Anatomia si fiziologia articulatiilor

Articulatiile sunt zone in care doua sau mai multe oase se intalnesc. Cele mai multe sunt mobile,
permit efectuarea miscarii.

Cartilajul: este un tip de tesut care acopera suprafata unui os. Acesta ajuta la reducerea frictiunii
intre oase in timpul miscarii.

Membrana sinoviala- un tesut seros, care captuseste fata profunda a articulatiei. Membrana
sinoviala secreta lichid sinovial, un lichid seros si lipicios care are rolul de a lubrifia articulatia.

Ligamentele si tendoanele- Ligamentele sunt benzi dure de tesut conjunctiv care inconjoara
articulatia pentru a oferii sprijin si a limita miscarea in articulatie. Tendoanele sunt un altfel de tesut
conjunctiv dur care uneste muschii cu oasele si controleaza miscarea.

Tipul de micare aparute intre partenerii ososi in articulatie este influenat de forma de suprafeelor
articulare. Forma poate fi descris ca forme ovoide sau in sa. n articulatiile ovoidale o suprafata este
convex, cealalt este concav (Fig. 5.1A). In articulatia in sa o suprafata este concava intr-o directie si
convexa in cealalta cu suprafata opusa convexa respectiv concava. (Fig. 51 B) [kisner, 2007, pg.111]
1
 Afeciuni articulare
Dintre bolile care afecteaz articulaiile Artrita este una dintre cele mai cunoscute dar exist multe
altele. Boli care pot fi de scurt durat sau cronice, cu dureri intense sau doar scitoare cu un anumit grad
de discomfort. Ele se pot limita la o articulaie sau pot afecta mai multe pri ale scheletului.

Afeciunile articulare se mpart n inflamatorii n care inflamaia este principalul simptom i

noninflamatorii n care inflamaia este prezent dar nu este principalul semn al bolii.

Afeciuni inflamatorii: Artrita este un termen comun pentru bolile inflamatorii ale articulailor.
Indiferent de cauz aceasta poate fi nsoit de: durere, rigiditate (pierderea mobilitii), umfltura i n unele
cazuri roea. Prezena lichidului n cavitatea articular este comun i examinarea sau analizarea lichidului
este foarte important pentru diagnostic. n funcie de cauzele afeciunii sau de natur acestora pot aprea
distrugeri tisulare (de cartilaj sau chiar de os) i pot aprea diformiti reversibile sau ireversibile. De
asemenea adeziunile articulare n aceste cazuri sunt i ele comune i pot duce la pierderea mobilitii
articulare -> ankiloza. Dac apare doar inflamaia membranei sinoviale aceasta se numete sinovit, de
asemenea prezena durerii fr alte semne de artrit se numete artralgie. Reumatismul care nu este sinonim
cu niciuna dintre bolile de mai sus nu implic neaprat inflamaia dar creaz discunfort n toate elementele
articulare incluznd oasele, ligamantele , tendoanele, bursele. Infamatia coloanei i a articulailor se numete
spondilit.

Inflamaia bursei sinoviale se numete bursit. Bursa snoviala este sculeul aflat deasupra
articulaiei sau ntre tendoane i are rol de amortizor. Uneori este afectat mpreun cu ntreaga articulaie n
Artrita reumatoid. De asemenea bursita poate s apar prin prezena agenilor infecioi care pot ajunge
pn la nivelul bursei sau care sunt adui odat cu fluxul de snge, dei acest mecanism este mai rar ntlnit.
Cel mai frcevent mecanism prin care apare bursita este de natur mecanic. Deoarece durerile sunt foarte
mari se pierde din mobilitatea segmentului. De aceea imobilizarea segmentului nu trebuie s dureze foarte
mult. Utilzarea analgezicelor i antiinflamatoarelor ajut de cele mai multe ori iar n paralel trebuie
efectuate exerciii n care fora i unghiul de micare trebuie crescute gradat.

Artritele infecioase: Articulaiile pot fi infectate de foarte multe microorganisme patogene (bacterii,
fungi, virui i chiar parazii de natur animal). Infecia poate s apar prin trei mecanisme: prin
contaminare direct, prin fluxul de snge i datorit unor infecii de natur osoas (osteomielit).

Cartilajul articular poate fi infectat i distrus de microorganisme ca: Stafilococi, Streptococi

hemolitici sau pneumococci. De asemenea mai exist boli mai mult sau mai puin ntlnite, provocate de
bacterii exotice sau comune care provoac discomfort articular cum ar fi: Bruceloza, Coccidioidomicoza
este o infecie cu Coccidioides immitis, BTS-uri incluznd i Gonoreea, Sifilisul congenital, boala Yaws etc.

Artrita reumatoid este mai comun persoanelor care au mai mult de 40 de ani, forma care apare la
copii se numete Artrita reumatoid juvenil. Atac aceleai articulaii pe abele hemicorpuri i afecteaz cel

2
mai mult articulaiile degetelor, ale minilor i ale genunchilor. Articulaiile sunt mai afectate dimineaa.
Afeciunea nu intereseaz doar articulaiile ci este mai degrab sistemic, afectnd att esuturile moi ale
articulaiilor ct i organe din alte sisteme. Pot aprea febr, anemia i uneori inflamaia arterelor sau
pericardului. De asemenea la unele persoane apar noduli subcutanai.

Boala evolueaz diferit de la o persoan la alta. Dac inflamaia articular continu apare
distrugerea cartilajului, gradul de invaliditate depinde de gradul de distructie al cartilajului. n cazul n care
exist zone mari de os dezgolite de cartilaj, se formeaz adeziuni ntre suprafee. Adeziunile se transform n
esut conjunctiv fibros sau n esut osos, ceea ce duce la anchiloz iar articulaia poate deveni complet
imobil. n alte cazuri n care apare slbirea structurilor de sprijin (ligament, tendoane) n asociere cu
pierderea de cartilaj poate duce la instabilitatea sau chiar dislocarea parial a articulaiei. Mai rar boala are o
evoluie extreme de sever n care procesul de distrugere articular este foarte rapid i n care apare vasculita
(inflamaia vaselor de snge). Pacienii au nevoie de luni de recuperare, analgezice i terapie fizic. n
aproape o treime din cazuri boala duce la incapacitate motorie grav iar n absena kinetoterapiei i
recuperrii medicale articulaiile rmn deformate i anchilozate. Artrita reumatoid poate fi i de natur
autoimun. Aproximativ 80- 90% dintre persoanele care sufer de Artrit reumatoid, au n snge o
imunoglobulin numit factor reumatoid care se comport ca un anticorp i reacioneaz cu o alt
imunoglobulin. Aproximativ o treime dintre persoanele care au sindromul Sjgren prezint i Artrit
reumatoid. n sindromul Felty, Artrita reumatoid apare mpreun cu splenomegalie i diminuarea celulelor
sangvine mai ales a leucocitelor.

[Kisner, 2007, pg.311]

3
 [Kisner, 2007, pg.311]

Bolile de colagen aceste boli sunt n general sistemice i includ i probleme articulare. Un
exemplu este Lupusul eritematos sistemic care poate atac orice sistem al organismului. Este posibil ca cei
diagnosticai cu SLE s aib factor reumatoid pozitiv i este foarte probabil c cei diagnosticai cu Artrit
reumatoid s sufere de SLE chiar dac nu tiu. Mai multe tipuri de artrit par s fie legate de de
hipersensibilitate. Eritemul nodos este o boal de piele caracterizat prin formarea de noduli roii de obicei,
pe picioare. n majoritatea cazurilor, durerea poate aprea n diferite articulaii. Ganglionii limfatici de la
hilului pulmonar (spaiul de intrare a bronhilor, vaselor de snge, nervilor ) sunt extini. Multe cazuri de
eritem nodos sunt asociate cu hipersensibilitate la droguri, cu infecii cum ar fi tuberculoza,
coccidioidomicoz, i lepr, i cu sarcoidoz, o boal sistemic n care se formeaz noduli n ganglionii
limfatici i n alte organe i structuri ale corpului. Sinovita de acest fel are loc n 10 pn la 15 la sut dintre
pacienii cu sarcoidoz.

Reumatismul palindronic- acesta dureaz una sau dou zile i nu las efecte permanente. Cu toate
acestea reumatismul palindronic nu dispare complet i la o treime din cazuri evolueaz spre Artrit
reumatoid sau poliartrit.

Polimialgia reumatic este o afeciune comun n geriatrie i se manifest prin dureri articulare,
redori i rigiditate mai ales ale oldului i umrului. Cu toate acestea articulaia nu pare s fie inflamat sau
afectat. Aceast afeciune se trateaz cu corticosteroizi sau AINS (antiinflamatoare nesteroidiene).

Boli articulare non-inflamatorii :

Traumatismele articulare au un spectru destul de larg, de la simple entorse pn la dislocri i

fracturi. Entors este o rnire a unui ligament, tendon, sau muchi, o subluxaie a ncheieturii. Deoarece
tendoanele i ligamentele sunt structuri puternice, cel mai fregvent acestea sunt smulse de pe os fiind foarte
greu ca ele s se rup. Ele au capacitatea de a se vindeca.

Cele mai fregvente sunt traumatismele articulaiei genunchiului, mai ales ale meniscurilor care se
dezvolt la sportivi i la btrni.

n cele mai multe cazuri de traumatisme articulare se recomand repaos i imobilizare n faza acut,
apoi se mobilizeaz treptat prin tehnici de recuperare.

4
 Tulburri degenerative:

Osteoartrita este o tulburare omniprezent care afecteaz majoritatea oamenilor trecui de vrst de
mijloc. Numele de osteoartrit este unul relativ greit deoarece prin terminologie indic o inflamaie. Ea este
defapt o decondiionare a cartilajului datorit uzurii, trecerii timpului i a lipsei de micare organizat. De
aceea o mai gsim i sub alte denumiri osteoartroza, boal articular sau sponiloza n cazul coloanei
vertebrale. Osteoartrita nu este o boal sistemic i doar n cazuri grave cauzeaz deformri. Cea mai
comun este cea la nivelul oldului i se datoreaz unor displazi congenitale- luxaii sau subluxaii Ele pot
aprea i datorit posturilor vicioase din timpul copilriei sau chiar i datorit scutecelor nepotrivite. Ele se
pot trata prin kinetoterapie (exerciii, posturare, imobilizri) i fizoterapie. Se recomand folosirea
analgezicelor, AINS, corticosteroizi pentru calmarea durerii.

[Kisner, 2007, pg. 314]

Degenerarea vertebrelor coloanei este i ea frecven . Adesea atac persoanele tinere i de vrst
medie. Discul intervertebral mpinge prin fisuri n exterior datorit micrilor exagerate sau al solicitri prea
mari la nivelul oloanei vertebrale. Cnd acest lucru se ntmpl la nivelul coloanei lombare, nucleul pulpos
apas pe terminaiile nervoase provocnd stri algice n zona nervilor sciatici. De aici vine denumirea de
sciatic. Tratamentul const n repaus n poziia de decubit dorsal n perioada acut. Treptat se introduc
exerciiile de kinetoterapie care cresc n dificultate gradat. Se ntrete musculatura abdominal i cea
paravetrebrala. (programul willliams sau McKenzie). Este indicat c pacientul s adauge i fizoterapie la
programul de recuperare.

Afeciuni congenitale i ereditare

Anomaliile congenitale nu sunt neaparat transmise din generatie in generatie, ele pot fi transmise in
timpul nasterii sau imediat dupa nastere.

Piciorul equin- este o deformare congenitala in care piciorul rasucit in jos si pe interior din cauza
scurtarii ligamentelor si tendoanelor, rareori fiind datorita musculaturii.

Condrocalcinoza este o boala metabolica in care cristalele de pirofosfat sunt depozitate in

articlatie. Condrocalcinoza este des confundata cu artroza. Condrocalcinoza, cunoscuta si sub denumirea de
pseudoguta.

5
 Sindromul hurler- se manifesta prin retard mintal si insuficienta cardiaca si deformari osoase.
Majoritatea persoanelor afectate nu tariesc mai mult de perioada adolescentei.

Afectiuni secundare: Boli articulare hemoragice, necroze, artropatii neurogene, factori endocrini sau
tumorali.

Mobilizarea si automobilizarea
Mobilizarea articulara se refera la tehnici de terapie manuala care sunt folosite pentru a inlatura
durerea si a trata bolile articulare care limiteaza miscarea. Modificarea mecanicii articulare poate fi din
cauza durerii , efuziunii articulare ,contracturi sau adeziuni in capsulele articulare sau in ligamentele de
sprijin sau subluxaii ale suprafeelor osoase . Mobilizarea articulara si tehnicile de intindere difer de alte
forme de stretching pasiv sau auto- stretching.

Pentru a utiliza mobilizare si intinderile articulare ca tratament eficient, kinetoterapeutul trebuie s

tie i s poat s examineze anatomi i patologia sistemului neuromioartokinetic i s recunoasc atunci
cnd tehnicile sunt indicate sau cnd alte tehnici ar fi mai eficiente pentru recastigarea micarii pierdute .
Utilizarea fr discernmnt a tehnicilor de mobilizare , atunci cnd nu sunt indicate , ar putea duce la un
prejudiciu subtantial pentru articulaiile pacientului.

Mobilizarea i manipularea sunt dou cuvinte care ajung s aib acelai inteles. Acestea sunt tehnici
de terapie pasive si manuale aplicate pe articulaii i legate de tesuturile moi la diferite viteze i amplitudini
folosind miscarea in scopuri terapeutice. Viteza i amplitudinea ar putea varia de la o for mica aplicata pe
o amplitudine mare la o forta mare aplicata cu viteza mica. Intensitatiile si vitezele cu care tehnica poate fi
aplicata sunt variate. [kisner, 2007, pg. 110]

Auto - mobilizare se refer la tehnici de auto- ntindere care utilizeaza n mod special tractiuni sau
alunecri articulare care direcioneaz forta spre capsula articulara. [kisner, 2007, pg.110]

Tipuri de miscare si mobilitatea

Ca o maneta, osul se misca in diferite directii, in diferite axe, dare este de asemenea o miscare pe
suprafata osoasa opusa in articulatie. In articulatie miscarea este denumita balans si este clasic descrisa ca
flexie, extensie, abductie, adductie si rotatie. Amplitudinea de miscare poate fi masurata in grade cu
goniometrul. Miscarea osului in articulatie este variabila si este o combinatie intre rulare, culisare sau
spinning. Aceste miscari accesorii permit marirea unghiului de miscare. Pentru ca acestea sa functioneze
este nevoie de o elasticitate adecvata a capsulei articulare si a tesutului conjunctiv si de miscare regulata in
acea articulatie.

Mobilitatea poate fi descrisa pe baza a doi termeni diferiti dar interdependendenti. Aceasta este
adesea definita ca abilitatea structurilor sau segmentelor corpului de a se misca sau de a fi miscate pentru a
permite desfasurarea activitatilor functionale. De asemenea mai poate fi definita ca abilitatea unui individ de
a intitia, controla si sustine miscarea activa a corpului intr-n complex motor simplu.

Mobilitatea este asociata cu integritatea articulatiilor dar si cu flexibilitatea acesteia (extensibilitatea

tesutului moale care traverseaza sau inconjoara articulatia: muschi, tendoane, fascie, capsula articulara,
ligamente, nervi, vase de sange, piele) care sunt necesare pentru o miscare completa, libera, fara durere in
timpul sarcinilor de zi cu zi.

Mobilitatea tesuului moale si a sistemului articular trebuie sa fie sustinuta si de un nivel normal al
fortei musculare dar si de control neuromuscular adecvat pentru a permite corpului sa se adapteze la
constrangerile din timpul miscarii si astfel individul sa fie capabil sa execute o miscare fiziologica, normala.
In plus mobilitatea tesutului moale, controlul neuromuscular, rezistenta si forta musculara sunt factori
importanti in prevenirea leziunilor musculoscheletale.

6
 Hipomobilitatea (restrictionarea miscarii) cauzata de scurtarea adaptiva a tesuturilor moi poate
aparea ca urmare numeroase afectiuni sau situatii: imobilizarea prelungita a unui segment, stilul de viata
nesanatos (sedentarism), posturari vicioase sau dezechilibre musculare, slabiciune musculara asociata cu
afectiuni musculoscheleale sau tulburari neurologice, traumatisme, inflamatii si dureri congenitale sau
dobandite. Orice factor care limiteaza mobilitatea provoaca scaderea extensibilitatii tesuturilor si pot de
asemenea afecta performanta musculara sau articulara. Hipomobilitatea poate duce la limitari functionale si
chiar handicap.

Exercitiile sunt esentiale pentru a imbunatatii performantele si pentru a prevenii leziunile cand
mobilitatea este scazuta si afecteaza functia motorie. Exercitiile de intindere devin un component obligatoriu
in programul de recuperare. Stretchingul este gandit pentru a fi un element important in fitness dar si in
programele concepute pentru profilaxie. Intinderea este un termen general pentru a descrie orice manevra
terapeutica conceputa pentru a spori extensibilitatea sporind astefel elasticitatea tesuturilor care tind sa se
scurteze si sa devina hipomobile in timp. [Kisner, 2007, pg. 65]

Iniial, n procesul de recuperare terapeutul intervine direct in mobilizare articular i intindere,

aceasta fiind tehnica primordial. Ulterior auto-stretchingul i exerciile realizate de ctre pacient trebuiesc
atent urmrite de ctre kinetoterapeut iar n anumite cazuri se recomand intervnia. n anumite situaii
utilizarea aparatelor de stretching sunt indicate, n special n momentul in care terapia manuala a fost
ineficient.

Flexibilitatea este abilitatea organismului de a mica o singur sau mai multe articulaii cu
uurin i fr durere. Raportul dintre lungimea muchiului, integritatea articular i extensibilitatea
particular a esuturilor moi (ligamente, tendoane, capsula articular) determin flexibilitatea. Flexibilitatea
este raportat la unitatea musculotendinoas care traverseaz o articulaie bazat pe abilitatea de a se relaxa
sau deforma sub actiunea unei fore. Cinematica articular in micare (abilitatea articulaiei de a glisa i
aluneca) la fel ca abilitatea esutului periarticular de a se deforma afecteaz articulaia i implicit
flexibilitatea.

Flexibilitatea pasiv si dinamic

Flexibilitatea dinamic- aceast form de flexibilitate se refer la mobilitatea activ si este gradul
cu care o contracie muscular mic un segment al corpului prin raza de mobilitate a articulaiei (ROM).
Depinde de unghiul n care o articulaie poate fi micat de contracia muscular i de rezistena esuturilor
pe durata ntregii micri.

Flexibilitatea pasiv acest tip de flexibilitate se refera la o mobilitate pasiva sau la raza de
mobilitate articulara pasiva , si este gradul prin care o articulatie este mutata pasiv prin intermedium ROM si
depinde de extensibilitatea muschiului in legatura cu tesuturile care inconjoara articulatia. Flexobilitatea
pasiva nu asigura flexibilitate dinamica.

Efectele micrii articulare- micrile articulare stimuleaz activitatea biologic prin moblizarea
lichidului sinovial care aduce nutrienii catre cartilajul articular care este nevascularizat. Atrofierea
cartilajului ncepe imediat ce articulaia a fost imobilizat. Extensibilitatea si elasticitatea articular si a
esuturilor periarticulare sunt meninute prin micare. Imobiliznd articulaia apare proliferare tisular care
formeaz adeziuni intraarticulare precum i schimbri biochimice n tendoane, ligamente, capsula articular
care n final cauzeaz blocarea articuliei i slbirea ligamentului. Impulsurile nervoase de la receptorii
artiticulari transmit informaii ctre SNC i de acolo distribuie avertizri asupra poziiei i micrii. Leziunea
sau degradarea articular exist posibilitatea scderii rspunsului propioceptiv. De asemenea micarea
articular distribuie impulsuri despre:

- pozitia, sensul, viteza i micarea (tipul I- receptori aflai in stratul superficial al capsulei
articulare)

- schimbarea vitezei micrii (tipul II-receptorii se afl n straturile profunde ale capsulei articulare)

- sensul direciei de deplasare a micrii (tipul I si tipulII care se afla in ligamentele articulare)

- reglarea tonusului muscular (tipul I,II,III )

7
 -stimulare nociceptiv (tipul IV receptorii gasiti in capsula, ligamente si periost si pereii vaselor de
sange)

[Kisner, 2007, pg.114]

Termoterapia
Termoterapia trateaza afectiunile articulare cu aplicatii calde sau reci. Cele mai multe studii
referitoare la efectele termoterapiei asupra durerilor, redorilor si a afectarii functionale ale
articulatiilor au avut un feedback pozitiv. Unele studii au aratat ca temperaturile ridicate favorizeaza
distrugerea cartilajului si a tesuturilor care contin colagen. De aceea anumiti fizioterapeuti sustin ca in
inflamtiile articulare ar trebui scazuta temperatura intraarticulara.

Efecte circulatorii. Aplicatiile de caldura produc vasodilatatie astfel se grabeste vindecarea

prin activarea metabolismului local.

Efectul de crestere a elasticitatii. La o temperatura intre 40 si 45C, extensibilitatea colagenului

din tendoane, ligamente, capsule articulare sau cicatrici creste, permitand exercitiile de intindere
necesare reducerii anumitor retracturi. In acelasi timp, redoarea articulara este diminuata datorita
scaderii vascozitatii lichidului sinovial.(tixotropie)

Efect decontracturant. Contracturile musculare sunt combatute, indiferent daca au la origine

afectiuni musculo-scheletice sau neurologice, prin ameliorarea functionarii receptorilor din muschii
responsabili cu reglarea tonusului muscular.

Efect antialgic. Durerea este diminuata datorita reducerii contracturilor, datorita ameliorarii
circulatiei sanguine, dar si prin actiunea directa asupra mecanismelor de control ale durerii prin
cresterea pragului de perceptie a ei, prin inhibarea transmisiei si prin stimularea secretiei de endorfine.
Datorita acestor efecte, caldura este folosita foarte eficient in afectiunile cronice.

Crioterapia

Este un alt adjuvant pretios al recuperarii care foloseste apa rece, gheata, acidul carbonic etc.
Pentru racirea unui segment al corpului. Poate fi aplicata sub forma de impachetari reci, imersii de
scurta durata (1 minut) intr-un mediu apa-gheata, masaj cu cuburi de gheata, bai contrastante etc.
Efectele sunt: scaderea metabolismului local, vasoconstrictie (urmata de vasodilatatie de protectie),
diminuarea edemului, relaxarea musculara, diminuarea sangerarii, diminuarea durerii si a inflamatiei.

In durerea acuta, crioterapia este mai buna decat terapia cu caldura. Aplicatiile reci pe zona
afectata pot contribui la diminuarea spasmului muscular, atat in durerile miofasciale, cat si in cele
traumatice.

Se foloseste deseori la sportivi in cazul unor accidentari, combinat cu laserterapie si masaj.

Indicatii: afectiunile neurologice, care se manifesta prin cresterea spasticitatii (crioterapia este
mai eficienta in aceste cazuri decat aplicarea caldurii);

- afectiunile reumatologice: inflamatorii (reducerea puseelor inflamatorii), artrozele

(diminuarea durerii, destindere), tendinite, bursite, dureri cervicale, dorsale sau lombare,
algoneurodistrofie;

- traumatologie si ortopedie pentru ameliorarea durerilor pe parcursul exercitiilor de

recuperare, dar si pentru prevenirea sangerarilor.
8
 Se contraindica folosirea aplicatiilor reci la persoanele instabile si hipersensibile la frig sau
care prezinta tulburari ale sensibilitatii, afectiuni cardiace, neoplazii, arteriopatii, sindrom Raynaud,
hemoglobinuremie paroxistica la rece etc.

Exista mai multe tehnici de termoterapie:

1. Radiaile- transmiterea de caldur (energie din unde electormagnetice) intr-un vid. Acesta
este mecanismul primar de termoliz a organismului. Se realizeaz un schimb de emisie si
absorbtie a radiaiei electomagnetice. Puterea de absorbie i puterea de radiere a corpului
depinde de temperatura ei natural si de suprafaa sa. Ca procedeu de termoterapie
Radiaia cu infrarou

2. Conducia- reprezint mecanismul care realizeaz schimbul de energie termic ntre dou
suprafee n contact. Aceste dou suprafee au temperaturi diferite iar prin coleziune
molecular i micare de electroni se realizeaz schimbul termic. Energia termic trece de
la suprafaa cu temperatura cea mai mare ctre domeniile de temperatur mai scazut. n
general esuturile corpului uman au un nivel sczut de conductibilitate termic
comportndu-se n general ca izolatori. esuturile care prezint o cantitate mai mare de
ap (muchii si sngele) au un nivel de conductibilitate mai mare. Dac aerul este
intercalat ntre un agent de termoterapie i piele transferul de cldur va fi dificil.
Aplicaii: solide nisipul, tampoane uscate , pturi electrice, obiecte din metal, sticle cu
ap fierbinte sau comprese fierbini, suspensii de nmoluri sau parafin.

3. Conversie transformarea altor forme de energie n energie termic. Ultrasunetele care

produc energie mecanic prin frecare se transform n energie termic. Energia

9
 electromagnetic de frecven joas, indus in organism produce energie termic din
profunzime spre suprafa.

4. Convecia reprezint transferul de caldur care are loc ntre lichide sau gaze, rata de
transfer a energiei termice n corpul uman este mai mare dect prin conversie. Aplicaii
ale conveciei: hidroterapia, sauna, aburii.

Aplicarea de cldur pe un nerv periferic determin o cretere a pragului de durere fr a

afecta funcia motorie. Se poate ridica pragul de durere prin nclziri repetate ale pielii n zona
nervului respectiv. Aplicrile de cldur duc la o modiicare semnificativ ale proprietilor
fizice din esuturile fibroase i elastice cum ar fi ligamente sau tendoane, capsule articulare i
n cicatrici. Cnd sunt nclzite aceste esuturi se pot ntinde cu mai mult uurin. Condiia
optim pentru un rezultat superior este combinaia de cldur i aplicarea de for de
ntindere. ntinderea stabil si de lung durat este mai eficient dect ntinderile scurte si
intermitente aplicate la nivel articular.

Precauii i contraindicaii
Nu se apli n procese inflamatorii acute sau febr
Nu se utilizeaz la P cu probleme cardio- vasculare decompensate
Se interzice aplicarea de caldur pe abdomenul femeilor nsrcinate deoarece se pot
produce anomalii funcionale i retard mintal ale ftului
Nu se utilizeaz la pacienii cu stimulatoare cardio sau valve cu coninut de metal
Este important s se elimine lentilele de contact nainte de aplicarea de caldur n
saune sau bi de aburi trebuie s existe supraveghere medical
Nu se aplic pe zonele de cretere osoas la copii
10
 Nu se utilizez la P cu implanturi metalice n zona de tratament
Nu se aplic la P cu afeciuni maligne sau posibile diseminri
Contraindicat n esuturile cu irigare inadecvat
Trebuie monitorizat aparitia durerii n timpul aplicrii procedeelor
Atenie la locurile unde esutul cutanat este lezat sau sensibil

[http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/termoterapia_generalidades.pdf]

11
 Bibliografie

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/721964/joint-disease/41958/Collagen-diseases

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0049017205800022

http://www.kinetoflex.ro/servicii/termoterapia-crioterapia.html

http://www.sld.cu/galerias/pdf/sitios/rehabilitacion/termoterapia_generalidades.pdf

Therapeutic Exercise Foundations and Techniques- CAROLYN KISNER, LYNN ALLEN

COLBY- Editura Davis Company 2007

12