EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

SISTEME INTELIGENTE ADAPTRONICE

PENTRU MONITORIZAREA I CONFIGURAREA
LA DISTAN A PROCESRILOR
I PROCESELOR DE CONTROL INTEGRAT

CSI EurIng dr. ing. Gheorghe Ion GHEORGHE, Drd. ing. Iulian ILIE,
Drd. ing. Constantin ANGHEL, Drd. ing. Valentin GORNOAV, Drd. ing. Adrian VOICU

INCD Mecatronic i Tehnica Msurrii, Bucureti

REZUMAT. Lucrarea tiinific enun sistemele inteligente adaptronice pentru monitorizarea, mentenena i
configurarea la distan a procesrilor i proceselor de control integrate n industria automobilului.

Cuvinte cheie: sistem adaptronic inteligent, telemonitorizare, telementenan, telecontrol, control inteligent
integrat.

ABSTRACT. The scientific paper states the intelligent adaptronic systems for monitoring, maintenance and
remote configuration of control processes and proceedings embedded in automotive industry.

Keywords: adaptronic intelligent system, remote monitoring, remote maintenance, remote control, integrated
intelligent control.

1. DATE PRIVIND MENTENANA principalele categorii de pierderi nregistrate n

INDUSTRIAL
Evoluia ntreprinderilor a condus i la evoluia
tehnicilor de mentenan. La baza organizrii modului
de desfurare a activitilor de mentenan stau
aspecte legate de amplasarea ntreprinderii, profilul de
activitate, caracteristicile mijloacelor de producie
existente etc.. Abordarea sistemic presupune conside-
rarea urmtoarelor forme de organizare a mentenanei,
care n. funcie de resursele alocate si de obiectivele
urmrite, sunt destinate a asigura disponibilitatea
optim a sistemelor tehnice (fig. 1 i fig. 2):
nainte de a evidenia avantajele unei activiti
de mentenan bine efectuate, vom arta care sunt
cazul neglijrii acesteia. Denumirea consacrat
este de cele ase mari pierderi, datorate n
special :
timpului de oprire accidental, n care masina
este oprit datorit unei defeciuni. n acest caz, se
pierde producia masinii pe perioada identificrii
disfuncionalitii si nlturrii acesteia;
timpului necesar pentru schimbarea, reglarea
si adaptarea utilajului, n scopul realizrii unui nou
tip de produs;
micro-opririlor utilajului, pentru: curire la
sfrsitul unei curse", remedierea unui produs care
are o mic defeciune sau evacuarea altuia necores-
punztor, alimentare, lipsa momentan a operatorului
etc.;

Fig. 1

78 Buletinul AGIR, Supliment 3/2015

 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR
ncetinirii funcionrii , utilajul desfurndu-
i activitatea sub parametrii nominali, fie ca urmare
a dificultii operaiei realizate, fie datorit
incapacitii operatorului de producie de a stpni si
utiliza tehnica din dotare;
defectelor de calitate, consecin a funcionrii
necorespunztoare a mijlocului de producie;
defectelor de demaraj, aprute n cazul intro-
ducerii n funcionare a unui nou utilaj sau a unei
linii tehnologice.
Obiectivele de baz ale sistemului de mentenan
bazat pe stare sunt ilustrate n figurile urmtoare
(fig. 2 i fig. 3).
Fluxul informaional ntr-o ntreprindere, care
folosete mentenana predictiv este redat n
figura 4.
Fig. 3. Modelul de funcionare ale sistemului
de mentenan.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
O posibilitate de reprezentare a interoperabilitii
dintre sistemele informatice este prezentat n figura.
Aceast modalitate este larg acceptat fiind susinut
de majoritatea productorilor si clienilor reunii n
mai multe asociaii neguvernamentale, printre care
Mimosa, OPC Foundation, OSA-CBM si ISA, avnd
ca membrii firme de prestigiu : Emerson Process
Management USA, IFS AB Suedia, Rockwell
Automation USA, Siemens AG - Germania,
Honeywell USA, s.a., dar si DoD (Department of
Defense USA prin Dual - Use Science and
Technology program), care ncearc s stabileasc
standardele pentru interoperabilitatea sistemelor
ntreprinderii la nivel operaional si de mentenan.
Arhitectura deschis dezvoltat de organizaia
Mimosa poate fi urmrit n fig. 5.
Fig. 2. Obiectivele de baz ale sistemului
de mentenanbazat pe stare.
79
 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC
Fig. 5. Arhitectura pentru interoperabilitate
dezvoltat de Mimosa.
2. DATE PRIVIND STUDIUL DE CAZ
AL UNEI APLICAII SPECIFICE
Studiul se refer la modernizarea unui sistem
mecatronic de msurare Modul ntoarcere, n vederea
adugrii funciilor de monitorizare i telementenana
de la distan.
Sistemul complex de msur realizeaz funcia
de control dimensional i marcare al modulului de
mers napoi de la DACIA DUSTER i este executat
de INCDMTM pentru beneficiarul DACIA SA.
Proiectul i propune examinarea tehnologiilor
existente i implementate deja in cadrul sistemului
si se urmrete identificarea stadiului cercetrilor n
domeniu, pe plan internaional i n ar, precum i a
80
Fig. 4. Interoperabilitatea dintre
sistemele informatice ale ntreprinderii.
tendinelor care se manifest n ceea ce privete pro-
iectarea, evaluarea i implementarea unei anexe in
vederea monitorizrii i telementenantei la distan.
3. DATE PRIVIND ARHITECTURA
ADAPTRONIC A ECHIPAMENTULUI
INTELIGENT DE MSURARE I
CONTROL INTEGRAT
Schema bloc general a echipamentului este
prezentat n figura 6, unde se prezint principalele
module funcionale i legtura dintre ele pentru o
caracterizare general a modului de realizare a
principalelor funcii.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR

Fig. 6

4. DESCRIEREA ECHIPAMENTULUI Pentru aceasta, instalaia este format din trei

INTELIGENT (MECATRONIC, posturi, cu urmtoarea destinaie:
la primul post se msoar cotele: C si dce;
INTEGRONIC) ADAPTRONIC la al doilea post se msoar cotele: dcs si K;
COMPLEX DE MSURARE I la al treilea post, dac cotele sunt n valorile
CONTROL INTEGRAT admise, se marcheaz, prin cod matriceal, seria pe
fiecare din cele trei componente ale modulului (corp,
Instalaia (foto in fig. 7) permite msurarea a capac i manon) i n clar, doar pe capac, cotele
dou seturi de cote pentru modulul de ntoarcere i msurate.
marcarea acestuia n cazul n care valorile obinute Elemente componente:
se ncadreaz n limitele admise. post 1 de msurare;
post 2 de msurare;
post 3 de marcare;
cofret Automat programabil (AP);
cofret Interfaa senzori;
PC cu aplicaia de vizualizare;
Interfee marcatoare
panou operator cu butoanele de comand i
lmpile de semnalizare
coloan luminoas ;
bariere optice de protecie;
traductor de temperatur pies post 1 ;
traductor de temperatur pies post 2;
traductor de temperatur ambiental.
Descriere post 1 de msurare. n figura 8, se
Fig. 7 prezint postul 1 de msurare (msurare 1).

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 81

 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC
Descriere post 2 de msurare. n figura 9, se
prezint postul 2 de msurare (msurare 2).
Descriere post 3 de msurare. n figura 10, se
prezint postul 3 de marcare.
Descriere punere n funciune a echipamentu-
lui. Punerea n funciune se face prin acionarea
comutatorului general situat pe peretele lateral al
dulapului electric, semnalizat prin iluminarea
lmpii de control situat pe peretele opus comuta-
torului general (figura 11).
Pentru blocurile de interfa cu traductoarele
incrementale MITOUTOYO pentru iniializarea
corect implicit se apas butonul Mode i Load
Fig. 9:
1 cilindru impachetare piesa in post 2; 2 dorn
susinere pies; 3 senzor prezen pies; 4 supori
susinere piesa; 5 rastel etalon post 2; 6 etalon post 2;
7 traductor masura; 8 traductor temperatur pies.
82
simultan un timp de cel puin 2 sec. Pentru detalii
vezi manualul de utilizare anexat (EV COUNTER).
Pentru blocurile de comand marcatoare se
verific starea conectorilor situai pe panoul din
spate al fiecrui modul (n figura 12).
Se verific:
racordarea la reeaua de 220 Vc.a. (s fie
legat la o priz cu mpmntare);
marcatoarele sa fie alimentate (alimentatoarele
acestora sa fie introduse in prizele aferente fig. 13;
interconectrile conform documentaie;
racordarea la reeaua de aer comprimat, in-
spectnd manometrul, situat n partea stng jos
(trebuie s indice 5 bar (fig. 13).
Fig. 8:
1 traductor msurare; 2 cilindru deplasare sanie
traductori msurare; 3 etalon post 1; 4 cilindru
impachetare pies n post 1; 5 traductor
temperatura mediu ambiental; 6 senzor prezen
pies; 7 traductor temperatur pies; 8-rastel etalon
post 1.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR

Fig. 10:
1 camer manon; 2 - marcator manon; 3 marcator
corp; 4 - camer corp; 5 soterol fixare pies; 6 - senzor
prindere soterol fixare pies; 7 marcator capac; 8
camer capac; 9 senzor mas avansat; 10 soterole
fixare mas; 11 senzor prezen pies; 12 interfa
capac; 13 interfa corp; 14 interfa manon.

Fig. 11. Amplasare buton pornire Panel PC.

Fig. 12

Fig. 13:
1 Prize alimentare interfee marcatoare, 2 Manometru,
3 Electrovalve acionare mecanisme, 4 Electrovalva
general, 5 Releu presiune.

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 83

 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC
n figura 14 se prezint cofretul automat
programabil (AP) i cofretul interfa senzori,
mpreun cu ntreruptorul general i lampa de
alimentare sistem complex de la reea.
Fig. 14:
1 cofret automat programabil (AP); 2 ntreruptor general;
3 lamp alimentare instalaie de la reea;
4 cofret interfa senzori.
Se acioneaz butonul NTRERUPTOR GE-
NERAL trecndu-l n poziia ON. Ca efect se
aprinde becul prezen 220V (situat pe peretele opus
ntreruptorului general) i se ateapt terminarea
iniializrilor att la PC ct i la PLC dup cum
urmeaz:
la PC apare ecranul de mai jos prin care se
solicit apsarea butonului REARMARE (de pa
panoul operator) pentru iniierea comunicaiei PC
PLC (fig. 15);
la PLC, dup etapa n care plpie becul galben
din coloana luminoasa se apas butonul
REARMARE (becul BLOCARE SECURITATE se
stinge) si la PC apare mesajul OK in dreptul
indicaiei PLC (fig. 16).
n acest moment legtura PC PLC este realizat
i este ncheiata secvena de iniializare instalaie.
Fig. 15
84
Fig. 16
Descrierea butoanelor, lmpilor semnalizatoare i
cheilor situate pe panoul operator OP (fig. 17):
(1) Buton cu lampa ETALONARE. Prin apsarea
lui se iniializa un ciclu de etalonare prin (n regim
automat). Stare lampa: plpie daca este necesar
etalonarea; este aprinsa dup apsarea butonului de
ETALONARE (dac etalonarea este permisa);
stins la terminarea ciclului de etalonare;
(2) Lampa PIES NECORESP. Se aprinde cnd
piesa msurata nu este in cotele admise (att dup
msurarea la postul 1 cat si la postul 2) sau daca
marcarea nu s-a efectuat corect. Se stinge n
momentul n care piesa este luat din post sau la
selectarea regimului Manual sau la orice avarie;
(3) Lampa PIES BUNA. Se aprinde cnd piesa
msurata este in cotele admise (att dup msurarea
la postul 1 cat si la postul 2) sau daca marcarea s-a
efectuat cu succes. Se stinge n momentul in care
piesa este luata din post sau la selectarea regimului
Manual sau la orice avarie;
(4) Lampa BLOCARE SECURIT. Se aprinde atunci
cnd condiiile de securitate nu sunt ndeplinite. Se
stinge atunci cnd au fost refcute condiiile de operare
i s-a apsat pe butonul REARMARE de pe panoul
operator (vezi cap. ALARME);
(5) Buton cu lamp NTOARCERE ORIGINE.
Apsarea pe buton are ca efect despachetarea
mecanismelor de fixare. Stare lampa: plpie daca
este necesara ntoarcerea in Origine si pe toata
durata deplasrii mecanismelor; este aprins dac
mecanismele sunt n Origine (despachetate).
Fig. 17
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR

(6) Buton REARMARE. Acest buton trebuie nismelor n poziia iniial de lucru, semnalizat prin
apsat dup nlturarea condiiilor care determin aprinderea lmpii butonului NTOARCERE ORI-
erorile de securitate pentru a debloca instalaia; GINE (la toate posturile).
(7) Buton cu lampa START. Prin apsarea lui se (1) Se inchide aplicatia PC prin apasarea si se
iniiaz procesul de msurare sau marcare n regim mentinerea apasata a butonului OPRIRE PC pana la
Automat. Lampa asociat: stinsa cnd nu sunt aparitia ecranului din fig. 18 (minim 3 secunde).
condiii de msurare sau marcare in Automat; Observaie. : Pe durata apsrii butonului (pana
plpie cnd aceste condiii sunt ndeplinite si prin la apariia ecranului din fig.16), pe ecranul PC-ului,
acionarea butonului se permite iniierea procesului banda galbena, va apare mesajul menionat
de msurare sau de marcare; aprinsa pe durata procesu- (2) Se ntrerupe alimentarea instalaiei prin
lui de msurare sau de marcare. Observaie. Pentru trecerea NTRERUPTORULUI GENERAL de pe
nelegerea condiiilor si a modului de lucru vezi poziia ON pe poziia OFF cnd la PC apare ecranul
capitolul REGIM AUTOMAT; Desktop.
(8) Cheie BLOCARE. Prin trecerea pe Blocat,
ntreaga instalaie se oprete. Observaie. La reve-
nirea acestuia in poziia ACTIONARI trebuie apsat
butonul REARMARE pentru a debloca instalatia;
(9) Buton IMPACHETARE MANUAL. Acio-
neaz n sensul bridrii mecanismului selectat prin
butonul DEFILARE (n regimul manual). Observ-
aie. Micarea are loc atta timp ct butonul este
meninut apsat;
(10) Cheie pentru selectare regim lucru MAN/
AUT;
(11) Buton OPRIRE PC. Apsarea pe buton, timp
de minim 3 secunde, are ca efect initierea secventei
de inchidere aplicatie PC (vezi cap. OPRIREA
INSTALATIEI);
(12) Buton DEFILARE. Activ in regimul MA- Fig. 18.
NUAL, pentru selectarea mecanismului care va fi
deplasat prin butoanele IMPACHETARE MANUAL Analiza arhitecturii de senzori, traductoare i
sau DESPACHETARE MANUAL. Observaii: 1. In controllere din sistemele mecatronice de msu-
functie de postul in care se afla piesa, prin apasarea rare i control. n figura 19 se prezint o schem
succesiva a acestui buton, se cicleaza doar prin lista general a arhitecturii de senzori, traductoare i
mecanismelor care se pot deplasa la postul respectiv
controllere utilizat n sistemele mecatronice
(postul 1 sau postul 2); 2. La finele listei, se reiau
mecanismele de la inceput. Pentru intelegerea
complexe.
conditiilor si a modului de lucru vezi capitolul
REGIM MANUAL.
(13) Buton TEST LAMPI. Prin apasarea acestuia
se testeaza atat aprinderea tuturor lampilor de pe
panoul operator cat si functionarea sirenei;
(14) Buton DESPACHETARE MANUAL. Acio-
neaz n sensul debridrii mecanismului selectat prin
butonul DEFILARE (n regimul manual). Obser-
vaie. Micarea are loc atta timp ct butonul este
meninut apsat;
(15) Buton STOP URGENTA. Se apasa in situatii
de urgenta cand este necesara oprirea rapida a
functionarii instalaiei. Observaie. : Dupa actionare,
butonul ramane apasat. La revenirea acestuia in
pozitia relaxata (prin ridicarea acestuia) trebuie
apasat butonul REARMARE pentru a debloca
instalatia.
OPRIREA INSTALATIEI. nainte de oprirea Fig. 19. Schema generala a arhitecturilor utilizate
echipamentului se recomand aducerea tuturor meca- n producie.

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 85

 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

n figura 20 se prezint un traductor capacitiv

liniar de poziionare ca element care detecteaz
poziia / deplasarea utiliznd principiul capacitiv.

Fig. 22. Traductorul. Fig. 23. Senzor IPRM 12.

Fig. 20. Construcia traductorului capacitiv.

Fig. 24. Reprezentarea schematic a senzorului incremental
n figura 21 se prezint un traductor de tempera- liniar.
tur fixat ntre postul 1 i postul 2.

Fig. 25. Traductor de deplasare tip poteniometru liniar.

n figura 26 se prezint un traductor magnetic,

care utilizeaz interaciunea momentan dintre dou
cmpuri magnetice, pentru a produce un impus de
tensiune care se deplasaeaz de-a lungul unei unde.
n figura 27 se prezint un traductor cu fibra
optic.

Fig. 21. Amplasarea senzorului de temperatur la

postul 2.

n figura 22 se prezint un traductor de

poziionare Hall ca element de poziionare fr
contact, care convertete energia dintr-un cmp
magnetic ntr-un semnal electric, unde efectul Hall
const n apariia unei tensiuni transversale n
prezena unui cmp magnetic.
n figura 23 se prezint un traductor inductiv de Fig. 26. Traductor magnetic. Fig. 27. Traductor cu fibra
distan ca element fr contact care determin optica.
coordonatele unui obiect fa de referin.
n figura 24 se prezint un senzor incremental n figura 28 se prezint un traductor magneto-
liniar cu scanare optic ca element care msoar strictiv.
poziia axelor liniare. n figura 29 se prezint un senzor optic cu
n figura 25 se prezint un traductor de deplasare triangulaie ca element ce detecteaz deplasarea de
tip poteniometru care produce o rezisten propor- la distane diferite cu un punct laser care face
ional cu deplasarea. posibil msurarea celor mai mici piese.

86 Buletinul AGIR, Supliment 3/2015

 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR

n figura 33 se prezint un automat programabil

(P.L.C.), ce este un computer digital utilizat pentru
automatizarea proceselor i controlul mainilor, cu
programare n grafica logic.

Fig. 28. Traductor Fig. 29. Senzor optic cu

magnetostrictiv. triangulaie.

n figura 30 se prezint un traductor poteniometru

multitur cu cablu flexibil ca element de msurare a
deplasrii cu o acuratee i un rspuns dinamic mare.

Fig. 33. P.L.C..

n figura 34 se prezint un automat programabil

(P.A.C.) cu sistem optic de operare i care combin
capabilitile unui calculator cu sistemul de operare
i cu un automat programabil cu logic secvenial.

Fig. 30. Traductor poteniometru multitur.

n figura 31 se prezint un traductor fotoelectric

absolut de rotaie i un traductor fotoelectric
incremental ca elemente de msurare a unghiului
prin msurarea numrului de rotaii.
Fig. 34

Automatul programabil, n principal, are rolul de

a asigura desfurarea unor serii de evenimente
precum i comunicaia cu alte sisteme, precum
calculatoarele industriale, n plus asigurnd i o
legtur cu utilizatorul detaliind aciunile sistemului.
n continuare se prezint arhitecturile pentru dou
Traductor rotativ absolut Traductor rotativ incremental sisteme complexe de control dimensional imple-
mentate la S.C. Renault-Dacia S.A., ce au rolul de a
Fig. 31 verifica piesele nainte de a intra pe linia de montaj
n figura 32 se prezint un traductor tip rezolver (fig. 35 i fig. 36).
ca element ce transform deplasarea unghiular n n cadrul acestor scheme, s-a utilizat un calcula-
semnal electric. tor industrial, un automat programabil, un adaptor de
semnal, o interfa de achiziie a semnalelor
electrice, un sistem de marcare dotat cu camer i
traductori pneumoelectronici i inductivi.
n figura sistemul de acionare automat transmite
ctre automatul programabil n format digital
momentul cnd s realizeze msurarea i starea n
care se afl n momentul respectiv (erori, starea de
msurare, starea de funcionare).
n momentul n care automatul programabil
primete comanda de a msura, acesta o transmite
ctre calculatorul industrial care prin intermediul
interfeei de achiziie realizeaz msurtorile, le
proceseaz, le afieaz i le transmite ctre sistemul
automat de acionare prin intermediul unui adaptor
Fig. 32. Traductor rezolver. de comunicaie.

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 87

 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC
Fig. 35
Fig. 36
Calculatorul PC care are funcia de a msura cu
ajutorul traductorilor 18 cote i de a verifica n-
cadrarea valorilor msurate n domenii prestabilite,
vizualizarea datelor msurate se face prin afiarea
valorii fiecrei cote msurate si prin colorarea cu
verde sau rou a acestor valori.
Utilizarea automatului programabil a fost impus
de ctre comunicaia sistemului automat de acionare
prin intermediul cruia se realiza comunicaia intre
calculatorul industrial i acesta.
Prin utilizarea adaptorului se transmite ctre
sistemul automat de control rezultatele privind piesa
controlata.
n figur, sistemul de msurare preia datele de la
traductori prin intermediul interfeei de achiziie, n
88
cazul de fa un controlar Mitutoyo, si sunt pre-
lucrate si stocate de ctre calculatorul industrial.
In funcie de rezultatele msurtorilor piesa se
marcheaz cu ajutorul unui sistem de marcare dotat
cu camera pentru verificarea efecturii operaiei.
Acest sistem de control dimensional este dotat cu
un automat programabil ce controleaz senzorii de
temperatura, barierele optice, senzori de cursa pentru
sistemului de acionare, sistemul de actionare,
senzori de prezenta usa si realizeaz interaciunea
dintre utilizatorul si sistemul de control dimensional
prin intermediul panoului operator.
Barierele optice si senzori de usa sunt utilizai
pentru a asigura protecia utilizatorului conform cu
normele impuse de ctre beneficiar.
5. DATE PRIVIND COLECTAREA
DATELOR
n acest caz se consider c echipamentul de
conducere este plasat la distan fa de procesul
condus. Elementele de execuie primesc semnale de
comand prin intermediul reelei de comunicaie n
timp ce datele achiziionate din proces de ctre
traductoare sunt direcionate ctre controler tot prin
intermediul reelei. Datorit acestei topologii apar
ntrzieri suplimentare datorate transferului de date.
Aceste ntrzieri de reea pot fi clasificate din punct
de vedere al direciei transferurilor de date ca:
ntrzieri senzor - controler i ntrzieri controler
proces, aceste ntrzieri fiind prezente att pe calea
direct ct i pe calea de reacie.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR
Timpii de ntrziere pot fi grupai, pentru uurina
analizei sub forma unei singure constante de timp,
denumit ntrziere de control. Ambele ntrzieri
introduse de reea pot fi mai mici sau mai mari dect
perioada de eantionare T.
n primul caz procesul poate fi condus n condiii
optime (presupunnd c nu se pierd pachete).
n cel de-al doilea caz apar probleme majore de
discontinuitate a procesului de conducere ceea ce
poate s duc la evoluii nesatisfctoare i la pierderea
stabilitii procesului. n urma experimentelor efectuate
se propun urmtoarele etape: evaluarea caracteristicilor
dinamice ale procesului condus, inclusiv elementele
de execuie i traductoarele (partea fix a elementelor
de reglare) alegerea perioadei de eantionare cu
respectarea condiiilor de stabilitate i performan
testarea reelei ce va fi utilizat n procesul de
conducere i/sau monitorizare; se au n vedere timpii
de ntrziere medii i probabilitatea de eroare
(pierderea pachetelor). n cazul n care aceti timpi
de ntrziere sunt mult mai mici dect perioada de
eantionare necesar, procesul poate fi condus prin
nglobarea n partea fix a unui bloc de ntrziere.
Dac timpii de ntrziere devin comparabili cu peri-
oada de eantionare atunci se recomand utilizarea
unei structuri ce folosete un predictor Smith.
ntrzierile i conin cel puin urmtoarele pri:
Timpul de ateptare - este o ntrziere, n care o
surs (controlerul) trebuie s atepte disponibilitatea
reelei nainte de a trimite pachetele de date.
Timp de eantionare - este o ntrziere datorat
introducerii pachetului de date n reea.
Prile componente sunt:
BSS (BTS +BSC) - asigur i administreaz
cile de transmisiune ntre staiile mobile i MSC,
inclusiv interfaa radio ntre MS i restul GSM;
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
Timpul de propagare - este o ntrziere datorat
transmiterii pachetului de date prin reeaua fizic.
Timpul de propagarea depinde de viteza de transport
a semnalului i distana dintre surs i destinaie.
Aceste trei tipuri sunt ntrzieri fundamentale
care au loc ntr-o reea local. n cazul n care
pachetele de date sunt transmise pe reea, pot exista
ntrzieri suplimentare, cum ar fi timpul de ateptare
de la un switch sau un router, i timpul de
propagarea ntre nodurile reelei. ntrzieri, de
asemenea, depind de ali factori, cum ar fi lungimea
maxim a benzii i dimensiunile pachetelor de date.
Ca urmare a experimentelor efectuate s-a putut
grupa n trei situaii distincte conducerea la distan
a proceselor:
Caz 1: Control predictiv pentru sisteme cu ntr-
ziere;
Caz 2: Control predictiv adaptiv utiliznd o
ntrziere calculat a-posteriori: bazndu-ne pe valo-
rile experimentale ale ntrzierilor s-a calculat o
valoare medie care este utilizat n algoritmul de
conducere;
Caz 3: Control predictiv adaptiv utiliznd o
ntrziere variabil estimat a-priori: bazndu-ne pe
valorile experimentale ale ntrzierilor s-a estimat
timpul de ntrziere la urmtoarea perioad de
eantionare.
Despre serviciile de date n sistemele de co-
municaii GSM. Arhitectura sistemului GSM
(Global System for Mobile) este prezentat n
figura 37.
Legenda:
Fig. 37
NSS (Network and Switching Sub-system):
echipamente de comutaie MSC, GMSC
Gateway MSC; baze de date, de utilizator si pentru
mobilitate - VLR, HLR, SS7; administreaz comuni-
89
 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC
caiile i conecteaz staiile mobile la reelele fixe
sau ctre ali utilizatori mobili; OMS (Operation and
maintenance subsystem) pentru funcii de ad-
ministrare necesare funcionrii i ntreinerii sis-
temului.
Subsistemele componente sunt:
Staia mobila (MS). Realizeaz funciuni de
prelucrare a semnalelor pentru transmisie/recepie n
interfaa radio si de interfaare spre utilizatorul uman
(microfon, difuzor, display si tastatura) sau spre un
terminal (calculator, fax), prin/fara adaptor.
Cartela SIM (Subscriber identity module),
asigurnd identitatea abonatului mobil, poate fi
mutata de la o staie mobila la alta si este securizata
mpotriva utilizrii improprii.
Subsistemul statiei de baza (BSS). Staia trans-
ceiver de baz (BTS) este n contact cu staia mobil
i conine echipamente pentru:
emisie si recepie (inclusiv antene);
prelucrari de semnal specifice interfetei radio.
Tot din BTS se considera ca face parte unitatea
pentru adaptarea de viteza si transcodare (TRAU
Transcoder/Rate Adapter Unit, figura 38). Funci-
unile TRAU sunt:
codarea si decodarea vocii, specifice GSM
(figura);
adaptarea de viteza pentru date.
Fig. 38
Controlerul staiei de baza (BSC), n contact cu
comutatoarele NSS, este sub controlul subsistemului
de ntreinere si funcionare OMS si prezint
interfeele A, spre MSC, si Abis, spre BTS.
El poate fi plasat la BTS, MSC sau separat de
acestea si ndeplinete funciuni de alocare/eliberare
a canalelor radio si de administrare a traficului.
Subsistemul de comutaie si reea (NSS).
6. ECHIPAMENTE SUPLIMENTARE
NECESARE TELEMONITORIZRII
Componente active pentru conectarea reelei
PROFIBUS la reeaua Wireless din mediul indus-
trial. Modulul IWLAN/PB PN IO (fig. 39) suporta
antene de tip IWLAN si WLAN. Deoarece acest
modul suporta protocolul PROFIBUS, majoritatea
funciilor de diagnoza sunt nc disponibile.
90
Fig. 39. Modulul IWLAN/PB PN IO.
Acest mod de implementare pentru modulele
SIMATIC, contibuie la economia si mobilitatea
solutiilor SIMATIC. In acest mod pot fi create retele
cu o fiabilitate ridicata, un timp de raspuns mic si cu
posibilitati de devoltare ulterioara. Disozitivele ce se
conecteaza la aceste module pot fi programate de la
distanta folosind STEP 7.
Modulul IWLAN/PB PN IO poate fi instalat
pe o sina standard, iar antena poate fi montata
folosind un conector. Modulul dispune de o protectie
de tip IP20, de o mufa D-sub cu 9 pini pentru conec-
tarea la PROFIBUS, de o intefrata R-SMA pentru
conectarea antenelor, de posibilitatea conectari unei
alimentari exterioare si de leduri indicatoare de
stare. Modulul poate functiona si fara ventilator.
Componente active pentru conectarea retelei
PROFIBUS (DP slave) la interfaa de tip AS-I.
Acest modul este un modul slave pentru reteaua
PROFIBUS si un modul master pentru reteaua AS-i.
Acest modul faciliteaza acesul la datele din retaua
As-i din spre retaua PROFIBUS.
Fig. 40. 13 Module DP/AS-i.
Modulul master din retaua PROFIBUS DP poate
schimba date de intrare si de iesire cu retaua AS-i
atat in mod ciclic cat si aciclic.
Exist doua tipuri de module DP/AS-i, (fig. 40),
unul pentru conectarea la o singura reta AS-i cu un
volum mic de date si unul cu posibilitatea conectarii
la doua relete AS-i, ambele cu un volum mare de
date. Aceste module pot fi montate pe o sina
standard, ofera un grad de protectie de tip IP20 si pot
functiona fara ventilator sau baterie.
Modulele DP/AS-i dispun de un display cu rolul
unui panou de control , de 6 butoane pentru pornirea i
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR
setarea interfetei AS-i si de diferite leduri indicataore
de satre atat pentru PROFIBUS DP cat si pentru
interfaa AS-i. Pe langa aceste funcii modulele au si un
port de ethernet ce faciliteaz diagnosticarea i testarea
via unui browser web. Modulele pot fi alimentate prin
reeaua AS-i sau separat cu o tensiune de 24 V.
n figura 41 este prezentat un exemplu de
utilizare a unui modul DP/AS-i.
Modulul DP/AS-i pemrite unui master PROFI-
BUS DP sa accesese toate intrarile si iesirile unei
interfete de tip AS-i, pana la un maxim de 62 de
echipamente de tip slave , fiecare cu cate 4 intrari
digitale si 4 iesiri digitale sau analogce.
In mod normal modulul DP/AS-i ocupa 32 de biti
de intrare si 32 de biti de iesire, pe un echipament
DP master, prin care datele de intrare si de iesire ale
echipamentelor digitale AS-i slave sunt memorate.
Mrimea zonei de memorie ce se ocupa cu intrrile
si ieirile poate fi comprimata astfel incat sa fie
folosite doar acele intrari si iesire care sunt folosite.
Integrarea cu semnale analogice poate fi fcuta
fara setri adiionale.
Comunicarea tuturor se face in mod ciclic, dar pe
langa acest mod de ucru masterul PROFIBUS DP
poate cere Master-ului AS-i si efectuarea unor comenzi
aciclice, cum ar fi scrierea de parametri, schimbarea
adreselor, citirea diferitelor valori de diagnoza.
n figura 42 este prezentat modulul DP/AS-i 20E.
Modulul DP/AS-i 20 E este un modul
PROFIBUS DP de tip slave si AS-i master, ce
permite operarea interfetei AS-i prin intermediul
PROFIBUS DP.
Un simplu PROFIBUS master poate schimba
date cu o interfata AS-i in mod ciclic cu ajutorul
acestui dispozitiv.
Fig. 41. Exemplu de utilizare a unui modul DP/AS-i.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
Fig. 42. Modulul DP/AS-i 20E.
Modulul DP/AS-i 20 E dispune de o protectie de
tip IP20, leduri indicatoare de stare, atat pentru
retaua AS-i cat si pentru PROFIBUS DP si de doua
butoane de permit setarea modului de lucru. Adresa
AS-i poate fi setata folosind aceste doua butoane.
Alimentarea modulului se face folosind reteaua AS-i.
n figura 43 este prezentat un exemplu de
utilizare a unui modul DP/AS-i 20E.
Modulul DP/AS-i 20 E permite masterului DP sa
accesese toate dispozitivele de tip slave din retaua
AS-i.
In mod normal modulul DP/AS-i 20E ocupa 32
de biti de intrare si 32 de biti de iesire, pe un
echipament DP master, prin care datele de intrare si
de iesire ale echipamentelor digitale AS-i slave sunt
memorate. Marimea zonei de memorie ce se ocupa
cu intrariel si iesireile poate fi comprimata astfel
incat sa fie folosite doar acele intrari si iesire care
sunt folosite.
Modulul poate fi configurat la distanta folosind
STEP 7.
n figura 44 este prezentat un modul DP/AS-i F-
Link.
91
 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

Fig. 43. Exemplu de utilizare a unui modul DP/AS-i 20E.

7. COMPONENTELE ACTIVE PENTRU

CONECTAREA LA INTERNET

n figura 45 este prezentat, drept component

activ pentru conectarea la Internet, modulul
SIMATIC NET S7-300/400 - Industrial Ethernet
6GK7343-1EX30-0XE0.

Fig. 44. Modulul DP/AS-i F-Link.

Modulul DP/AS-i F-Link este un modul

PROFIBUS DP de tip slave si AS-i master, ce
permite operarea interfetei AS-i din spre PROFIBUS
DP. Este singurul modul ce permite intrarilor sa fie
transmise de la dispozitive ASIsafe catre un CPU
prn intermediul protocolului PROFIsafe peste
PROFIBUS DP. Cu acest modul pot fi transmise
valori binare sau anlogice, in functie de tipul
dipozitivelor slave, numarul maxim a fost marit
astfel: pana la 496 intrari si iesiri si pana la 62 de Fig. 45. SIMATIC NET S7-300/400 - Industrial Ethernet
module de tip slave. 6GK7343-1EX30-0XE0.
Modulul DP/AS-i 20 E dispune de o protectie de
n figura 46 este prezentat un exemplu de legare
tip IP20, leduri indicatoare de stare, atat pentru
la Internet WAN pentru monitorizarea de la distanta
retaua AS-i cat si pentru PROFIBUS DP si de 3
a echipamentului complex mecatronic.
butoane de permit setarea modului de lucru sau
revenirea la setarile din fabrica.
PROFIBUS DP master poate schimba date cu 8. COMPONENTELE ACTIVE PENTRU
reteaua AS-i in mod ciclic sau aciclic, (scrierea/ CONECTAREA LA REEAUA GPS-
citirea configuratiei AS-i in timpul functionarii).
In timpul functionarii 4 leduri si afisajul digital GPRS
indica starea echipamentului si ajuta la
diagnosticarea defectelor. n figura 47 este prezentat un modul router GPS-
DP/AS-i F-Link poate fi configurat folosind GPRS MD741-1 / 6NH9 860-1AA00.
STEP 7, fiind posibila de asemenea upload-are n figura 48 este prezentat antena, ANT794-
configuratiei AS-i catre STEP 7. 4MR GSM/GPRS.

92 Buletinul AGIR, Supliment 3/2015

 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR

Fig. 46. Exemplu de legare la Internet WAN.

echipamentului in ntreaga lume prin reeaua de

telefonie mobile GPS-GPRS.
Datele pot fi de avertizare sau la cerere, orice
parametru de system, in timp real via SMS sau flux
de date GPRS, bidirectional prin intermediul unui
telefon mobil.
Pentru comunicatie se poate folosii un telefon
mobil sau un modul receptor ca in figura 50.

Fig. 47. Modulul router GPS-GPRS MD741-1 Fig. 48. ANT794-4MR GSM/GPRS
6NH9 860-1AA00. antenna.

Modulul SINAUT MD740-1 este un router GPS-

GPRS care poate transmite date de monitorizare a

Fig. 49. Receptorul GPS. Fig. 50. Exemplu de conexiuni.

Buletinul AGIR, Supliment 3/2015 93

 EDUCAIE, CERCETARE, PROGRES TEHNOLOGIC

9. SCHEMA BLOC PENTRU MODELUL

EXPERIMENTAL AL SISTEMULUI
INTELIGENT COMPLEX (MECATRONIC,
INTEGRONIC) ADAPTRONIC

Schema bloc a sistemului arata ca in figura 51.

Fig. 51. Schema bloc de monitorizare si configurare la distanta Fig. 52. Ecran de configurare PLC S7-300.
GPS-GPRS si INTERNET.

10. TESTELE I VERIFICRILE

PRELIMINARII

n continuare se reprezint documentaia detaliat

de execuie a modelului experimental prin comple-
tarea schemei existente a dulapului cu echipamentele
de automatizare cu modulele specificate si care va
permite monitorizarea si configurarea de la distanta
prin reeaua INTERNET asigurand astfel functia de
telementenanta (adic modificarea sau reconfi-
gurarea total a software-ului ntregului sistem) a
echipamentului existent MASINA DE CONTROL
DIMENSIONAL SI MARCARE MODUL DE IN-
TOARCERE Nr. MABEC : D 882 134 000 furnizat Fig. 53. Ecran de test monitorizare vectori intrare LOCAL.
de INCDMTM catre beneficiarul RENAULT-
DACIA-SA.
Prin comunicatia GPS se va realiza funcia de
monitorizare i configurare de la distan a prin-
cipalilor perametrii de sistem prin intermediul unui
telefon mobil sau a unui echipament specializat la
birou.
In cadrul INCDMTM s-au realizat teste preli-
minarii in vederea verificarii principiului teoretic si
tehnic. Pentru acest obiectiv s-au conceput mici
module software care permit configurarea si testarea
spatiului vectorilor de intrare de la un sistem de
automatizare minimal implementat cu automat
SIEMENS din familia S7-300 prin intermediul unui
PC legat la reeaua INTRANET.
Principalele capturi ale ecranelor sugestive sunt
Fig. 54. Ecran de test monitorizare vectori intrare INTRANET.
prezentate mai jos (fig. 52, fig. 53, fig. 54):

94 Buletinul AGIR, Supliment 3/2015

 MONITORIZAREA I CONFIGURAREA LA DISTAN A PROCESRILOR I PROCESELOR
Rezultatele testelor sunt conforme i reprezint
baza de dezvoltare a modelului experimental cu
aplicatii ulterioare multiple in vederea telemoni-
torizrii i telementenantei aplicabila la o gama mare
de sisteme mecatronice complexe de masurare i
control livrate la diversi furnizori din domeniul
industriei de autovehicole i alttele (RENAULT-
DACIA, TOPOLOVENI, TRANSGAZ).
11. CONCLUZIE
Sistemele adaptronice inteligente n construcie,
funcionare i integrare n soluii originale prezentate
i realizate de INCDMTM, asigur noile funcii in-
teligente ale echipamentelor i sistemelor inteligente
adaptate proceselor de control inteligent integrat n
industria automobilului.
Buletinul AGIR, Supliment 3/2015
BIBLIOGRAFIE SELECTAT
[1] Busse, M.; Wostmann, F.-J.: Intelligent Cast Parts -
Application of Adaptronic Components with Cast Parts.
Proc. Adaptronic Congress, Gottingen (May 2006).
[2] Hund, H., Mikrosystemtechnik in der mittelstandischen
Industrie, SENSOR Report, 1994 (2), S. 31-33.
[3] Leitprojekt Adaptronik. F6rder-Nr.: 03N8500, http:// www.
lp-adaptronik.de/ European Commission: Manufacturing Vi-
sions Report No. 3: Integrating Diverse Perspectives into Pan-
European Foresight. Delphi Interpretation Report, Contract
No. NMP2-CT-2003-507139-MANVIS. (11/2005) Ein-
deutige Zielvorgaben. Interview with Dr. Alois Seewald, head
of preliminary development at TRW, Automobil Industrie
6/2006, Vogel Auto Medien, Wiirzburg (2006), pp. 66-67.
[4] Brutigam, V.: Integration of Piezoceramic Modules. In:
Die Castings - A New Producion Technology, Proc.
Adaptronic Congress, Gottingen (May 2006).
[5] Gheorghe I. Gheorghe, Micronanoingineria integronic
inteligent, ISBN: 978-973-720-538-4, Ed. AGIR, 2014.
[6] Gheorghe Ion Gheorghe, Anghel Constantin, Sergiu Dumitru,
MicroNanoIngineria MEMS & NEMS Inteligente, ISBN:
978-606-8261-18-8, Editura CEFIN, 2013.
[7] Gheorghe I. Gheorghe, MicroNanoIngineria adaptronic,
ISBN 978-606-8261-21-8, Ed. CEFIN, 2014.
95