CUPRINS Introducere Planse comparative Capitolul Idealul estetic in Grecia antica Capitolul it Apolinic si Dionisiac Capitolul II Frumusetea ca proportie siarmonie Capitolul IV Lumina si culoarea in Evul Mediu Capitolul V Frumusetea monstrilor Venera nuda Adonis nud Venera invesmantata ‘Adonis invesmantat Chipul si pletele Venerei Chipul si pletele lui Adonis Maria Isus Regi Regine Proportii 1.Corul Muzelor 2. Frumusetea artistilor 3, Frumusetea filosofilor 1.Zeii din Delfi 2. Dela greci la Nietzsche 1. Numarul si muzica 2. Proportia arhitectonica 3, Corpul omenesc 4, Cosmosul si natura 5. Tratatele despre arta 6. Adecvarea la finalitate 7. Proportia de-a lungul istoriei 1. Lumina si culori 2. Dumnezeu ca lumina 3. Lumina, bogatie si saracie 4,Ornamentul 5. Culorile in poezie si in mistica 6.Culorile in viata cotidiana 7,Simbolismul culorilor 8. Teologi sifilosofi 1.0 frumoasa reprezentare a Uratului 2. Fapturi legendare si ,»nemaivazute” 3, Uratul in simbolismul universal 4, Uratul necesar Frumusetii 5. Uratul ca o cludatenie naturala 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 37 42 48 53 57 61 64 72 82 86 88 90 102 105 11 4 118 121 125 131 138 143 148 1528c. Capulluisargon —Pieturd murals ‘inAkkad din palatal (stauetscinbrone), guvemetonuul Bagdad din Tell asi, MuzeulArreologic Alep, Muzeul National sec vILVHLC, ss0ich, sec Vch ‘coveerutRampin copdeatiee Pati, Napol Musée du Louvre ‘Museo Archeologco Collezione Astra ‘Apollon din Def Del Muzeul National ‘rtonVan Dyck, FraGalgaro, Portetuladel Bort denobilcu ‘gentiomiengles! cern onda, Milano, National Gallery Museo Ped Pezzoli 1975. ca 198 John Travolta, Saturday Nghe Fever Thomas Lawrence, Redo Valentino Joho Barrymore, Portretil erduli Byron Mota Han Milano, Colecte particularsmio Marvuitorlad ‘mezaiedin Cappela Palatina, Palermo Flipoine Lipp. Incumunarea Fecioarei Florent, Galeria degi ia 1508 Quinten Messi, Tipe Ara Brincles, Mustes Royaux es Beaux As Ieoand dinmarmurs Fecoaradotinge! aFecoare! fresca pe arcadabiseric Fugandtse mans Messina, Sent Angele ei Fornis ‘Museo Regionale Jean Fouquet, FecioaracuPruncul Anvers, Korinklik Museum voor Schone Kunsten Jacopo Bein, FecioaracuPruncul Florent, Galeria degli Ui Titan, Aton Pesaro Santa Maria del Fra Scoala lorentina, FecioaracuPrancul Bucci di Buoninsegna, Madonna Ruecela! Florent, Florent, CallerladegilUffai Galleria Geo Ut Hans Memiing, FecearainjresPruncul Florent, Galleria degli fa Albrecht Dore, Paxmigianino, ‘Modena cupara Modena gt ing Florent, Florent, Galleria dali Uz Palazzo PitHans Meming, Coborireadepecruceaaron FratliLimboura, Piero dela Francesc, Botenul lus Boterul Domnul dinLesTresriches Londra hneuresduCuedeBeny National Gallery Chantily, Musée Condé Lorenzo Lott, CCimada Coneglane, Rate es Chritoseucununa Sehimborea a fd — Poipticdin Recanat, ddespint Roma, —— Museo Civico Londra Pinacoteca Vaticana Sateen = National GalleryBustulde Mozalcinféistnd pe Imparatltastinian Inpératul Oto inconjurat de Simone Martin, dimensiuni Alexandru Macedon sisuita Inatefefebisericestsidemmitari St Ludoviede Toul, colosaleallui Napol favenna, Munchen, Napoli, fkhenaton Musee Archeologico Nationale Basia, Stantsbibiothek ‘Museo di Capodiman Giro, disanViale | Muzeul | Esiptulul Antic 1540 150 1036 167 i HansHolbelnelTanar Dosso Doss, ‘anton Van Dyck, Anton van Dyck, PorretulluiMenrie Vil Alfons este Carolia, Coral a venatoare, oma, Modena, Londra Paris Gallia Nazionale Galleria Museo fstonse Nationa Gallery Musée duLouvre dl Ante Antica Porretultlbouls VitorioEmenueleil| John Fitageralé Kennedy GlovannAgnel Priipe reans, alatur de ful sau Verses, Umberto Musée ci Chiteau sinepotul Vittoriocold do Bologno, Cezar cortl sau wens, Seioteca Trivuiana Albrecht Durer, Imparatal Maximilian | > Debellopharsalico Viena Kunsthistoisches Museum Jean clouet, Tian, Portretl ui Frangolst Carol Quinta Pats, ‘Mahioerg Musée du Louvre Madrid Museo Aeon Van Dyck, Pierre Mignatd amide oul xVincununatd lorie Nessau-Orange Torino, sesterdam, Galleria Sabauda masmuseum Portetl gel Georges Versailles, ‘Musée du Chaveau Jean-Auguste- Dominique Edwin Heny Landseer, ingres, Windsor Caste ‘Napoleon petronul —_inAledemn Times ‘imperial, Windsor castle, Pais, Royal Collection ‘Musée de tarmée, Hotel des Invalidessee X0Vich 155-1265, 1536 eter! linparoteasaTeodora xkerhord Utah Michiel Sito, Hans Hlbeln cel Tani atin, sisuita statu in coe Caterina de Aragon Portretul ll Jane Sey Aayptiches Museum avenna, Domulul din Neuburg Viena, Hosa, ‘und Papyrussammiung _aslica di San Vitale Kensie Maurits sane Sha % ~§ Gentle Bon, Grace ally Liztaylor, Lady Diana Caterina Comero, Cleopatra Leonardo da Vine ca Paco, Figura viruviana Albrecht Durer schema proportilor cap cicumscris une din Cesare Cesaiano, Pianséantropometica cin corpuluomenesc, ‘fle geometrice din leis Virures Poo: Despresimetia corpurlor umane Veneta, Dedivina proportone, Despre arhtecturd Gallerie del?Accademia Venetia iano, ‘biloteca Nazionale BaldenseREGINE, Frangoleclouet ‘Anton Van Dyck, Bernardino Mel, Porvetl labeteh Fegina Hemetta Mara Anton siStaronice deAusta Washington, National Gallery scvien or ws10-141 ScoalaluPolclet_ Donor Umoriletrupalui Venturi, elementete, FratiLimbourg, Stotuiaunvi ——(Putétarde lance) scale elomentare ‘temperamentle din Omi sizodacul luptator «opieromans aleomuluin raport Maruscrsul despre dintes Testches oma, dupa Police euzediacul ‘stronomie| heures du Oucde Bery Colectie Napot, Spania, Bavaria Chant, Daicilars BNL Museo Archealegico _—Birga de Osma ‘Musée Conde Nazionale me 531 31 Endweard Muybridge, Mata Gryka, Matta Gy, The Human Figurein Motion Microcosmos ‘Analza ormonicd aunuichip gin Lenombxedor din Lenombredtoreo | Idealul estetic jn Grecia antica one sec. ViCh, ce Pret cese roa Corul Muzelor Hesiod povesteste cai la Theba, la nunta lui Cadmos cu Harmonia, Muzele ar fi cantat in cinstea mirilor aceste versuri, preluate imediat de cei prezenti: ,Cine e frumos e drag, cine nu-ifrumos nui drag eet Ree ne tar eee ECR es ke Skee ee eet eee) perceptiei comune a Frumusetii la vechii greci. Si intr-adevar, in Grecia Se Ut Ceara en Ren & grecilor, cel putin pana in epoca lui Pericle, le lipseau atat o estetica Pee Ree eee Lace Neate eC coe CR ec e Dee ee ee ee aes te ees cea oc eee eC) perioada de aur a artei grecesti, Frumusetea este asociata altor valori, STS Me MC ae eee ee ETc) sineincrederea latentai a gretilor fata de poezie, idee ce va aparea explicit Denn Canes cas on Ses) si mintea, dar nu se afla in conexiune directa cu adevarul. Nu-i o pura ‘intamplare faptul ca tema Frumusetii este atat de des asociata cu razboiul troian, Nici la Homer nu gasim o definitie a Frumusefii;cu toate acestea DUR Recker Ecre n anticipand scandalosul Elogiu al Elenei scris de sofistul Gorgias: rezistibila Frumusete a Elenei o absolva in fond pe Elena insasi de toate nenorocirile pe care le-a pricinuit. Menelau, dupa ce a biruit Troia, se va repezi asupra sotiel tradatoare pentru ao ucide, dar braful sdu cu arma ridicata va ramane Sue Re emcee acercaeer | Idealul estetic in Grecia antica eet ees cory Pee CLO Pere eco cnc eC Muzele ari cantat in cinstea mirilor aceste versuri, preluate imediat Peete mentee Rc a LE Aceste versuri, care au ajuns proverbiale, adesea amintite de poetii care Pr ies niet Oe une NR Perec tes hen US eee ec ccna nC A grecilor, cel putin pana tn epoca lui Pericle, le ipseau atat o estetica Pee AMCs ea Ros UE cL Cee De pilda, la intrebarea referitoare la criteriul de apreciere a Frumusetii, oracolul din Delfi raspunde: ,Cel mai drept e cel mai frumos”. Chiar sin perioada de aura artei grecesti, Frumusetea este asociata altor valori, cumar fi ,masura" sau ,buna potrivire’. La acestea ar trebui sa adaugam sineincrederea latenta a gtecilor fata de poezie, idee ce va aparea explicit Pnenecne inn rc ace Preemie ee eee Martek We ea ene Cte CCC Con moc rou een troian. Nici la Homer nu gasim o definitie a Frumusetil; cu toate acestea, miticul autor al liadei ofera o justificare implicita a razboiului Troiei, anticipand scandalosul Elogiu al Elenei scris de sofistul Gorgias: irezistibila Frumusete a Elenei o absolva in fond pe Elena insasi de toate nenorocirile pe care le-a pricinuit. Menelau, dupa ce a biruit Troia, se va repezi asupra sotiel tradatoare pentru ao ucide, dar braful sau cu arma ridicata va ramane Pee he ec mene Un AI Gar1 IDEALULESTENCIN GRECIA ANCA Irezistibila Frumusete a Elenet Homer (sec. VIF-VIILCh) Wada, W, v.156-165 01" Nue pacat ca Trolenil cu-Ahet cu frumoase pulpare Pentru-o atare fereie s3 pata intruna nnecazuri: Cum mai arata, la chip cu-o zelté din ceruri asemenil Dar aga fie dansa astfel, pe corabi sa plece, Nus8 ne-aduca aici si copillor,piazé peurma:i” ‘Astfel grea, iar Priam la elo strig’ pe Elena: ino Incoace, jubitd copila, si sezi langa mine, Casaiveri sirudet ‘Nu esti de vina tu insati,cizei din ceruri auyina De mi-au trimis impotriva razboiul cel crancen i barbatul dinta, si prieteni, ‘Arta si adevar Platon (sec. VAVi.Ch) Republica, X — Arta imitatiei este departe de adevar de aceea se pare ca poate infaptui orice, intrucat ea surprinde o particicd din oricare obiect iar acea particied nu e decat o copie. Un pictor, de plld’, ne va 2ugréviun cizmar, tun tamplar or alti mestesugar ara ase pricepe la nici nul dintre mestesugutie lor. Cu toate acestea, daca e un pictor bun, And picteaza un témplar fécdndu1 4 se vada de mai departe,-er putea amagi pe copii sipe cei mai putini la minte, dandu-le iluzia c arf un tamplarin care s.033e L.] Pictura, slin general ata imitatiel, pe de o parte, si sivarseste opera tinandu-se departe de adevar, jar pe dealté parte se adreseaza acelorlucruridin noi care sunt cele mai strdine inteligentei, neimprietenindu-se sineintovarasindurse in niciun cazcu cea ce ‘este sanatos siadevarat [1 ‘Astfel incat arta mimetic’, deja prin sine insési modesta ca valoare, si unindu-se cu 0 facultate a mintii deopotriva de modest nu poate da decit roade modeste. Pictura Gin genera arta imitatie) isi elaboreaza opera departe de adevar a se afld intro relatie sansa, cao prietena, ca oinsotitoare, cuacea stare auntricé a noastra care se fine departe de inteligents siale carei teluri nu sunt nici sanatoase, nici adevarate. = Intocmal,réspunse. ~ Arta imitafel, asadar, care este de mica valoare si se insoteste de elemente la randullor prea putin valoroase, dda nagtere unor produse ce valoreaza putin. ~Se prea poate. = Evvorba, am continuat eu, doar despre arta care are de-a face cu vazul, sau si despre cea care are de-a face cu auzul si pe care ‘onumim poezie? = Fireste, spunse el, e vorba si de aceasta, din urma, Clasicismul Johann Joachim Winckelmann Cugetéridlespreimitata arte grecesti Inpicturé si scuptura 1755 sa precum camenil, satel frumoase aurtineretea lor iar Inceputurile for par ‘asemenea inceputullr oricarul artist, atras doar de ceea ce este pin de fast si minunatie {1 Poate ca primi picori greci nu au desenat Int-un mod diferit de acela in carea compus Cnarile sale primul lor mare poet tragic. Inorice aciune umans se manifesta mal intl dimensiunea impetuoasa s sovaitoare; echilbrul si preciza se dobandesc mai tari sie nevoie de timp cas invatam s8le admirim;acestea i caracterizeaza doar pe mariimaestri pe invatacei,in chimb, pasiunileviolente pot chiar si avantajeze. Simplitatea nobila si maretiatacuté a statuilor cgrecesti constitule adevaratul sernn caracteristicalscrietlor grecesti din epoca cea ‘mal glorioasa, cu alte cuvinte al scririlr soli lui Socrate; ele suntcalitaile care compun marefia cu totul deosebita a lui Rafael, Ja care acesta a ajuns prin imitarea antclor. Eranevoie de un sufletfrumos ca al sau, Inte-un tup frumos, pentrua simti sia descoperiprintre primi in timpurle moderne, adevaratul sprital anticlor, sitoate acestea, spre norocul sau, In remurl Iincare sufletele de rand silipste de perfectiune erau inca insensibile in fata adevaratel maretiL,1. CORULMUZELOR Afrodita Capitolina, 2pie romans, 2001Ch., oma, Muse Capitoini Pomind de la aceste side la multe alte referirila Frumusetea trupurilor, masculine sau feminine, nu putem totusi afirma ci textele homerice ar manifesta o intelegere constienta a Frumusetii. Acelasi lucru trebuie spus sireferitor la poetiilirici care au urmat, la care ~ cu exceptia nu lipsita de importanta a lui Sappho - tema Frumusetii nu pare relevant. Aceasta erspectiva originara nu poate insa fi pe deplin inteleasa daca privim Frumusetea prin ochii modernitatii, asa cum adesea s-a intamplat dea lungul diferitelor epoci care au presupus drept autentic’ si originala o Teprezentare ,clasica” a Frumusetii; aceasta in realitate era insi fictiva, in sensul c§ era rodul unei proiectii asupra trecutului facute de o viziune moderna a lumii (sa ne gandim, de pilds, la clasicismul lui Winckelmann). Insusi termenul de kalén, care impropriu se traduce prin ,frumos’, ar trebui Kalén este caca ce place ‘Theognides (sec. VEVI-Ch) Elegi|.v.17-18 Muze si Gra fce ale lui Zeus, voi intr-o ile nunta lui Cadmos ati cantat frumoasele cuvinte Ce-ifrumos efubit;ce nus frumos ue ubit” ce-au fost rostite side buzele zeilor. Frumos e cea ce nee mereu drag Euripide (sec. VICh) Bacantele Il, v. 880-884 Ce-ioare inzelepciunes, sau care dar din partea zellor emai frumos pentru oameni decat acela de a tine mana e capul dusmanulul infant? Ceea ce e frumos ne e mereu drag,|, SOFALULESTETCINGREGIAANTICAAbie sax juctndarsice, amfora cu figurinegre, S401Ch, Boma, Masel Vaticani Pepagina alaturati ZeltaFos purtdnd tupul *ululsau Menon, cupd anticé cu desene cxamicl, 4490-4801.ch, Paris, Musée du Louvre 1. CORUL MUZELOR sane puna in garda: Kaldn este cea ce place, ceea ce trezeste admiratie, cea ce atrage privirea. Obiectul frumos este un obiect care, gratie formei sale, rasfata simturile, sidintre acestea cu deosebire ochiul si urechea. Dar nu numai aspectele perceptibile prin simturi pot exprima Frumusetea unui obiect: in cazul trupului uman un rol de seama il au si calitatile sufletului siale fri, care sunt percepute mai degrabé prin ochiul mintii, decat prin ochiul trupului. Pe acest fundament putem vorbi deo prima intelegere a Frumusetii, care ins e legata de diferitele arte care o exprimé, neavand un statut unitar: in imnuri, Frumusetea se manifesta prin armonia cosmosului, in poezie se manifesta prin farmecul ce desfata pe oameni, in sculptura prin cumpatata masurd si simetrie a partilor, in retoricd prin ritmul potrivit. Privire Platon (sec. VAViCh) Banchetul,211e. Ge artrebui agadar sa credem nol, zise, ddacé vreunuia Far fi dat sa vada Frumosul absolut, pur, nestirbit neintinat de carnea ‘rupeasca, si nil de sulimanurl, si nici de alte ‘maruntisuriale viet muritoare, sia putea contempla ca forma nepereche insusi Frumosul divin? Sau crezi poate -zise~ Barfio viata de nimic cea aacelui om care ar privlint-acolo si care ar contempla Frumosul asa cum trebuie contemplat siarrémane contopitin el? Nu crezi mai degraba - adauga ~c& aici, privind Frumusetea doar prin cee ea vzibila, acel om va da nastere nu unor simple imagini ale viride vreme ce nu se apropie de osimpla imagine a Frumosului, civa da naste intrucat se apropie de Frumusetea adevarata? Sinu crez ci, zamislind si cultivand virtutea adevarata, va fi drag zelor si va deveni, daca n-offostsivreun alt om Inaintea lu, sielnemuritor? Acestea toate, o, Phaldros, si vol tot ceil mmile-a spus Diotime, iar pe mine m-au convins. Siaga, convins cum sunt, am Incercat 53-1 conving sipe alti’, pentrua ajunge inposesia acestui lucru de pret, nu s-ar gs} mai lesne pentru firea urana un ajutor ‘mai bun decat Eros. e unor virtuti adevarate, a| DEALUL ESTETICIN GRETA ANTICA [Pe seu ‘Lupta diner Centauri silepht, statu depe frontonul templulul din Delf, sec.ViCh, Delf, Muzeul Arheologic Pe paginaaléturat: Auriga, see. VICh, Delt, Muzeul Arheologic 2 2. Frumusetea arti: In petioada ascensiunii Atenei ca mare putere militar, economica si culturala se contureaza o perceptie mai clara a Frumosului estetic, Epoca lui Pericle, care a cunoscut punctul sau culminant in perioada razboaielor victorioase impotriva persilor, este un rastimp de mare inflorire a artelor, cu precadere a picturi si sculpturii. Temeiurile acestei dezvoltari sunt de céutat indeosebiin nevoia de a reconstrui templele distruse de persi, in ostentatia trufasd a puterii atenienilor, in favorurile acordate de Catre Pericle artistilor. Acestor cauze de natura externa trebuie sa li se adauge si evolutia tehnica deosebita a artelor figurative grecesti. Sculptura sipictura Greciei antice cunosc, fat de arta egipteana, un progres imens, favorizat Intr-o anumita masura de legatura dintre arta si bunul-simt. In arhitectura lor siin reprezentarile lor picturale, vechii egipteni nu luau in seama cerintele perceptiei vizuale, aceasta fiind subordonata unor canoane stabilite abstract, ce trebuiau respectate strict.Fe caging olatuatis Men Faas, cece See Parenon, SEz2Ich, Lene, Sesh Museum 2. RUMUSETEA AFTSMLOR ‘Arta greaca insa pune la loc de |. Pictorii inventeaza reprezentarea in raccourci, care nu respecta exactitatea obiectiva a formelor: rotunjimea perfecta a unui scut poate fi adaptatd vederii privitorului, caruia fi apare sub o perspectiva strivita. In mod analog, in sculptura se poate vorbi de Ocercetare empiricd al cérei obiectiv este exprimarea Frumusetii via trupului Generatia lui Fidias (ale carui opere ne sunt cunoscute in mare parte prin intermediul copiilor), cea a lui Miron si cea succesiva a lui Praxiteles realizeaza un soi de echilibru intre reprezentarea realista a Frumuseti, indeosebi a Frumusetii formelor trupului omenesc (Frumusetea formelor organice are intaietate fata de cea a obiectelor anorganice) pe de o parte, si aderarea la un canon (kanén) specific, pe de alta parte, in analogie cu regula (n6mos) din compozitiile muzicale. Contrar parerilor ulterioare, sculptura greacé nu idealizeaza un trup abstract, cie mai degraba in cautarea unei Frumusefi ideale, facand o sinteza a trupurilor vii prin care se manifesta o Frumusete psiho-fizica menita sa armonizeze sufletul si corpul, adica Frumusetea formelor si bunatatea sufletului; este idealul acelei Kalokagathia a carei cea mai inalta expresie se regaseste in versurile lui Sappho si in sculpturile lui Praxiteles. Acest tip de Frumusefe isi gaseste cea mai buna expresie In forme statice in care un crampei de miscare isi afla echilibrul si odihna si pentru care e ‘mai potrivita simplitatea expresiva decat bogatia detalillor, Cu toate acestea, una dintre cele mai importante sculpturi grecesti constituie o flagranta violare a acestei reguli:In Laocoon (din perioada elenistica) scena e dinamica, descrisa dramatic si departe de a fi simplificata de autor. Descoperirea sa, in 1506, a starnit stupoare si tulburare.2. FRUMUSETERARTISTLOR, Kalokagathia Sappho (sec. VI-VI Lh) fe uerul cel mal frumos de pe pamant, Un sirde célaret’zice. Ba nu, de pedestrasi. Banu, de corabii" lar eu gindesc cé frumos fe ceea ce este iubit. SA faci sae inteleag’ sta e un lucru atat de simplu, pentru oricine na, care vedea Frumusetea atatora,-a ales jt barbat, dreptcel mai bun pe cel care astins lumina Troiei; a dat utd si fic, si parin{isiaplecat departe, unde dorit Cypris, finde fubea. [1 Cine: frumos efrumos atata timp c&t se afla suib ochi ta, cine’ si bun pe deasupra, bun eacum si bun vafi sl apoi. Laocoon jhann Joachim Winckelmann Monumente anticeinecite, |, 1767 in fine, caracteristica general side capatal a capodoperelor grecestl const intr-o nobilé mplitate so tacuta maretie, atat in postura, Sin expresie. Asa precum adancurile marine raman vesnic nemiscate, 0 imultuoasa ar fi marea la supraf tot asa si expresiafiguilor grecest, oricat cde chinuite de patimi, vadeste mereu tn suflet mare si cumpatat. Acest sufi In ciude cumplitelorsuferint, se ct pe chipul lui Laocoon si nu numa pe chipul lui Durerea care tasneste din flecare tuschisi din fiecare tendon al trupulul su intr atat incat doar privindu-i abdomentl contractat caint-o conwulsie si neprivindurt cipul sau alte pari ale corpului, ni se pare cao simtim nol insine, acea durere asadar nuisi gaseste catusi de putin cexpresia in semne ale maniei nici pe sau, niciin atitudine. Laocoon nu ula rmonstruos cain cantul lui Verily, ‘modul in care gura e deschisé n-ar permite-o; srar putea s+ scapein schimb un suspin plin de suferinta side oprimare, ‘asa curn il descr Jacopo Sadoleto. Durerea trupului si maretiasufletulul sunt pared judicios rispandite pe intregul corp si par sase mentina in echilibru Laocoon sufers, dar sufera ca 3iFiloctet al lui Sofocle: chinurile lui ne misc& inima, jarnoi ne-am dori sa putem sup« durerea precum 0 poate suporta acest brbat subiKalokagathia Sappho (sec. VI-VI ich) Este luerul cel mal frumos de pe pamant, Un sirde céléret’zice.,Ba nu, de pedestasi. Banu, de corabii" lar eu gindesc cé frumos a ce este iubit, Sa faci sa se inteleaga asta eun lucru atat de simplu, pentru oricine Elena, care vedea Frumusetea atatora, bales jt barbat, dreptcel mai bun pe cel care astins lumina Troiei; a dat utd si fic, | paringl sia plecat departe, unde adorit Cypris finde&tubea. [1 Cine? frumos efrumos atta timp cat se ala ibochii tai cine si bun pe deasupra, une acum si bun vafi sl apoi Laocoon Jhann Joachim Winckelmann Monumente anticeineclte,|, 1767 in fine, caracteristica general side capatal sdoperelor grecesticonsta intro nobilé mplitate gio tacuta maretie, atat in postura, atin expresie. Asa precum adaneurile marine raman vegnic nemiscate, oricat smultuoasa a fimareala suprafeta ot asa sl expresia iguilor grecestl,oricat 2. FRUMUSETERARTISTLOR. de chinuite de patimi, vadeste mereu tn suflet mare si cumpatat. Acestsufiet, inciuda cumplitelor suferint se citeste pe chipul lui Laocoon si nu numa pe chipul lu. ruschisi din fiecare tendon al trupulul su intr atat incat doar privindu-i abdomenul contractat caint-o conwulsie si neprivindur chipul sau alte parti ale corpului,ni se pare cao simtim nol insine, acea durere asadar nuisi gaseste catusi de putin cexpresiain semne ale maniei nici pe ‘au, nil in atitudine. Laocoon nu urls rmonstruos cain cantul lui Vergily ‘modul in care gura e deschisi n-ar permite srar putea si+scapein schimb un suspin plin de suferinta side oprimare, ‘asa curn il descrie Jacopo Sadoleto. Durerea trupului si maretiasufletulul sunt parca judicios raspandite pe intregul corp si parsase mentina in echilibru Laccoon sufers, dar sufera ca3ifiloctet al lui Sofocle: chinurile lui ne misc inima, iarnoi ne-am dori sa putem suporta durerea precum 0 poate suporta acest brbar subi \urerea cate fasnaste din fiecare1 DEALUL ESTETICINGRECIA ANTICA 3. Frumusetea filosofilor Tema Frumusetii a fost elaborata ulterior de Socrate si Platon. Primul, conform marturiel lui Xenofon din Memorabilia (asupra veridicit8tii careia astizi planeaza unele indoieli, dat fiind sectarismul autorului), pare sa fi urmarit legitimarea, pe plan conceptual, a practicii artistice, prin distinctia intre cel putin trei categorii estetice diferite: Frumusetea ideald, care reprezinta natura printr-o asamblare a partilor sale; Frumusetea spirituald, care exprima sufletul prin intermediul privirii (ca in sculpturile lui Praxiteles, peste piatra cérora el colora ochii personajelor pentru a-i face s para si mai adevarati), precum si Frumusetea utilé, adica functionala. Mai complexa insa e viziunea lui Platon, din care vor lua nastere cele mai importante doua conceptii despre Frumusete elaborate de-a lungul veacurilor: Frumusetea ca armonie si proportie a partilor (cu obarsii in gandirea lui Pitagora) si Frumusetea ca stralucire, cum o infatiseaza in Phaidros, idee ce va influenta gandirea neoplatoni Memorabilia Xenofon (sec. VIVECh) Insenmari despre Socrate, It Aristip il mal intreba daca cunoaste vreun lucru frum. = Multe, raspunse. Si sunt toate la fel? ~ Nu, unele sunt cat se poate de diferite Intreele. -Sicum poate fi frumos ceva cee dliferit de cea ce-ifrumos? Pe Zeus, raspunse, iata cum: un barbat frumos in lupts e diferit de un barbat frumos la aleraari, lar un scut frumos facut pentru aparare este cat se poate de diferit de o sulitsfrumoasa acuta pentru o aruncare rapida si puterica. — Nue nici o diferenta intre raspunsul acesta, sicel de dinainte, remarca celalalt, atunci cand te-am Intrebat daca cunosti vreun lucru bun. - Dar tu crez, zise Socrate, cé una este lucrul bun si alta este lucrul frumos? Tu nu stiica, fafa de aceleas! lucruri, ‘oate lucrurile sunt si bune, sifrumoase? intal de toate, virtutea nu este bund fata de unele lucruri i frumoasa faja de altele; tot asa sl oamenii se cheama c& sunt frumos! sl bunt Inaceleasi privintesiin raport cu aceleasi lucruri it, in raport cu aceleasilucrur, si trupurile oamenilor se dovedesc si frumoase, i bune, siIn general toate lucrurile de care se folosesc oamenii sunt privite drept frumoase si bune in raport cu ceea ce le face slutile,~ $i atune! si cosul de gunoie frumos? ~ Fara indoiala, pe Zeus! lar un scut de aur vvafi ura, cata vreme cosul de gunoi este facutin mod corespunzator scopului su, jar scutul intr-un mod necorespunzator. ~ Dar atunci, dupa parerea ta, aceleasi lucrutt sunt in acelas! timp si frumoase, si bune? ~ Desigur zise, aga cum pot fin acelasi timp si bune, si rele: adesea ceea ce este bun pentru foame este rau pentru febra, lar ceea ce este bun pentru febré este rau pentru foame; adesea, cel care este frumos la alergari e urat la lupta, iar ce care este frumos, la lupté este urat la alergari. Asadar, daca un lucru este chiar pe potriva meniri sale, In raport cu acea mente el vai si frumos, sibun totodata, sau urat si ru in caz contrar ta Dacé uneorl ramanea s& schimbe o vorba cu cite vreun mestesugar Intr-ale artelor care ‘isi vedea de mestesugul lui cAci aceasta iiera rmeseria, era | aceluia de folos. ntr-o zitrecu pe la Parthasios, pictorul, si, stand de vvorba cu ell intreba: — Pictura,Parthasios, nu reprezentarea a cea ce se vede? In fond, trupurilescunde sau inalte, tn intuneric sau in lumina, zgrunturoase sau catifelate, aspre sau netede, tinere sau batrane, voi toate acestea Je imitati zugravindu-le prin culor.~ Asa este, spuse el.—lar cand nfatisati modele de Frumusefe, cum nu e tocmallesne sé gisesti ‘figura umana desavarsita sub toate aspectele, voi, adundnd lacalté cele mal frumoase detalif uate dela fecare individ, facetiin asa fel incatintregultrup sa apara frumos.~ Intocmai asa facem, zise el =Sicum asta? Oare mladierile sufletuli, care+siispititor, si gingas,siiubiter, si placut, slatragitor, suntetiin stare sé leredati sau fu se pot imita? — Cum sa se poatareda, Socrate, ceva ce nuare o proportie a partilor, nicl culoare, nici nimic din ceea ce ai Insrat acum, scare nicicum nu se poate vedea? =i totusi is urma vorba Socrate, omul nu-| poate prvi pe un altul cu caldura sau cu ddusmanie? ~Ba cred c’ da, eispunse el =Sitoate acestea nu se pot reda prin expresia ochilor? - Fard indoialéc8 da. -Sitiefi se pare «& acela carora le pasa daca prietenilor lor lee bine sau rau au aceeasi expresiea chipului ca si cel carora nu le pasa? Pe Zeus, bineinteles @ nut cel carora le pasa au o expresie voioasa and prietenilor le merge bine i intunecata ‘and le merge rau. ~ Asadar si acest lucru se poate reda? — Cum si nu! $i maretia, darnicia, meschinaria, marsavia, cumpatarea, pprudenta, aroganta sau josnicia transpar din chipulsiatitudines omului, fie el incremenit saul in miscare. - Adevarat. - Va s8zica se pot limita? —Cum s8 nut - Sil privesti mai cu placere pe cel care vadeste tisituri frumoase, bune, placute, sau pe cel care lasa 58 se ntrezéreasca tot cee urat, rau, de dlispretuit? -Pai, eo diferenta foarte mare, Socratel Merse intr-o buna zila Cliton, sculptorul, $i stand de vorba cul, spuse:~Cliton, 3. FRUNIUSETEA FLOSORLOR 8 alergatorl tals cel pe care reprezinti Intrecdndu-se la upte sau pugilat sunt frumosi asta o vid sio stu; dar cum reusesti s& transmitiacea stare care, prin simtul vazului, cel mai profund, i farmeci pe oameni, si anume ci statue tale ar fipline de viat? Si cum Cliton,rémas descumpanit, rus réspunse pe data, maizise:~ Nu cumva ‘modelanlu-ti operele dupa formelefiintelor vil teusesti 5 le faci si para mai animate? ~Ba da, fara indoial réspunse e ~ Sinu prin redarea fidela a cifritelor parti ale corpululn cferitele lor postur, adica ridicate sau coborate, stranse sau Intinse, chircte sau relavate, reusestitu si faci ca statuile tale s8 pard mai asemanatoare fpturilor vil si mai fermecatoare? ~ Ba chiar asl — lar imitatia intocmalaceea ce devin trupurile i miscare nu trezeste un simtamant placut in cel care le priveste? ~Fireste c& dal - Nu trebuie asadar zugraviti sf ochil amenintator ai luptaterilor, nu ‘rebuie imitata privirea invingatorilor plind de bucurie? ~ Cum sf nu! - Sculptorul, asadar, trebuie si infatiseze prin forma exterioara starilesufletului ‘Armonie si proporti Platon (sec VV. Ch) Timaios, V Divinitatea, vrand sé © asemuiasca celel imal frumoase si celel mai desavarsite dintre vietatileinteligibile,a creat o singura faptura vicibils care inauntrul ei le cuprinde pe toate celealte ce sunt, fires, Inrudite [lar cea mei frumoasa tuniune este cea pe care ar putea s-0 stabileasca, In masura posibilulu, un lucru nepereche cu cele de care este legat: proportia este aceea care de-acum poate Implini acestlucru tn chip minunat.| IOEALULESTENC INGRECIA ANTICA bi YEOCEDRON-ARSCISYS eel Leonardo da Vinci, Yeocedron abscisus solidus sl Septuaginta duarum basin vacuum, corputi solide platoniciene din De Divina proportione dde Luca Pacioli, 1508 ‘Milano, Biblioteca Ambrosian G Menten bt Pentru Platon, Frumusetea are o existent autonoma, distinct de suportul fizic care o exprima doar in mod accidental; ea nu este, asadar, legat de vreun obiect anume, ci strluceste oriunde. Frumusetea nu corespunde acelor lucruti ce se vad (era de altfel faimoasa uratenia exterioara a lui Socrate, sub care insa stralucea Frumusetea lui léuntrica).. Intrucat pentru Platon trupul este o grota intunecoasa care tine sufletul inlantuit, viziunea bazata pe simturi trebuie sé fie inlocuita de o viziune intelectuala, care solicita invatarea artei dialecticii, adica a filosofiei. Cualte cuvinte, nu tuturor le e dat sa perceapa adevarata Frumusete. Inschimb, arta propriu-zisd nu e decat o falsa copie a Frumusetii autentice, sica atare nu este educativa pentru tineri; asadar, ar fi mai bine si fie alungata din scoli sis fie Inlocuita cu Frumusetea formelor geometrice, bazata pe studiul proportillor si pe o conceptie matematica a universului.Stralucire Platon (sec. V-NLCh) Phaicros, XXX ‘cum nimic din stralucirea dreptati, 2 ‘cumpatatii sia tuturor celorlaltelucruri care sunt pretioase suffetului nu se regaseste in reprezentarile de aici de pe pamant. Doar foarte putini sunt aceia care, cu simturile ccufundate n beznd, reusesc totus s& desluseasca intro copie modelul original pe care aceasta il reproduce. Frumusetea insé, pe atunci, se putea vedea in toata splendoarea sa;ca intr-un coral bucuriei, aveam parte de co preafericta viziune si contemplatie,in timp. ce noi il urmam in alai pe Zeus, iar celalti pe tn altul dintre zl si porneam in acea iniiere pe care, pe drept cuvant,o putem numi ‘aducatoare de fercire: oasteptam ca pe ‘9 sarbatoare, find nol pe atunci cu adevarat intregi si nestirbifi de relele ce urmau sane ppasca si contempland in acele ritualurtainice de initiere viziuni desavarsite, simple, statornice s seine, Intt-o lumina pura, ci si roi etam purl sineingropatiin acest mormant pe care nil purtém in spinare incarcerati cao strdie, 3 carula i spunem trup, ‘Acum In reprezentarile pimantene nu mai riabate nici o raza. dreptati a cumpatari sia cator alte insusiri scumpe sufletului; doar prea putini,avand simfurile atat de amortite, ‘apropindu-se de Imagini reusesc s& Intrezareasc& totusi natura adevarat ‘a cea ce este nfatisat in ele, Frumusetea stralucea pe atunciin toata splendoarea sa, ‘cand into preafericita ceata ne bucuram de tétoarea- viziune, nol urmandu pe Zeus, celal pe alte}, si eram primiti inacea initiere In care am cunoscut beatitudineas ne inchinam ei, flind noi pe atunci cu adevératintregi si neavand habar de relele ce ne asteptau, si: contemplam formele desivarsite si simple, demne de veneratie si nnemiscate, cufundat!intr-o lumina deo mare puritate, asa cum si noi eram pe cand nu purtam cu nolacest mormant cu numele de trup,in care suntem prizonieri ca o striie. +3. FRUMUSETEA FILOSOFILOR Frumusetea formelor geometrice Platon (sec. VAVi.Ch) Timaios, 352-56. Dar, land la o parte toate acestea,s8 ‘impartim categorie pe care le-am obtinut in urma rationamentului cu referire la foc, pamant, apa siaer. PAmantulul sii atribuim forma cubica, Caclintradevar, dintre cele ppatru categori este cel mal nemiscat si cel mai modelabil dintre corpuri.si mai ales ‘trebuie sa fie astfel cel cu bazele cele mal solide. Dintre tlunghiurile de care am vorbit la inepult, prin natura ui e mai solid acela a carui baza are laturile egale, fata de cole care au laturile inegale, lar dintre suprafetele ‘compuse din dferit tipuri de triunghiur, ‘tetragonul echilateral se dovedeste a fi prin forta iuerurilor mult mal stabil decat ‘riunghiul echilateral, atat ince priveste partile exterioare, cat siin interior De aceea, daca atribuim acest corp pamantului, salvam ragionamentul plauzibil, Apei i vor atribul forma cea mai grea de mit dintre cele ce au ramas, foculul -pe cea ‘mai misctoare, iar aerului ~ pe cea intermediard [1 Toate aceste forme trebuie asadar si nile imaginam extrem de mici, neputand fi vizibila de catre noi, din cauza dimensiunilor sale, nici una dintre particelele componente; doar cand se aduna laolalts toate, potfi vazute sub forma de mase intregi Cat despre proportile referitoare la cantitate, rmiscare sicelelalte forte, trebuie spus 8, Jinmasura In care natura faptului necesar aincetat, prin activitate spontana sau fiind determinata sa faca astfel, toate acestea au fost aranjate in armonie de catre Zei, dupa ce au fost mal intai riguros desavarsite sub fiecare aspect al lor, conform unor raporturi numerice aCapitolul ] if Apolinic si Dionisiac Peers Seer fray Petersburg, Ermita) eee ees ers el Eanes ro ee peer een Oe Pte en ce eRe acd fiecdrei fapturi; stapanirea lumii coincide astfel cu o armonie precisa si cuantificabil8, formulata in cele patru inscriptii de pe zidurile templului din Pee eet een ac ee I, aoa] Cero ve iene ernest Rene ene nt od amt ane nee eco Te armonia drept ceva menit sa puna o stavilé acelui ,Chaos care casc3", dina Seto eto ee eon ceca cy pusa sub obléduirea lui Apollon, care de altfel este infatisat printre Muze pe frontonul dinspre apus al terplului din DelfiMuseo diVilla Gulia Fcerdin Kleophrades, Berysosprintre Sati eMenade, sscufigurine aaa Se85ich, serchen, Setiche Sensammlungen 1. zarowottF Dar in acelasi templu (din sec. IVi.Ch,) apare reprezentat, pe frontonul opus dinspre rasarit, Dionysos, zeul haosului si al neinfranatei incallcari a oricarei reguli. Prezenta simultana a dous divinitati antitetice nu e intamplatoare, chiar daca a fost reliefata drept tema majora abia in epoca moderna, prin scrierile lui Nietzsche. In linii mari, ea se refera lao posibilitate mereu Prezenta si care periodic se si adevereste: aceea a unei iruptii a haosului in armonia cea frumoasa. Mai precis, sunt exprimate astfel cdteva antiteze semnificative nerezolvate in conceptia greaca a Frumusetii, conceptie cese dovedeste mult mai complexa si mai problematic decat versiunile ef simplificate, prelucrate de traditia clasica. Oprima antiteza este aceea dintre Frumusete si perceptia senzoriala. Daca Frumusetea este perceptibilé, dar nu integral, intrucat nu toate aspectele ei se pot manifesta intr-o forma sensibila, atunci se deschide o prapastie Apollon Asa cum, pemarea infuriata si neyarmurita, Friedrich Wilhelm Nietasche care rica si cufunda gemand munti de alaz Nasterea tagedie,l, 1872 navigatorul sta pe vasul su, punéndusi toate [-Jintr-un sens mai exagerat, ar putea fivalabile sperantele in plapands-i corabie, tot aga st sipentru Apollon spusele lui Schopenhauer —_individul sta netulburat in mijlocul une! nari {despre omil prins in mrejele Pleladel Maia de suferingi,cautandu-sireazim si sperant (Lumea ca vointésireprezentare, p. 416): Inprin| viduationis,I. AFOUNCSIDIONSIKC Faunul Barberini 220ich, ‘Munchen, Staatliche ‘Antikensammlungen 36 periculoasa intre Aparenta si Frumusete: prapastie pe care artistii vor incerca 0 mentina cat mai ingusta, dar pe care un filosof ca Heraclit 0 va casca in toatd amploarea ei, afirmand ca Frumusetea armonioasa a lumii se manifesta ca dezordine intamplatoare. Oadoua antiteza este cea dintre sunet si vz, cele doua simturi privilegiate in perceptia grecilor (probabil pentru ca, spre deosebire de miros sau gust, potfi corelate masurilor si ordinelor numerice); cu toate ca muziciti se recunoaste privilegiul de a da expresie sufletului, doar formelor vizibile lise aplicd definitia de ,frumos* (Kalén) precum ,ceva ce place si atrage". Dezordinea si muzica reusesc astfel sa constituie un fel de latura intunecata aFrumusetii apolinice armonice si vizibile, si ca atare risca s8 cada din nou in sfera de actiune a lui Dionysos. Oatare diferent’ este comprehensibili daca ne gandim ca o statuie trebuia si reprezinte o ,idee" (si deci presupunea o contemplatie senina), in timp ce muzica era inteleasa ca un lucru ce isca patimi. Forme vizibile gisit hn Apollon expresia lor sublima; Apollon Friedrich Wilhelm Nietzsche ar putea fi definit drept mareata imagine Nasterea tragedie! |, 1872 divina a acelulprincipium individvationis, Arttebul spus c increderea de nezdruncinatin iar prin gesturilesiprivirle lui ne grateste acel principfum, precum sicalma resemnarea _Intreaga bucurie s!Injelepclune a ,aparentel", celui care sesimtede acesta dominat, sau _alaturi de Frumusegea sasco 1 APOUNE SIDIONSIAC Un aspect care deriva din antiteza dintre Apollon si Dionysos este privitor la dualitatea departare/apropiere. Arta greaca si in general cea occidentala, spre deosebire de unele forme artistice orientale, acorda intaietate unei cuvenite distante fata de opera, cu care nu se intra in contact direct; 0 sculptura japoneza, dimpotriva, se atinge, asa cum si cu o mandala tibetan trasat pe nisip se interactioneaza. Frumusetea greaca este transmisa astfel prin simturile care permit sa se mentind o distanta intre obiect si cel care il observa: vaz si auz, mai degraba decat pipait, gust, miros. Insa formele ce se pot auzi, cum ar fi muzica, de pilda, trezesc neliniste, prin participarea pe care o starnesc in sufletul celui de fata. Ritmul muzici trimite la curgerea vesnica (si dizarmonica, intrucat e fara stavila) a tot ce exista. sr| APOUNIC SIOIOMSIAC Silenintre doi sti, ftizd din Mistorele dionisiace, see.lich, Pompei, Vila dei Mister Dincolo de naivitatile varstei sale tinere (pe care autorul de altfel sile recunoaste) si de unele ipoteze hazardate, pe drept cuvant criticate de filologi, acesta este in linii mari punctul de forta al lecturii date de Nietzsche pe marginea antitezei dintre apolinic si dionisiac. Armonia senina, inteleasa ca ordine si masurd, se manifesta in ceea ce Nietzsche defineste drept Frumusete apolinica, Dar acest tip de Frumusete este in acelasi timp un Paravan care incearcé sa estompeze prezenta unei Frumuseti dionisiace, ravasitoare, care se face cunoscuta nu prin formele de manifestare exterioara, ciprin cea ce este dincolo de ele. Aceasta este o Frumusete voioasa si primejdioasa, in antiteza cu ratiunea si adesea reprezentata ca posedare si nebunie: este jumatatea nocturna a blandului cer al Aticii care se umple de mistere initiatice si de obscure ritualuri de sacrificiu, cum ar fi misterele de la Eleusis si riturile dionisiace. Aceasta Frumusete nocturna si tulburatoare va rémane ascunsa pana in epoca moderna (v. cap. Xi), pentru a se transforma ‘mai apoi, printr-un gest de revansa fata de frumoasa armonie clasica, izvor tainic si vital al manifestarilor contemporane ale Frumusetii Frumusetea apolinica Friedrich Wilhelm Nietzsche Nasterea tragedtie Il, 1872 {Candoarea” homerica trebuie inteleasa doar cao desavarsita biruinta a lluziei apolinice: este oiluzie similara cu aceea de care natura se foloseste atat de des pentru a-siatinge scoputile, Adevarata tinta este camuflata deo Imagine iluzorie:Intinder mainile Inspre-ea, iar natura sl tinge scopul prin propria noastra eroare. La vechil grec -vointa” adorit sa se intuiasca pe sine prin ‘ransfigurarea geniului sia universului artelor; pentru afi proslavite fapturile sale au trebuit 58 se perceapa pe sine ca demne de slava, au trebuit sa se vada pe sine int-o sfera superioara, fara ca aceasta lume perfect alintuitiei sa actioneze nici ca un Imperati, nici ca un reprag. Aceasta este sfera Frumusetil in care ei eli olimpieni, rau vazut chipurile ca intr-0 cglinda, Prin aceasté oglindire a Frumuseti .vointa’ elenica aluptat impotriva talentului, ‘echivalentul pe plan artistic al durerisi al Infelepciunii dureri:iar ca monument alacestel bituinte l avem in faja noastea pe Homer, artstul cel plin de candoare. Frumusetea dionisiacd Friedrich Wilhelm Nietzsche Nasterea tragediei, XVI, 1872 .Noi credem in viata vesnical", astfel stig’ tragedia, in timp ce muzica reprezinta idea nemijlocits a acesteivietiO finalitate cu totul dliferita are arta sculpturl: prin e2, Apollon depaseste suferintaindividului prin lurinoasa proslavire a vesniciei aparente, prin ea Frumusetea invinge suferinta care e parte integranta a vieti, iar durerea este intrucétva alungat’ dintre tasiturile natu In arta dionisiacd insa sin simbolismul siu ‘tragic, Insasi natura ne graieste prin glasul ei adevarat si deschis: Fifi precum sunt eu! Precum sunt eu in neincetata schimbare a formelor exterioare, mami a tot sia toate, vvesnic creatoare, care vesnic obliga la existemts, care vesnic si giseste alinarea Tn aceasta schimbare a aparentelor!”ow Cd : A < /. F Dd T-@ iy ss } : : A 5, 1 sor NI NAF ‘ir A < oh a In st MS Pio Al own ND 0 Q.N WNAT SN MN oe f° 8 0 J Dew S oT 8 F 2G AT Pou Mo R VHB R oA cP 1 $1 Ont) & WE NT NA F eee oh Ff RF fp RO 2 A eerere a Frumusetea ca proportie STON Detter) Bunul-simt ne face s consideram drept frumos un lucru bine proportionat. eee eee ee ten tse eee re en ene eee eee ce ance) silatina, in definitia Frumusetil intra intotdeauna, alaturi de proportie, pec erceeeete cts fe Tete er Ee Bile ors eet cee ke (printre care Thales, Anaximandru si Anaximene) incep sa discute despre \ceputurile primordiale ale lucrurilor, indicand c& in apa, in infinitul originar ecaEMea er ere aeons eae) lumea ca un tot ordonat si guvernat de o singura lege. Acest lucru mai Ree eae a eRe eee aCe identitatea dintre Forma si Frumusete. Cu toate acestea, cel care va afirma ence tut mmeic ute tec eter De eens ee a Cee eC eee mace) si scoala sa din secolul VIi.Ch. : Pitagora (care probabil de-a lungul calatoriilor lui intrase in contact cu ae reflectiile matematice ale egiptenilor) este primul care a sustinut c peer principiul tuturor lucrurilor este numarul. Pitagoreicii sunt patrunsi eine ea CEC herra nek ane eek ect tt airy So Le eRe Re teresa perpen dee imam See eRe ee etcetera eTIcd rae reas Pn Rr ed ee eee Meteor a leita mn exist pentru cd ele reflect o ordine; si sunt ordonate pentru ca prin ele am se manifesta legi matematice, care reprezinta conditia sia existentei, Amiens Sere ae mee esac1, FRUMUSETEA CA PROPORTEES!ARMONIE Franchino Gatfurio, Panga din Theorica musica, 1492, Milano, Biblioteca Nazionale Braidense Philolaos (sec. Vi.ch) Fragmente din presocratic, D44B4 Toate lucrurile ce se cunose au un numér fra un numar nu ne-arficu puting 8 cunoastem sau sa giindim nimic. Ordine Pitagora (sec. VIVi.Ch) din Viti flosofilor de Diogenes Laertlos. Virtutea este armonie,sitotasa si snatatea i tot binele 5 ivinitatea. in consecint,lucrurie toate sunt plésmuite dupa legilearmoniei Raporturi matematice (p.62) Theon din Smyrma (sec. I-1iCh) Fragmente din presocratic, DA7A198 Eudoxos si Archytas gandeau ca raporturile ‘care constituie acordule ar putea fiexprimate Innumere si c& aceste raporturiconstauin ‘miscare:miscarea rapida produce sunetul inal, cum arficea care bate aeruliute i continu; rmiscarea lent produce sunetul gray, cum afi cea care este mai putin rapids. Sunete muzicale Theon din Smyrna (sec. IH11Ch) Fragmente din presocratici, DIBAT3 Se spune c& Lasos, ful lui Hermion, precurn si pitagoreicul Hippasos din Metapont se foloseau de iufeala sau lentoarea miscirilor din care au nastere acordurile [1 aplicat asupra vaselor aceste raporturi numerice. A luat dou vase, amandous de aceeasi marime side ‘aceeasi forma; pe unul a lésat go, iar pe cella {-a umplutpe jumatate culichid. Prin lovirea améndurora, obtinea un acord la octava. Lasand ‘apo din nou unul dintre vase gol si umplandu} pe celalalt doar pe sfert, clnd lefacea sé résune obtinea un acord a cvarta; un acord a cvinta ‘Insa, dacall umplea doaro treime. Siasta Intrucat raportuldintre pln si gol era in cazul ‘octavel de doi fa unu, in cazul cvintel de tel la doi iar in cazul cvartei de patru la tre Proportie Bonaventura di Bagnoragio (sec. il) ltinerarium mentisin Deum, 7 Toate lucruile sunt agadar frumoase slint-un anumitfel aductncantare;s nu exista Frumusete sincantare fara proporti, iar proportia se {gaseste in primul rand in numere; trebuie ca toate lucrurile s aiba 0 proportie numerics; prin urmare, .numarul este modelul principal Jnmintea Creatorulut’si principal semn din toate cate sunt care conduce spre infelepciune. Unatare sem prin faptul ca este vadit Pentru tofi foarte aproape de Dumnezeu,ne | conduce spre Dumnezeu prin cele sapte trepte ale sale sini-L dezvalule in toate lucrurile care au corporalitate si se pot percepe prin simu Pemasurd ce Invagém ca lucrurileau ‘© proportie numeric, simtim incantare fat de ‘cea proportie numeric si vom judeca fara In virtutea legllor care o quverneaza. Modalitati muzicale Boethius (480-525) De musica 1 'Nimic nu e mai propriu natu umane decat $8 se lase in voia modurilor blande sis se rispeze In fata celor care sunt exact pe dos;si acest lucrs ‘use refer numai la anumite inclnatiisau la anumité varstaafiecaruia dintre noi, ce valabil entrutoate tendintele. Si copii si tine, dari ‘varstnicil sunt Intr-un chip atat de fresc si atat de spontan miscati de difertele moduri ale muzici, neat se poate spune cé nici o varsta nu string de placerea unei dull cantar. De unde se poate admite ci nu fir temel Paton a spus @ sulletl lumii a fost plasmutt dupa niste ‘armonii de ordin muzica, De aceea int-adevar. daca sin noi toate sunt armonizate cum trek puter percepe prin sunete ceea ce este plasmuitin chip armonic si neaduce atata bucure; si putem infelege cé noi insine surtem facutiin chip asemanator acestora toate ‘Adlucatoare de bine este orice asemanare cu aceste legl;aducatoare de ura si dusmanie— orice abatere de la.ele,Fectino Gaffurio, Seermentele 5 soe lato Seeesunete, STreorica musicae, wee Seite Nazionale a 1. MUMARUL MUZICA Adeptil lui Pitagora au studiat primii raporturile matematice care ‘uverneaza sunetele muzicale, proportille pe care se bazeazA intervalele, aportul dintre lungimea unei corzi si inaltimea sunetului. Ideea de armonie muzicald este strans dependent de regulile ce duc la producerea Frumosului, Aceasta idee a proportiel va traversa intreaga Antichitate si se va transmite Evului Mediu prin intermediul operei lui Boethius intre secolele IV siV d.Ch, Boethius aminteste ca Pitagora a observat ca ciocanele unui faurar, lovind nicovala, scoteau fiecare un alt sunet si si-ar fi dat seama ca raportul dintre sunetele gamel astfel obtinute era proportional cu greutatea ciocanelor. Boethius noteaza si faptul cd pitagoreicii stiau cé diversele moduti muzicale influenteaza diferit psihologia individului ei vorbeau de ritmuri aspre s "itmuri temperate, ritmuri potrivite pentru o educatie viguroasa a copillor si ritmuri lente silascive,Pitagora reusise sfaca dintr-un adolescent betiv 0 Persoana mai calma si mai stapand pe sine, punandu| sd asculte o melodie intonata intr-un mod muzical hipoftigian in ritm spondaic (Intrucat gama frigiang il agita peste masura), Pitagoreici, domolindu-siin somn grijle zilnice, Puneau sa lise cante anumite cantece pentru a adormi; cum se trezeau, se descotoroseau de torpoarea somnului prin alte modulatii muzicale.lu, ERUMUSETEA CA PROPORTIE S| ARMONE Constructiaunel tetraktys pitagoreics Punctul central este echidistant fata depunctele cate formeaza triunghitl echilateral al celor patru element Continuing seta din flecare punct Inpare se obtine ‘oretea potential init Incrleo serie tot infinita de triunghiun echilaterae identice. 2. Proportia arhitectonica Raporturile dups care sunt oranduite dimensiunile templelor grecesti, intervalele dintre coloane sau proportille dintre diferitele parti ale fatadei corespund acelorasi raporturi dupa care sunt oranduite siintervalele muzicale, Idea de a trece de la conceptul arit metic de numar la conceptul geometrico-spatial de raportare la diferite puncte este pitagoreica. Tetraktys este figura simbolica pe care ei si depun juramantul, figura in care se condenseaza desavarsit si exemplar reductibilitatea numarului la spatial, aaritmeticului la geometric. Fiecare laturd a acestui triunghi este formata din patru puncte, arin centrul acestuia exista un singur punct, cel al unitati, din care iau nastere toate celelalte numere. Numarul patru devine sinonim cu putere, dreptate si stabilitate; triunghiul format din trei serii de cate patru numere raméne simbolul egalitatii perfecte. Insumate, punctele care formeaza triunghiul dau zece, iar cu primele zece numere se pot exprima toate numerele posibile. Daca numérul este esenta universului, intr-un tetraktys se condenseaza toata intelepciunea universului, toate numerele si toate operatiile numerice posibile. Daca se continua stabilirea numerelor dupa modelul unui tetraktys, prin largirea bazei triunghiului, se obtin niste progresii numerice in care se vor alterna numerele pare (simboluri ale infinitulu, intrucat este imposibil sa se identifice in acestea un punct care si imparta linia de puncte in doua parti egale) cu numerele impare (finite, intrucat linia are intotdeauna un punct central care separa un numar egal de puncte). Dar acestor armonii aritmetice le vor corespunde si armonii geomettice, iar ochiul va putea permanent si uneascd aceste puncte intr-o serie indefini siinlantuita de triunghiuri echilaterale perfecte.2. PROPORTIA ARHTECTONICAfe’ Barba Porter ut fre’ Luca Pacol siolunuttandr 14 Napoli Museo diCapodimonte Aceast conceptie matematica asupra lumii se regaseste sila Platon, cu precadere in dialogul Timaios. Intre Umanism si Renastere, epoci in care asistaim la 0 reintoarcere a platonicismului, corpurile geometrice regulate de care vorbesc Platon si scoala sa vor fi studiate si preamarite drept modele ideale de catre Leonardo, de catre Piero della Francesca in De prospectiva pingendi, de catre Luca Pacioli in De divina proportione, de catre Diirer in tratatul Despre simetria corpurilor mane. Divina proportie despre care vorbeste Luca Pacioli este sectiunea de aur, acel raport care se stabileste pornind de la un segment AB atunci cand, notandu-se un punct G, de separare a punctelor initiale, AB se raporteazi la AC tot asa cum AC se raporteaz la CB. Prin lucrarea sa De architectura, Vitruviu (sec. |.Ch,) va transmite posteritati atat Evului Mediu cat si Renasterii, recomandari importante pentruirsioaun sopodus enuod so} ne 497 a> 2p ‘wiasoderieuque> exu> 80 gasp eULIe0 “alent aug 320q ase pune eqns toy 9p 21 ange nou jndio> syed 22d2ipymybun 90 up yeu, 2294 ue | :do“apos.uniy6un soun aageu nep aeuqu, ‘eueoBenat op apse aes ys. nuoBelies ‘dayp 1oniyBun soiminye nAUeD eos ‘uyd "piu ew pndie> nned eestounduio> Lup los dion 2p a eayanedye-p ojo eriuede malsod noe es fe>s0sjuy6unA, “uncioo ois aixseu yep ¢ 99 edn eisod ayniouny azo yen ainosip ur yen) uaa ghop 99 anuypjaun easa2e ng jelaeq\ uni ap euuoyU azeg op azenop aie aued eaze)429 uryBuA up uppreutos se opyosumUGun zt Up 2o| une auun w2w99 9p CeL Up RASHOD 282 dg eaponje-9p > 45 U doa eoHop ee [eb 2uigo as aieuqu ase undion ase pe “eued ungy6un ned up pts Bun un azeL0} 235 you ie EIEIURO UMYGUNIR do ae> Ulgiep fase ap asaun es eur ae>‘uybunN ap [epis1908 up 34 a1mpsu0> 95 dn eapop|e-=p > 2}5su) 36189 Uy a155 wpgjedneeBeanU EE Seouawosefigd ut died vp eaiaudod 1 ‘opyos undo ap da ju yaoi, 2 unuy6un op onse ned Up issue junnyun ‘sup zmgo eu o> pp ypu gzeoUn a7e2 “pos di un yun ul aageHoo 9s ue unyBun on 9p punueusaiersyae9IE1D> njy6unya ap anse ned eeaseugu ungased 9p etiu ragunu up fleeyy>e Buna un un auatéeu nn un 21 > 1pund inBuisun ands ‘anu0> es Iu jaar SUI |AREEyerBdo feeD8 evo an op eastodas Us ¢nop ate>gnop ‘nyBuun apjanse oun e jeuebeIp tun} e-2p ‘de> de> eaaund ung’ eanw 20> ‘img ap>9p seu eu Yo enop ap ezmusiod ‘a )¥Sunuun aise ry eayransuoo wy e2eq 9p muauiagy Uwe 9p sen aU us oO Lp synasuo>j2>"dn ud n> ad99ul wep “souunU 0x9 ezeqad und asene arp e394 io} un bunds es unde Manno Jes (pau ysmiy ened 9p Yew eu u0}on op ue uni] raend eq es areye2>.21 2950534 Bs aIngas mun nUOUIE|> ‘8022 anzadso1f njna0jaeoipzundsaio> apyos juni asnduso>ess0jne joie> ezeqed uniyGunun enop pep Bae 25 {-Trearenup9 eed lon au eo 9p eayan fe ap nao exinneues ‘erop 28> 8 =p BUNA jae apeqione ‘ayes i801 ad auedoap wese| | so. Jew 22 uy e9sn6ujs nun waundord u3fe3s {ungyOunin 3p unda 3-r aauipepese ON uoreyde>p ‘uewsnp e> nu sep soxe6u ep 9p 424 tndio>sosa2e eonns409 nud soe 25 292d ou eu EU UDB [Ye un aypul es i en endure ep se aulan> yoNoLoaLnany Vodou 2 2s una wapanind gs waiA eoep ‘sown ous fe2ad wabsye res ejuyul vaisere snug NUD uyuy U2) [9941 a6 nse un am>sounse esos jnyBunia‘pyBuniA eno ajao-anvia 1J0| ua6 so4ezundsa109 ow u s9jaiuy we yo ureunds es ajasnuuruy e> ‘ayp undioa ap und nsiedsoja> easauncluio> ‘a wu ajapul aU es dap In2e> 3 ‘cn yuuNUe Un guizeidat ajo anu a1eaay earsane o> cows 4210 undio> eastca E> gunds es uowy 2d ese] wor nyse] |n>oyf uw eye 95 ‘oes atiodoud ednp are2ay a> ayuncio> 6 nb0yjmaupuied eui9}no-s «n> 2p e659) mzenape auriop won nyon]3sape wishes E20p 1s ae up 2joun ‘aseaquiouizep und ‘voxieu ey gs aves u evan ase> aauip ye}19>.9p W.941p ‘re>oy setunu | nine ‘asenesap undio> 2]@De uns a1e> werpur es repede aingaiy Dss-aEs sop (YDTAFA 295) uore ‘woneuisyewi axidosu0>Pero della Francesca, Pecsfanta inte, 1572-1474, Mano, Pracotecadl Brera aectea Palacio, Aotonda din Vicenza, 231550 “pagina 70 Gedrala Notre Dame sera, 211631197, Eeeeaina 7 Exedrala Notre Dame sears, 21165-1197. Sra dinsore = senoapte Scenedin saulTestament 2. PROPORTIA ARHITECTONCA realizarea unor proportii arhitectonice optime. Dupa inventarea tiparului, opera sa va aparea in numeroase editii, insotita de diagrame si desene tot mai riguroase. Din opera lui Vitruviu se vor inspira teoriile renascentiste din arhitectura, de la Dee aedificatoria de Leon Battista Alberti la Piero della Francesca, de la Pacioli pana la cele Patru cdirti despre arhitecturd ale lui Palladio. Principiul proportiei reapare in practica arhitectonica si ca aluzie simbolicé simistica. Astfel trebuie poate inteles gustul pentru structurile pentagonale ce se regasesc in arta goticd, indeosebi n desenul rozetelor catedralelor. In acest spirit trebuie interpretate si urmele in piatra, adicd marca personala e care fiecare constructor de catedrale o punea pe pietrele cele mai importante ale constructiei sale, cum arfi cele ale cheilor de bolta. Este vorba despre niste desene geometrice bazate pe anumite diagrame sau ,gtile” caléuzitoare.Ii, FRUMUSETEA CA PROPORTIE St ARMONIE1, FRUMUSETEA CA PROPORTIE 5 ARMONIE 3. Corpul omenesc Este adevarat ca, pentru primii pitagoreici, armonia consta in opozitia nu numai dintre par siimpar, dar si dintre limitat si nelimitat, unitate si pluralitate, dreapta si stanga, masculin sifeminin, patrat si dreptunghi,linie dreapta silinie curba si asa mai departe, dar se pare ca pentru Pitagora si discipolii lui directi, in opozitia dintre doua contrarii, doar unul dintre elemente reprezinta perfectiunea: numarul impar, linia dreapta si patratul sunt intotdeauna bune si frumoase, realitatile opuse acestora reprezentan eroarea, raul si dizarmonia, Diferitéinsd va fi solutia propusa de Heraclit: daca tn univers exist elemente contradictorii,realitati ce para nu se putea concilia, cum ar fi unitatea si pluralitatea, iubirea si ura, pacea si razboiul,linistea si miscarea, apoi armonia dintre aceste contrarii nu se va realiza prin anularea uneia dintre ele, ci dimpotriva, lasandu-le pe amandoud sa vietuiasca intr-o continua tensiune. Armonia nu reprezinta absenta, ci echilibrul contrastelor. Pitagoreicii generatiei urmatoare, care au trait intre secolele V siIVi.Ch,, cum ar fi Philolaos si Architas, vor prelua aceste sugestii si le vor include in corpul doctrine’ lor. la astfel nastere idea unui echilibru dintre doua entitati opuse care se neutralizeaza reciproc, a unei polaritati dintre doua aspecte contradictorii care devin armonice doar pentru ca intra in conflict, generand astfel, daca sunt transpuse pe planul vizualului, o simetrie. lata cum speculatille pitagoreice indreptatesc nevoia unei simetii care fusese de altfel mereu prezenta in intreaga arta greaca si care devine unul dintre canoanele Frumosului in arta Greciei clasice. Sa privim una dintre acele statui intruchipand tinere fete pe care le sculptau artist Armonie Philolaos (sec. V1.Ch) Fragmente din presocratici, D44B6 compun cosmosul. Or, principle nefiind nit egale, nici de aceeasifactura, ele nu sar fl orandui In univers decat dacs la toate acestes Cat priveste natura si armenia, lucrufile stauin felul urmator, Atat substanta lucrutior, care e eterna, cats natura insisi aunevoie de cunoastere, dar nu de ordin uman, ide ordin divin; fara aceasta, nici unul dintre Iucrurile ce exista pe lume si pe care nol sé stim nu s-ar fi pututzamis, daca n-ar fi existat substanta lucrurilorlimitate sinelimitate ce sar fi adaugat,oricare arfifostcalea, si armonia, Céci dacé arf fost asemandtoare side aceeas|factura, n-ar mai fl avut nevole de armonie; dar elementele care suntatat de felurite, de naturiatat de diverse i atat d= dlfert orandute tretuie s& poata fi stranse laolalta de armonie, care sile tina Impreuns3. CORPULOMENESC Muzeul Arheolagic National secolului VIi.Ch, Sa fi fost acestea chiar copilele de care se indragosteau Anacreon si Sappho, pentru care totul era frumos: si surésul lor, si privirea 'or, si mersul lor, si cositele lor? Pitagoreicii ar fi argumentat cd tania fat era frumoasa pentru cé un bun echilibru al umorilor launtrice o facea sa aiba un colorit placut al pieli si pentru cé membrele sale se aflau intr-un raport nimerit si armoni guverna si intrucat erau potrivite de aceeasi lege care istantele dintre sferele planetare, Artistul din secolul VI a trebuit tr-0 forma concreta in piatra acea Frumusete imponderabila despre care vorbeau poet si pe care el insusi o va fi simtit intr-o dimineata de primavara privind chipul indragit al tinerei. Una dintre primele conditii Pentru obtinerea unei forme frumoase consta tocmai in raportul Proportionat al partilor siin respectarea simetriel, Astfel,artistul a sculptat