Professional Documents
Culture Documents
privind TREZORERIA
Cuprins
Legea 571, ce priveste Codul Fiscal, alaturi de Procedura Fiscala si normele de aplicare a
CoduluiFiscal ;
Codul Munci ;
Legea 31/1990 si Ordonanta de Urgenta nr. 82/2007 din 28/06/2007 publicata in Monitorul
Oficial,Partea I, nr. 446 din 29/06/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind
societatilecomerciale si a altor acte normative incidente;
IAS 7.
OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor
financiareanuale consolidate ;
Legea nr. 278/2008 pentru aprobarea OUG nr. 90/2008 privind auditul statutar al situatiilor financiare
anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate ;
Legea nr. 26/2010 pentru modificarea si completarea OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit
financiar ;
Legea 26/2010 care modifica si completeaza OUG 75/1999 prevede ca Auditul financiar
reprezintaactivitatea efectuata de auditorii financiari in vederea exprimarii unei opinii asupra situatiilor
financiaresau a unor componente ale acestora, exercitarea altor misiuni de asigurare si servicii
profesionale potrivitstandardelor internationale de audit si altor reglementari adoptate de Camera
Auditorilor Financiari dinR o m a n i a , d e n u m i t a i n c o n t i n u a r e C a m e r a . A u d i t u l f i n a n c i a r
c u p r i n d e s i a u d i t u l s t a t u t a r . . L e g e a reglementeaza, de asemenea, atributiile CAFR si
activitatile suplimentare ce pot fi desfasurate de catrea u d i t o r i i f i n a n c i a r i ( c o n s u l t a n t a
f i n a n c i a r - c o n t a b i l a ; m a n a g e m e n t f i n a n c i a r - c o n t a b i l ; p r e g a t i r e profesionala de
specialitate in domeniu; expertiza contabila, evaluare, reorganizare judiciara si lichidare,consultanta
fiscala, cu respectarea reglementarilor specifice fiecareia dintre activitatile respective si
a principiului independentei, dupa caz) .
a) Chitanta
e) Registru de casa
g) Borderou de achizitie
a) 1.01.2012: Se achizitioneaza actiuni ca titluri de plasament (1000 titluri x 100 lei) in valoare
de 100.000 lei, din care eliberate 25%, iar restul urmand a fie liberate in decursul a 5 ani.
ca ajustare= 3.000lei
Ajustari pt deprecierea act. = Venituri financiare din ajustari pt depreciere de valoare a activelor
circulante
i) In data de 5 a lunii se ridica din contul de disponibil 56.000 lei pentru plata salariilor,
conform cecului n numerar.
5311 = % 4.500
462 3.000
542 1.500
Acest procedeu prevede efectuarea unui studiu general asupra situatiei economice
aferente firmei ce urmeaza a fi auditata. Auditorul trebuie sa aiba in vedere in aceasta analiza in
special acele elemente (tranzactii, evenimente, actiuni, etc.) ce pot avea un impact semnificativ
asupra indicatorilor firmei. In cadrul acestui procedeu, auditorul informeaza auditatul (firma
auditata) asupra obiectivelor particulare ale misiunii de audit, utilizand scrisoarea de
angajament, dupa modelul urmator :
Dumneavoastra ati cerut ca noi s efectuam auditul bilantului societtii ABC S.A. la data
31.12.2012, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de numerar pentru
exercitiul financiar care se incheie la aceasta data. Suntem incantati sa va confirmam acceptarea
acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care il vom efectua va avea
ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.
Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de
control intern,exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite.
de ctre(semntura)
..............
Numele i funcia
Data :
a) Controlul cronologic , ce consta in verificarea facturilor de vanzare in ordinea calendaristica a emiterii lor ;
b) Controlul invers cronologic, urmarind verificarea facturilor de achizitie in ordinea inversa a emiterii lor ;
c) Controlul sistematic, prin intermediul caruia este verificata corespondenta dintre informatiile aferente Registrului Jurnal si
cele aparute in fisele sintetice ale conturilor ;
d) Controlul reciproc, ce vizeaza verificarea informatiilor inscrise pe facturi cu cele prevazute in notele de intrare receptie ;
e) Controlul incrucisat, care presupune confruntarea exemplarului 1 al facturii aflat la cumparator, cu exemplarul 2 aflat la
vanzator si compararea acestora ;
f) Calculul matematic, ce are in vedere verificarea corectitudinii elementelor valorice care apar in documentele financiar
contabile ;
g) Analiza contabila, referindu-se la verificarea respectarii corespondentei conturilor utilizate in cadrul inregistrarilor contabile.
a) Inventarierea fizica - se compara numarul de unitati scriptice de marfa din fisa de magazie
cu numarul de unitati fizice din depozitul entitatii, in urma acestui inventar rezultand plusuri
sau minusuri de inventar.
c) Observarea directa - se verifica corelatia dintre listele de inventariere si situatia reala din
patrimoniu
d) Analiza de laborator - se verifica daca bunurile respective sunt degradate / distruse din
punct de vedere fizic. Aceste fapt presupune constituirea de provizioane sau inregistrarea pe
cheltuieli a stocurilor degradate.
Prin aceste confirmari externe se verifica existent extraselor de sold de cont pentru
fiecare client si furnizor.
In cazul de fata, avand in vedere ca s-a efectuat auditarea utilizand controlul prin
sondaj prin intermediul unui procent de 20% din volumul documentelor, nivelul riscului va fi mai ridicat
decat in cazul efectuarii auditarii utilizand controlul total sau a auditarii folosind un procent mai mare in
stabilirea esantionului statistic.
Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca o asertiune sa comporte o denaturare ce poate
fi semnificativa, fie individual, fie cumulata cu alte denaturari, presupunand ca nu exista controale
aferente. Riscul inerent exista in permanenta, fiind independent de auditul sistemului financiar.
Riscul de control consta in riscul ca o denaturare ce poate aparea intr-o asertiune si care poate fi
semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie cumulata cu alte denaturari, sa nu fie prevenita,
detectata si corectata la timp de sistemul de control intern al entitatii. Riscul de control se manifesta ca
o functie a eficacitatii proiectarii, implementarii si mentinerii controlului intern,care cunoaste limite.
In urma evaluarii celor trei tipuri de risc se va efectua calculul unui risc total de audit, astfel :
Proba 1 :
Proba 2:
Societatea incaseaza prin casierie 100 Euro conform facturii inregistra la cursul de 4,4982 lei/euro, iar la
data incasarii cursul este 4,5372 lei/euro
Proba 3 :
Proba 4 :
Se plateste cu ordin de plata impozitul pe salarii in suma de 30.520 lei si TVA n suma de
3.215.000 lei.
438 = 5311 3.245.520
Inregistrarea corecta :
% = 5121 3.245.520
444 30.520
4423 3.215.000
Proba 5 :
Inregistrare corecta :
Proba 6 :
Inregistrare corecta :
Proba 7 :
Se plateste prin casierie suma de 125 $ reprezentand contravaloarea facturii externe
inregistrata la cursul de 2.745 lei/$, cursul zilei la data platii este 2.812 lei/$.
Inregistrare corecta :
% = 531400 351,5
401 343,125
665 8,375
Proba 8 :
Inregistrare corecta :
Proba 9 :
Inregistrare corecta :
4091 = 5121 20.000 RON
Proba 10 :
Inregistrare corecta :
% = 5124 170.600
401 162.250
665 8.350
Proba 2 : Eroarea consta in faptul ca veniturile aferente din diferentele de curs monetar nu au
fost separate. Valoarea fiind de 3,9 Ron si avand o pondere de 3,9 / 1 000 000 = 0.0039% in cifra de
afaceri, se considera o proba nesemnificativa.
Proba 3 : Eroarea consta in faptul ca pe credit nu s-a introdus corect contul corespondent.
Ponderea valorii de 45 000 in cifra de afaceri este 45 000 / 1 000 000 = 4,5 %, ceea ce reprezinta o proba
nesemnificativa.
Proba 4 : Eroarea consta in faptul ca pe debit nu s-au introdus corect conturile corespondente.
Ponderea valorii de 3 245 520 in cifra de afaceri este de 3 245 520 / 1 000 000 = 324 % , ceea ce
reprezinta o proba semnificativa.
Proba 5 : Cei 16 000 incasati conform extrasului de cont nu au fost trecut in conturile curentre
la banci, si sub forma de monetar, in casa. Ponderea este de 16 000/ 1 000 000 = 1.6% si nu reprezinta o
proba semnificativa.
Proba 6 : Suma de 1 500 a fost inregistrata pe client, in loc sa fie inregistrata in contul Debitori
diversi . Ponderea in cifra de afaceri este de 1 500 / 1 000 000 = 0.15 % . Reprezinta o proba
nesemnificativa.
Proba 7 : Nu s-au inregistrat si diferentele de curs valutar in valoare de 8,375. Ponderea valorii
este de 8,375 / 1 000 000 = 0.00083%. Reprezinta o proba nesemnificativa.
Proba 8 : Nu s-a inregistrat cheltuiala in avans in valoare de 150 Ron, dar reprezinta o proba
nesemnificativa
Proba 10 : Nu sunt inregistrate celtuielile din diferente de curs valutar in valoare de 8 350.
Ponderea lor in cifra de afaceri este de 8 350 / 1 000 000 = 0.835 %, reprezentand o proba
nesemnificativa
Toate probele gasite au o valoare nesemnifica, inafara de proba numarul 4, in care conturile au
fost introduce gresit si valoarea introdusa substantiala. Cu toate acestea, chiar daca probele sunt
nesemnificative, ele nu mai acorda aceeasi fidelitate firmei in raportarile sale anuale.
Prin urmare, se va acorda opinia cu rezerve, aceasta fiind sustinuta atat de proba semnificativa,
cat si de celelalte probe nesemnificative.
Am auditat situatiile financiare ale S.C. A.B.C. S.A. , formate din bilant, contul de profit si
pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie si notele explicative
la situatiile financiare anuale la data de 31.12.2012., intocmite in conformitate cu OMFP 3055 / 2009,
Legea contabilitatii nr 81 / 1991 republicata cu modificarile si completarile ulterioare.
In opinia noastra situatiile financ iare nu prezinta o imagine fidela, sub toate
aspectele semnificative, a pozitiei financiare a societatii la 31 decembrie 2012 pentru anul
incheiat, in conformitate cu Standardele Internationale de Contabilitate si normele nationale.
Opinia acordata este una cu reserve, deoarece probele nesemnificative pe care le-am descoperit
nu pot detalia in totalitate o imagine fidela a companiei.