ANALES DE L'LD{IVERSITE DE CRAIOVA

ANI{ALS OF THE LINIVERSITY OF CRAIOVA

AI\IAIEI.E
uNt tvaRsN'fATlu
UIN! C'tAIOVA

SERilAS

T[0t0sIH
Anul IIl, nr. 5/1998

EDI T'UR.A UN {VE RSITART.A,

Craiova
 CONCTLIT,JL DE LA LYON
fl unrx{sap Lrfi PETqTKU BTZANT

Drd. Adrian Vasilache

MIC'TJAE]- PA.LAIOLOGUS. KAF.L D'AN.ICU, DER PATRIARCH VEKKCS,
AI.,1 DRCJ{ICUS PAI-,A IO],OGU S

if-1. secolul ai XIIIlea, rdsiritul Europei a fost locul unor puternice

I N confruntdri de forte politice si de civilizape, ce au opus, pe de o parte,
L l lOccidentui, angajat incepdnd cu a doua jumdtate a secolului al Xl-lea
intr-o contraofensivd impotriva islamului prin cruciade, luptd ce a dus mai apoi in
urma esecurilor suferite la reorientarea politicii lor de expansiune spre r&sdritul
continentuluil si pe de altd parte, lumea bizantinS, aflatd incepdnd cu secolul al Xl-lea
intr-o evidentd crizh sociaii, economicd si politicd2.
Desfdsurarea cruciadelor a adus bizantinilor sentimentui - care mai tdrziu s-a
dovedit a fi realitate - cd apusenii nu au dorit p6nd Ia urmb sd elibereze Locurile
sfinte, scop devenit aproape imposibil de indepiinit, ci mai precis sd cucereascd
Constantinopolul. Neclar la inceput, acest sentiment avea sd clevini mai tdrziu o
certitudine, Constantinopolul sf6rsind prin a fi cucerit de citre cruciafi, pe locul
Imperiului bizantin constituindu-se acum Imperiul latin de Rdsdritin anul 12043.
Si asa tensionate dinainte de 1204, relatiile dintre bizantini si latini atdt pe
plan politic cdt si religios traverseazd dupd 72O4 o perioadd de aprige confruntdri
agravate in special de prezenta latind la Constantinopoi
Ei de incercirile de unire
fortatd a celor doud Biserici. Papa Inocentiu al III-lea, initial s-a opus categoric
cuceririi Constantinopolului nici chiar sub pretextul unirii cu Roma, dar mai apoi

rlerban Papacostea.
Romini.i in secolul al Xltt-lea, Editura Enciclopedica, Bucure;ti, 1993, p. 74.
25teven
Runciman, vecerniile si.ciliene,trad. M. Moroiu, Ed. Enciclopedici, Bucuresti, igg3, p. 28.
3Stelian Brezeanu,
Relatiiie tntre Occident, Bizanl qi lumea i.slamicd in sec. XI-X,. Cruciar/eie, in
"lstoria Evului Mediu", vol. l, p. l, Tipografia Lniversitdtii Bucuresti, Bucuregti, 1993, p. 157-i5g.
Despre cruciade vezi: st.even Runciman, A Historg of the Crusades, 3 voi., Londop, 1951-1954; c.
Schlumberger, Bgzance et ies Croisatie.s, Paris, 1927; H. E. l4ayer, Cesc/richte der Kreuzzuge.4< Auff..
1975; G. Richard, Orient et rJccident au Mogen Age. Contacts et relations (Xlt-XV s-), London, 1976; L.
Brehier, L'Eglise et taient au moyen dge,Paris, 1928; in romaneste, Florentina Chzan, Cruciaclele,
Bucuresti, 1990; Ilie Grimadd, Cruciad,ele, Bucuresti, ig61; S. Columbeanr"i si R. Valentin, Cructaclete,
Bucuresti, 197 l:M. Sesan, Cruciadele si B,seica aftoJoxd
si aLtuatit alea in 'M.A". V (1961). nr.4.6,
p.2161241 ldem, Crucradele 9l Biserlca Ortodoxh, Cernhuri, 1938.
 dup& consumarea evenimentului, tot el este cei care face din aceastA unire a
Bisericilor o datorie a cruciatilor latini, deoarece aprobarea cuceririi
Constantinopoiului era pentru ei in functie de supunerea Bisericii Clrtodoxea. Toate
incercdrile iatinilor de a face unirea Bisericilor au dat gres, din cauza puternicei
opoeitii din partea populatiei imperiului, rezistenta ortodoxd avdnd ca principal efect
elaborarea unui canon(constitutio 9) la sinodul din 1215 prin care papa lnocentiu al
lll-lea, l6sa fiecdrui ctedincios posibilitatea alegerii ritului, sl a iimbii in care se
desf&sura acesta, dar numai teoretic, cdci de multe ori cdiugdrii sau preotii ortodoc.ei
care refuzau sd accepte primatul papal sau ritul latin, au fost intemnitati, exilati sau li
s-au inchis Bisericile5. De persecutiile iatine nu a scdpat nici Biserica Ciprului, din
rdndurile cdreia au fost martlrizati la I 9 rnai 1 231 treisprezece monahi de la
mdndstirea liovoyioq Kovrapag si ale cf,ror nume ni s-au pdsirat in sinaxare:
Barnabas, Chenadios, Theogncstos, leremias, losif, ioan care era si staretul
r.iandstirii. Konon, Kifilos. Marcos. Cherasimos. Chermanos, Teoctistos, Mazimos'
St6pdnirea latind s-a instalat si I-a Munteie A.thos dupd 12O4, insb pentru scurt timp,
deoarece s-au retras repecie de aici ldrsdnd totusi in urma Lor mulid indignare si
ostilitate, ce s-a vdzut mai tdrziu cu prilejui incercarilor de unireT.
)upi cucerirea Constanti ncpo,ului in anui lZ()4, Parriarhia ecun-ren!ci "-e
retras in anul 1208 la iliceea. capiiala imperililui nou format. loc in care a remas
pdnd la 12618, in locul patriarhului ecuimenic iatinii asezdnd un patriarh venetian in
persoana lui Toma l'4.orosini. adrincincju-se astfel ura dintre greci si iatinie. Totusi
regr(lparea si reorganizarea rezistentei in centrele cie la Niceea, EpirL0, Trapezunt'i.
au arhtat cd bizantinii nu si-au spus irrcd ultimul cuvdnt. Dintre cele trei state rdsdrite
pe locui vechir.:lui imperiu, nuLmai cel de ia I'liceea a reusit sd emitd pretentii reaie la
rnostenirea lmperlLrlui bizantin si la recucerirea Constantinopoluiui, noul stat
beneficiind si de iscusinta impdratilor dirr dinastia iascariziiorr2.

uTeodor M. Popescu. Ottctzrlrrza t.on:;tanlinopt-Llulr:i

ile t:itre- lat-ini <:a rnt.ik:c dc urttre a Biserii;rlc,r /scc.
XI-NV),in "Studii "feoiogice". nr. i. 1929, anul l, p.92-95.
:loan Ramureanu, Milan Sesan. T:odor Borlogae. /.sioria Bi-serir:easr:d UnioersaId. vol. Ii (.1054 1982),
Eriitura institrriului biblic sl dc rLisjr:rre al B.O.R., Bucuresii, 1993, p.33.
"Aoliottrl gtoior-,0rc ro-vr(r)v x(rrN s\r fil(p vrlc;ot<p Kulp,r-.g drrry'-rrpLryu,r' rrrv u7L(rl\,, ExDoor.rp uapc{.q lt{l\'1,1{p
Itoulrop,rrrvrou, Kurpog. 1988, p. \19. i24, 125, 12P_,. t29, I3O, )32, 12C.),126.
/ Tresures ofthe Mount Athos.
l-hcssalonik. i 997, p. 6
sAsupra lnccputul'ilot si dezvoltarij ulter-ioare a lmperiulLri
de la Njceea vezi: S- Brezeanu, Poiittr'j,r inti?ini
In lnq:eriul rle la Nlcce.a. ilezi de doclarai), Bucuresti 1974: /r]ice Cardner, '{he Lasc:ari'L.s of ilicaea; :
rlte sLorg ctf'art e,rnpir;: /rr e-ttle, Lordon. 1912; A. A. Vasjiiev, HisLe:ire iic L'Errtpire bilzarriln, vol.il,
Paris, 1932, p.115-2.48, Georges Cst-ooorsky. l-iisLoire tje t'et.ai bgzantin, pais, 1969, p.44i-114.
'Deno J. Ceanakoplos, tsgzanLine East arLtl. r-aiirr U.'e,st: t.ut,, t.t-torLds r-,I clrrl.slendurn in Mic:LtlLe Agr:.;
arii::L RerLa[ssan le. Oxforc], )966, p. 3.
rfDonald M. Nicol, The D*spotate of Epirts,2. vol.
Oxford, 1957; lCcrn, tr:r:le.siastlcal telat[orLs betuteert
ihe Dt-.spctate of Epirus ar1,:l Kingdonl ttf i'iicai:a. "Byzantion" , .\Xll (19.52), p.2a8-228; L. Srieinor:, r-e-;
{.tt ilJ!t]es ,ju despc,Late- i'Epire. Revue des Etudes Byzaniines (R.E.B-). XVll (1959), pt.9t) 1?6; ldem. Lc.s
origirres c!;t de-:;2c:ta!. d'Epi.re: !a datt: Jtt Couto{in?1Lp-ni le- Tlter-,tlore Doufua5.i1 " Acies ir.lernaiic}nal
i]'Etudes Byzantiries, Belgradc, t96a, p. 't..)i-202: Aposrolos i). Karpozilo-s, The Et:cLtsiasti(; .rriIr.,L,er!,r;
l:,eilttcert t,he kingdcnt oi Nicaea and lltt. ?rintipalit.g s,I f.pi1'os t1217 - 72j3.j, l-hessalonic, 19?3.
1rA. A. Vasiiiev. T'ne Fourttlztiion csf
the Ertpire ol Tre.Ltizond GZi4. j222),,,Speculum a journai of
1 ,.
::,
nredieval studies", vol- Xl, jannuary, 1936, no. l; .J. Fallmeayer, Cesr-'hichte de-s l,taiserLh.tirns DClt
Tray:ezunt, Munich, 1827; .l .K,rro-i"ripi1q. FI <nirorpo"ropiu trlq'i'pu.ne(o(..,roq, Athens, 1926; w. Fischer,
,,ll. ir Trapezunt urtd seine BeclLzul,rLnq rri .ler fje-schichre, Zeit-schrift falr Allgemeine Cieschichic, Ill (1886).
'S. Brezeanu, Falitica interni irt lrrLpe.riui tlc la NiL.eea, Bucr_rresti, 1974.
r6
 Tratative de unire a Bisericilor s-au dus si intre lmperiui de la Niceea si
papalitate, prin care primii sperau sh obtind plecarea latinilor din Constantinopoi,
Rdnd pe rAnd,Theodor I Lascaris 02A+1222)'', loan al illlea Ducas Vatatzes (122?,-
1254j14 si Theodor al IIlea (125+1258)15, au dus tratative de unire neajunse insd ia
nici un rezultat datoritd faptuiui cd niceenii puneau in primui rdnd conditia pdrdsirii
Constantinopolului de cdtre latini, problemele teologice ramanand pe plan secund.

HTHAIL AL VIII-LEA PALEOLCICUL SI TRATATIYEI-E DE UNIRE CU ROFIA

Evenimentele din anul 1251, adus odatd cu ele, nu numai recucerirea

",
Constantinopoiului si restaurarea imperiului bizantin, dar si inldturarea brutald a
dinastiei lascaride si iniocuirea ei cu cea a Paleolcgilor, prin orbirea tdndrului impdrat
loan al iV-lea Lascaris (1258-1261) de cdtre Mihail Paleologul in ziua de Cr&ciun a
anului 126116. Chiar dacd dornnia sa a debutat cu un act reprobabil, totrrsi Mihaii
Paleologul a fost unul dintre marii imp6rati si poate ultimul impdrat capabii pe care i-
a avut BizantuirT- Acestuia ii reveneau doud misiuni foarte importante, de care
depindea insusi viitorul imperiuiui; in primul r&nd, restaurarea imperiului in vechile
granite de dinainte de 1204, prin eliminarea despotului de Epir si a principatelor
latine din Crecia si in al doilea rdnd, sd indepdrteze pe cale dipiomaticd actiunile
Cccidentt.rlui duse impotriva lmperlului bizantin. Toata politica externA a lui Mihail
Paleoiogui a constat in cea mai mare parte, in impiedicarea planurilor de cucerire a
Constantinopolului initiate de regatui Siciiiei si de impiedicare a aiiantei dintre acesi
regat si papalitate, ca bazd a viitoarelor actiuni impotriva imperiuiLri, in special prin
inrercari oe r,n,re a celor duui Siserici';.
Pierderea Constantinopolului a maniat foarte mult pe occidentali si mai ales
papalitatea, care a fosi afectat5 cel mai muit. Urban ai iV-lea, nouL papd, care fusese
ales la numai o lund rie ia acesl evenimeni, depldngea cucerirea Constantinopolului
ca o mare pierdere a Bisericil si a crestindtdtii, el fiind 9i un simpatizant al ex-
impdratuiui Baiduin al lllea, ceea ce a fdcut ca in lt.rna august 126i, pe cdnd r1ihail
era incoronat Ia Constantinopol, Urban sd predice o cruciadd pentru recucerirea
capitaiei si reinstaiarea lui Balduinre. Noul rmparat avea cunostinta de intentille

r:'Walter Noiden, Das Papsttu:lL und Bgzanz, Berlin, 1903, pag.341-3a7;

)a
!birlern, pa.q- 348 378; C. Ostrog orsky , H istrtire tle t'etat bgza nti.rt, pag. 465.
t5W. Norden, t)p.
ciL., pag. 378-383; C. Ostrogorsky, Op. cit ..pag.469 V. Laurent, Le- Pa1:e Ale.randre lV
(1254'1261) et i'Entpire dt: flicei, "Echos d'Orient", 38. nr. 177. 193-\, Tome XXXIV, IstanL,ul, oag.265E
ibA. Cardner, Op ciL.. pag. 2t,A-261; Alice M, l'aibot. .../ohn ,/V La.r-caris. 'The Oxford Dictionary cf
Byzantiurrr, .ro{. l. pag. iO4B-1A49.
''Despre domnia primului Paleolog vezi: Conrad Chapman, Miclrc[ Paleriitgtie, rt:staurateur de ]'Ernpire
bgzant[r' (1261-1)82), Paris, 1926; Ceorgii Pachymeris, De Micltaele et Anclronic:a PaLaioLrtgis,
rccnsuit l. Bekkerus i-ll. Bonn, I935: C. Ostrogorsky, Tlte Paiaiolcgis. in "Cambridge Medievai llistor-v-,
vol. IV, part. I, Bgzani.ttLrrt and il.s Nr:.ighbours: ldem, Histoire d.e I'etaL bgzantLrt. pag. 474-4[i9; Louis
Brehier, Le nL<;ncie bgzant.in 1. Vie et rrttrt de BUZatlt:e, Paris, 194E, pag. 39i-1O9; Ch Diehl, R-
Gouilland, L, Oeconomos, L. Grouresset. l'Europe {-)rientale de l08l e 1453, in "Histoire de Moyen Age''
tome lV; l-dre partie. Paris, 1945. p. 198-22 I:Deno J. Ceanakoplos, Empereur NILcitaeL l-aietlogt,Ls antJ.
tlte gt.t|, Cambridgc, Mass., i953.
rrrinocentiu
al M-ica a murit ia 25 mai 1261 si in locui siu a fost aies lacob Pantaieon de Troyes. la 2E
augr-t.st sub numele,le Orban al [V-]ea- Ona din primcle sale actiuni a fost organlzatea unei noj cruciade
impotriva BizaritLrlui si anr:larca tratatLrll{l dintre Aihail Paleologul si Cuii!aurne de VilleharCouin; vezi L.
Brehier, Op elt , p.394.
[JD,:nald M.
Nicol, 7ie last centuries of Bgzariliuni (12,1 - 14-:3),London, 1972.

17
Romei gi de aceea a incercat s6 se apropie de Manfred regele siciliei aflat
in conflict
cu papa, dar efortr:rile sale nu au dat nici un rezultat, el fiind nevoit in acest caz sd
destul de
faca primul pas spre impacarea cu Roma, aducdnd in discutie problema
delicatS a pdcii ;i unirii Bisericii crestine2o. Astfel, intr-o scrisoare din iunie
1262'
comise de latini asupra bizantinilor'
impdratul ii reamintea lui Urban de brutalitbtile
exprirn&ndu-si speranta cd, reiatiiie diplomatice dintre Roma si Bizant
vor fi reluate +i
la Cu tr:ate aceste schimburi
cd papa ar putea trimite un legat Constantinopol2l.
amicale de corespondenla, basileul isi continua actiunile militare in crecia contra
unde a suferit mai multe infrfingeri' lnsuccesul acestor campanii bizantine l-
latinilor,
au fdcut pe impdrat sd continue tratativele cu papaiitatea tn cursul anului
1Z64,pin
greacd din sudul ltaliei, Nicolae de Crotona,
intermediul epiicopului catolic cie origine
in care impdratul fdcea referiri clare la
care a fost trimis la Roma cu o scrisoare,
problemele divergente dintre cele doud Biserici, declardndu-se gata sd accepte
primatul roman, dreptul de jurisdictie aI papei asupra Bisericii bizantine si
participarea aldturi de latini ia eliberarea Tdrii sfinte si a scaunelor patriarhale
de

i"ruruli- si Aiexandria22. in vara aceluiasi an, o delegalie de pairu cdlugdri

franciscani ce abia sosise 1a Constantinopoi, s-a intors in ltalia cu propunerea
impdratului cd un sinod ar trebui intrunit punt.u a dezbate problemele schismeiE'
Poiitica de uniune religioasa dusd de Mihail Paieoiogul este usor de inteles
arsenitilor'
at6ta timp c6t el se confrunta cu dificultdti in interiorul imperiului, schisma
infr6ngerile din crecia, amenintdrile turcilor dinspre granila orientald a imperiului, iar
actiunile sale antibizantine de
pe ptan extern, politica lui Balduin al ll-lea, sprijinit ?n
i^anfred regele Siciliei. Pe de altd parte, nici Urban nu putea r6mdne impasibil la

propunerile impdratului, dat fiind faptui cd Manfred se dovedea a fi un adversar

i.artanii al papalitdfii, ce ameninta in egaid mdsur6 atdt Roma cdt si

Constantinopolul. Negocierile sunt reiuate in luna mai a anului 1264, cdnd

urban al
prin intermediul aceluiasi Nicolae
IVlea fi lrimite imp6ratului o scrisoare de incurajare
Tratativele care se
de Crotona, insotit de aceastd datd de doi cSlugdri franciscani2a.
anuntau deosebit de fructuoase au fost intrerupte de moartea papei la 2 octoml:rle
1264, Mihail Paleologul fiind nevoit s& reia incd o datd negocierile cu urmasul
lui
Urban. Noul papd fus"re episcop de Puy in 1252, episcop de Narbonne in i259'
cardinal de Sabina ln 126i25, aies papa la 5 februarie 12:6526 si insciunat la 15
februarie sub numele de Clement al iV-lea27. De asemenea, schimbarea puterii
politice din regatul siciliei prin iniocuirea lui Manfred cu carol de Anjou, fratele lui
Ludovic al lXlea cel Sfdnt al Franlei, nu a imbundtdlit deloc raporturile dintre
lmperiul bizantin si Occident, cleoarece Carol ca nou lege al Siciiiei preia vechile

zoManfred, regc al Siciliei, fiul bastard ai iui Frederic al il-lea intrase in conflict cu papa' El era sigur cd
ajutdndul pe-Balduin al ll-lea qi organiz6nd o expeditie impotriva Constantinopolului ar apare in postrtra
de apirdlor gi restaurator ul unitalii Biruricii sperand cd prin aceasla va obline iertarea
din Partea papei: S'
Ruciman, Vecerniile siciLiene, p. 57-109'
2r D. M. Nicol. Op. cit., p. 52.
:r2 H. Wolter, H. Hoistein, Lgon I et Lgon lt. in "Histoile des Conciles Oecumeniques".vol T, Paris, 1966, p

141..
23
D. l"\. Nicol, op. cit.. p. 53,
2n H. Wolter, H. Holstein, Op. cit.,p- )41 .

25
S- Runciman, Op, cit., P. 8i.
26 L. Brehier, OP. cit., P. 395.
27
S- Rumiman, Op. r:ii., P. B0

1B
 planuri ale Iui Manfred de recucerire a Constantinopolului si restaurare
a Imperiuiui
latin de Rdsdrit, cu reale sanse de izb6ndd, mai ales cd avea in sprijinur sdu
papalitatea, ceea ce nu fusese cazul lui Manfredzs- La randul sdu Biserica
Romei,
c6stiga un pretios instrument de luptd impotriva Bizantului si mai ales puterea
economico-militard pe care o reprezenta acest regat. Manfred fusese principalu)
inamic al papalitdtii, insa Carol era acum protejatul ei si cei mai bun candidat ia
conducerea cruciadei de restaurare a imperiului latin de Rdsdrit. Papa Clernent
al IV-
lea era pus de astd-dati intr-o situatie dificilE, el trebuind sd aieagi intre dorinta cie
restabilire a Imperiului latin de RSsdrit si cea a inldturtrrii schismei ce statea la baza
despdrtirii Bisericilor2e.
Asa cum se prezenta, situatia era foarte gravd pentru impbrat, care a inteles
cd acum este momentul sd redeschidd negocierije cu papalitatea, astfel c6, intr-o
scrisoare adresatd lui Clement al iVlea el ii reamintea de aml:asadele pe care Ie
trimisese si il ruga sd se foloseascd de influenta pe care o avea asupra Iui Carol. ca
sdl impiedice sd atace Constantinopolul- De asemenea, basileul a inaintat
propunerea de a se intruni un sinod al Bisericilor. intr-unul din orasele bizantine.
in
principiu Clemeni al IVlea nu se opunea planurilor impdratului. cdci ciorea unirea
Bisericiior, dar aceasta trebuia fdcuti in conditiiie fixate de el. Papa nu dorea nici o
dezbatere si nici un sinod, ci Biserica Rdsiriteand trebuia sd accepte de bund voie
conditiile puse de el. Numai astfel impdratul putea sd se bizuie pe sprijinui papei
impotriva adversariior din occidenfo. Raspunsul pontifical din 4 martie la scrisoarea
impdratului de la inceputul anului 126731 , nu-i ldsa nici o speranta. Ei impreund cu
cierul si poporul bizantin, trebuia si recunoasc5 primatul papal, dreptul papei de
jurisdictie asupra intregii Biserici bizantine si acceptarea unei mdrturisiri de credinid,
Totodatd, paPa nu dorea convocarea unui sinoci ai Bisericilor, ci conditiile puse de el
trebrulau pur si simplu acceptate cie rdsdriteni32. Evident qi asemenea conditii erau
de neacceptat de cdtre impdrat,cu toatd bundvointa acestuia.
Esecul tratativelor de unire a dus la reorientarea politicii papalitdtii, locul
discutiilor fiind luat acum de amenintdrile cu cruciada impotriva Constantinopolului.
Astfei la 27 mai 1267, papa Clement al iVlea mijioceste o intelegere intre Carol de
Aniou si ex-:imparatului latin de Constantinopol, Baiduin al II-lea, prin care era
legitimatd incercarea lui Carol de a restabili Imperiul latin de Rdsdrit. Tratatul de la
Viterbo din mai 1267, unea impotriva Bizantului cele mai interesate pdrti si mai
puternice puteri din occident cu importante interese in zonh: papalitatea, regatul
Siciliei, fostul impdrat latin si principele Ahaei,Cuillaume cie Viliehardouin33. Cle;ent
ai lV-lea a murit in luna noiembrie a anului 1268, iar pentru trei ani scaunul pontificai
a 16mas vacant, vacanta papald lavorizdnd planuriie regelui Siciliei, care profitat
a de
iipsa unui papa ca s6 grbbeascd pregdtirile in vederea atacului asupra

:5
L. Brehjer, {1p jt., p.395.
'" \Lolter H. Holstein. t.tp. , ;t.. ?. 142.
H.
'" D. n4 Ntcot. Op. rlr., p. :354
r;in schimbul de scrisori de
la inceputul anului 1267, basileul insisra pe Iangd Clemerrt IV si impiedice
expeditia pe care preconiza sa o por-neascd Carol de Anjou impotriva
Constantinopolului gi sd previni irn
rdzboi intre latini si gneci. El ili reformula incd o datii dorinta
de a realiza unirea Biserjcilor nefic6nd in*i
ntci.o. referire la problemelc dogmatice ce se opuneau
dorintei de unire. p.c., CXLIir, cor. B1i.
,' H Wolt.r, H. Holstcin. I,5,. cii ., p. 143.
'D M Nicol, ()p.ct.,p.54-55;ldem,Bgzant.iuntandVenice,London, 1g17,p.129: S.Runciman, Op
cit., p. 126-1?-7.

19
 in occident' care sdl
Constantinopolului. Acum nu mai exista nici o autoritate morald
adreseazd celei mai
poatd opri pe carol. in lipsa unui papd, Itihaitr Paleolcgui se
regelui Frantei Ludovic ai lX-lea cel
importante personalitdti politice a occidentuiui, plecat spre
ce au
iri*,tir"r"te lui Carol'aL aniou, c6ruia ii trimite doud delegatii
speranla cd astfel
parisin anui 1269, imputernicite sd poarte discutii despre unire,cu
poarte discutii pe tema diferenlelor
il vor putea opri pe carol. Delegalia urma sa
orice competentd si a
teologice clintre cele doud Biserici. Regele insd si-a declinat
r6spund prin
supus probleroa atentiei coiegiului Cardinaiilor, care ii
"Epistoia
sd se fereascd a purta
cardinaliun-r acl Ludovicum x" din 15 mai 1270, sfdtuindu-l
gresites. De altfel, acelasi colegiu ai
discutii cu Lrizantinii din cauza invdtdturii lor discutii cu
s5 poarte
cardinalilor l-a insdrcinat pe cardinalul Rudolf d'Albano, sa
discutii ce trebuiau
bizantinii si dac6 era cazul s6 incheie un tratat cu acestia, ?i::
de credintd ce fusese trimisa b'izantinilor de papa Clement al lV-
ia bazd mdrturisirea
1ear5. Mihail Paieoiogui nu inceteazS. de a cere
ln continuare sprijinul regelui Ludovic'
din Tunis, trimi!6nd o delegatie
aflat ini270 intr-o cruciadd impotriva musulmanilor
loan Vekkos si
chiar in tabSra cruciatd. Ea era compusd din chartophylaxul era in drum spre
arhidiaconul Meliteniotes. cdnd cei doi au ajuns in sicilia,
Ludovic
totusi c6 va face tot
Africa, iar cdnd }-au g&sit era foarte bolnav. regele pro-mit?ndu-le
nefericire, regele a murit
posibilui sb restabile-ascd pacea intre cei doi inamicir6. Din
expeciitiei impotriva
chiar a dor.ra zi, iar Caroi si-a continuat pregdtirile in vederpa
ConstantinoPoiului.
CutoatecSlipsaunrripapSiiconvenea}uiCarol,dupddoianisinoudluni, pe
ca papd
la 1 septembrie 127i, Colegiui Cardinaliior intrunit la Viterbo i-a ales iiind fdcute
Colegiului
l-ebaldo Visconti, arhidiacon de LeodiensissT (Liege;, hotdrdrile
spre Roma, noui papi
cunoscute de Simon, cardinal de San Martini:r8. in drumul sbu
ce priveste unirea
i-a scris lui Mihail Paleologul despre bunele sale intentii in ceea
Crigore al X-lea a
Bisericilor. C.nfruntat 1a iala locuiui cu realit6lile T6rii Sfinte,
islamului si unirea
considerat ca una din prioritirile pondficatului sdu iupta impotriva
deziderate't'' Papa
Bisericilor, toatd politica sa ulterioard fiind pusd in sluiba acestor
atdta timp cfit nu
mai stia cd nu putea s6 porneasca expediiiile spre Tara sfdntd
avea si spr:ijinul Bizantului, iar pe acesta nu il puiea obtine
decdt impiedicdnO
lui Carol' efort-ul
planurile lui Carol. Crigorie inteiegea cdt de nerealista era politica
musulmanilor' In
miiitar inutil pentru cauza cresdndtdtii, putdnd fi indreptat impotriva
la 27 martie sub
ianuarie 7272, noul paph a debarcat in nordul ltaliei, fiind hirotonit "datum
buid Laterani
numele de Crigore i i-t"u. La patru zile ei a convocat printr-o

3"Charles-Joseph Hefeie, Dom H. Leclercq,.hi-stc.rlre rles (i:)rteilc.:r, tome Vl. I-6re parile' Paris' l9l4' p 156

(tp. cii., p- 159.

"" Ch. Hefele, D- Leciercq,
ro lbidem; S. Runciman. ()P. cit . p. 131135:
ri nova el ampi]ssima
Joannes Dorrini!:us [1ansi, Viia t)reqrtrii Papae X- in "sacronLtm Conciliarum
"',Et nos praesatus Simon ipsum e
coilectic", tomu.s xxlv, afitt. 1269-1299, Paris - Leipzig, 1903, coi. 23:
ad honotem dornini ncstri
vesiigio elegimus per haec verba: Ego simon tit. s. lta,.tini presbyter cai-dinalis'
Pctri et Pauii, ei omnium sanctolurn' nec
Jcsus Chrrstl, beatissirte matris eius, et sanctolum apostoiorum
mcllcraiae, eligo venerebilem patielx dnminurn Thcaldurn
noir et sacrosancte Romanae ccciesiae
pontificerrr et posterem
placentinum, archidiaconur, Leodiensem, seu in ecclesia Leo4iensi, in Romanum
tit. S. presb- Cardinalis, irr venerab. Patrern dictum ciomjnum Thealdum conveni,
Ec]o S]rnon
in forma praescripta"
in Rom. pontificem norlinavj. et assumpsi ac eligi mandavi
cor-isensi, ac ipsum ^^artini
''' lbrldem.
t1e (irer|(tir t: X lL/1 - tZ /r)' )t\
Laurent, !,a c:roisaCe et la que.sr.irtn (\'C)rienL.sotls le pontif.it:aL
,qy'. 1

RHSEE". XXIL i 945, P. 107.

a rr\
 peste doi ani in
Kalendis Aprilis, pontificatus nostri anno primo", un conciiiu general
data de i mai 1274, cu o tripld tintd: reforma Bisericii, unirea Bisericilor si qruciadele
in Rdsdritao. La 24 octornbrie 1272, papa prin dou6 scrisori trimise la Constantinopoi,
una citre basileu "viro magnifico Michaeli Palaeologo, imperatori Qraecorum
oficial sE participe
lllustri"al sl aita cdtre losif "'patriarhul grecilor"o', P.in care ii invita
a face unirea
la viitorul conciliu ai Bisericii apusene' Momentul ales de pap- pentru
Bisericilor ii era deosel:it de nefavorabil impdratului, acesia fiind irrconjurat Peste tot
occident' motiv
de inamici, dar mai ales era lngrozit de posibilitatea unui atac din
pentru care papa incerca acum s5 obtind recunoaselea pentru prirna datd a
prirrratuiui papai gi a suprematiei Bisericii romane. Dorinla ceior cioi era comund,
aceasta erau
pacea cregtlndtdtii si unitatea Bisericii, dar motivele pentru care doteau
diferite, istoricui bizantin Georgios Pachymeres surprinzdnd foarte
i:ine aceastd
Anjou si cd dacS
situalie: "Era evident ci impiratul cduta pacea de frica lui carol de
pacea pentru
c,
n-ar fi fosi frica,nu s-a. fi gandit niciodatd, in tirnp ce Crigorie vroia
ie in ea si Pentru unirea Bisericilor"as'
ceea ce avea frumos
Legdtura dintre Roma si Constantinopol era fAcuta de chtre loan
si Pat'astron'
si latina' Reintors Ia
ciilugdr franciscan, grec de origine, ce vorbea foarte bine greaca
constantinopol dupd ce diduse papei scrisoarea impdratului,
ioan Parastron
bizantin sd accepte
rit impreunh cu alti patru trimisi papaii a incercat sd convingd clerul
s-au purtat cu
cereriie papei, specificate in scrisorile pe care Ie aduceau" Discutiile
incercand
patriarhul losif si cu membri clerului in jurui iui "Filioque". loan
Parastron
sd-i convlnga cu argumente c6 "Filioque"nu este un adaos eretic
la simbolul de

Credintd. Reprezentantii cieruiui bizantin,i-au rdspuns lui loan

Parastron - care de
sa, dar si pentru
altfel era foarle respectat de bizantini Pentru cultura si piosenia
originea sa greacS. Pachymeres numindu-l "concetdteanul nostru"-
in sensul
invdtdtura despre
adev6rului istorico - doEmuiic, cd ei nu doresc sd puni in discutie
la Simboiul niceo -
"Filioque,,, ci doar dreptul Bisericii romane de a face un adaos
sd se facb nici o
constantinopolitan, atiiudinea lor fiind foarte clard. ei neadmitdnd
pa
addugire Ia simbol. chiar cu pretui disgratiei imperiaiea4. Aceastd
aiitudine a cierului
nu
bizantin in frunte cu patriarhul losif, era fireasc& si in conforrnitate
cu invatatura
nd Bisericii. Discutiile asupra adaosului "Filioque", nu puteau avea loc si
nici nu-si aveaLl
ciialog asupra
rost-ui. atdta timp cdi dintru inceput invdtdtura era gresitd. orice
invdtaturii
adaosuiui nemaiavdndu-si rostui" imparatul era constient de adevdrul
I"-
Itil

ortodoxe. dar situatja externd nefavorabild imperiulul il silea sa treaca

la o politica de
Pe de
NI
concesii fatd de papalitate, singura in mdsur6 sd opreascd pericolul occidental'
prea mare
aitd parte,socotea impdratul, problema adaosului "Filioque" era una fErS
importanta. discutia contradictorie flind cea referitoare la oport'unitatea adaosului
si
56
nu 1a aCevdrui sdu dogmatic intrinsecas- Asupra acestor probleme si-a exprimat
unirii:
pdrerea si chartophylaxui loan Vekkos, care s-a pronuntat clar impotriva
"C6tiva pe car+-i nurrrim eretici, nu sunt; altii sr.rnt fdrS sd poarte numeie; printre cei
e

nec ()p' cit''' p l36: Ch Hefelc D.

a''
&1ansi, Ey.tLstoLa Creg.rii Papae X. 1on1. 24 col 39-421 S- Runciman
16O; D. M. l'{!col, Tlrc last. certl uries of' EgzatLurrt' o 56-57
-
Leclercq, Op. cit..p.
or lrlanfi, 'Cregorii Y,. Et:tistrtla atL Mt<:itaelettt Pak:ctLoclttrrt (ir-ae corurrt [ntPe ratot i'
Paptae
"Sacrorum...., vol,24, coi. 42-49.
a2
Mansi, EttL'sd'en Epist'c:ta aJ Jost:ptittrrL Patriar'..ltarn (iraecorurtt' in " SacroturrL " " coi 49-50
4:'H-
Wolter, H. Holstein, Op. t:it", p, 147; P.C CXLlll, col 822'
'a H. Woltet, H- Holsteirr. Op. clr., p. 147; Ch. Hefele, D Lcciercq.
(tp tit:"p 162
Ib ldem -
 din urmd trebuie sd-i asezdm pe iatini"a6. Discursul iui Vekkos I-a atras mdnia
impEratului, care l-a aruncat in inchisoare,aqesta fiind momentul cind confruntarea
dintre adeptii si opozantii unirii s-a acutizat. Societatea bizantind gi Biserica, erau deja
scindate in urma schismei arsenite, ce opunea pe aderentii patriarhului Arsenios
Autoreianos, sustindtorilor patriarhului Iosif si ai impiratului l4ihail ai VIII-Iea
PaleologulaT, probiema unirii religioase addncind gi mai mult conflictul, fapt cu
i
repercusiuni grave asupra evolutiei ulterioare a raporturilor dintre impirat si Biserici.
I
Fatd de aceastd atitudine a clerului sdu, impSratul dd ordin arhidiaconului
j Meliteniotes qi lui Ceorge de Cipru, sE redacteze un tratat de teologie, prin care sd
l
i demonstreze ortodoxia latinilor, La r6ndul sdu, Iosif impreund cu sinodul, chiar dacd
I

l
nu aveau prea mari sanse sd impiedice planurile impdratului, totugi ei au jurat acum
I cd nu vor cr:nsimti niciodatd la unire indiferent de misurile pe care ie-ar iua
impdratul impotriva lora8. Lui loan Vekkos aflat in inchisoare, i s-a trimis de cdtre
i
I

l
impbrat tratatul pe care Nikifor Vlemmydis I-a scris pe vremea lui loan al Ill-lea
ii
l
Ducas Vatatzes,"Despre purcederea Duhului,sfdnt"ae, Iectura acestuia fdcdndul sd-si
I
schimbe radical punctul de vedereso. loan Vekkos este scos din inchisoare, reintrdnd
I
I
in graliile impdratului si devenind de acum cel mai fervent sustinAtor al politicii
I impdratului si cei mai infocat partizan al uniri cu Roma. in cuea ce priveste
occidentul. dupd indeiungi reflectii, papa Crigore a ficut cunoscut printr-o scrisoare
i
;
N

I adresatd arhiepiscopului de Sens la 13 aprilie 12735\, cd locul desfdsuririi lucrbriior

rl
i
conciliului este orasul Lyon din Franta52. in toamna aceiuiagi an, paPa a trimis o
delegatie la Constantinopol, ca sd vadd intentiiie basileului in ceea ce priveste unirea
I

si sA obtind un rdspuns decisiv in acest sens, inainte de inceperea lucrdrilor

I

conciliului. La aflarea intentiilor papei impiratul a convocat cei mai de seamb ierarhi
i
ai Bisericii si demnitari ai imperiului, cdrora le.a comunicat intentia sa de a uni cele
i cloud Biserici sub auspiciile Sf6ntutui Scaun. impdratul cere in aceste momente
sprijinui tuturor, atdt cleruiui cAt si poporului in incercarea sa de impdcare a
Bisericilor, ardtdnd cd unirea aste in folosul tuturor. in urma apelului, singurul care
nu a vrut si cedeze a fost patriarhul losif, care si-a exprimat dorinta de a demisiona
in cazul in care impdratul va reusi s6-si ducd planurile la bun sfirsit.

CONCILIOL DE LA LYON

Doud concilii s-au tinut Ia Lyon in Franta, Cel dintdi a fost convocat in
iunie 1245, de cbtre papa Inocentiu al lV-lea si s-a ocupat in special de lupta lui

a6Pachymeres. CXLIII, col. 829.

aTDespre criza arseniti a se consulta
AdrianVasilache, Politica retigirtasd aifitp\ratului Mihail al Vllllea
Paleologul; Schisma arsenit.A, in "Analele Oniversitdtii din Craiova". seria Teologie, nr. 1, 1997, p.5457;
Louis Petit, Arsne Autorianos et Ars6nites, in "Dictionnaire de Theologie Catholigue", tome l4re - Il4me
partie, Paris. 1023, coi. 1992-1994; Alice-fAaryTalbot, Arsenios Antoreianos, in "The Oxford Dictionary of
Byzantium", vol. l, p. i87, Idem, Arcenites, Op. cii., p. 188.
osH. .148;
Wolter, H. Holstein. Op. cit., p. Ch, Hefele, D. Leclercq, Op. c:it..,p. 169-
ae
L. Brehier, Ioart Xl Vek[-os, in "Dictionnaire d'Histoire et de Ceographie ecclesiastjques", tome VII-eme,
col. 354-364.
10 loan
Zugrav, incercdrite de unire tte ta Or:ncitul tle la Laon (1274) pana ta cel rle Ia Floren;a
( 1 439), Cerndut\, 1922, p . 29.
51
Mansi, Gregorii X, Euistola. Encgcltca, in" Sacrorum,..",vol 24, col. 56: "Archiepiscopo Seronem".
52
ll::idern, col 64.

22
 F'rederick al il_lr
ani mai ,arr,u papalitdtii5s, iar
,,1'Ipotriva in speciar cel deal doile conciliu s-a iinut 29
*uciade .u.u r!1^a^ocupat de rrei ;;;;.;;_:" de

;6r;,,*.if
.umit simpru
[;,T:i:H:i:Ji;:*m#ni:ni[tr#&i,.J,J,: Lvonj,
;],.:::iTI,1ffi;:1'a" o;.;;;;;"Biserica ru
ortodoxd er este
Crigorie ajuns ra Lyon ia inr
noiembrie ! ,rr,
de unirea eiuud:,,11'il.""qi *ni,",-,;il'l#:j::l T;;:T:.:y"__*g. i-a scris ra 23
si sd respingd acuzatiiie, ,:,I:
interese p"r,il"'t']*
r-yon.eupl u'';":'
nu. din convingere' cum # :.'r'"rT:"':
rugdndu-l apoi sd-si
J ::ffi
pi
rnosrenitorurutruil ,t:ri: rrl cu.'"i''' ,tiTta "*u"""a"r,,i"
o,-'1bi,"- ; #;"":i:i;:1,,
a toi sen iori ;;;;i'1,
i
st ecclesiastici' de #t :?"t*jffi ;i*:: ;;
imparatutui ;;'; a
crigo;-"-.;i';.:i: "i;B ro. ffifi;;
apuseni ur trmpui,lllenea, li::,j
"" JJ:":T'-1"1"
no,.un, J,u
;I; ;fllt::fili
Lucrdriie sinort,,r,,; ^ --
ro ma d'Aq u'". .*"
#il";ri:; f Xilt:,:Tj",?
catedrala sf6niul ,.tll"fu''' s-au deschis ia 7 mai r274.de

:r:1t**j:i:r-t{;;.T"'.:":;ilil=;:U:'::'ilT j::q'fi lr:'}*Lr

sE discute despre
nlusonurui-;;;;
',rli, ,'.T".tJ'i:;l#nii,j'" u.*,tiu ;; . *r,""
t:1n"
::llrf"i.lJ ,",", comp,.omi,";o ",r,, o" ,"0;:::T].';::1:'J:i:,.1

ft ii:$jf
regelui
',#::":ff *;::::H:;,;'1";::0,,;:,0::1'."rffi ::l^',r,:Iil
Franfei, Cerr
prinri si .seniori. n,Iil'-'^'nri"' i''t1#:i:: ,::"r"51:'^:,'lmnrien' ",,,;';;;;;;
";
ao.u.Lni"i*, *;;,
e. cu oaste t s n
" ::r:$ Hff lJir,l;ffi ",}H:,ol:
jtff'
::ff : :rprimere
.
rnte.rn aje Bisericii
."i,H f:::i:+i 111,i:
,..i,11'1,1",,,}lfl,i, '.
::,.^ii,
ocupat in special
;'ffi t"
, u *.,, u *"lll',
u ,u,," si r 7 iurie
-o.a,n
*fu:}1li
.".nunu,-piu.,}'f,,u,];|, de problemea*
r
"sil. *^.; ul;..rl| "J i;flil:I ;Tu e dintre o,'"iui i., rir

"ri
" .i i" r"1 i.,,, r",,*. ; l,",rti,:i-li: ti r#ti
un uj nterreg
.i

i1"" 'il?:t''uu
5l#HtrrT
*,,ul.iu"',"f1",,,", c,-,n".i"
*iil,"i.f
j'".:, i" ;;#;:? ;Tl':,:T:u1i.,:
,n"ull,-u'ru ,inoa pe
resii cei
ll,yl
disculiiie despre "'.;e,in *tipsa
i 1 ..'"p " n"-,Lvonul. decat bdka ur
r;;;u;
n
,tjll?"'il I-iYt.l'*o
cruciadd nu uu
contin uat papa indem
:H#il';i[:J,;,:.:cd ia str6 ng.;; ;l'' n",l,-,, ;;;;;
Des ig ur .;
;,.#il :,:"til "l':'-ra0"0,n."ffi
e drscutate conciriu
;: :r"::i :J::::: ;:::J:.ir,g#
'.rr"Lo, pnr,,ou,""iu
si ia reforma
t",tn'':Encv^cropcdia
,. I'r:j::,_irilt:n vor 8, p. r 1 16.
-.rr.-."1 n, h.,Di<tionnaire
a. rn*orogi"
Cailroiique,,
""Yq!- (D.r.C.),
(u !t-),to.ne!x-erne.
'"s Run.;*un, op.crt.,D. torne !X {-.erepartie,paris
146-1 -1.-" ,, _
", D. Lecrercq, op
* !,Ry,";,."":,;;; ,,;,; l1i.;11:Ch
Herere,
cit.,p. 167-r68.
," .). H"f"i". D. Le"lercq. r)p. cit.. p.r69.
"LnRuncimdn. ()p.ciL., p l4
r 149.

23
Bisericii erau importante pentlu papaiitate.dar ele nu pot s6 egalaze in nici un fei
faptul cd papa Crigorie al X-lea a reusit sd unifice Bisericile, in ceea ce-l priveste oe
impdratul bizantin, acesta era hotarat sa unifice cele doud Biserici, in ciuda opozitiei
unor membrii ai clerului. in frunte cu patriarhul iosif. in Iuna tanuarie a anului 1274,
patriarhul primeste ordin sa se retragl la mdndstirea Peribleptos,el puidnd reveni in
scaunui patriarhal ntimal ln cazul in care unirea nu se putea realiza. Pe ceilalti
membrii ai cierului, impdratul incearcd sd ii convinga, cd unirea nu va aciuce
scirimbdri ale ritualului si ch nici un reprezentant papal nu va veni ia Const.antinopoi.
sd urmdreascd felul in care este respectatd aceasta. Partida antiunionista era foarte
hoiardtd sd nu accepte conditiile papel, dar aceasta p6nd in momentul in care
impdratul a inceput sd-i ameninte cd i-ar putea trata ca pe niste traddtori'
confiscandu-le averile si trimitandu-i in exil. in ceie din urmd. impdratul i-a convins sa
semneze actul imperial prin care ei se declarau de acord cu cele trei puncte cerute
de paod: recunoasterea primatului papai. dreptui Romei de a primi apeluri si
mentionarea numelui panei la Sfanta Liturghie. De asemenea ei au mai anexat ia
ciocument o deciaratie Prin care se suPuneau scaunului de ia Roma5:'-
Delegatia bizantind a plecat la inceputul lunii niartie,imbarcatd pe doud
galere. dint-re care una, De care se gis--au iunctionarl ai curtii, secretari si caciourile
trimise papei. a naufragiat.Ambasada formata din fostui patriarh Cherman ai lli-
Iea,Theofan mitropolit ai Niceei si Ceorgios Ai<ropolites senator si mare iogothet a
ajuns la Lyon la 24 iunie 12-74,flind prirniia de toti participantii la conciliu si de taata
casa pontjficald,care i-a insotit phnd Ia papi si cdruia i-a inmdnat scrisoarea
imparatului, a iui AnCronic si a memtiriicr clerului bizantin. Dupd cinci ziie' in ziua
sdrbdtor:ii Sfintilor Pei,ru si Pavel. papa a ceiebrat serviciul divin care s-a fdcut- in
iiml;a sreacd si in iimba latina. (-rezul a fost iosiit rrrai intdi in lal1na si apoi in greaca
de fostr-ri patriarh Cherman, imprer:ni cu eciscopii greci Cin Calabi-ia si cu dol
c6lugdri latini ce vorbeau greceste. ''Fiiioque" s-a repetat de trei ori. mitro'-roiitui de
Niceea, Theofan. refr.rzdnd sE rosteascd adaosui^"- in ziua de vineri 6 iulie. ia I ziie de
la sdrbdtoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. s-a tinut o noui sesiune a conciiiului
in care papa a dat citire celor trei scrisori tiniise de impdrat, de Andronic si de clerul
bizantin. Scrisoarea cuprindea un Sirnboi de Credinti in care recunostea primatui
paoei si al Bisericii romane. 'FiiioqL.ie', inrp-rtisirea cLl azirnd si existenta
purgatoriuiui6r- Scrisoarea 1r-ri Andronic era asemanatoare cu cea a tatdiui sdu. iar
cea a cleruiui bizant,in semnata de mitropciitii de Efes. Helacleea Traciei. Chaicedon.
Tyana. Heracleea Ponticd, Beroe. Athena. cuprindea acordui acestora la unirea cu
Roma si referiri la bunele intentii aie impSr-atului si ia .sinceritatea eforturilor Iui. Apoi
marele logothet Cecrgios Akropoiites,reprezentantul inrpdratuiui. a jurat in numele
acestuia sd abjure de la'roatd schisma. si respecte intru totul invdtdtura Bisericii
romane. cdreia se obliga sd,i ciea l,oatd ascultarea'''. Seslunea a iuaL sfirrsit printr-un
Te Deunr, iar papa a tinut o preCicd pornind de la textul Sfantul Evanghelist
Luca'r22.1 5): "Desiderio desideravi l-roc Pasclra nrarrducare vobiscum"(cu dor am
dcrit sd nrdndnc,:u vni acest Pa,oti) ia sfarsit a fost intonal Crezui in limba latind de
ainlasacloi-ii de ia Constantinopol si ie toti episci,rpii si abaiii greci din Sicilia

'u Ch. Hcfelc, D. Leclercq. {,}p t,tt .,p . 17l i73: S. Runcirrar,. t.)1t tt; ;:. 149
i'r Ch. Hefclc. D. Leclcrcq, l.)1r. i;11., p . t7l
'1 ibtd.:ii. p.175-176.
''l Text'rl ir.r)'arrarrtuiiri la Ch. Hcfclc, D. L c,:lcrcq. (:;t r ir ;'.l1-7.
 impreund cu cuvinteie ""qui ex Patre Filioque procedit"-
Astfel schisma lua oficial
sfdrsit }a 6 iulie 1274,iucrdrile sinodului incheindu-se
la I noiembrie,timp in care s-au
elaborat si o serie de 30 de canoaneu3.
odatd intoarsa deregatia bizantini ra constanfinopor, imparatui
trece acum
la infdptuirea unirii.Patriarhul losif, afirmase cd se va retrage
din scaun dacd unirea
se va infdptui, insd acum la intoarcerea delegatiei
el refuzdia demisioneze, ceea ce-l
obligd pe tmpirat sdJ depund si sd-l exileze in mdndstirea peribleptos.
Rezistenta
patriarhului odatd infrdntd, se trece acum ia proclamarea
unirii la 16 ianuarie 127b,
in timpul sfintei Uturghii celebrati in capela palatuiui imperiai
de mitropolitul Nicolae
a1 Chaicedonuiui, nunlele papei fiind pomenit
sub forma: " crigorie suveran pontif al
Bisericii apostolice si papd ecumenic"&. Dupd proclamarea ,'f,-.,irii,
u fost ares ra 26
mai si intronizatla2 iunie 1275 un nou patriarh in persoana
lui loan Vekkos, partizan
al unirii si unul dintre apropiatii impiratului. Conform ordinelor,Vekkos
nu trebuia sd
ia parte Ia dezbateri si controverse pe tema unirii si nici sd o incerce
sd o impund
clerului sdu, in schimb insd era obiigat si facd tot ce ii st6 in putintd
pentru qa unirea
sd fie acceptatd de intreaga Bisericd65. Totusi, unjrea nu era
nici pe departe a-
usor de infdptuit- in fata patriarhului si a partidului unionist ",ai
se ridicd acum adversarii
unirii avdnd in frunte pe fostui patriarh Iosif,care continua
s6 agite spiritele incuraj6nd
opozitia antilatind si ):inecuvdntdnd pe cei ce se irnpotriveau
unirii. Ei a replicat
imparatului cd preferd exilul decdt sd renunte la adevdrul pe care il
propovaduia,c"ea
ce a dus la deportarea lui in fortdreata Hili cte la Marea l\eagrd
si a apropiatilor shi in
diferite alte iocuri66.

Opozitia nu se manifesta numai in rdnduriie cierului inait, ci

chiar in sdnul
familiei imperiale si era condusd de cdtre Eulogia sora impdratului
si totodati cei mai
important colaborator ai sdu, Ea a pdrdsit Constantinopoiul
si s-a refugiat ia ginerele
sdu, tarul bulgar Constantin Tich si Ia fiica sa Maria. de
unde ii instiga contra fratelui
sdu' La fei a procedat si cu ceaiartd fiicd a sa, sotia despotuiui
de Epir, care
impdrtdsea si ea pdrerile mamei sale. inversunarea Eulogiei
conira ideii de unire,
reiese din cuvintele rostite de ea cu prilejul afl5rii intentiilor
impdratului de unire cu
Roma: " Mai bine piard lmperiui lratelui meu decdt puritatea
credintei*6i" Cei mai
ineversunati opazanti ai unirii erau insd cdlugdrii, care la
fei ca in decursul intregii
lstorii bizantine au fost apdrdtorii cei mai aprigi ai dreptei credinte
si a ideii rle
neimplicare a politicului in Bisericd. O Lruni parte dinire
ei, se aflau de mult in
rdndurile arsenitilor. unirea cu Roma nefdcdnd altceva
dec6t sd ie sporeasc6
inddrjirea si lupta impotriva impdratului. Chiar dacd nu erau
in relatii prea bune cu
iosefitii, partizanii fostului patriarh Iosif, acum teluriie lor
clevin comune si luptd
impreun& impotriva partiduiui unionist, format dintr-o bund
parte a cierului inalt si din
importanti demnitari de Ia curte- Aldturi de ei si oferindu-]e
un sprijin de nadejde se

lDlde ri
uo H. Wolter. H. Holstain,
C)p_ c,r., p.211_212: Aiu curn nc spune si pachvmeres:
'o 6
frv o f'pqyoproq &rcoog opT"repruq rrrq aroor,:)"Lrqq t,xr) rnru_q Kur ,,r,,,;r;r
oq, C. Pachymeres, CXLIll, V. 954,4.
,.;;;u^* ,,"rrr"r"*u*"
65
H' Evert-Kappesowa' une page tle ['histoi.rp- cles re:atit:;ns
bazantin".Latirtts. Le c)erge bgzantin e.[
l"'Qnir:n tle Lgon( 1274- l 2g2
in', Byzantinoslavica ,,, Xlll, 1. 1952,prague, p. g i
66 ). .
lbidern, p. gZ,
o'
C. Chapman, Op. cit.,p.1Z2; H_ Wolter., H_ Holstein. ()p.cit., p.213.
fil
afla si marea majoritat-e a poporuiui ortodox, care se opunea din rdsputeri
subordondrii Bisericii lor celei a Romei si introducerii adaosurilor ?n invdtdtura de
credintd. La fei ca in toatd istoria Bizantului, poporui s-a a]Sturat Bisericii in iupta
pentru apirarea Bisericii si a credintri ortodoxe de erezii, adaosuri, prigoane, sau cie
implicarea poiiticului, Conform unor surse istorice tdrzii lmpdratul Mihail Paleologul
ar fi reprimat crunt opozitia cdlugdriior de la Muntele Athos. Debarcdnd aici ?n 1276,
impdratui a reusit sd gdseascd intelegere la cdlugirii de la Marea Lavrd si ia cei de la
Mdnhstirea Xeropotamu, ins6 cdlug6rii m6nhstirilor Vatoped, Iviron gi Zografu care s-
au opus impdratului si politicii sale unioniste, au fost torturati si chiar omorat,
mdnhstirile lor au fost pustiite, iar bunuriie lor acordate printr-un chrisobul, mdndstirii
Xeropotamu. Totusi istoricii au dovedit cE aceastd istorie nu reprezintd de fapt
persecutiiie imp6ratuiui Mihail Paleologui, ci mai degrabd este vorba despre urmhrile
incursiunilor catalane la Muntele Athos, consemnaie ia inceputul secoiului ai XIV-iea
58"
si reiuate intr-un manuscris din secolui al XVIII-lea

Opozitia irnpotriva unirii s-a manifestat nu numai pe pian intern ci si pe plan

extern. impdratul a adus ia cunosiinta lui Nikifor, despotul Epirului si fratelui
acestuia. Ioan Bastardul. duce de Neopatras. hotdrdrea de unire a Bisericii bizantine
cu cea a Romei, cerandu-le acestora sd-i urmeze exemplui si sd subordoneze Biserica
ior celei a Romei. La refuzui acestora, un sinod a fost convocat ]a 16 iulie 1277 in
Sfdnta Sofia, in cadrul cAruia patriarhul Vekkos si cei prezenti au excomunicat pe
adversarii unirii si in special pe loan cie Neopatras si pe Nikifi:r al Epirulul. Nu peste
mult timp, cei rjoi conducitori epiroti au convocat un contrasinod in decembrie
1277,\a care au fost prezenii 8 episcopi, cdtiva egumeni si aproape 100 cle cdlugdri,
multi dintre ei fugiti din imperiu de frica persecutiilor. Sinodul a aruncat anatema
asupra papei, impdratului si patriarhului de Constantinopol, doi dintre episcopii
prezenti la sinod, cel de Tricala si cel de Patras au refuzat sd aprobe m6sura, rlotiv
pentru care au fost inchisi" Pe langd aceste relatii incordate cu Epirul, Mihail
Paieologul a intrat in conflict cu impdratul de la Trapezunt. Basileul s-a confruntat
acum cu trddarea a mai muiti generali ai armatei saie, generaii de orientare
antiunionistd, printre care se numArau si rude ale sale, ceea ce a dus ia aruncarea lor
i
in inchisoare, mdsurd ce a avut ca prim efect inlocuirea lor cu aitii mult mai ,L
neexperimentati. Ei solicitaserd ajutorui impbratului de la Trapezunt pentru a veni sd ti

restabileascd ortodoxia in imperiu si sd-l detroneze pe lAihail Paleologul, urm6nd sd :i'

fie incoronat ca impbrat al Imperiului bizantin6e. ,,i'
li,
;i..
Nici cu Occidentul. basileul nu era in relatii prea bune. Dupb moartea papei ii
Grigore al X-lea in 1276, urmasii sdi, ioan ai XXI-iea(l2761277\ si Nicolae al III- r?i)

lea(1277-1280) neincrezdtori in sinceritatea impdratului i-au cerut noi dovezi prin

care si-si reafirme credinta in intdietatea scaunului roman fatd de cel bizantin si sd
accepte adaosul " Filioque " la Simbolul Credintei, ceea ce a dus la noi reactii <iin
partea antiunionistilor" impdratul a trecut la arestSri masive printre cei arestati
nr:mdrdndu-se si unii membrii ai familiei imperiale precurn Andronic Paleologul
nepotul sdu si loan fiul Euiogiei dar si numerosi membrii ai clerului. Mdsurile aspre

6s
p. 121.
C. Chapman , Op. ci.t.,
6e
V. Crumel, Le ILerne (-'oncile t1e Lgon et la reunion de I Eolise .qrecque, ln D.T.C,, tome iX-eme, l-ere
partie, ccl. 1396.

26
 Ce persecutare a ur
irnpdrar sd re incerezJ'1:l*t""' .l-au fdcut pe patriarhul vekkos sdJ
sf6tuiascd
demisia L";,;;;J;;fi:.;; *"",1t:ii,:,::":::._ ,"i"oul, ordinui rie a-si
pe

care este respectata il da

oi nt pedepxr:{,::*rffi ;1T X;''1': :,' Lffl;:;':; sd in

yr
eforturile ::,,sale_n.
s,r -r".;i r*vcr rd/rr uni't rncercano
x":'T sa-i convinga de sinceritatea
si

La 22 august 1280 papa

in locul rui a fosr ares francezi Nicolae ai lil-lea a nrurit la soriano i6ngd Viterbo si
t*-"" g.iu, .uraini"a" r"-r," Cecilia,
23 marrie t28t Ia orvieto,,r;;*;i" ,r. intronat ra
a fosr in reiatii si mai incordar- o.ruartin ai lVlea. Cu
partizan ar poriticii angevine-
i"i"r,,, fapturui .n, n,"J r*r.1:r::.r"i-ii#:::"l1
La insisteniere rui Caroi,-0"0"
tratative de unire cu.Bizantul,
iu. fu iS-;;i*mbrie 128l
*"u," a suspendat orice
poporur bizanrinT2. De ac'um a excon-
imperiu, insd sarvarea a venit
p.i**liu"..a mai ameninrdroa::":TrJri.il:1g,rrJ
in urma,,Vecerniilor ri.,l,"".":
care a pus capdt amenintdrii din 30 rnartie r282,
venite din partea iui carolT:" ln acelasi
'pliJorog,i, an ia I i
;;:ilT';r:::fl:"ffi:i';i 'nrinuii *
o,p, J"toritd si poiiti.ii sare a

,",*,,,J1i,1:':ii:t?i:T :.1i'::i::j:'""' Bizanrurui, marcheazd sreirstrir

poriticii
impdrat ,* .onrruntu;;; cd situatia revenise tu nor,r.t.
ttoui
"::;.::.:':^:lse.amna
, *.ry,1 n iu.. u u,,-
i oi" ;,T
politicii: .iui Mihai) pareorogui,
I fi
,ff : rT ;Xil:, I :.::m":*.
:, ;f ilo|: * il1.Ji;
...;;; pedepsii-el-;;;;;;;"r. prima mdsurd
fost Iuatd contra ";; care imecrrat
RatrrarhJui ,""" u-,.,-"r, a
reiras ia 26 decembrie l2g2 dup6 nrou*.u impdraturui
f-u *ani"urea.-panachrar,..iLr. s_a

rostul p",.,",r,-i*,f, aproape ll ,, Ou.unlbrie locul

::";"::T,l:i,nx".::,re ;;,;;,;
La tr ianuarie s_a
N ceea u, ."".,""#,
r#ffi'J,: t;T.;,,r#:l*:,
arnbasadori ra conciriu.r
unionist"
Atanasie' s-au pus in discutie
lTlifi:+;
i;;. ;;';,
sinod, prezidat de
[#Tf1i;
r.r,..il. fatriarhur Alexanciriei
ir,"vekkos,
ultimui rdnd' Sub p'*:iy.n""-r..p"nt.ip"ni,r.r, ;;;";;r,:rs de ratd si pus in
in favoarea adaosurui " Firioque : - u*uoo, 9, ,-.un*lut vina
" de a fi scris
s,""irr a hot6rdt .*- nr'iu.- nici un
fei de
::L"J':.r3,ll,,lir,",", imp-dratuiui J*."liut, iu, in.**
.*-l pnu.,t" pe vet<kos,
a rs e r, c a r e a u .
n ri r o y
care le.au fost indeorinjte"li+j,I;,,.ir"*1:',T f : il :;,
in cadrrl,-.i""0r,r,
"
i I i*[ *$il: "*:l:,:*
anuiuil283 si prezidat linut in purutui-eiu.herne de pastere
de patriar,rrl o.t..,. de
sau de la Brussa, Vekos cipru (r283- iunie r 2gg)75.Din
a scris encicrica in care cerea exirui
pentrli a-si demonstra s6 fie adus in fata sinodurui
propria nevinovdtie. sinodur
sau in cursur anurui ,-u intrunit iu irar.itui anurui
I2B4
r285, ,n fur"iui ilu.h"rn" in
prezenra impdraturui si a
'.''-.
5 Runcirran. t^:1, I tt p.
., lO i7Z
_. rviansi, Viia el Ept>t otae lt in " sacrorr:m. . ., cor. )ot.
'r s. Runciman, i"rl.',,i't'.-. l1:'., ,
'.3. lbirlent, '
p. lrr+ i,)i" ''
'"'V Cru-",.
UI, , i;. cat 14t)a.
' o'lisPelit. ,4,sc,rt Auf t,eldn..c ct {r*,.,,i/es.
in..D.T.a- . ", tome Fere. Ii,ente
partie, col. lgg2,19g3

27
 Vekkos si pasaiele
patriarhilor Crigorie gi Atanasie. $au pus in discupe scrierile lui
nu a dat dreptate lui
folosite de el in sprijinui teoriilor sale" in cele din urmd sinodul
survenitd in anul i297'
Vekkos insd atitudinea lui a rdmas fermb pdnd Ia moartea sa
sa de pe
pe cand era inc6 prizonier. o marturie a acesttti lucru sta semnStura
dar
mlla lui Dumneeeu'
testament: "loan, umil arhiepiscop al constantinopolului din
Duhuiui
condarnnat pentru cd a sustinut adevdrul dogmei Pirintilor, "purcederea
pand la moarte"76'
Sfdnt din Tatdl si prin Fiul, in exil si in inchisoare

Efecte}epoliticiideuniunereligioasddusedeMihailPaieologulsunt
bizandnd a acelei
numeroase gi au impiicatii addnci in societatea gi mentalitatea
pozitiilor Bisericii bizandne in
epoci. Este o perioadd. in care se constatd o repliere a
fala ascensiunii catolicismului, situatie datoratd in special sprijinului
politlc
dezvoltare cu
in plind
consistent de care acesta dispunea. Avdnd in sprijin o societate
a[ cdrei prestigiu
state care incep si aspire la statutul de mari puteri, papalitatea,
in a fi exPonenta
cunoaste ,n secolul al Xiil-.lea o intensitate maxim6, se erijeazd
planurilor acestora de expansiune in sud-estu1 european si orientui apropiat''
pdnd in secoiui al Xlll-lea'
intreprindere inceputd in secolul ai Xl-lea si continuatd
de mult iin
Alaturi de lmperiul bizantin, Biseriqa ortodoxa a suferit destul
cauza ingerinteior Oc;identului si a papaiitdlii. Chiar daci
momentul 1261 reprezinta
germenii a ceea ce Mihail
recucerirea vechilor pozilii detinute de bizaritini in zond si
ei, totugi dusmanii externi
Paleoiogul dorea a fi " Megali ldea " erau propice infaptuirii
vis' Occidentul era
si neajunsurile societdtii bizantine impiedicau incleplinirea acestu'
din trecut si cu tot
prea puternic pentru ca Bizanlul sh mai poaid reveni la situatia
geniul dipiomatic al irrrpdratului. o asemenea incetcare era dintru inceput
sortita
puteri' De
!;eculul, in ciuda eforturilor sale de a p6stra mdcar aparenteie unei mari
occidentului' era
aceea si singurul lucru pe care il puiea opune basileiri expansiunii
r6spunsul ia dorinta papalit&!ii de unire a Bisericilor. Pozitivd in totalitatea ei'
occidentald si
proti.*u unirii Bisericilor a gdsit nepregdtite cele doud iumi, Occident, unirea
rdsdriteand, cele doud societdii si cele doud Biserici. Pentru
ortodoxe 1a
insemna renuntarea bizantinilor la schismd si readucerea Bisericii
in primul rdnd
ascultarea Romei, pe cdncl pentrll bizantini unirea insemna renuntarea
de pentru care luptaserd secole de-a
la puritatea si adevirul invdtdtirii creclintS^
pe pozitii egaie si mai ales amintirea evenimentelor
rdndul. I'letratarea problemei de
esecul a ceea ce
deia 1204, ce erau incd proaspetein mintea biazantinilor, au dus la
a vrut sd fie unirea Bisericilor de la LYon"

hizantine
in plan concret unirea a avut urmdri covarsitoare asupra societdtii
constd in scindarea
de la sfdrsitnl secolului ai Xllllea. un prim efect ai unirii cu Roma
ln grupdri ce-si revendicau apartenenta sau
destul de evidentd a societitii bizantine
atiit mai muit cu cdt
L

opozitia fatd de unire. siiuatia nu este ineditd Pentru Blzant,cu

o intdlnim in toatd istoria imperiului' Nou[atea
pioblema scind&rii s.cietdtii bizantine
cursul secolului al xlll-lea. adicd cel cie
situatiei constd in aceea c5 evenimentele din
i

asupra relatiilor poiitlco-religioase

I
la 1204 si de Ia 1274, si-au pus amPrenta
sold6ndu-se cu
ulterioare acestor ever,imente, incercdrile de aprooiere de mai tdrziu
L

i6 V. Crumel, O1s. t:tt., coi- 1408

2B
 esecuri rasundtoare, acutizandu-se si mai
mult conflictui intre Apus si Rdsdrit si
impiicit intre ceie doud.Biserici' Astfei, putem
afirrna ci situatia
'-i'- J," J"".r.i" ir",i'tV
esta intr-o mare mdsurd produsul secolului
al Xlil_lea.

Dacd pe plan extern domnia lui Mihail pareorogui

inseamnd poiitica de
apropiere fatd de occident gi ce contracarare
a actiunilor venite de acoro, pe plan
intern ea reprezintd o dlstantare fatd cie nevoile
si aspiratiile societatii si Bisericii
bizantine' impdratul era adeptul ideii de subordonare
a bisericii fatd de stat. Nefiind
un teolog si nici mdcar un om cu o curturd
deosebitd, ci un bun o.iut.,""
diplomatic, Mihail Paleologul pune in primul rdnd ilr;'il,;
interesut ,turui,ri ui
de acesta pe cei al Bisericii, de ale carei aspiratii t, i,i..o.
nu tine "o.i ;;;*-
indepdrtdrii de propriui PoPor- Nu trebuie l6sat "."*"1'J,;;
din vedere totusi lucrul cel mai
iniportant si anume cd toat6 poritica sa de uniune
rerigioasa nu a fdcut_o din
convingere' ci in urma unui calcul politic riguros,
dat fiind plricoiui destui de grav pe
care il constituia Carol de Anjou. poate si pentru
u.*rt lu.r, impdratului Mihail
Paleologul i se pot acorda circumstante atenuante.

Atltudinea fiului si urmasului siu Andronic al ll-lea,

este radical diferitd si
pornitd de pe cu toiul alte baze. om de o addncd
plosenie
teologici si filosofic6, Andronic era constient de nevoile
,i .u o ;,;;"; ;il;
bizantine cdt si de faptui cd adev&rui istoric si
si aspiraliile Bisericii
dogmatic era de partea ei, toate
acestea insd, in conciitiile in care pericoiu] occidental
fusese inlaturat de cdtre tatdi
sdu' De aceea' domnia iui Andronic ai ll-lea si atitudinea
lui fath de unire inseamnd
intoarcerea Ia valorile intrinseci ale ortodoxiei-

{'lnirea de ia Lyon si evenimentele ulterir:are

ei au polarizat atentia si
energiiie intregii lumi bizantine. care insd nu era incd
pregdtiti pentru un asemenea
pas' cdci amintirea evenimentelor de ia 1204
si .el" rlt"rioure acestui an erau incd
vii in memoria ior' Apoi mai era si constiinta colectivd
cd invdtdtura adevdrati era
cea ortodoxi asa cum fusese ea primitd de Ia
sfintii P6rinti, iar o eventuald unire si
acceptare a adaosurilor si inovatiilor latine echivala
in ochi; lor cu urr ,".;il";;; ;;
aceea irnparatul nu a avut de luptat nu numai
cu Biserica, ci cu tot poporul bizantin
carte se opunea unirii. Este exact ceea ce s-a intSmplat
Constanilnopoiuiui, cdnd cu turcii in fata portilor
in ajunul cdderii
orasuiui, tizantinii au refuzat sa
intdptuiascd unirea. in. fapt. domnia rmparatuiui
A,ljhail al vili-iea pareoiogui, este un
exempiu clar al modului cum armonia dintre
cele cloud institutii . Biserica si puterea
imperiaid' nu se poate realiza. Este drept cd in
istoria imperiului bizantin exempieie
sunt numerose. ciar o asemenea amproare a
opozitiei pe pran rerigios irnpotriva
impdratului nLl nrai intdlnim decdt in perioada iconoclast6. Biserica
victorioasd, clar statul a rost srdbit, addugdndu-se "ru a iesit
astfei lncd o ouura lu]i',"
ce au avut ca principal efect cdderea
Imperiului bizantin. "i*"

29
 1A Nach einer Zeitspanne von iiber 50 Jahren Exil, gelang es dem
By%rrtinischen Kaiserreich durch ltichael Palaiologus, Konsiantinopei 1261
zuruzuerobern. danach widmete es sich der Wiedereroberung der alten Cebiete' die
sich unter iateinischer Herrschaft befanden. Der Kaiser Michael Palaiologus setzte der
Gegenoffensive, die t,cn dem Papsitum ausgegangen war, eine Poiitik der reiigiosen
l
l
l
Vereinigung entgegen, die ihren Hohepuilkt im Unionistischen Konzil aus Lyon.
1274, farfi, Konzil welches zien-rlich schlimme Folgen fur Byzanz hati,e
i
:

i
tl

l
i
i
1

30
 CUPRTNS

I. ISTORIE SI SPIRITUALITATE

P.S. prof. dr. IRINEU IOA|.{ pOpA.

Dre-ptuL moral uniuelll-- irtstrurnent
al prouidentei diuine
Pr. conf. ALEXTE AL. BUZERA
capi$i! si cornpozitori nemteni d,in secoLuL
xrX: ierodiaconii rsicior si CaLinic
Preparaior drd. ADRIAIJ VASILACHE li
ConciLiuL de la Lgon
;iurmd.rile lui pentru B|zan.i.
l5
Preparator drd. CLAUDIU CeNSTAfXffry
COin-(''
Serbia si Biserica Ortodc:xd Sarbd_ ln
secoiul at XtX-tea 3l

T[" TEOLOGIE BIBLICA SI PATRISTICA

Pr. cont. dr DICNISIE STA/v1ATOIU.

Sfintii Trei Ierarhi, ca inierpreti ai Sfintei
Scripturi .
Pr lector ALEXAI.]DRU ISVORANU
.
45
Piatra MoabL'LIui si lcgdtura ei cu poporut
biblic uechitestamentar 56
Preparator drd CONSTANTIN BA.JAU _

Problematica teorogica.a.amiriilor praznicaLe

ate s{6nturu{ Grigoreal iylssei 66
Prepararor drd. COF{STANTtiJ BAJAal,
ConceptuL de uirtute si trd-ire morard-
tn cre;ti,ism, dupd apotogeti gi scriitot ii
alexandrini. .

l4
III. TEOI-OGIE SI VIATA
Conl. dr. CHEORCHE ANCHELESCU.
Reliqion er. pouuoIr. Hi.stc: ire cL actualite
Pr. prof. dr. KONSTANTINOS KARAISARIDiS, 8l
Rcslul Bisericii in societatea greacd conternporand. Ralu I sociaL filantropic;
roLu[spiritual _..
Conl. dr CHEORCHE ANCHFT Fscr B5
r

QueLque consid,rati.r:, ,,r. 1", ."-fJi ions

entre !,etai eL r EgtLSe clans La
societe roumaine cl,hi.er et d'aujourd,hu.i
o?
Drd. PICU OCOLEANU
O teotogie e.conom[ca sa[t o morald
a economiei de pia{a? 99
ZOIA NISTOROIU.
arbdo.xia tn praguL cristaLizd.rii unei.
noi conceptti despre {ume_ 109
Conf. dr. COI\STANTIN BELU,
Consideraiii pria incl ciinamica asiste.ntei
soclale in Ramania . 1))
Prof" CCNSTAi\TIN CRETU .

L1,^.-:-
r)taetg a..ico/a st genetatla pRO . . .
lla
 EV. ff{ESIUNE SI CREDINTA
SEVERINEANUL'
P.S. prof. dr' DAIAASCHIN CORAVil 131
Bibtia in catehezd" la ortodr:csi
Pr. conf. dr. DUMITRU CAINA, r36
Diasprsra ortcd'oxd rom6-nd tn Au^straLia
Pr. conf. dr' iO,AN BAJAil'
Norme qi posibiLitdti de sdrbdtcrire
tn acceas[ dum'lnicSa sfinte.lor Pastt
ll 152
de tntreag a creqtind'tate)
l5 Pr- iector dr' STEFAN RESCEANU
'l,tituitnea ,i- copii'
^. s^-.,t de .l
nnnii drogurt ;t
Bisericii f"iah" auort', cliuor{' abancTortul 162
31 homose.xuaLi.{ate .
Pr. Iector CHEORCHE ZAMFIR,
cotttemPoranA' PrabletfteLe
Mijtoace 5r. metacle pastorate in societ'atea din mediuL
prob[emele dinlr'a parohie
dtnlr'o parohie ai, *"iiut rural 1i 171
urban
f.S. prot. rlr- DAMASCHIN CORAVU SEVER1NEANUL' niai IQ?
"Bib[ia tn caie'hezd" (6 199E1
Simpozionttt de Ia Auaapestu cu tema

DII'{ VIATA
,
FACULTATII
ai iYlssel dr' Ene Braniste in
Simpozion "CoF -ibutia preotului profesor
gi scriitorii domeniul liturl c"
74 Pr. lector ALEXANDRU ISVCRANU' lB5
Cinsttnd memoria tnainta5ilor in Leo[ogte
Pr. prof. dr, I{ICOLAE D' NECULA' ' '' 1 Q,Q
dactor Ene Braniqte ' ' '
Coordonate ale actiuildlii prectLttlui profesor
i,r. prof. dr- KOI{STANTINOS KARAISARIDIS' 1.94
profesor liturgist Ene Braniste
B1
ActttaLitatea operei LittLrgice a regretaiului
P.S. prof. dr. LAURENT1U LIVIU STREZA'
-
pr' prcsf' dr.Enelrani;te."' " 201
,,.o|,,. Sfdnta Liturghie tn pieocupdrile $ uta(a
Prof . ECATERINA BRANISTE, 21l
85 ta pr' prof' clr. Ene Erani$e
Cuuilnt clespre manttscrilsele rdrnase cle
la Arhim. dr. ZAREH BARONIAN, prieten al Eise'ricii
92 Preotul Prof. c1r. Ene Brani;te, un cunoscitor $ '215
Apostolice Crt.odore Arm ene
Pr. conf. ALEXIE AL' BUZERA, pdrtnte[ui
99 bisertceltt ln ope-ra lLturgica a
Coo rclonaLe int'eg ratoar e ale muz[c[r ^218

109
profesor Ene Brani;te' "''

122 intfrtniri sPirituale

Student MIHAI VALEF{TIf i VLADllvliRESCil' 222
126 Rodo-s * Centru untttersit.ar si punct tLrristic in ltlarea Lgee
RECENZII

Konstantinos Karaisarid is, Ele:mente liturgice specifice tn Biserica

Pr. dr.
Ortodoxd Ram6"nd., Ed" " Epectasi", Katerini, 1995, 184p. (in limba greacd)
(P"S. Damaschin Coravu Severineanul) 226
Pr. dr. Konstantinos Karaisaridls, Mlscelaneu Liturgic, ED. Epectasi, Katerini,
1996,170 p. (in limba greaca) (P,S- Damaschin Coravu Severineanul). . . . . . . 227
Pr. dr. Konstantinos Karaisaridis, Cantribulia pr, StS,niloae Dumitru
La studierea temelor Liturgice, Atena, 1997, 366 p. (in limba greac6)
(P.S. Damaschin Coravu Severineanul) 227
Ion Piloiu, Flortle datbe, CoLinde din -fara Loutptei, Centrul judelean de
Conservare si valorificare a Traditiei si Creatiei Populare V6lcea, Rm. Vdlcea,
1996, 326 p. (Pr. conf. Alede Al. Buzera) 228
CoranuL cel sfdnt: traducerea sensuriLor Ei comentarli, Asociatia
Studentilor Musulmani din Romdnia, Edilia I, Ed. lslam, llmisoara, 1998,
(Pr. Iector Alexandru Isvoranu) 229
Dr" Alfred Hirloianu, Dic{i"onar explicatiu ebraic-romdn, titerele allef-larned,
l
Ed. Nemira, Bucuresti, 1998 (Pr. IectorAlexandru lsvoranu) ... 232 t-
I
SEMATISMUI.
,, FACqLTATU 234

t
f
F

I
T
f
Lj

T
I
L
(
F

C
T
 SUMMARY

'tn Biserica I. HIST'ORY AF(D SPIRITUALITY

nba greacd)

226 Prof. dr. IRINEU IOAN POPA, Assistant Bishop of Rdmnic

'ectasi, Katerini, The Uniuersal Nloral Lau: - lnstrument of Diuin Prouidence
nul)- - . ')f- Revd. ALEXIE AL. BUZERA, Reader
tmitru {lLerks and Compaser fram Neaml itlonastrg inthe l9tn (}enturg:Hir,-rod,z-acrsns lsidor
3a) and CaLinic li
Drd. ADRIAN VASILACHE,
))] The Concile from Lgon and lts Marks for Bgzance 15
ean de
r. Vdlcea Drd. CLAUDIU CONSTANTIN COTAN,
Serbta and the Serbian Orthadox Church in the 19'h Centurg . . . . . 31

))o II. BIBLICAL AND PATRISTICAL THEOI.OGY

arteftamed.
ZJz Revd. dr. DIONISIE STAMATOIU, Reader
The Three Hierarchs, as Interpreters of the Holy Bibie
Revd. drd" ALEXANDRU ISVORANU, Senior Iecturer
234
The Moabite Sione and tts Connection trith the Biblic:a! People in the Old
Testament 56
Drd. CONSTANTI|.{ BAJATI,
The Theologi"cal lssue of Feastel Sermons of Saint GregotA of ,Ylssa 66
DTd. CONST,ANTIN BAJAU,
-[he Coitcept of Virtue- and Nloral Liie Ln Christendam. Accordirtg ta the
Al ex andrian E xto lLe r s and \U r iter s 14

III. THEOLOGY AND LIFE

Dr. CHECRCI{E AilCI{ELESCU. Reader
Religion and Power. Historg and ActtLality 8t
Revd. dr. KONSTANTINOS KARAISARIDIS, Professor
The Role of the Church in ContemporarA Greei<. Socletg: the Sacial
PhiLanthropic Role and the Sptritual R.oie 85
Dr, CHEORCHE ANCHELESCU, Reader
Feus Cc,nsiderations Concernlng the Relatiart Beiween Staie and Church
in Past and. Nowadag Romanian Societg o)
Drd. PICU OCOLEAI"{tl,
Ar, Econonic Theotogg or a Moral of Free'Enterprised Ecortomg ? . . . - . . . 99
ZOIA NISTOROIU,
C-)rtod,oxg in Frortt o{ the Rise of a New OtLtLor-tk abaul. the \UorLd 109
Dr. COI{STAI{TIN BELU, Reader
Consideration.s concerntng the clgnarnics of Soctal As-sisiance ilt R.omania 1ZZ
CONSTANTIN CRETU, Teacher
The Church, the School a.ncl "PRO" Ceneration tz6
 rV. Tf,I$STON AND FAITFI

Prof' dr' DAMASCHIN coRAVU .E'ERII',EANUL,

Assistant Byshop of Craiova
The Bl"bLe in Orthodox Sermons .
Revd. dr. DUMITRil GAINA, Reader 131
The Romanian Orthod_ox Communi.tg in
Australia 136
Reyd" dr.IOAN BAJAU, Reader
standards and possibitities of Cetebrati,ng
the Hotg Easter in the same
Revd. dr- STEFAN RE$CEANU, Senior 152
lecturer
7'he Attitude of the Church Regarding Abortion,
Child-aband.on,
Revd, CHEORCHE ZAMFIR, Senior iecturer 162
Pastoral Means antl Method.s in Contei.porary
societa. The probrems in
a Rural Parish and_ the problens in an (]rban parish
Prof' dr' DAMASCHIN coRAVU 171
Assistant Byshop of Craiova
The Sgmpozium in Budapest entitLed_
'EVERINEANUL,
"Th:e Bible in Sermon,,
(6 Mas 1e9s)
182
ACADEMIC LIFE

sympozium "The contribution of Reverend professor

Dr. Ene Braniste in
the Liturgical domain,'
Revd ALEXANDRU iSVORA.NU, Senior lecturer
llonoring the Memorg of the precursors inTheologie
Revd" dr. NICOLAE D. NECULA, professor 185
Coard,onates af the Actiuity of Reud.. prof. Dr. Ene Brani_<te
*'
Revd" dr. KOI,jSTANTINOS KARAISARIDIS, profu_,r"o, "Y'"
- _ , 189
The Present lnterest in the Liturgi.ca.
work of Reucr. prof. Dr. Ene Braniste 194
Prof. dr. LAUREUTIU - LIVIU STREZA,
BIshop of Caransebes
The Hotg Mass in the Concerns and
tiru or'nJui."ii.'67.'rre
- -- ' '-'' Braniste
Prof. ECATERINA BRANISTE
spe'ech About the {Jnpullished Manuscripts
of Reod. prof.
' v'i Dr.
u' Ene Braniste 211
Dr. ZAREH BARONIAI'{,
u:"i;te, a Connoisseur and a Friend of the Apostotic
:?:::::-:,1::
A rmenian O rthod ox Chur h c )1tr,
Revd. ALEXIE AL. BUZERA, Reader
The lnte-gratiue Coord.onate of C!ericar
Music in the Lrturgicar work of Reud.
Profesor Dr. Ene Brani;te
1't Q

Spiritual ivleetings
MIHAi VALET\TIN VLADIMIRESCU, Srudenr
Rotlos ^ Uniuersitarli Center and. Eeautg Spot
it the Egeea.n Sea 222
 SOIKXMATRE

p of Craiova
131 I. I{ISTOTRE ET SPIRITUAI-ITfi

136 P.S. prot dr IRINEU IOAI POPA.

Droit naturel unioerseL - instrttment de 6 rn6 pifest aii on ci lu ir e
1 r

? Same Pr. conf. ALEXIE AL. BUZERA,

1s2 Copistes et compositeurs du Nearnl du XIX-eme les moine.s
arrtannb< )i-rroc lciAnr ol Calirtir- 11

Dro. ADRIAN VASILACHE,

Le concil de Lgon et de ses consequerlces poul le Bgzance . 15
Drd. CIIUDIU CCNSTANTiN COTAI'{,
Slems in La Serbie et l-'EgLise Ori.hodaxe Serbe dans ie XIX'me siecle 3i

II. TTiEOLOGTE BIBI.ISQE ET PATRTSTIQUE

Pr. conf. dr. DIONISIE STAMATCIU,

/F
I-es ft'ols Saints tTterarques comme interprOie.s <le la Sainle Ecrtture
Pr. lecteur ALEXAITDRU ISVORANU,
3raniste in La pterre de ivloab et sa relatian auec le peLtpLe b ib t iq ue u eter ot estatnentai.r e )o
Preparateur drd. CONSTA.NTIN BAJ.AU,
t e contenu thoLagique des llomelies (Ptonancees attx grancies fetes
. 185 chretlennes) c1u,Saint GriEoire de Nice 66
Pr6parater-:r drd. CONSTANTIN BA.JAU,
. 189 Le concept d.e uertu et de t:ie morale en chrls.i.ia nLs r, t e- s e lo n tes Ap ol o g istes
et ies criuains a[e.xandrtns 74
ran[.ste 194

ri;te 207 III. THECILOGIE ET VIE

Braniqte 211 Lecteur dr. CHEORCHE ANCHELESCU,
Iteligion et pottuoire. Histoire et actualite 8r
>stoLic
Pr. prof. dr. KOI{STANTINOS KA,RAISARIDIS
213 l-e r6le, de L'Egl.ise d.ans Ia societe greque contemporaine. L-e rALe
socia l-philanthropique: Le rAk .spiritueL B5
of Reud-
Lectei-;r dr. CHEORCHE ANCHELESCU,
218 QtLeiques consid-,rations.sur les relaf.ion enite l'(tat et dans la societ.e
roumairre cl'hier er d'aujourd'htLi "'Eglise 92
Drd PIC0 OCOLEANU,
tJne tfftctlctgir: econ.omi.que cti tLne tnaraLe <1e I'econontie <7e marche . . . . . 99
222 ZOiA i'{lSTOROIU,
I-'Orth.odorLe au dbttt d"e la crt:staLl.isatir:n cl'une noutte[l;: conception
sttrtentoncje.... ...... 109
HOCIK REVIEWS

Revd. dr. Konstantinos Karaisaridis, Particuiar Liturgical ELements in

Romanian Orthodox Church, Ed. " Epectasi", Katerini. 1995, i84 p-
(in Creek) (P.S. Damaschin Coravu Severineanul) 22,6
Revd. dr. Konstantinos Karaisaridis, Llturgical Miscelaneum, ED- Epectasi,
Katerini, 1996, 170p. (in Creek) (P.S. Damaschin Coravu Severineanul) ... . 227
Revd. dr. Konstantinos Karaisaridis, The Contribut[on of'Reud- Dum'itru'
Std-niloae at the studg af LiturgicalThemes, Atena, 1997,366 p.
(in Creek) (P.S. Damaschin Coravu Severineanul) 2?-7
Ion Piloiu, " Florile riatbe", Carrols from LooiEte District, Centrul judetean de
Conservare si valorificare a Traditiei si Creatiei Populare Vdlcea, Rm. Villcea,
1996,326 p. (Pr, conf. Aiexie Al. Buzera) 228
The HoIy Coran: transiation of the Meani.ngs and Commeniarles, Asociatia
Studentilor Musulmani din Rorninia, Editia I, Ed. lslam, Timisoara, 199E,
(Revd. AlexanCru isvoranu) 229
Dr. Alfred Hffrloianu, Explanatorg Hebrew-Romanlan Dtctionarg,
the Alef-Iamed, letters, Er1. Nemira, Bucuresti, 1998
(Pr. Iector Alexandru Isvoranu) 232

THE SFIEMATISM OF THE FACULTY OF THEOLOGY 234

Conf. dr. CONSTAITTIN BELU' cle i'as i's t a n ce sac ia le
Cons ld r a ti, n' o n.."'' J[')' dinu'" i..1'te s
l22
en Roumanie " '
Prof. COI{STANTIit CRETU'
'rlr:ntirr,
126
''PRO"
i'acole et La gneration

ry. MISSION ET FOI

CORAVU SEVERINEAFiUL'
P.5. prof- rir' DAIAASCHII{ 131
La Eible en catchese
{)rihodoles aLlti
dr. DOIr\1TRU CAINA'
'iu .""f-
136
O. --t;-
o"ruspr," orthadoxe rotLmaine en Australie

crbration des p6que-s dans ta mme dtmanctrc

frm:":,T"::;T,rJ'\"]J:1'a 152
oar toute La chrettertt(: ' '
n d es
o"u n:e nt' dt t cl| e' d e
uorc t' ab a n ct o

f rf ;::: ::i[X,:1t'#'1u0 " " " " 162

enfants,des clrogtLe's et d-e la hr:rnoserualtft '
pr. iu.t"u, CHEORCHE

Yii:*;::::x:,::';"i:: ::W;":z::::w:'i1!;'
ZAMFIR'
;;'""
e. Les probiemes
17 1

tBZ
?ii*"{*ffi:*};:"T:: nH}il;'\o'" "nca'|echise"
VlE UNIVERSITAIRE
Braniste
du prOtre professeur dr' Ene
Le Symposiurrr "l-a contritrution
d.nt ie domaine liturgique"
i. L".t.u' ALEXANDRU ISVORAI'.{U' .-. .-.- thz:r:tnntc l 85
Enhonorartt!arnentciresdesprecursettr:;en'thtlLogie,...
clr Enc Bt.antste r8e
::.,':::*:Xl'lf,T?,1,"1!o'3^'11'^",ptrarc'ssettr
ir. or"t dr' KONSTAIITII!'OS KARAISAR1DIS'
c1u' reEreti'i professeur
liutrSistl
L'ar:tualtta a" t'ouu))''"|it"igtquou . W4
En.eBrar,i-<te."'
i.t.or"i Jr. LA'LIRENTIU - L1V1U STREZA' ,t la ta ,ir> rl, prQtre
or,tre pro'
praies."eur
-- ),,,,no rriJr)"
,LdLltu'1rt litt!r(1ie aan^lrcs
"- preoccupat[on et ttie du 2A1

Ene BranLyt'e ""

Frof ECATERLLiA BRAI"II?TE' ,z^ Ou )., f^.;;tyq:profe.sseur Erue B,a^ttrte zl1
.sut le.c manl!..<( t ili r'les
r"L
Discorrr-
Arhirrr- dr. ZAREH BARONIAI'{' -^-n2iccp,r-t,i arn'
Ltn arni'
ci' Lln
t ., ^rbtra nrofesseLlt-dr- Errc Brantste'' un
ccnnai-s-seLLr
1l)
r )r lltotlo(r' Artne ni-rite
7'"ilrri ,,ri apo'ioli'1ue
 i.i.tj
,tt:i

Pr. conf. ALEXIE AL". BLIZERA.

Lt:s e-:oordonnes inteq,atLtrs d_e_ la mu.siqtLe eccle-<iastiqtte dans
L'oeut:re litt,Lrgique du prQtre professeu.r Ene Braniste . . .
. 218

.ill: i :'.; Rencontres spirituelles

Etudient AUHAI VALENTIN VLADIMiRESCU,
,li.i
.ti Ri'tocles - Centre uniuersitaire et poirtt touristique cle La Mer Egee )1)

CCITITMENTAIRES

Pr. dr. Konstantinos Karaisaridis, Elerne nts tiiurgiqt.tes parttcu!lere.s

darrs !'Egli-<e c)rtttocloxe Raumaine. Fdition ,,Fpectasi,,. Kateriiii. creece,
I995,
184 p. (en grecque) (P.S. Damaschin Coravu Severineanul) . . .

Pr. dr. Konstantinos Karaisaridis, Mlsce laneurn L[tLtrg i.q ues.

Edition "Epectasi", Katerini. Creece, i996, 170 p. (en grecque)
(P.S. Dar-naschin Coravu Sevenneanul) . . . _
227
Fr. dr. Konstantinos Karaisaridis, La corLtrtbution rJ.r.t pere
Dr.imitru Stdniloae dans I'etude des t,he.mes liturgiques, Atena. 1997,366 p
(en grecque) (P S Damaschin Coravu Severineanui)
227
Ion Piloiu. "Florile datbe" (Le-< fleur.s blanches), Carttiques,Je.s iloc1 de
Loui-cie Districie, Centrul judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si
Creaiiei Populare Valcea. Riimnicu Vdicea. ,l996, 326 p.
(Pr. conf. AIexie A1. Buzera)
228
Le Saint Coran: la traduction de.s sens et camnlentarre.s, Asociatia
/v\u5Lrl;nan,lor din Romania, Ed. I, Ecjiura Islarn, Timisoara, 19g8
(Pr. lecteur Alexandru Isvoranu) ))Ct
Dr" Alf red Hirloianu, D ict ionna i re exp I icatif hb ra[ q tLe- r o urn a [n,
le,< [eitres allef-lamed, Eci. Nemira, Bucur:esti, lgg8
(Pr. Iecteur Aiexandru Isvoranu)

SCHEMATTSTITE zJ4

|'
I