Factori care influenteaza cursul valutar
valutar, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt, care trebuie luati in
08 Aprilie 2010
Aceasta grupa de factori este urmarita cu mare atentie pe piata internationala; lucrul
acesta se explica prin efectele multiple, pe plan national si pe plan international pe care
le poate aduce o politica expansionista in domeniul monetar: inflatie, iesirea masiva de
moneda pe plan extern.
O politica de mentinere sub control a dobanzii, a creditului si a masei monetare in
corelatie cu evolutia P.I.B. are un efect benefic asupra cursului valutar economic. De
regula, bancile centrale folosesc dobanda ca un instrument economic de influentare a
economiei si, mai departe, a cursului valutar economic.
Cererea de credit, o functie care exprima comportamentul solicitatorului de credite,
depinde concomitent de nivelul dobanzii si de volumul de credit. O crestere a dobanzii,
descurajeaza solicitarea de credite: astfel, se reduce cresterea masei monetare si, mai
departe, se redreseaza cursul valutar economic . In schimb, o relaxare a dobanzii are
efecte nefavorabile asupra cursului valutar economic.
Cu tot efectul lor greu de cuantificat, acesti factori pot fi localizati in efectele asupra
cursului valutar economic. Un efect mai usor de apreciat este cel dat de evolutia
deficitului bugetar. Efectul sau ajunge in cursul valutar prin dereglarile pe care deficitul
le creeaza emisiunii de moneda nationala, prin atragerea masiv de capital intern si
extern, prin cresterea fiscalitatii.
Deficitul bugetar a crescut atat in S.U.A. (103%, 1990 fata de 1985),in perioada
urmatoare (1995) scazand sub nivelul anului 1985, cat si in Franta (110%, in anul 1995
deficitul reprezentand 394% fata de anul de baza). In cazul acestei grupe de factori,
efectul este defavorabil francului. Dar acest efect ajunge in cursul valutar economic prin
masa monetara (grupa 2) si prin oferta de franci pe piata externa (grupa 5), intrand in
calculul de la aceste grupe.
Modul in care balanta de plati a unei tari se echilibreaza reprezinta o informatie
deosebit de sensibila in privinta cursului valutar economic. Echilibrarea in conditii de
deficit (cand echilibrul final se face cu contributia finantarilor externe, a folosirii
rezervelor valutare sau a unei parti din masa monetara interna) determina o reducere a
increderii posesorilor de semne banesti ale tarii cu balanta deficitara. Apare teama ca
tara respectiv nu va putea onora cu marfuri sumele de bani proprii existente in afara
tarii. Echilibrarea in conditii de excedent (cand echilibrul final se face cu contributia
incasarilor din export) determina o sporire a increderii pentru moneda tarii respective
din partea agentilor de pe piata externa.
Aceasta grupa aduce in modelul cursului valutar economic efectele pietei pe care se
vand si se cumpara semne banesti (valuta) si se deruleaza importante fluxuri de fonduri
structurale nerambursabile. Aici, oferta se confrunta cu cererea ca si pe o piata
obisnuita de marfuri; modificarea in favoarea ofertei unei monede fata de cerere duce la
influentarea cursului valutar economic, diminuandu-l.
Principala sursa de alimentare a ofertei de semne banesti de pe piata externe este
reprezentata de deficitul balantei externe de plati . In acest caz, o parte din deficit se
acopera prin iesirile de moneda nationala pe piata externa, mai ales atunci cand
moneda in cauza are un statut de moneda convertibila. Dar aici nu trebuie sa uitam
influenta generata de existenta si a unui deficit intern, vis-a-vis de bugetul de stat.
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Riscul de curs valutar reprezinta probabilitatea de a suferi o pierdere sau o
nerealizare a profiturilor prognozate datorita variatiei cursurilor valutare pe
piata, intr-un sens nefavorabil pozitiei adoptate.
Instabilitatea cursurilor de schimb este mai accentuata decat instabilitatea
ratelor dobanzii, ceea ce presupune riscuri mai mari de a inregistra pierderi
semnificative, dar si posibilitatea de a obtine castiguri mai mari.
Pentru gestionarea riscului de curs valutar trebuie permanent analizata si
ajustata structura activelor si a pasivelor proprii in diferite valute (EUR, USD,
GBP sau CHF).
Exista o multitudine de factori care influenteaza evolutia cursului de schimb
consideratie cand se doreste previzionarea cursului valutar.
Factorii care influenteaza evolutia pe termen lung a cursului de schimb intre
monedele a doua tari sunt:
1. Balanta comerciala, care este masura valorii nete a comertului exterior
intr-o anumita perioada de timp;
2. Ratele relative ale inflatiei, prin faptul ca acolo unde apare o inflatie mai
mare moneda nationala cunoaste o depreciere;
3. Ratele relative ale dobanzii, prin faptul ca produc reorientarea fluxurilor
financiare internationale catre pietele care ofera o dobanda mai mare.
4. Factorii care influenteaza cursul de schimb pe termen scurt intre
monedele a doua tari sunt determinati in mare masura de conjunctura
pietei si includ:
5. Interventiile bancilor centrale pe piata monetara, care pot avea un
impact semnificativ asupra cursului de schimb, daca nu sunt anticipate
de piata si sunt coordonate cu operatiunile bancilor central din alte tari;
6. Modificarile de politica bugetara, care influenteaza fie investitiile straine,
fie pe cele autohtone, afectand astfel in mod direct balanta comerciala;
7. Modificarea increderii in sistemul politic, care poate avea un efect de
durata daca se considera ca starea generata nu este temporara;
8. Tulburarile sociale, care pot avea efecte negative de durata daca nu
sunt inlaturate cauzele;
9. Evenimentele neprevazute referitoare la comertul dintre cele doua tari,
care pot influenta direct balanta comerciala.
Orice previziune asupra evolutiei unui curs de schimb, pentru a avea cat de
cat sanse sa se materializeze in realitate, trebuie sa tina cont de acesti factori
si sa ii interpreteze cat mai precis.
++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
Cursul valutar se poate exprima n dou moduri diferite (numite metode de
cotare): direct i indirect. n cazul cotrii directe, utilizat n majoritatea
rilor, n stnga ecuaiei apare o unitate din moneda unei ri strine, iar n
dreapta ecuaiei, numrul corespunztor de uniti din monedele proprii,
naionale, care asigur echivalena. n cazul cotrii indirecte, n stnga ecuaiei
apare o unitate din moneda naional, iar n dreapta ecuaiei, numrul
corespunztor de uniti din monedele strine, care asigur echivalena. n
SUA se practic i cotarea direct i cea indirect; prima pentru operaiunile
valutare care au loc ntre bncile SUA, iar a doua pentru operaiunile
efectuate cu valute europene. Indiferent de modul n care se exprim, cursul
valutar este oscilant, fiind influenat de mai muli factori. Dup 1970, cnd
nicio ar nu mai utilizeaz bani convertibili n aur, cursul valutar nu mai
depinde hotrtor de coninutul n metal galben al monedelor naionale, ci de
puterea lor de cumprare pe piaa intern. Aa cum remarc muli specialiti,
schimbul unei valute pe alta, ntr-un raport cantitativ determinat, trebuie s
asigure o putere de cumprare relativ egal pentru fiecare partener la
tranzacie, pe piaa naiunii a crei moned a cumprat-o. Cursul valutar se
definete deci ntr-o prim abordare pe baza paritii puterii de
cumprare. Cursul valutar depinde de capacitatea de cumprare a monedelor
naionale care se schimb ntre ele, raportat ns nu la un singur set (co) de
bunuri, ci la mai multe. Aceste seturi luate n calcul fac parte din gama
bunurilor care formeaz obiectul comerului exterior intre rile ale cror
monede naionale se compar una cu alta. De aceea, n stabilirea cursului
valutar se ine seama i de ponderea pe care o are fiecare set (co) de bunuri
n comerul exterior al rilor partenere.
Cererea i oferta. Atunci cnd pe piaa valutar dintr-o ar sporete cererea
de dolari, de exemplu, cursul dolarului crete, iar cel al monedei nationale
scade.