Alexandru Myller

Alexandru Myller,nascut la 3 dec.1879 in Bucuresti-

decedat la 4 iulie 1965 in Iasi, a fost ctitorul colii
matematice ieene, savant de reputaie internaional i
eminent profesor al Universitii din Iai, membru de
onoare al Academiei Romne.
A facut scoala primara,liceul si Facultatea de Stiinte in
Bucuresti si dupa un scurt stagiu ca profesor in Galati la
Liceul,,Vasile Alecsandriipleaca in 1902 la studii in
Gttingen.

Lucrarile lui Myller n domeniul analizei matematice,

elaborate la Gttingen si continuate la Bucuresti, au
marcat, prin ideile,metodele si rezultatele obtinute, un
moment important n dezvoltarea si afirmarea matematicii
romnesti pe plan national si international. Acestea,
precum si titlul de elev al lui David Hilbert, l-au consacrat
ca matematician de prima marime. La Iasi, Myller isi
schimba directia cercetarilor matematice, trecnd la
geometrie, domeniu care l-a fascinat nca din tinerete.

In domeniul teoriei ecuatiilor diferentiale si integrale

a obtinut numeroase rezultate prin: extinderea unor
rezultate ale lui Hilbert la cazul unor ecuatii diferentiale de
ordin arbitrar; ecuatii integrale cu nucleu
antisimetric;probleme bilocale, la limita si de periodicitate
pentru ecuatii diferentiale ordinare si cu derivate par -
tiale;utilizarea metodelor functionale n rezolvarea unor
probleme de fizica matematica.

n domeniul geometriei diferentiale contributiile sale

se refera la:geometrie algebrica si geometrie riglata;
definirea notiunii de concurenta a vectorilor contra-varianti
ca o generalizare a paralelismului Levi Civita; paralelismul
ntr-un sistem de plane, care a condus la notiunea de
configuratie Myller; dezvoltarea, mpreuna cu O. Mayer a
geometriei diferentiale centroafine. Aceste preocupari au
marcat momentul intrarii scolii de matematica de la Iasi pe
arena mondiala a cercetarii stiintifice.

Ca profesor, Alexandru Myller a fost un maestru n

arta comunicrii cu studenii. A aplicat, pentru prima oar
n Romnia, metoda euristic n predarea matematicii la
nivel universitar. Leciile sale erau adevrate momente de
creaie, n care profesorul ghida pe studeni s descopere
mpreun adevrurile tiintei predate. A mprtit cu
dragoste i generozitate fiecarei generaii de studeni tot ce
a acumulat din punct de vedere tiintific i metodic. Sub
ndrumarea sa, a fost obinut (n 1920) primul doctorat n
matematici pure, la o universitate romaneasc, de catre O.
Mayer. Dup rzboi a funcionat ca rector n dificila
perioad 1944-1945. A fost preedintele comisiei de epurare
de la Universitatea ieean, din care mai fceau parte
profesorii Iorgu Iordan i Gheorghe Zane, nlocuit ulterior
cu Andrei Oetea. Pn n primvara anului 1945, aceast
comisie a nlturat de la catedr aproximativ 30 de cadre
didactice, puse sub acuzaia de colaborare cu regimul
carlist i antonescian sau simpatii legionare i naziste. A
fost, n fapt, o ncercare de eliminare a celor indezirabili
noului regim i o aciune n for pentru controlul puterii i
a vieii universitare, nefinalizat n 1945 i continuat sub
alte forme, mai discrete, la nceputul anilor 50. n 1947 iese
la pensie. A continuat s lucreze pn la stingerea sa din
via, survenit la 4 iulie 1965. Pentru meritele sale de
excepie, Academia Romn l-a ales membru de onoare n
1938, iar Universitatea Humboldt din Berlin i-a decernat n
1959, titlul de Doctor Honoris Causa pentru strduini
deosebite de a crea o matematic romaneasc de sine
stttoare. A mai primit numeroase distincii i decoraii din
partea statului romn.

A fost membru titular al Academiei de tiine din

Romnia ncepnd cu 21 decembrie 1935.

Bibliografie : www.recreatiimatematice.ro

www.wikipedia.ro