pentru a fi membru in aceasta categorie este
necesar un Doctorat sau Master de cercetare, cu un rol important in
contabilitate,s afi detinut o pozitie importanta de conducere intr-o
Academie pentru cel putin 5 ani si sa detii cunostinte de Taxe si impozite
in Australia precum si legi aferente si de asemenea, sa detii referinte de
la 2 Contabili Autorizati si directorul lor de Scoala si un alt profesor dintr-
o Academie..
Educatie Continua
Contabilii Autorizati isi continua educatia proprie in sensul a a-si asigura cele mai inalte
standarde de intagritate si profesionalism.Un Contabil Autorizat trebuie sa
indeplineasca 120 de ore De Educatie Continua Profesionala la fiecare 3 ani.

10
4. Standarde contabile aplicabile si standardele contabile australiene

Cele doua seturi de standarde sunt standardele de contabilitate aplicabile (AASB-uri) emise de
ctre Consiliu i standardele australiene de contabilitate (AAS-uri), emise de Fundatie n
numele ASCPA i ICAA.

Exist patru AAS-uri pentru care nu exist nici un AASB corespunztor, aa cum se arat mai

jos:
AAS 9 Cheltuieli reportate pentru perioadele contabile ulterioare (1983)

AAS 25 Raportarea financiar pentru planurilor de pensii (1992)

AAS 27 Raportarea financiar a guvernele locale (1995)

AAS 29 Raportarea financiar a departamentele guvernamentale (1993)

Urmatoarele paragrafe cuprind caracteristici ale unor AASB-uri.

Dezbaterea pe tema fondului comercial s-a concentrat pe metoda i perioada de timp utilizate

pentru amortizare. Companiile prefara sa foloseasca 20 ani, mai degrab dect revizuirea
duratei de via din care deriva beneficiile. De o preocupare mai mare a fost adoptarea metodei
de amortizare a sumei inverse a cifrei anilor, care minimizeaza valoarea amortizat n primii
ani. n timp ce din punct de vedere tehnic era n conformitate cu standardul, aceasta este un
abuz clar al intentiei standardului i a dus la hotrrea UIG mpotriva metodei i la modificarea
adus standardului, care acum permite doar metoda liniara de amortizare.

Imobilizarile corporale necurente sunt n mod normal, contabilizate la cost (inclusiv toate
cheltuielile necesare pentru a aduce bunurile n funciune) i amortizate n timpul duratei lor
de utilizare. Dei terenurile nu sunt amortizabile, cldirile sunt, i acest lucru a condus n trecut
la rapoartele de audit pentru non-conformitate. n timp ce metodele de amortizare nu se cer a
fi dezvluite, n jur de 80% din cele 150 de companii de top au fcut acest lucru, metoda favorita
fiind cea liniara.

Legea Societatilor Comerciale permite reevaluarea imobilizarilor necurente, iar AASB 1041 (in
conformitate cu IAS 16) precizeaz tratamentul contabil pentru astfel de reevaluri, care
necesit ntreaga clas de active care urmeaz s fie reevaluate, sumele de pe credit vor merge
direct la o rezerva de reevaluare a activelor (cu excepia cazului unei inversari), iar cele de pe
debit in contul de profit i pierdere (cu excepia cazului unei inversari), facandu-se o distincie
ntre activele nregistrate la costi cele reevaluate. AASB 1040 solicita informaii cu privire la
activele i categoriile n care acestea urmeaz s fie clasificate. AASB 1010 se ocup de active
evaluate la valoarea lor recuperabil fiind "valoarea net care urmeaz s fie recuperata prin

11
intrrile i ieirile de numerar care decurg din utilizarea sa continu i ulterioar". O declaraie
trebuie s fie, de asemenea, fcut pentru a stabili dac fluxurile de numerar au fost reduse
pentru a ajunge la valoarea recuperabil.

Nu exist un anumit standard de contabilitate care sa se ocup de investitii. Cu toate acestea,

AASB 1040 prevede includerea lor i clasificarea n categoriile curente i necurente, i n mod
normal sunt inregistrate la valoarea minima dintre cost si valoarea de pia. Valorile de pia
pot fi, de asemenea, prezentate n note pentru investiiile prezentate la cost. AASB 1023
prevede c societile de asigurri isi masoara investiiile la valoarea de pia neta la data
nchiderii bilantului, modificrile de valoare ulterioare sunt prezentate in cont ca venituri sau
cheltuieli n exerciiul financiar in care acestea apar.

In privinta stocurilor este recomandata valoarea cea mai mic dintre cost i valoarea realizabil
net, metoda ce a fost utilizat n 96% din cazuri, de ctre 150 de companii de top, n timp ce
celelate metode au fost cea a costului mediu pondert (32%) i FIFO (42%). Alte metode
acceptate de inregistrare a costului sunt metoda identificarii specifice i costul standard, n
timp ce metoda costului de absorbie este prescrisa pentru costurile de conversie.

Datoriile, asemeni activelor, sunt mprite n bilan n curente (scadente n mai puin de un an)
i necurente.

Toate companiile din top 150 au aplicat metoda rspunderii contabile privind impozitul
amnat, aa cum prevede AASB 1020, cu excepia dezvluirii a trei diferene permanente i a
naturii lor. Trei sferturi dintre companii au prezentate att datoriile de impozit amnat cat i
viitoare beneficii de impozit pe venit, aproape toate fiind clasificate n bilan ca necurente sau
de alt natur. AASB 1020 a fost republicat n decembrie 1999 i nu este in prezent (2003)
operabil, pn la data de 1 ianuarie 2005.

Principalele conturi ale companiilor australiene sunt conturile consolidate, chiar dac sunt
necesare de asemenea si conturile individuale ale entitii mam. AASB 1024 specific faptul
c fiecare societate ce aplica Standardul trebuie sa prezinte conturile consolidate pentru
agentul economic din care provine entitatea mam.Cerina cheie n determinarea relaie mama
/ filial este legata de control. "Controlul nseamn capacitatea unei entiti de a domina luarea
deciziilor, direct sau indirect, n legtur cu politicile financiare i de exploatare a unei alte
entiti, astfel nct s permit celeilalte entitati s funcioneze cu scopul antingerii obiectivelor
entitii ce detine controlul." (AASB 1024, paragraful 9).

AASB 1012 precizeaz tratamentul contabil pentru operaiunile valutare. Standardul prevede
c pentru tranzaciile n valut, ctigurile sau pierderile de schimb valutar sunt recunoscute n
contul de profit i pierdere, iar rezultatele financiare ale entitilor strine controlate sunt
traduse n funcie de nivelul de autonomie exercitat.
[20:02, 4.12.2017] Tigres: AASB 1026 prezinta dispoziiile necesare cu privire la relevanta
fluxurilor de numerar din activitile de exploatare i a altor activiti ale entitii. Metoda
directa (care arat intrrile i ieirile de numerar brut) este specificata. Suplimentul
standardului ncurajeaz utilizarea de investiii i de finanare a activitii.

12
 Informatiile cerute n notele la situaiile financiare au fost prescrise anterior n Tabelul 5 din
Legea Societatilor Comerciale i a diferitelor standarde de contabilitate. O schimbare major
este ndeprtarea formatului stabilit pentru contul de profit i pierdere (deja acoperit de AASB
1018), precum i a bilanului (AASB 1040). Punerea n aplicare a AASB 1034 "Informatii pentru
a fi prezentate n rapoartele financiare a cuprins cele mai multe cerine de transparenta dintre
cele incluse n standardele de contabilitate relevante.

Notele contin, de asemenea, informatii pe segmente, lucru solicitat de AASB 1005, care
acoper cifra de afaceri, rezultatele din exploatare i activele nete pentru fiecare segment de
industrie i geografic. Dou treimi din cele 150 de companii de top au furnizat informaii
segmentate, 74% au dezvluit segmente de industrie i de 77% segmente geografice.

n ceea ce privete instrumentele financiare, AASB 1033 "Prezentarea i dezvaluirea de

instrumente financiare" emis pentru prima oara n decembrie 1996 i emise din nou n
octombrie 1999, se bazeaz pe standardul internaional IAS 32.

5. Conformitatea cu STANDARDAELE INTERNATIONALE DE CONTABILITATE

AASB a realizat Echivalentul Australian pentru IASB al Standardelor n 15 iulie, 2004. n timp
ce IASB se concentreze pe entitile ce realizeaza profit, AASB este responsabil pentru
stabilirea standardelor de contabilitate pentru toate tipurile de entiti de raportare. n consecin,
un text suplimentar, identificat corespunztor, a fost inclus n noile standarde AASB care s se
ocupe de cazurile n care exist o nevoie de a avea cerine diferite sau suplimentare pentru
entiti non-profit.

Alte standarde de contabilitate care nu au echivalent IASB, dar care vor fi pstrate de ctre

AASB, datorit relevanei lor speciale pentru mediul australian sunt dup cum urmeaz:

AAS 25 "Raportarea financiar pentru planurile de pensii" - AASB i va menine acest

standard, pentru moment, i de a ntreprinde o revizuire fundamental a cerinelor sale. Din
moment ce AAS 25 se

aplic n mod specific la planurile de pensionare, cerinele sale trec peste cele de la alte
standarde.

AAS 27 "Raportarea financiar a administraiilor locale", AAS 29 "Raportarea

financiar a Departamentelor Guvernamentale" i AAS 31 "Raportarea financiar a guvernelor"
- sunt n prezent n

curs de revizuire. Acestea vor fi pstrate de ctre AASB pentru ca, desi cele mai multe cerine
de raportare financiar a AASB se aplic n mod egal la toate tipurile de entiti raportoare, sunt
selectate probleme de importan deosebit pentru sectorul public care sunt cel mai bine tratate
n aceste standarde separate.

Aceasta tranziie catre IFRS se aplic grupurilor de ntreprinderi, celor individuale i

organizaiilor non-profit. Ca si n UE, acest proces a implicat o serie de micri politice
complexe. Companiile australiane nu vor folosi IFRS ca atare, dar ceea ce a devenit cunoscut
sub numele de echivalentul australian la IFRS (AIFRS). Consiliul Australian de Standarde de
13
Contabilitate (AASB) a emis noi standarde, care sunt pe deplin conforme cu IFRS, dar nu sunt
identice cu IFRS. Unele AIFRS elimina opiunile disponibile n IFRS, iar unele AIFRS solicita
prezentri suplimentare in plus fata de ceea ce se cere de IFRS. De exemplu, companiile
australiene nu vor avea opiunea de recunoatere a activelor nete primite ca si subvenii de la
stat (ele vor trebui s arate costul integral al bunului i subveniile asociate) ; deasemenea,
companiile responsabile de activiti extractive pot inregistra diferit fa de omologii lor
internaionali (nu exista n prezent nici un IFRS pe acest domeniu). Acest lucru nseamn c
situaiile financiare ale societilor din Australia vor fi conforme cu IFRS, dar companiile strine
ce aplica IFRS nu vor fi n mod necesar conforme cu AIFRS.

6. Accesul si exercitarea profesiei

Exist o cerere foarte mare pentru contabili din Australia.Taxele de scolarizare din Australia i
Noua Zeeland sunt competitive n comparaie cu taxele din alte ri care gzduiesc studeni
internaionali. Taxele de scolarizare mpreun cu cheltuielile de trai din Australia i Noua
Zeeland sunt mai mici dect cele din Statele Unite ale Americii sau Anglia. Fiecare instituie
are diferite tipuri de cursuri si diferite taxe pentru fiecare curs. Taxele de scolarizare pentru
studenii internaionali din Australia i Noua Zeeland devin i mai competitive, atunci cnd
este luat n calcul schimbul valutar.

Urmtoarele sunt exemple orientative:

Cursuri de Limba Englez: AUD$150 AUD$350 / sptmn

Curs de Educaie i Formare Profesional: AUD$5000 AUD$1200 / an
Studii de Licen: AUD$10000 AUD$18.000 / an.
Master: AUD$12.000 AUD$18.000 / an

Exist multiple universiti n Australia, de la universiti cu o capacitate de 3000 de studeni

pn la cele cu o capacitate de 30.000 de studeni. Toate universitile Australiene sunt
monitorizare riguros pentru a mentine un nivel crescut al standardelor n predare i cercetare.
Marea majoritate a universitilor se afl n oras, ns exist optiuni i n mediul rural.
Universitile ofer cursuri ntr-o gam larg de domenii, la urmtoarele niveluri:

Bachelors Degree
Graduate Certificate
Graduate Diploma
Masters Degree
Doctorate (PhD)

Fiecare universitate n parte are propriile cerine de admitere pentru fiecare curs oferit. Un
nivel minim de limba englez este obligatoriu naintea nceperii oricriui curs. Majoritatea
cursuilor ncep n Februarie, ns unele pot ncepe i din Iulie sau Octombrie.

14