Professional Documents
Culture Documents
conditii relativ mai favorabile catigului, in comparatie cu cele din tara de origine, principiul
diversificarii plasamentelor, diminuarea riscurilor, precum i altele. Este deja recunoscut ca
firmele care au o puternica orientare internationala fie in privinta activitatii lor de
comercializare, fie in activitati de productie i cercetare-dezvoltare, sunt mai profitable i
inregistreaza o stabilitate mai mare a marimii profiturilor decat firmele care nu desfaoara
activitati internationale de acest gen.1 Dar aceste argumente nu ofera o solutie pentru
urmatoarea intrebare: de ce rezidentii unei anumite tari nu imprumuta capitalul necesar din
exterior, urmand sa investeasca ei inii in propria economie, mai curand decat sa accepte
investitiile directe provenite din exterior? Raspunsul la o astfel de intrebare este destul de
complex. Unul dintre cele mai importante argumente care raspund la intrebare, este cel al
existentei firmelor mari sau foarte mari, care actioneaza pe piete dominate de concurenta
monopolistica sau de oligopol i care detin un anumit portofoliu unic de cunotinte aplicabile,
in domeniul productiei sau al cercetarii-dezvoltarii, au unele abilitati specifice in domeniul
managementului, experienta necesara, in activitatile extinse, pe taram international i pe piete
mari. Asupra tuturor acestor elemente particulare firma din strainatate dorete sa-i mentina
controlul direct, in timp ce tara gazda le considera oportune, intr-o anumita perioada de timp,
indispensabile intr-o anumita ramura economica. In astfel de conditii, multe firme in diverse
domenii, realizeaza integrarea activitatilor lor pe orizontala, obtinand peste hotare, tipuri de
bunuri diferentiate de cele produse in tara de origine.
Alte firme multinationale efectueaza investitii directe de capital in strainatate, cu
scopul de a obtine controlul asupra unor materii prime de baza sau produse intermediare, in
acest fel, realizand un lant neintrerupt de procese tehnologice i proceduri care le permite
diminuarea costurilor de productie i comercializare. Aceasta reprezinta integrarea pe
verticala a activitatilor firmei, o forma a investitiilor directe in strainatate, mult practicata in
relatiile firmelor din tarile dezvoltate cu tarile in curs de dezvoltare.
Multe dintre firmele multinationale recurg la aceasta forma de investitii, pentru a evita
barierele in calea comertului sau pentru a beneficia de pe urma unor facilitati acordate
investitorilor straini de guvernele statelor gazda. Exemple de investitii directe care ar putea fi
incadrate in categoria celor care doresc sa evite barierele in calea comertului sunt cele facute,
de-a lungul ultimelor decenii, de firmele americane sau japoneze, in Uniunea Europeana, in
special in ramuri industriale, iar pentru cele privind facilitate oferite investitorilor, investitiile
directe efectuate de diferite corporatii din tari dezvoltate, in state in curs de dezvoltare.
1 Salvatore, D., International Economics, apud Postelnicu, C., Adina Rus, Coordonate ale Economiei Internationale,
Editura Casa Cartii de tiinta, Cluj-Napoca, 2007, p.80
Piee financiare internaionale
(subventii, contingente, licente, elauze contraetuale speciale etc). Intre aceste reglementari,
fiscalitatea i taxele platite sunt elemente de natura sa afecteze rentabilitatea investitiilor i, ca
urmare, diferentele de regimuri fiscale existente intre tari, regiuni sau intre industrii sunt de
natura sa reorienteze fluxurile financiare catre medii mai atractive. Asigurarea unui cadru
fiscal stabil, predictibil i uniform este un determinant esential al micarilor de capital intre
diverse economii sau sectoare de activitate.
Angajamentul i determinarea autoritatilor responsabile, in domeniul respectarii i
protejarii proprietatii i intereselor investitorilor, calitatea reglementarilor privind regimul
juridic al investitiilor, mecanisme eficiente de realizare i de lichidare a investitiilor sunt, de
asemenea, conditii esentiale pentru atragerea fluxurilor de capital. De asemenea, coerenta i
stabilitatea cadrului legal aplicarea corecta a legislatiei reprezinta un criteriu decisiv in
alocarea fluxurilor de capital. La randul sau, stabilitatea politica i sociala, dar i cea
economica, atat regionala, cat i specifica unei industrii sau unui sector, reprezinta un factor
important care poate afecta, in mod direct, rezultatele generate de catre orice tip de investitie.
Reducerea incertitudinilor mediului economic (stabilitatea preturilor, a ratelor
dobanzilor, a cursului de schimb) reprezinta conditia esentiala, pentru a demara analiza
oportunitatii investitionale, in acel mediu Daca, dimpotriva, impredictibilitatea evolutiei
acestuia este mare, ca urmare a unei accentuate instabilitati, alternativele de investire pe care
le are la dispozitie detinatorul capitalului nu mai sunt comparabile i, ca urmare, fluxurile de
capital ii gasesc alta destinatie. Doar cu titlu de exemplu, mentionam ca tarile care au
mentinut regimuri de rate de schimb fixe au devenit mai interesante pentru investitori, datorita
transferului riscului de volatilitate al ratei de schimb - eel putin pentru o perioada scurta de
timp - de la investitori catre guvern.
Intentia de diversificare a riscului bazata pe un set larg de oportunitati de investire
este, de asemenea, un stimul foarte puternic al antrenarii fluxurilor financiare internationale.
Pentru a profita fie de randamente crescut,e in anumite economii/industrii/companii, fie de
riscuri scazute, investitorii acorda o importanta insemnata imaginii tarii sau firmei gazda,
propagata in mediul de afaceri sau, mai exact, modului in care sunt promovate eforturile i
reuitele sale, in mediul investitorilor straini. Comunicarea redusa cu mediile externe creeaza
nesiguranta i incertitudine, in randul investitorilor, tinandu-i la distanta i ingreunandu-le
accesul. O strategie de comunicare opusa trezete interesul, pentru a fi mai atent analizata i
inclusa in planurile de prospectare viitoare ale investitorilor.
n aparenta, determinantii economici, care, pentru investitiile straine directe, joaca un
rol important, par sa nu fie in aceeai masura sau chiar deloc evaluati de catre investitorii
Piee financiare internaionale
straini de portofoliu. In realitate, aceasta teorie este discutabila. Astazi, mediul investitional
este convins ca investitiile de portofoliu devin o sursa durabila de finantare a economiei, acolo
unde exista oportunitati durabile pentru investitii directe. Cu alte cuvinte, chiar daca se fac pe
orizonturi de timp diferite i cu instrumente diferite, analizele oportunitatii de investire, atat
pentru investitiile strategice, cat i la cele de portofoliu, au numitor comun. De altfel, in
strategia investitorilor institutionali investitia directa este, de multe ori, precedata de o
investitie de "testare a economiei" (capitalul de risc); iar investitia de portofoliu este frecvent
atrasa de un ritm alert de afaceri sustinut de investitiile directe. Invers, un cadru institutional i
de afaceri stimulativ pentru investitia de portofoliu d siguranta investitiei directe.
Astfel, pentru investitiile straine directe realizate in scopul rationalizarii productiei sau
stabilirii unei baze de export, intr-o tara straina, costul i abilitatile fortei de munca, stadiul
infrastructurii fizice i de comunicatii, localizarea geografica a tarii - gazda, in raport cu
pietele tinta, precum existenta unor acorduri bilaterale, regionale sau internationale, incheiate
de aceasta cu strainatatea; sunt de importanta majora. Totodata, dimensiunea pietei locale
joaca un rol determinant, pentru investitiile straine in cautare de noi piete. Pentru investitiile
straine de portofoliu, aceste elemente nu sunt, insa, intotdeauna, determinante pentru
localizarea lor.
Pentru investitiile straine directe cauzele sunt determinate i de existenta unor atuuri
economice (brevete, know how, expertiza comerciala i manageriala, etc.) pe care
intreprinzatorii ce le detin doresc sa le fructifice, pe piete, sau de surse de factori de productie
diferite fata de cele existente, in tara de origine. Aceste tip de investitii, deoarece implica
legarea de cicluri tehnologice cu durate cel putin de ordinul anilor, nu sunt foarte sensibile, la
evolutiile macroeconomice pe termen scurt i, ca atare, nu sunt susceptibile de a prezenta o
volatilitate ridicata.
Fata de conditiile necesare investitiilor directe, pentru cele de portofoliu trebuie
indeplinite anumite premise specifice, precum un anumit nivel de capitalizare i lichiditate a
pietei locale i potentialul ei de cretere care se situeaza, pe primele locuri pe lista punctelor
forte vizate de investitiile de portofoliu.
Existenta functionalitatea unei piete bursiere performante este un determinant
definitoriu al transferurilor de capital. Este, insa, recunoscut faptul ca, in cele mai multe dintre
cazuri, premisele de baza ale investitiilor directe sunt de natura sa catalizeze indeplinirea
conditiilor mentionate, pentru realizarea investitiilor de portofoliu. Motivatia clasica a
investitiilor internationale de portofoliu este aceea a perspectivei obtinerii unor randamente
Piee financiare internaionale
3World Bank - Private Capital Flows to Developing Countries: The Road to Financial Integration - Oxford University Press,
New York, 2000, p.56-58
4 In acest sens, criza asiatica a aratat ca supraconsumul este la fel de problematic, cum sunt i suprainvestitiile.
Investitiile de proasta calitate determina vulnerabilitati economice grave, deoarece nu contribuie la capacitatea
productiva de viitor sau la plata datoriei externe. Productivitatea scazuta a investitiilor a rezultat i din sectoarele
financiare insuficient supravegheate, din managements slab al riscului sau datorita problemelor imprumuturilor.
Piee financiare internaionale
1. n primul rand, intr-un regim al ratei de schimb fixe, deficitul fiscal - care
include tranzactii financiare ale bancii centrale i ale altor institutii financiare
publice implicate, in taxe i subventii - create ca rezultat al unei politici de
sterilizare prin care se vand obligatiuni nationale purtatoare de randamente
ridicate i se cumpara active externe purtatoare de dobanzi mai scazute;
2. in al doilea rand, sistemul fmanciar poate deveni mai vulnerabil, datorita
creterii volumului de credite, exacerband, astfel, necorelarea ca termen -
scurt/mediu/lung dintre activele i pasivele bancare, reducandu-se, in acest
mod, calitatea imprumuturilor. Sporirea apelului la imprumuturi bancare a
reprezentat un rezultat generalizat al influxurilor de capital, iar vulnerabilitatea
sectorului fmanciar a crescut, datorita maririi costurilor creditelor pana la
niveluri ce s-au dovedit, in final, nesustenabile.
Distorsiunile microeconomice pot, in plus, exacerba impactul negativ al fluxurilor de
capital in economie, demonstrand ca o tara in dezvoltare poate trece de la o faza de cretere
economica inaintea unei crize financiare, la o faza de profund declin al activitatii, dupa criza.
In mod special, fluctuatiile ciclului economic pot fi amplificate - pe fondul intrarilor masive
de capital - de rigiditatea preturilor i salariilor, de informatiile asimetrice din sectorul bancar
intern sau international, de urmarirea i organizarea inadecvata a institutiilor financiare, de
piete de capital nesigure i de reforme cu nivel redus de credibilitate sau aplicabilitate.
In cursul anilor '90 ai secolului trecut, unele tari in curs de dezvoltare au fost, insa,
capabile sa depaeasca marea majoritate a simptomelor supraincalzirii economice. Astfel, nu
toate tarile care au inregistrat o cretere a volumului de creditare au sfarit prin a avea un
sistem fmanciar slab. Fluctuatiile ciclului economic au fost, de asemenea, diferite de la o tara,
la alta, iar, prin politicile aplicate, unele state au evitat consecintele teoretice ale intrarilor
masive de capitaluri.