Professional Documents
Culture Documents
1. Introducere
2. Sinteza sistemului de reacie
2.1 Mecanismul de reacie
2.2 Date cinetice
2.3 Date despre reactorul de alchilare
3. Sinteza sistemului de separare
3.1 Coloana de depropanare
3.2 Coloana de dezbenzenare
3.3 Coloana de separare cumen/di-izopropilbenzen
4. Simularea funcionrii instalaiei i influen reciclului/reciclurilor
5. Alegerea variantei optime
6. Concluzii
7. Anexe
8. Bibliografie
1.
Izopropil-benzenul (numit i cumen) este una dintre cele mai utilizate materii prime n industria
chimic, n special pentru producia de fenol i aceton. Pentru a-l obine se consum 7-8 % din
propena prelucrat anual n lume.
Cumenul se prezint ca un lichid incolor, inflamabil, care are punctul de fierbere 152C. Este
stabil dar poate forma peroxizi dac intr n contact cu aerul.
Fig.1. Structura moleculei de cumen
Simularea prezentat n continuare arat cum ar funciona o instalaie de alchilare a benzenului
cu propen la cumen de capacitate de 150000 t/an. Cumenul obinut este de puritate 99.8%.
Propena cu care este alimentat instalaia conine 10% propan.
Procesul prin care se obine cumenul se bazeaz pe reacia de adiie:
Benzen + Propen = IPB (cumen), pe lng aceasta mai au loc i reacii secundare discutate mai
jos.
Procesul funcioneaz n faz lichid, pentru a folosi catalizatori zeolitici. S-a renunat la
instalaiile cu faz gaz n anii 90, datorit mbuntirii tehnologiei catalizatorilor i a
mbuntirii impactului pe care le aveau asupra mediului.
S-a recomandat folosirea unei raii de benzen mare (7:1) fa de propen pentru a asigura o faz
lichid la presiunea din reactor (aproximativ 35 bar) la temperatura de reacie (ntre 160-270C ).
S-a ncercat i folosirea unei raii mai mici de benzen dar impactul asupra temperaturii
reactorului a fost semnificativ, obinndu-se creteri de 15-30% a temperaturii produselor
reactorului de alchilare. Aceast cretere ar duce la sporirea reaciilor secundare i o obinere a
unei cantiti reduse de cumen.
2.2 Date cinetice ---le gasesti in suportul dat de profesoara, adica despre energia de
active, constant, factor preexponential, etc.
Exemplu
Reactorul ales este de tip piston, presiunea la care opereaza este mare , 34-34 bar,
deaceea am ales modelul termodinamic Peng-Robinson.
Operating Conditions
Reaction Data
Rates, KG-MOL/HR
COMPONENT FEED CHANGE PRODUCT Fraction Converted
1 PROPENE 183.0000 -183.0000 0.0000 1.0000
2 PROPANE 146.4505 0.0000 146.4505
3 BENZENE 2161.7025 -183.3646 1978.3379 0.0848
4 CUMENE 4.532E-03 181.7804 181.7849
5 PDIPBN 3.438E-13 1.5842 1.5842
TOTAL 2491.1575 -183.0000 2308.1575
Rates, KG/HR
Component Feed Change Product Fraction
Converted
1 PROPENE 7700.8232 -7700.8232 0.0000 1.0000
2 PROPANE 6457.9585 0.0000 6457.9585
3 BENZENE 168858.4495 -14323.2775 154535.1719 0.0848
4 CUMENE 0.5447 21848.9668 21849.5116
5 PDIPBN 5.57956E-11 257.0793 257.0793
TOTAL 183017.7759 81.9454 183099.7213
Mai inatai vorbesti despre conditiile de operare ale coloanei( temperature, presiune, nr de talere,
talerul de alimentare), dupa alcatuiesti un table cu compozitia materiei prime, de forma:
Exemplu
Numrul de talere= 20
Specificatiile coloanei:-----
Comp Component F D B
No.
kmol/h kmol/h kmol/h
1 Metan 0.0125 0.0125 0.0000
Exemplu:
Column Summary
Inserezi instalatia ta din pro ii si vb despre influienta recirculului, adica ca iti permite sa ai
o conversie mare ( 100) si propena este consumata in reactive.
6.Concluzii
Vorbesti despre raportul H2/materie prima, ca tu l-ai marit pt a obtine rezultate bune si ce
se intampla.