You are on page 1of 29

1

PUERICULTURA SI PEDIATRIE

AFECIUNI DIGESTIVE
BOALA DIAREIC ACUT
(= sindrom diareic acut = gastroenterita/ gastroenterocolita acut)

= sindrom caracterizat prin creterea numrului de scaune i scderea consistenei acestora

Cauze:

bacteriene = E. Coli, Salmonella, Shigella, Vibrio cholerae, Proteus, Stafilococ

virale = rotavirus, adenovirus, enterovirus

parazitare = amibe, giardia

neinfecioase = alimentaie necorespunztoare, AB- terapie prelungit, alergii, malnutriie

Factori favorizani:

igiena precar
vrsta mic
prematuritatea

1. BDA SIMPL

Clinic:

prodrom = agitaie, inapeten, somn superficial, stagnare ponderal, eritem fesier


premonitoriu
scaune diareice apoase: 520/ mai multe pe 24 h mucus/ puroi
inapeten, vrsturi
colici abdominale, meteorism abdominal, tenesme rectale
apatie, scdere n greutate

Dg diferential cu diareea postprandial = sugar alimentat natural, ce prezint scaune moi, apoase,
imediat dup supt, dar cu cretere ponderal i apetit bun => NU necesit tratament.

Paraclinic = ex coprobacteriologic, coproparazitologic

TRATAMENT:

igieno-dietetic:

1. dieta hidric= 6 12 ore


ap fiart i rcit, ceai ndulcit (se fierbe zahrul) = de ment
soluii de rehidratare oral = gesol
2. dieta de tranziie = sup de morcov, ap/ muciulagiu de orez, banane
3. realimentarea = reintroducerea proteinelor n alimentaie
2
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

sugar < 6 luni = alimentaia la sn sau artificial/ mixt cu LP folosit nainte sau cu LP fr
lactoz

sugarul > 6 luni = alimente nelactate i fr gluten: brnza de vaci, orez pasat, carne fiart,
banane, morcovi

4. trecerea la alimentaia normal

medicamentos:

Smecta 1 2 plicuri/zi
Imodium (loperamid)
Ercefuril, Hidrasec, Linex, Eubiotics
AB terapie - Furazolidon
- Saprosan
- Ampicilin, Amoxicilin
- Ciprofloxacin
- Biseptol

2. BDA CU SINDROM DE DESHIDRATARE ACUT

Clinic:

semnele de BDA simpl


semne de deshidratare acut:

Clasificare:

Deshidratare uoar (sub 5% din G corporal) => sete, piele uscat, pliu cutanat persistent

medie ( ntre 5- 10 % din G) => pliu cutanat persistent, buze i limb arse, sete
vie, fontanele deprimate, tahicardie, puls slab, oligo-anurie

grav (peste 10%) => semnele anterioare facies suferind, ochi nfundai n orbite,
privire fix, puls imperceptibil, hipoTA colaps, anurie, tulburri
neurologice com

febr, frisoane
acidoz metabolic

Paraclinic:

ex coproparazitologic/ coprobacteriologic
teste serologice
HLG, uree, creatinin, ionogram seric
EKG, EEG

TRATAMENT: de urgen SPITAL!


3
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

combaterea colapsului = refacerea volemiei cu perfuzii: Dextran, ser fiziologic, glucoz.


Bicarbonat de sodiu, soluii cu electrolii
AB terapie
continuarea cu tratament igieno-dietetic

SINDROMUL DUREROS ABDOMINAL


Poate fi: - acut ( chirurgical, medical)

- cronic

ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL


Cuprinde afeciuni abdominale ce necesit tratament chirurgical de urgen

apendicita acut = nflamaia apendicelui ileo-cecal


peritonita acut = reacie inflamatorie a peritoneului
ocluzia intestinal = la copil apare mai frecvent invaginaia intestinal = ptrunderea unei
poriuni de intestin n intestinul subiacent
diverticulita Meckel ulcerat
ulcer gastro-duodenal perforat
colecistit acut litiazic
traumatisme abdominale = contuzii/plgi

ABDOMENUL ACUT MEDICAL


Cuprinde afeciuni manifestate prin durere abdominal acut, care nu necesit tratament chirurgical,
ci se rezolv prin tratament medical.

boli digestive
sindrom de colon iritabil= o tulburare funcional, fr procese organice patologice sau
inflamatorii, caracterizat prin dureri abdominale i tulburri de tranzit
enterocolita acut
rectocolita ulcero-hemoragic = boal inflamatorie intestinal cu caracter ulcerativ-purulent
purpura Henoch-Schonlein = o vasculit cutanat i pluriorganic, autoimun, autolimitat,
manifestat prin erupii cutanate (peteii), dureri abdominale i articulare
pancreatita acut = afectare inflamatorie a pancreasului manifestat prin edem/ hemoragie/
necroz ce determin dureri abdominale intense, continue
colica biliar = durere acut, violent, localizat n hipocondrul drept, cu iradiere n spate,
umrul sau omoplatul drept
boli renale - colica renal = durere lombar intens, cu iradiere n fosa iliac, OGE, faa
intern a coapsei
- pielonefrita acut = infecie urinar nalt
afeciuni extraabdominale ce determin abdomen acut la copil:
- pneumonia
4
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

- pleurezia
- esofagita
- pericardita

ABDOMENUL DUREROS CRONIC (recurent)


= sindrom dureros abdominal cu caracter repetitiv, constand n cel puin 3 episoade dureroase pe o
perioad de 3 luni.

Cauze:

1. Cauze psihogene = depresie psihic, fobia colar, stres psihic


= nu prezint semne clinice abdominale legate de boli organice/ funcionale
2. Cauze funcionale = sindrom de colon iritabil

= aerofagie

= constipaie cronic habitual

3. Cauze organice

boli digestive:

esofagita, hernia hiatal


gastrita/ gastroduodenita cronic
ulcer gastro- duodenal
apendicita cronic
malformaii ale tubului digestiv
parazitoze intestinale
boli inflamatorii cronice intestinale
polipoza intestinal
tumori abdominale digestive

boli hepato-biliare i pancreatice:

hepatita cronic, ciroza hepatic


litiaza biliar
colecistite cronice
hepatomegalie de diferite cauze
pancreatit cronic
tumori

boli are peritoneului:

aderene i bride peritoneale


5
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

tuberculoz peritoneal
chisturi mezenterice

boli ale splinei:

splenomegalii
tumori, chisturi

boli ale peretelui abdominal:

traumatisme
hernii inghinale, abdominale

boli ale coloanei vertebrale sau bazinului:

traumatisme
osteomielita
TBC osoas
tulburri de static vertebral

boli ale ap respirator:

pleurezii
supuraii pleuro-pulmonare cronice

boli genito-urinare:

infecii urinare
litiaz reno-uretral
hidronefroza
TBC renal
sindrom nefrotic
tumori renale
chisturi ovariene, anexite cronice
malformaii ale aparatului genital
ectopie testicular (criptorhidie)
tumori genitale

boli neurologice:

hipertensiunea intracranian
tumori

boli hematologice:

purpur Henoch-Schonlein
6
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

hemoglobinuria paroxistic nocturn


leucemii, limfoame
anemii hemolitice

boli metabolice:

saturnismul (intoxicaia cu pb)


porfiria
DZ

boli cardio-vasculare:

insuficiena cardiac cronic


coarctaia de aort
anevrismul aortic

Investigaii i tratament = n funcie de cauz

Parazitozele intestinale = de la gastroenterologie sau virusologie

HEPATITELE

Hepatita = afeciune inflamatorie a ficatului, de etiologie diferit

Cauze:

virusuri:

Virusurile hepatice- A, B, C , D, E, G
Citomegalovirus
Virusul Epstein-Barr
Herpes virus
Virusul rubeolic
HIV

parazii: toxocara, toxoplasma, giardia

boli metabolice:

Boala Wilson (degenerescena hepato-lenticular)


Deficit de alfa 1- antitripsina
Hemocromatoza
Mucoviscidoza (fibroza chistic de pancreas)

toxice:

Paracetamol (acetaminofen)
7
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

Fosfor, cloroform,tuberculostatice
Tetraclorur de carbon
Alcool
ciuperci

boli ale tubului digestiv:

RCUH, boala Chron


Pancreatita cronica
Afeciuni biliare

autoimune

Hepatita poate fi: - acut

- cronic = proces inflamator ce dureaz peste 6 luni

HEPATITA ACUT
HEPATITA VIRAL ACUT
Poate fi determinat de virusurile hepatitice A, B, C, D, E, G.

Hepatitele virale A i E NU se cronicizeaz.

Cea mai frecvent = hepatita viral cu VHA

Transmiterea = pe cale fecal-oral (digestiv)

Apare de obicei n epidemii, datorate apei sau alimentelor contaminate, igienei deficitare.

Clinc:

incubaia = 14 40 de zile

!!! Pacientul este contagios cu 2 sptmni nainte de debutul clinic.

debut - insidios:

stare general alterat


anorexie, greuri
febr

perioada de stare:

sindrom icteric
urini hipercrome
scaune decolorate
dureri in hipocondrul drept, hepatomegalie
8
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

Paraclinic:

anticorpi anti VHA (HAV) = apar precoce


TGP, TGO
bilirubina

TRATAMENT:

profilactic = igien riguroas personal i alimentar

= vaccinarea anti-VHA

curativ = izolarea pacientului

Declararea bolii la DSP!


regim de protecie hepatic
imunoglobuline anti VHA pentru contaci
vitamine, trofice hepatice

!!! Aproximativ 1% dintre copii pot dezvolta o hepatit acut fulminant (forma malign):

Clinic:

icter cu aspect brun-nchis


hepato-spleno-megalie, vrsturi
urini hipercrome
stare general alterat somnolen
febr >40 C
manifestri hemoragice

Prognosticul = sever deces n 3-4 zile

Tratament:

ngrijire la terapie intensiv


transplant hepatic

HEPATITA CRONIC
Poate fi determinat de virusurile hepatice B; C; D; G sau asocieri ( B+D; B+C; C+G)

Reprezint o inflamaie hepatic, care nu distruge sever lobulul hepatic i nu se insoete de


regenerare nodular.
9
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

HEPATITA CRONIC VHB


Transmiterea:

parenteral
contact sexual
perinatal (materno-fetal)
transcutanat (tatuaje)

Hepatita VHB se cronicizeaz in aproximativ 80% din cazuri.

CLINIC:

incubaia = 15 180 zile

perioada de stare:

stare general alterat, fatigabilitate


febr moderat icter (exista forme anicterice)
mialgii, artralgii
anorexie, greuri, vrsturi, diaree/constipaie, sdr. dispeptic
dureri n hipocondrul drept
hepatomegalie
splenomegalie

!!! Exista forme asimptomatice => purttori cronici de VHB.

Paraclinic:

analizele uzuale: HLG, TGP, TGO, bilirubina, VSH, teste de coagulare


markeri serologici:
AgHBs (antigen HBs) = indic infecia cu VHB
anticorpii anti HBs = arat vindecarea sau protecia dup vaccinare
anticorpii anti HBc = apar n hepatita activ ntr-o hepatit cronic

Complicaii:

cancerul hepatic
ciroza hepatic

TRATAMENT:

profilactic = vizeaz cile de transmitere

= vaccinarea copiilor, grupelor de risc


= imunoglobuline anti VHB = la contaci
10
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

curativ:

regim de protecie hepatic


Interferon= 16 sptmni
Lamivudin
Aciclovir
trofice hepatice, vitamine

HEPATITA CRONIC VHC


Transmiterea

parenteral
contact sexual
transcutanat
materno-fetal

Cronicizarea apare la > 80% din cazuri.

Clinic + complicaii = la fel ca la hepatita viral VHB

Paraclinic:

analize uzuale
markeri serologici:
anticorpi anti VHC = arat infecia cu VHC i NU confer protecie
teste de amplificare a genomului viral evideniaz ARN-VHC

TRATAMENT:

profilactic:

vizeaz cile de transmitere


NU exist vaccin!

curativ:

regim de protecie hepatic


evit efortul fizic
Interferon = 12 luni
Ribavirina, corticoterapie
trofice hepatice
vitamine
11
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

AFECTIUNI URINARE
INFECTII ALE TRACTULUI URINAR (ITU)
= infectii localizate la nivelul tractului urinar (rinichi si calice renale, bazinet, uretere, vezica urinara,
uretra)

Clasificare:
Dupa localizare:
- ITU joase = cistita, uretrita, prostatita
- ITU inalte = pielonefrita
Din punct de vedere clinic:
- simptomatice
- asimptomatice
Din punct de vedere al evolutiei:
- ITU acute
- ITU cronice
Etiologie:
bacterii: E. Coli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Pseudomonas aeruginosa,
Streptococ, Stafilococ, bacil Koch
fungi: Candida albicans
virusuri: adenovirusuri
paraziti: Trichomonas vaginalis, Entamoeba hystolitica
Factori favorizanti ai ITU:
constipatia cronica
igiena locala deficitara
imunodepresia
reflux vezico-ureteral, staza vezicala
malformatii congenitale renale
sondaje vezicale
boli metabolice (DZ, guta)

CLINIC:

ITU acute:

ITU joase = disurie, polakiurie, tenesme vezicale urini tulburi, hematurie, enurezis
ITU inalte = dureri lombare de la jena colica renala, Giordano (+), dureri abdominale

= (+) semne generale = febra, astenie, anorexie, scadere ponderala manifestari


de tip septicemic, de tip neurologic
12
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

Paraclinic:

- urocultura = pozitiva (peste 100.000/ml = 105) => BACTERIURIE SEMNIFICATIVA +


antibiograma

!!! valorile sub 10.000/ml = contaminare se repeta examenul cu recoltare corecta

- sumar urina

- HLG = leucocitoza

- VSH , PCR

- explorarea functiei renale in pielonefrita acuta (PNA)

Evolutie:

- fara tratament, ITU acute se pot croniciza pielonefrita cronica (PNC), insuficienta renala cronica
(IRC)

TRATAMENT:

profilactic: evitarea frigului,umezelii, igiena genitala corecta, consumul suficient de lichide,


cateterism vezical doar in cazuri de necesitate, in conditii de asepsie

curativ:

- igieno-dietetic: repaus la pat in caz de febra, lichide suficiente (la nevoie IV)

- simptomatic: antitermice, analgezice, antispastice, AINS

- antibiotice dupa antibiograma = 7-10 zile Ampicilina, Amoxicilina, Augmentin, Cefalosporine,


Biseptol (trimetoprim+sulfametoxazol), Gentamicina

!!! In PNA = asocieri de 2 antibiotice 14-21 zile: Augmentin + Gentamicina, Biseptol +


Gentamicina/ Ceftriaxona, Ampicilina + Gentamicina

corectarea malformatiilor reno-uretrale

chimioprofilaxie in caz de manevre insrumentare sau interventii chirurgicale pe tract urinar

GLOMERULONEFRITA DIFUZA ACUTA POSTSTREPTOCOCICA


= nefropatie glomerulara acuta, aparuta dupa o infectie cu streptococ -hemolitic de tip A

CLINIC:

infectia streptococica (angina, scarlatina, erizipel) precede boala cu 14-21 zile


13
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

debut acut = hematurie, oligurie, edeme

= cu semne nespecifice: febra, cefalee, anorexie, varsaturi, stare de rau, dureri lombare

perioada de stare = 4 sindroame:

1. sindrom urinar = hematurie, oligurie, proteinurie


2. sindrom edematos (de retentie hidro-salina) = edeme albe, moi, declive + periorbitar,
accentuate matinal anasarca
3. sindrom hipertensiv ce apare la > 50% din cazuri = HTA180/120 mmHg, bradicardie,
galop, dispnee, cardiomegalie
4. sindrom de retentie azotata = uree , creatinina si acid uric
Paraclinic:

- examen sumar urina = hematurie, proteinurie, leucociturie

- uree, creatinina si acid uric

- ASLO, PCR, VSH si fibrinogen

- exudat faringian

- Rx toracic = incarcare pulmonara, cardiomegalie

Evolutia:

- de obicei spre vindecare

- rar se poate croniciza GNC IRC

TRATAMENT:

profilactic = depistarea precoce si tratarea corecta a faringo-amigdalitelor streptococice sau a


purtatorilor sanatosi de streptococ -hemolitic de grup A

curativ= spitalizare !!!

=>igieno-dietetic:

- repaus la pat in formele severe

- aportul de lichide = in oligurie diureza + pierderile de apa prin transpiratii, varsaturi

!!! Dupa reluarea diurezei lichide fara restrictii

- regim hiposodat, hipoproteic

=> medicamentos:

- antibiotice = Penicilina 10 zile + Moldamin sau alte antibiotice timp de 10 zile


14
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

- corticoterapie in formele grave

- diuretice = Furosemid

- antihipertensive = Hidralazina, Nifedipin, Captopril, Enalapril

- sedative

!!! Se recomanda dispensarizarea copilului examen clinic + examen de urina lunar, timp de 12
luni.

INSUFICIENTA RENALA ACUTA (IRA)


= un sindrom clinic si biologic determinat de scaderea brusca a functiilor renale, cu retinerea in
organism a substantelor toxice rezultate din metabolism (retentie azotata)

Cauze:

IRA prerenala = datorita scaderii irigatiei renale

scaderea volemiei = diaree, varsaturi, hemoragii masive, arsuri, ocluzii intestinale, diureza
excesiva
hipotensiune arteriala = soc anafilactic, septicemie, hipotermie, traumatisme, interventii
chirurgicale, IC, valvulopatii, tamponada cardiaca
cresterea vascozitatii sangvine = policitemie, mielom multiplu

IRA renala = prin afectarea directa a rinichiului

toxice = medicamente (aminoglicozide, sulfamide), metale grele, otravuri, toxice bacteriene


tromboza arterei/ venei renale, hemoragii renale
neoplazii
boala chistica renala
nefropatii bilaterale cu evolutie acuta

IRA postrenala = prin obstructii ale fluxului urinar

calculi, tumori renale sau compresiuni tumorale, adenom de prostata


malformatii congenitale
vezica neurogena

CLINIC:

=> simptomele bolii cauzale/ complicatiilor acesteia

=> semne de IRA:

oligo-anurie
15
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

retentie hidro-salina = edeme


HTA
paloare datorata anemiei
acidoza metabolica polipnee
supraincarcare vasculara IC , EPA, aritmii

=> semne neurologice: convulsii, obnubilare coma

Paraclinic:
examen urina = proteinurie, densitate urinara
HLG = anemie
ionograma serica = hiperpotasemie, hipocalcemie
retentie azotata = uree, creatinina si acid uric
Rx toracic = cardiomegalie, congestie pulmonara
Rx renala simpla = pot apare calculi
Rx abdominala
ecografie
CT
pielografie retrograda
alte investigatii pentru a descoperi cauza

TRATAMENT:

=> tratarea cauzei

=> igieno-dietetic = restrictie hidrica, regim hiposodat , hipoproteic

=> reechilibrare hidro-electrolitica

=> tratarea:

hiperpotasemiei
hipocalcemiei
acidozei
anemiei
HTA, IC
convulsiilor

=> la nevoie = dializa (hemodializa)

= transplant renal
16
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

AFECTIUNI ALE SNC


CONVULSII. EPILEPSIA LA COPIL
Convulsiile = crize paroxistice caracterizate prin contractii involuntare ale musculaturii striate,
determinate de descarcari anormale ale neuronilor corticali, asociate sau nu cu tulburari ale starii de
constienta, senzoriale sau vegetative.

Convulsiile pot fi :

clonice = contractii scurte, ritmice, repetitive


tonice = contractii musculare sustinute, prelungite, ce determina posturi anormale
tonico-clonice = apar ambele tipuri de contractii
CONVULSIILE OCAZIONALE :

= convulsii cu caracter acut, care apar ca urmare a unei agresiuni asupra creierului.

Cauze:

cerebrale: - meningita, encefalita

- hematom cerebral, hemoragii cerebrale

- abces cerebral

- tumori cerebrale

- traumatisme cranio-cerebrale

extracerebrale: - febra

- deshidratare

- hipocalcemie

- hipoglicemie

- intoxicatii acute (medicamente , substante toxice)

- hipoxie, unele infectii

CONVULSII FEBRILE:

apar la sugar si copilul mic, cel mai frecvent intre 6 luni- 5 ani, la sexul masculin;
apar in boli febrile, cu T > 38,5 C;
durata crizei = sub 15 minute;
pot fi tonice, clonice sau tonico-clonice;
examenul neurologic este normal, EEG = normal intre crize;
se pot repeta!
17
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

Tratament:
profilactic = mentinerea temperaturii la valori normale
curativ:
anticonvulsivante: Diazepam 0,3-0,5 mg/Kgc/doza, i.v lent, i.m, intrarectal = Desitin 5 mg
sub 3 ani si 10 mg peste 3 ani
antitermice:
- Paracetamol 10-15 mg/Kgc/doza la 6 ore, per os sau intrarectal
- Metamizol (Algocalmin) per os, intrarectal 50 mg/Kgc/zi
- impachetari, bai reci, comprese reci
- hidratare corecta a copilului

EPILEPSIA
= afectiune cronica cu crize convulsive repetitive, de cauze multiple.
Criza epileptica este provocata de o descarcare neuronala corticala excesiva si paroxistica.

Epilepsia poate fi:


idiopatica (esentiala) = de cauza necunoscuta
secundara (organica) = de cauze cunoscute

Crizele epileptice pot fi:


- localizate = focale (partiale)
- generalizate

1. Crize epileptice focale = datorate descarcarii electrice paroxistice a unui grup de neuroni
cerebrali, cu aspecte EEG focale:
motorii = contracturi localizate la un grup de muschi = mioclonii
sensitive = parestezii, hiperestezii
senzoriale= halucinatii vizuale, olfactive, auditive
vegetative = paloare, inrosire, cefalee, tahicardie, transpiratii, midriaza, greata
psihice = iluzii, halucinatii, confuzii, senzatie de dj vu, deja connu senzatie de
cadere in gol, afazie, alexie
18
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

2. Crize epileptice generalizate = se datoreaza descarcarii paroxistice bilaterale a neuronilor


cerebrali manifestari clinice generalizate:
crize sub forma de absene (PETIT MAL)
= oprirea brusca din activitate, cu durata mai mica de 1 minut + privire in gol
pierderea constientei.
!!! Pacientul NU CADE!
!!!Exista amnezia crizei!
crizele atone = pierderi bruste ale tonusului muscular;
convulsii mioclonice = contractii ale muschilor bruste si de scurta durata determina
flexii, spasme musculare;
convulsii tonice = contractii musculare sustinute , prelungite, ale unor grupe de muschi sau
intregului corp , determina posturi anormale;
convulsii clonice = contractii musculare scurte, ritmice, repetitive;
convulsii tonico-clonice ( GRAND MAL ) = crizele epileptice majore:
- Debutul convulsiilor poate fi precedat de o AURA = cefalee, ameteli
Criza are urmatoarele faze:
- pierderea constientei
- faza tonica = contractura musculara sustinuta
- faza clonica = contractii musculare intermitente
- faza postcritica = obnubilare, dureri musculare, cefalee
- Alte simptome: cianoza, varsaturi, incontinenta de urina si fecale, muscarea limbii, salivatie,
paloarea privirii
- pacientul prezinta amnezia crizei !!!

STARE DE RAU EPILEPTIC


Status epilepticus = convulsii grand-mal ce survin repetat, fara revenirea constientei, timp de peste
30 minute cateva ore.
!!! Este o URGENTA! poate duce la deces sau sechele neurologice permanente.
Paraclinic:
EEG (electroencefalogarama) = descrie activitatea electrica cerebrala ofera informatii
privind originea activitatii electrice anormale la nivelul creierului
CT, RMN
analize de sange
19
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

TRATAMENT:
tratamentul crizei epileptice:
asezarea in pozitie de siguranta = decubit lateral sau decubit dorsal cu capul intors intr-o parte
imobilizare usoara
se desface la gat, cureaua
se poate introduce intre dinti un obiect necontondent
Diazepam i.v, i.m, intrarectal ( Desitin)
Fenobarbital
Oxigenoterapie

tratamentul cronic al epilepsiei:


Scop = obtinerea controlului complet al crizelor si o buna calitate a vietii.

!!! Tratamentul nu vindeca epilepsia.


Tratamentul profilactic = se vor evita:

lipsa de somn, privit la TV/ computer timp indelungat


consumul de alcool
activitati la altitudine, langa foc
este interzis sofatul
inotul de unul singur, baia in cada singur ( sa faca dus)
practicarea unor sporturi periculoase ( ski, box, ciclism de performanta, surfing, bob)

Medicamente anticonvulsivante:
- Carbamazepina
- Acid valproic
- Fenitoin
- Fenobarbital
- Lamotrigina
- Topiramat
- corectarea tulburarilor metabolice
- dieta cetogenica = dieta cu aport crescut de lipide si scaderea glucidelor si proteinelor = in cazuri
rezistente la tratament
- tratamentul chirurgical = in cazuri care nu raspund la tratament sau pentru scaderea frecventei
crizelor
- stimularea vagala = stimuleaza nervul vag pentru scaderea frecventei crizelor.
20
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

HANDICAPUL MOTOR SI PSIHIC


Bolile au consecinte pe trei planuri:
morfo-functional deficienta = leziunile anatomice, functionale sau psihologice ( afectarea
directa prin boala);
actional incapacitatea = lipsa capacitatii de a efectua activitati;
social handicapul = dificultatea persoanei cu o anumita deficienta/incapacitate in efortul
de a se integra social, ca urmare a obstacolelor venite din partea comunitatii.
Copilul cu handicap poate prezenta:

- modificari morfologice ale corpului cu aspecte dizarmonice, invaliditati corporale


- tulburari ale unor functii: - senzoriale
- motorii
- de invatare
- de limbaj
- retard psihic
- dificultati de integrare in anturaj/societate

Cauze:
suferinta neonatala, prematuri, dismaturi
factori ce au actionat asupra fatului in uter: toxice, infectii, carente alimentare
boli ereditare, genetice
boli sau accidente din copilarie: traumatisme craniene, meningite, encefalite, boli musculare,
neurologice, cardiace
Ingrijirea copilului cu handicap necesita diagnosticarea corecta a afectiunii de baza, (care a
determinat prezenta handicapului) si evaluarea impactului asupra dezvoltarii sale. Copilul cu
handicap trebuie integrat in societate in limita posibilitatilor, in scopul dezvoltarii maxime a fiecarei
abilitati. Acesti copii pot avea probleme medicale complexe si dificultati de comunicare sau
relationare, care pot fi ingrijite prin colaborarea intre parinti, cadrele medicale si asistenta sociala.
Particularitati de ingrijire si tratament:
profilaxie: - examinari periodice ale gravidei
- asistenta la nastere corecta
- vaccinari, examene periodice ale copilului
- combaterea consumului de toxice ( alcool, tutun, droguri, medicamente)
- tratarea diferitelor boli corect
- educatia sanitara
21
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

tratamentul de recuperare:
- diete speciale
- tratarea bolilor neurologice/ psihiatrice asociate
- fizio-kinetoterapie
- reflexoterapie
- acupunctura
- logopedie
- psihoterapie
- educatia familiei + consiliere psihologica

AFECIUNI ALE SNGELUI


ANEMIILE

Sunt boli n care este sczut concentraia de hemoglobin a hematocritului i a numrului


de hematii.
Cauze:
pierderi accentuate de hematii;
distrugeri excesive ale hematiilor = anemii hemolitice;
producie sczut de hematii;

ANEMIA FERIPRIV

Este anemia datorat carenei mariale cronice (lipsei de fier), care determin tulburarea
eritropoiezei, cu microcitoz i hipocromie.
Cauze:
aport redus de fier:
- prematuritate, gemelaritate;
- anemia mamei, hemoragii n sarcin;
- ligatura precoce a cordonului ombilical;
- alimentaie incorect (cu lapte de vac, diversificare tardiv, exces de finoase);
- sindromul de malabsorbie, diaree prelungit;
necesiti crescute de fier = primele luni de via, adolescen, MCC cianogene;
pierderi crescute de fier = hemoragii mici i cronice (boli digestive cronice, parazitoze
intestinale, ulcer gastro-duodenal);
deturnarea fierului spre alte esuturi = tumori, infecii cronice;
22
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

Valori normale:
Hb la copil:
- prima lun = 17-20 g % ( g/dl)
- 2 luni 6 luni = 13-18 g%:
- 6 luni 12 ani = 10,5-16 g%;
Ht => 6 luni 12 ani = 33 40%;
Necesarul de fier:
- 1mg/Kgc/zi = la sugarul normoponderal;
- 2 - 4 mg/Kgc/zi = la prematuri;

CLINIC:
paloarea tegumentelor i mucoaselor (palme-plante, mucoasa bucal i conjunctival);
apatie, somnolen, anorexie, scdere ponderal sau staionare;
hipotonie muscular;
splenomegalie;
tahicardie, suflu sistolic funcional;
tulburri trofice ale fanerelor: unghii friabile, pr uscat, rar;

Paraclinic:
Hb < 10,5 g%;
Ht < 35 g%;
nr. hematiilor este normal sau uor sczut;
sideremie < 60 g/dl;
hipocromie = CHEM ;
microcitoza = VEM ;
hematiile pot fi deformate (poikilocitoza);
examinri ale altor aparate i sisteme;

Complicaii:
susceptibilitate crescut la infecii;
hipotonie muscular;
insuficien cardiac ( n anemiile foarte severe);
deficit ponderal;
leziuni ale mucoasei;

TRATAMENT:
Profilactic:
- alimentaia gravidei + suplimente de Fe n trimestrul III;
- alimentaia natural a sugarului;
- diversificarea corect;
- ligatura cordonului ombilical dup ncetarea pulsaiilor;
- administrarea de fier la sugarii cu risc:
prematuri = 2-4 mg Fe/Kgc/zi de la 2 luni 12 luni;
normoponderali = 1 mg/Kgc/zi de la 6 luni 12 luni;
23
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

Curativ:
- preparate de Fe administrate per os: 4 - 6 mg/Kgc/zi n 2 prize, timp de 3 luni;
- se asociaz vitamina C;
- transfuzie de snge;

TALASEMIA

Este o anemie hemolitic ereditar, care determin modificarea hemoglobinei => apar
hematii anormale, care vor fi distruse mai repede.
Exist mai multe forme de talasemie.

CLINIC:
anemie microcitar i hipocrom;
paloare cutanat i mucoas progresiv;
subicter => paloare teroas;
hepato-splenomegalie
deformri osoase:
- craniu n turn;
- hipertelorism;
- bose frontale;
- facies mongoloid;
- nanism;
hipotrofie muscular;

Paraclinic:
Hb < 4-5 g%;
CHEM (hipocrom);
VEM (microcitar);
sideremia ;
bilirubina indirect , urobilinogen ;
hematii n int;

TRATAMENT (fr tratament, formele grave deces):


transfuzii de snge;
splenectomie;
terapie chelatoare de fier = Desferal;
transplant de mduv osoas;
24
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

HEMOFILIA

Este o coagulopatie ereditar, ce apare doar la copiii de sex masculin, fiind transmis de
mam.
Determin hemoragii i prelungirea timpului de coagulare, datorit lipsei sau scderii
nivelului unui factor al coagulrii.
n hemofilia A = lipsete factorul VII al coagulrii;
n hemofilia B = lipsete factorul IX al coagulrii (factorul Christmas);

CLINIC:
hemoragii spontane;
provocate de traumatisme minore;
apar echimoze ntinse, hematoame;
epistaxis, gingivoragii la periajul dentar;
hemartroze evolueaz spre artropatia hemofilic infirmitate;
alte semne: - paloare, oboseal
- tumefieri articulare;
- musculatura hipotrofiat;

Paraclinic:
timp de coagulare prelungit (VN = 6-10 min.)
timp de sngerare = VN (< 5 min.)
numr de trombocite = normal;

Evoluie:
formele grave deces n primii ani;
formele obinuite evoluie bun;

TRATAMENT:
Profilactic
- evitarea traumatismelor;
- extraciile dentare, interveniile chirurgicale, injeciile im, se fac dup pregtire
preoperatorie i cu supraveghere hematologic;
Medicamentos:
- crioprecipitat (conine factor VIII) administrare iv;
- concentrat de factor al coagulrii (VIII sau IX) administrare iv ( se pstreaz la
frigider);
- transfuzii de snge, plasm;
- Prednison;
- Acid amino-caproic (anterior unei intervenii sngernde);
25
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

LEUCEMIILE ACUTE

Leucemia = boal malign n care apare transformarea anormal a celulelor precursoare


hematopoietice infiltreaz mduva hematogen i alte organe.
La copii apare cel mai frecvent LAL = leucemia acut limfoblastic.

LEUCEMIA ACUT LIMFOBLASTIC (LAL)

Este o boal malign n care are loc proliferarea celulelor tinere (imature) limfocitare =
limfoblati, care invadeaz mduva hematopoietic i determin insuficiena hematopoiezei
normale.
Apare mai frecvent la copiii < 10 ani.

CLINIC:
iniial = astenie;
- febr, transpiraii profuze;
- cefalee;
- paloare, scdere n greutate;
peteii, echimoze, sngerri ale mucoaselor sau hemoragii interne = datorate
trombocitopeniei severe;
semne ale infiltrrii n diferite organe:
- hepato-splenomegalie;
- adenopatii;
- dureri osoase spontane / la percuie;

Paraclinic:
HLG:
- leucocitoz (15.000-50.000 100.000/mm3). VN = 5000 8000/mm3;
- limfocitoz = peste 10.000/mm3; VN = 2500/mm3;
- anemie = hematii < 2-3.000.000/mm3; VN = 4,5 5.000.000/mm3;
- trombocitopenie < 100.000/mm3; VN = 250.000/mm3;
- puncie sternal mielogram limfoblati predominani;
- frotiu din sngele periferic;
uree, creatinin, acid uric = crescute;

Evoluie:
n general = rapid, spre deces fr tratament;
cu tratament = pot s apar remisiuni (normalizare clinic);

Prognostic = rezervat datorit:


complicaiilor infecii, hemoragii;
efectelor secundare ale tratamentului;
26
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

TRATAMENT:
Igieno- dietetic:
- repaus la pat absolut;
- igiena cavitii bucale;
- alimentaia corespunztoare;
Medicamentos:
- citostatice = Vincristin, Methotrexat, Adriablastina;
- corticoterapie = Prednison, Dexametazon;
- antibiotice n caz de infecii;
- tratarea complicaiilor;
Transfuzii de snge;
Transplant de mduv osoas sau de celule stem pluripotente;

DIABETUL ZAHARAT

Este o boal metabolic cu evoluie cronic, caracterizat prin perturbarea metabolismului


glicemic = lipsa sau scderea insulinei n organism => hiperglicemie i glicozurie.

Cauze:
ereditare;
factori de mediu: - virusuri (citomegalovirus, urlian, rujeolic etc.);
- alimentaia;
mecanism autoimun;
extirparea chirurgical a pancreasului dup tumori, traumatisme, pancreatite;
boli endocrine:
- acromegalie;
- sindromul Cushing;
- feocromocitom;
- hipertiroidie;
dup corticoterapie prelungit;

ATENIE!!! La copii, forma de diabet cel mai frecvent ntlnit este D.Z. tip I insulino-
dependent!!!

CLINIC:
debut brusc => triada poliurie
polidipsie
polifagie
scdere n greutate;
astenie;
deshidratare = tegumente i mucoase uscate, pliu cutanat persistent, hipotonia globilor
oculari;
27
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

n formele severe apar si semne de cetoacidoza:


- halen cu miros de aceton;
- greuri, vrsturi, cefalee;
- dureri abdominale;
- n evoluie respiraie Kussmaul;
alterarea contienei pn la com;

Paraclinic:
glicemie crescuta - a jeun >126 mg/dl;
- postprandial > 200 mg/dl;
VN = 70-126 mg/dl;
glicozurie;
corpi cetonici n urin;
hemoglobina glicozilat HbA1c crescuta; VN = 4-6%;
TTGO (testul de toleran oral la glucoz) = anormal;
TTGO = administrarea a 75 g glucoz (sau 1,75g/Kgc), cu determinarea glicemiei dup 2 ore:
scderea toleranei la glucoz, dac glicemia dup 2 ore este ntre 140-200 mg/dl;
diabet zaharat dac glicemia dup 2 ore > 200 mg/dl;

Evoluie:
DZ tip I la copil are 3 faze evolutive:
de debut = 1-2 sptmni n care necesarul de insulin este mare;
de remisiune:
- stabil = 1-2 ani => necesar insulinic redus i absena semnelor clinice;
- labil = 3-4 ani => necesarul de insulin crete progresiv;
de stare = dureaz toat viaa => necesarul de insulin este de 0,8 1 UI/Kgc (crete la
pubertate);

Prognostic = bun, depinde de respectarea terapiei cu insulin, diet, exerciiu fizic, educaiei
terapeutice.

Complicaii:
1. Acute: hipoglicemia;
hiperglicemia;
2. Cronice:
- metabolice dislipidemii;
- degenerative = vasculare:
o microangiopatice renal;
retinian;
nervoas;
o macroangiopatice ATS;
cardiac;
- nutriionale;
- lipodistrofia la locul injectrii;
28
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

HIPOGLICEMIA
Este scderea glicemiei < 65 mg/dl;

Cauze:
insulina n exces (doze prea mari);
lipsa unei mese;
consum crescut de glucoz = efort fizic intens;
consum de alcool,
pubertate;

CLINIC:
simptomele apar rapid, n 10-15 minute;
tremurturi;
transpiraii;
foame imperioas;
slbiciune;
ameeli somnolen confuzie;
paloare;
parestezii;
anxietate;
COMA HIPOGLICEMIC:
- respiraie zgomotoas;
- transpiraii profuze;
- tremurturi;
- contracii musculare convulsii;

Tratament:
dac pacientul este contient:
- se ntrerupe activitatea fizic;
- se administreaz glucide cu aciune rapid (ap cu zahr, suc, compot);
- apoi pine, biscuii;

cnd pacientul este incontient:


- glucagon = iv sau sc
- n spital = glucoz 33% iv;
- reechilibrare hidro-electrolitic;

CETOACIDOZA

Reunete triada hiperglicemie


cetoz
acidoz metabolic
29
PUERICULTURA SI PEDIATRIE

CLINIC:
astenie;
poliurie;
polidipsie;
anorexie, greuri, vrsturi;
dureri abdominale;
halen cu miros de aceton;
respiraie Kussmaul;
tahicardie;
deshidratare;
ROT diminuate;
alterarea contienei com;

TRATAMENT:
Insulin cu aciune rapid;
bicarbonat de sodiu pentru combaterea acidozei;
rehidratare = perfuzii;
reechilibrare hidro-electrolitic;

TRATAMENTUL DIABETULUI ZAHARAT TIP I

Igieno-dietetic:
- diet hipoglucidic;
- respectarea a 3 mese + 2 gustri/zi;
- activitate fizic moderat;
- igien corespunztoare = general, a gurii, unghiilor, picioarelor;
- vaccinrile obligatorii
- S poarte o brar pe care este specificat boala!

Insulinoterapia:
- insulina se gsete n flacoane, cu concentraia de 100 UI/ml.
- se poate injecta subcutanat sau intravenos;
- se folosete seringa special sau pen;
- insulina poate fi:
cu aciune rapid = i ncepe aciunea dup 30 minute => se administreaz cu
20-30 minute nainte de mncare, dureaz 6 ore;
cu aciune ultrarapid = i ncepe aciunea imediat, dureaz 3-5 ore;
cu aciune intermediar = i ncepe aciunea la 45-60 minute => dureaz 12-
16 ore;
- se administreaz n 2 3 4 prize pe zi;
Monitorizarea glicemiei = glucometru personal + teste de unic folosin;