6.4, AERODINAMICA TURBINELOR EOLIEN uterea vantului 6.4.1, Luerul mecanie, energia cineticd si ‘Asemanator altor forme de energie si cea eoliana poate fi transformata in alte forme de energie, de exemplu mecanica, sau electric. In conditii ideale, se poate considera ca aceste transformari se produc fara pierderi, dar in situatile reale, intotdeauna se poate defini un randament al transformarii energiei dintr-o forme in alta. In continuare va fi determinat porentialul energetic eolian, respectiv potentialul de putere, care ar putea sf fie dezvoltate in conditit ideale, de energia eoliend, Pentru efectuarea acestui calcul, va fi analizat pentru inceput, cazul celebrului persona) Marry Poppins, care in romanul lui P. L. Travers, apare in zbor, deplasindu-se cu ajutorul unei umbrele, datorita energiei dezvoltate de “vantul de primavara”, fenomen prezentat in figura 6.27. x Fig. 6.27. Marty Poppins se deplaseaz& sub actiunea energiei eoliene Considerdnd c& viteza vantului este w, presiunea dinamicd p, datorata deplastrii aerutui, poate fi calculatd cu relaia w P=p5 unde p [kg/m’] este densitatea aerului, La rindul ei, densitatea aerului, depinde de presiunea atmosteried (deci de latitudine, longitudine, altitudine si conditiile meteorologice), respectiv de umiditatea aerului fn contact cu supratafa umbrelei, presiumea véntului, produce forfa care determin’ deplasarea lui Marry Poppins. Cu ct suprafata asupra c&reia actioneazA vantul este mai mare, cu atat si fora produsi de vant este mai mare. Aceasta este si explicatia faptului c& atat panzele corabiilor, eat si paletele morilor de vant aveau suprafefe foarte mari, necesare dezvoltarii unor forte e@t mai mari. in contact cu suprafefele asupra cArora actioneazi (umbrela, panzele corabiilor, paletele morilor de vant, etc.), vantul este frénat, iar energia cinetica a acestuia, se transforma tn energie potenfiala de presiune, respectiv in energie mecanic& si este transferata supraferei care realizeazt frdnarea. Frinarea se produce pe orice suprafafa normala (perpendiculara) la directia vantulu. in cazul in care suprafata nu este perpendicular& pe aceasta directe, vantul va acfiona pe proiectia suprafete, in planul normal la directia vantuluNotind cu S, proiectia suprafefei umbrelei Ini Marry Poppins, in planul normal la directia vantului, forta F, dezvoltata de vant asupra umbrelei, se poate calcula cu relatia: w Fep-S Ss pS=p-> Considerand c& deplasarea se produce pe distanfa x, poate fi calculat lucrul mecanie L, produs de forfa dezvoltatt de vant: L=F-x=p%-s. x= pOS-x Putearea P, dezvoltata de vant, pentru a produce deplasaree, in intervalul de timp 1, poate fi doterminata cu relatia: x deoarece ~ = w t Aceeasi relafie de caleul pentra puterea dezvoltatt de vant, poate fi determinata considerdnd ci energia cineticd a vantului, reprezinta tocmai potentialul energetic al acestuia, \ s Fig, 6.28. Schema de calcul pentru energia cinetio& a vantului Pentru a calcula energia cincticd a vantului, se va considera ca in figura 6.28, un volum carecare de aer V, inchis de o suprafat oarecare S, pe o lungime oarecare x. Lungimea x se considera pe directia vintului, iar suprafafa S, este consideraté normala la directia vantului. In aceste condi, volumul de aer se determin cu relatia: V=S-x Considerind c& aerul are densitatea p, se poate calcula cantitatea (masa) de eer m, care se deplaseaza sub actiunea vantulu m=p:V=p-S-x Energia cinetica E., a masei de aer m, se determina cu relaia Puterea pe care o poate dezvolta vantul, datorita energiei sale cinetice, in intervalul de timp *, se caleuleazi cu relaia adicd acceasirelatie determinati cu ajutoral fucrului mecanic pentru deplasarea lui Marry Poppins. ‘Atét in cazul lui Marry Poppins, cat si in ca7ul analizei energiei cinetice a vantului, au fost iderate situafi ideale, fir’ pierderi fara si ireversibilitti,astfel incat marimile calculate, reprezintaotentialid de dezvoltare a lucrului mecanic, potengialul de dezvoltare a energiei cinetice, respectiv potentialul de dezvoltare a unei puteri de cétre vant. ‘in cazul aplicafiilor reale, se va lua in considerare randamentul n, de conversie a energiei eoliene in energie mecanic’, care depinde de performanfele tehnice ale echipamentului utilizat, P unde indicele 1, a fost ut considerate marin teoretice, sau potentiale. In cazul turbinelor eolienc, suprafata S, utilizat& pentru conversia energici eoliene, este suprafata rotorului turbinei, de raza r, respectiv de diamettu d 2ogd 4 Analizind relafile de calcul prezentate anterior, se observa c& puterea pe care © pot dezvolta echipamnetcle eoliene, in particular turbinele eoliene, depinde in principal de viteza vantului w, proportional cu puterea a treia a acestei marimi, dar gi de diametrul d, respectiv raza r, a rotorului, proportional cu puterea a doua a acestor méimi, Putetea pe care 0 pot dezvolta echipamentele coliene, mai depinde si de densitatea p, a aerului tn locul in care este amplasat echipamental respectiv. La randul ei, densitatea aerului depinde de presiunea atmosferict in locul pe care este amplasat echipamentul si de umiditatea absoluta a acrului. Presiunea atmosfericd a acrului, depinde de latitudine, longitudine, altitudine, temperatura si conditiile meteo, iar umiditatea aerului depinde de conditiile meteo. 6.4.2, Notiuni introductive de acrodinamici Aerodinamica este o stint’ derivat® din dinamica fluidelor, care studiazA migcarca, respectiv curgerea gazelor in general si a acrului th particular, precum si interactiunca acrului, respectiv a gazelor in curgere, cu corpurile solide. Aplicatiile acestei stiinte in aeronauticd sunt evidente, iar in continuare se va observa c& si in cazul turbinelor eoliene, forma paletclor ea si functionarea acestora, reprezinté (ot consecinfe ale aplic&rii legilor aerodinamicii, la procesele de curgere a eerului in jurul paletelor. Din punct de vedere geometric, in sectiune longitudinala, paletele au forma relativ apropiat de a unor dreptunghiuri alungite, mirginite de muchiile frontald $i posterioara (fat de directia de rotatie a paletelor), respectiv de butucul si de varful paletelor. Uneori, varfurile paletelor sunt mobile, ceea ce permite functionarea acestot patti ale paletelor ca regulator de turatie, prin frénarea paletelor in cazul fn care viteza vantului depaseste enumite limite, Raza (sau lungime paletelor), este reprezentats de distanja dintre axa butucului si varful paletelor. In sectiune transversal, forma paletelor este asimetricé, astfel ineét acrul in curgere (datoriti migearii de rotatie a paletelor), s& ating’ paletele mai {ntai in zona ingrogaté, care reprezint& zona frontalé a paletelor. Aceste forme ale profilelor paletelor, poarti denumirea de profile aerodinamice datorit& proprietatilor particulare pe care le prezinté si care vor fi evidentiale in continuare.in figura 6.29 sunt prezentate doua profile aerodinamice. NACA 4a Fig. 6.29. Profile ale paletelor ‘www.bonus.dk Forma profilelor aerodinamice ale paletelor este fundamentala pentru performantete turbinelor coliene, astfel Incat chiar si cele mai mici abateri ale formei profilelor, pot genera atat alterarea considerabilé a performantelor, cAt si probleme legate de nivelul de zgomot care poate s& creasca semnificativ, Din aceste motive, forma profilelor paletelor este aleasa pe baza experientei anterioare considerabile, obtinuté in urma cercetarilor efectuate asupra forme’ aripilor si eticelor de avioane. In cataloagele NACA (The United States National Advisory Commitee for Aeronautics), cele dowd profile prezentate in figura 29, sunt denumite NACA44, respectiv NACAG3 $i reprezint profilele folosite in mod uzual la paletele turbinelor eoliene de pana le 95kW inclusiv (NACA44), respectiv de la turbinele peste 1S0kW (NACAG3). Primul profil a fost elaborat in jurul anilor 1930 gi are proprietati globale foarte bune fiind si destul de tolerant la imperfectiuni minore ale suprafetelor, ‘cum sunt cele datorate depunerilor de impuritati in timpul exploatérit, Al doilea profil a fost elaborat {n jurul anilor 1940 si are proprietati diferite. Astfel asiguré puteri mai mari la viteze mici $i medi ale vantului, dar mu este utilizabil la viteze mari ale vantului gi este foarte sensibiul la depunerile de impuritati in timpul exploatari. Pentru turbinele mai noi, cu puteri de peste SOOKW, profilul aerodinamic al paletelor reprezinta rezultatul unor cercetfiri mai noi si diferd de cele dows profile prezentate. Asemenea profile au fost cercetate si testate de exemplu in Suedia, Danemarca si SUA, fit cu traditie in domeniul turbinetor eoliene.Pentru a descrie cat mai precis aspectele aerodinamice ale turbinelor eoliene, evitind deocamdata elementele complexe gi pentru a asigura un cadtu intuitiv de infelegere a fenomenelor care ‘se manifest, se va descrie pentru inceput comportatea aerodinamic® a unui biciclist, apeléndu-se le cexperinta mersului pe biciclett care este foarte comuna si usor de tnfeles. In figura 30 sunt prezentate foarte schematic si simplificat, céteva procese de curgere a aerului in jurul unui biciclist, directia de deplasare a acestuia find de la stinga spre dreapta, tg de -V a » © Fig. 6.30, Schema proceselor de curgere a aerului in jurul lunui bic’ www.bonus.dk in figura 6.30.a, este prezentata situatia in care biciclistul stafioneazd, iar vantul sufl& din lateral cu viteza v. in vederea prezentiii unui exemplu numeric, se va considera valoatea vitezei vantulu: v= 10 m/s =36 koh, cceea ce reprezinta o vitez’ apropiata de a unei brize matine récoritoare, Deoarece aerul curge (se deplaseazé) in jurul bicifcistului, asupra acestuia se va exercita presiunea dinamicd a aerului: 2 v =p [Pa Pex o> [Pal unde p este densitatea aerului si pentru aceasta marime se va considera valoarea p=1,2 ke/m’. Pentru viteza consideraté a vantului se obline: pas 1,2-10?/2 = 60 Pa, Atunci cand “loveste” suprafaia Sa biciclistului si a bicicletei, vantul (aerul in curgere) exereit o forta datorata presiunii F=p.S(N] Pentru exemplul analizat, considerdnd S=0,6mr', s¢ obtine P= 60-0,6=36N, cea ce considerdind valoarea acceleratiei gravitationale de 10mv/s’, este echivalent cu greutatea unei mase de 3,6kg, in figura 6.30.b, este prezentats situatia In care bicictistul se deplaseaz cu viteza u, iar vantul sufla din lateral cu aceeasi vitezi v. Datorité propriei deplasit, biciclistul se sitnte ca gi cum ar fi “[ovit” din fafa de un vant care sult cu acecasi vitezi u cu care se deplaseaza biciclistul. Se va considera ca biciclistul se deplaseazi cu viteza: u=5 mls = 18 kof,Cele doud viteze de curgere a aerului se compun, iar viteza rezultanti de curgere a aerului w, se poate calcula astfel Astfel se objine W=1L18 mAs, iar aceasta vitezd de curgere 4 aerului care se va manifesta pe directia w produce'o presiune dinamica pes 75 Pa, care produce pe suprafata biciclistului sia bicicletei, o forts FA5N, echivalenti cu greutatea unei mase de 4,5kg, {in figura 6.30. este prezentat modul in care se descompune forta F care actioneazd asupra biciclistului in situatia prezentati anterior, in forta Fy datorata vantului si forta Fx datorata migearii biciclistului. Practic biciclistul “resimte” actiunea aceleiasi forte datorate vantului ca si in cazul 28.2, la care se adaugé forja F., datorati propriei deplastiri. Cu cat viteza de deplasare este mai mare, cu atét mai mare va fi $i rezistenfa aerului, resimfita ca o forté Fy. 6.4.4. Aerodinamica paletei turbinei Modul de comportare al paletei turbinei eoliene, la culrgerea aerului in jurul acesteia, va fi analizat cu ajutorul schemelor din figura 31, in care este prezentat profilul paletei intr-0 seotiune apropiata de varful paletei. Se considera paleta unei turbine de 450kW, avénd raza rotorului (lungimea paletei) de oca, 50m. fa Fig. 6.31. Schema unor procese de curgere a aerului in jurul paletei turbinei www. bonus.dk Jn figura 6.31.a este reprezentata situatia in care se considera ca paleta este fixa, iar directia vantului este perpendiculara pe suprafafa planului de rotate, adica suprafara descrisa de rotor in timpul deplasatii acestuia, Se considera de asemenea ca viteza vantului are aceeasi valoare v= 10 m/s =36 kin, ‘Aceast viteza a vantului produce asupra paletelor, o presiune dinamica avand valoarea pu = 60 Pa exact ca in cazul bicileistului, analizat anterior. Directia acestei presiuni este aceeasi cu directia vantului, adicé perpendiculara pe planul de rotatie al paletelor, respectiv pe fata lateral a acestore, Datorité formei particulare a profilului paletei, pe fala frontal a acesteia (Fata de directia de curgere a aerului), presiunea dinamnica a aerului produce dowd efecte diferite asupra paletei. Astfel, pe de-o parte paleta va fi supust unei actiuni care va tinde s& flambeze (indoaie) paleta inspre pilon, iar pe de alta parte, paleta va fi supusd unei actiuni motoare, care va tinde s& roteasca paleta. In consecinté, datorité formei particulate a profilului paletei, forta rezultanti cate actioneaza asupra paletei, are directia ugor diferitd de directia vitezei vantului, aga cum se observi $i tn figura 6.31.2.Dupé ce incepe si se producd rotatia paletei, sub actiunea motoare descrist anterior, datorata formei particulare a profilului, paleta va fi supusa atét actiunii datorate vitezei vantului, edt gi actiunii aerului, datorate propriei deplasari a paletei. Aceasté actitine este echivalenta cu cea care s-ar produce daci paleta ar riméne fix si aerul s-ar deplasa spre aceasta, cu. aceeasi viteza, dar in sens conttar deplastrii paletei. Aceasté situatie este reprezentaté in figura 31.b, pe care s-a notat viteza relativa de deplasare a aerului in planul de rotatie al paletei, cu u. Trebuie mentionat faptul cd viteza u de deplasare a acrului datorita rotatiei (avand directia tangentiala ta traiectoria circulars a paletei), este dliferita in lungul paletei, fiind mai redusa inspre butue gi mai mare inspre varful paletei. Aceasti vitezA poate fi calculata cu relatia: fn, 60 unde n, {rot/min] este turatia rotorului, respectiv a paletelor, iar r este raza pentru care se determina valoarea vitezei tangentiale u. Se observa c& viteza u, ptezinté 0 variafie liniara intre zona butucului, unde este minima (deoarece valoarea razei r este minima) si varf, unde este maxima (deoarece $i valoarea razei r este maxima). ‘Avand in vedere o% domeniul uzual de valori pentru turatia paletelor este de 20...400rot/min, 4n funotie de tipal paletelor, iar in cazul turbinelor cu diametrul mare al rotorului, aceast® turatie are valori reduse (20...40rot/min), se va considera o valoare a turatiei 30 rot/min, care reprezint o valoare normala. in consecinta, viteza tangential® datorat& rotatiei paletelor, va avea valori intre : u=0,5 m/s = 0,18 krnshi ‘in zona butueului, considerdnd c& raza acestuia este de 1m gi 25 mis=90 kmfh Ja varfat paletei, considerand lungimea acesteia de 50m Cele dowd viteze de curgere a aerului se compun, iar viteza rezultanta de curgere a aerului w, se poate calcula: m Weut |= s w= 10,01 m/s, u Astfel se obtine In baza paletei, respectiv w= 26,9 ws Ja varful paletei. Viteza de curgere a aerului care se va manifesta pe directia w produce o presiune dinamic& 60 Pa, Ja baza paletei, respectiv pu 466 Pa, Ja varfat paletet. Aceste presiuni dinamice, mai ales in zonele apropiate de vérful paletei, se manifesta sub forma unor forte considerabile asupra paletei Datoritd formei particulare a profituld paletel, acfiunea fortelor de presiune asupra acesteia se manifesta difert pe cele doud feje ale acesteia, Astfel se produce fenomenul de portanfa care va fi deseris ulterior. Efectul complex al profilului paletei asupra forte rezultante, se concretizeaz®, aga cum se observa in figura 6.31.b, in faptul c directia dupa care se manifesta forta rezultant’ F, difera substanfial fata de directia vantului,fiind perpendiculara pe aceasta. in figura 6.31.¢ se observa maniera in care forta rezultanté F se descompune dupa cele dowd directii importante si anume dupa directia vantului tn componenta F, (indicele a, provine din limba cengleza, de la termenul “air” care inseamna aet) si dupa directia de rotafie in componenta Fa (indicele 4, provine din limba engleza, de la termenul “drag” care Inseamna tractiune). Figura 31 prezinta at&t vitezele cat si fortele, in zona de la vArful paletei. Forfa F, care actioneaza perpendicular pe planul de rotatie, tinde si deformeze paleta prin flambare, spre pilonul de sustinere a avesteia. Forta Fs, careactioneaza pe directia de rotatie, va genera un moment motor, care asiguré antrenarea paletei in migcarea de rotatie Exist doud diferente majore intre forfele care se manifesta asupra paletei turbine! si cele care se manifest8 asupra biciclistuli Prima diferenta este aceea ca fortele care actioneaza asupra paletei sunt mult mai mati decat cole care actioncazi asupra biciclistului, datorita vitezelor rezultante ale véntului, mult mai mari in cazul paletelor turbinei eoliene, decat in cazul biciclistului. In aceste conditii, actiunea rezistenté a vantului, se manifesta in cazul paletei, mult mai puternic deca in cazul biciclistulu A doua diferenta este aceea c& datoritd formei particulare a profilului palete, forta rezultanté, se manifesta asupra paletei, pe o directie aproximmativ perpendiculaca pe directia vantului. Acest efect este datorat fenomenului de portanta, care prezinté 0 importanta deosebitd asupra. functiondtii turbinelor eoliene, pentru ci asigurd manifestarea fortei de tractiune asupra paletei. Fata de cazul biciclistului, care resimte actiunea vantului ca pe o rezistenta care trebuiie invins& printr-un efort suplimentar, in cazul paletei, efectul vantului este favorabil, deoarece produce antrenarea paletei in migearea de rotafie. Portanta este datoraté formei particulare a paletei, care determin’ comportarea complet diferits, din punct de vedere aerodinamic, a paletei fala de biciclist 6.4.5, Portanta Portanja este fenomenul aerodinamic de sustinere a unui corp in aer (plutire), datorits deplasirii corpului tn aer sau a aerului in jurul corpului, Portanta se manifesta iin alte fluide decat in ‘er, dar cele mai numeroase aplicatii tehnice sunt fntalnite pentru cazul in care fluidul considerat este 2erul, iar in continuare va fi analizat exclusiv cazul aerului. Cateva dintre cele mai cunoscute aplicatii ale fenomenului de portant sunt: evipile de avion, paletele elicelor de avion, paletele rotoarelor de clicopter, paletele de ventilator, paletele turbinelor eoliene, dar gi elicele de propulsie ale vaselor fluviale $i maritime. Forfa de sustinere a unui corp in aer, datorita deplasarii acestuia in aer sau datorita deplasteii aerului in jurul corpului, poarté tot denumirea de portant. Forga de portantd, sau simplu portanja, se manifesta pe directie perpendiculard fapa de directia de deplasare a corpului tn aer, saw a aerulud in jurul corpulu Manifestarea fenomenului de portanfa, poate fi explicaté prin aplicarea unei legi fundamentale a curgerii si anume legea lui Bernouli, cunoscuté atat in mecanica fluidetor, unde este dedusa din considerente mecanice, cat si in termotehnicd unde este dedusi din ecuatia principiului intdi al termodinamicii. Din punet de vedere matematic, aceasta lege se exprim prin ecuatia lui Bernouli, care poate fi scrisa sub forma: Pp, +P + peh, =p, +02 +pah, unde: + preprezinti presiunea statics; ~ preprezinta densitatea fluidului (in eazul considerat aet); ~ wreprezinta viteza de curgere a fluidului (in cazul considerat aer); + hreprezints inaltimea fata de pozitia considerata de referints; indicit 1 respectiv 2, reprezinti pozitiile sau stiri intre care se aplicA ecuatia considerata in cazul tuturor aplicatiilor fenomenului de portant menfionate anterior, deci si in cazul turbinelor eoliene, indlfimea poate fi consideraté constanta, deci ecuatia lui Bemouli se va serie sub forma: WE 2p + Pi tp : w : i : Termenul pare semnificatia de presiune dinainiea, asa cum s-a mai aritat anterior in adn! acestui capitolAnalizénd ecuatia {ui Bemouli, scrisé sub ultima forma prezentata, se constata c& suma dintre presiunea static’ si dinamica este constant, ceea ce inseamnd c& pe misurd ce creste presiunea dinamicd, deci viteza de curgere a aerului in jurul corpului, scade presiunea statica. Presiunea dinamica se manifesta pe directia de curgere, iar presiunea statica se manifesta cu egal intensitate in toate directiile. Astfel, la curgerea cu vitezi a unui fluid, se va manifesta cresterea presiunii pe directia curgerii, datorité componentei dinamicii a presiunii, dar gi sc&derea presiunii pe directie perpendiculara fata de directia curgerii. Fenomenul sc&derii presiunii statice, care insoteste curgerea acrului cu viteza, in lungal unor suprafefe, este evidentiat de experimental simplu ilustrat in figura 6.30. Fig. 6.32. Experientit pentru evidentierea manifestitii legii lui Bernouli www.bonus.dk Daca se apropie una de alta, dou foi de hartie indoite, ca tn figura 6.32 si se suflé aer printre acestea, in zona de iesire a acrului dintre foi, datoritt vitezci ridicate de curgere @ acrului, creste presiunea dinamicd (manifestats pe directia de curgere), dar scade presiunea statics (manifestata perpendicular pe directia de curgece). Astfel, asupra celor doud foi de hartie, pe fejele exterioare gi interioare se vor manifesta forle de presiune diferite. Pe fefele exterioare va actiona presiunea aimosfericd (neafectats de curgerea aerului in spatiul dintre foi), iar pe fetefe interioare va actiona presiunea statica (micgoratt datorita curgerii acrului). Efectul vizibil, ve fi cf cele dous foi de haitie se ‘vor apropia aga cum este sugerat fn figura 6.30. Analizand cu atenfie acest fenomen se constati cd forfele care determin’ apropierea celor dou foi de hattie, se manifesta asupra unor corputi (cele doud foi de hartie) in jurul cérora se deplaseazt acrul, iar directia pe care se manifest® aceste forte este perpendiculard pe directia curgerii. in consecinti se poate spune et fortele cate determin apropierea celor dowd foi de hartie prezintit caracteristcile fortei de portanfa, iar fenomenul care se manifest este tocmai cel de portanté. Analizind separat fiecare fonie de hértie in parte, se poate considera o& pentru fiecare din acestea, fenomenul de portant este determinat de deplasarea aerului cu viteze diferite pe cele doua fete. Pe fata unde viteza de curgere este mai mare, presiunea staticd scade in conformitate cu legea lui Bemouli, iar diferenta de presiune dintre cele doud fete da nastere fenomenului de portant’. Forta de portanta se manifesta, asa cum s-2 enunta deja, perpendicular pe directia de curgere.in cazut unui profil aerodinamic, aga cum sunt profilele dupa care sunt construite paletele turbinelor eoliene, dar si aripile de avion, elicele de avion, paletele rotorului de elicopter, etc., modul {in care se manifesta fenomenul de portanta va fi analizat cu ajutorul figurii 6.33. Fig. 6.33. Curgerea aerului in jurul unui profil aerodinamic www.bonus.dk Corputile care prezinté profile aerodinamice sunt compuse din dou’ suprafete, una denumita extrados, reprezentata in figura 6.33 prin partea superioars a profilului si una denumité intrades, repcezentat in figura 6.33 prin partea inferioari a profilului. Pentru a se manifesta fenomenul de portant’, profilul aerodinamic trebuie s& fie amplasat in curental de aer, aproximativ ca in figura 6.33. Aerul curge cu un debit constant, pe directia A-B, dinspre'A spre B. Dupa ce intélnese profilul aerodinamic, moleculele care compun curentul de aer se distribuie pe cele dou’ fete ale profilului Deoarece extradasul prezinta 0 curburii mult mai mare decat intradosul, moleculele de aer care inconjoara profitul aerodinamic prin zona in zona extradosului au de parcurs um traseut mai lung decat cele care inconjoara profilul erodinamic prin zona intradosului. Din acest motiy, viteza curentului de aer din zona extradosului este mai mare decat viteza curentului de aer din zona intradosului. Asa cum s-a arftat in experienfa anterioara, datoriti manifestarii legit lui Bernouli, asupra extradosulu profilului, unde viteza de cungere este mai mare, va actiona o presiune statica mai mica decat asupra intradosului, unde viteza de curgere este mai mica, in consecinja, datorita diferentei dintre presiunile statice, care se manifesta pe cele doud fefe ale profilului aerodinamic, asupra acestui profil se va manifesta, perpendicular pe directia de curgere a aerului o fortd, denumita portanta, care va actiona puternie asupra profilului aerodinamic. Datorité manifestarii fenomenulul de portanta, este posibil zborul avionelor avand greutate mai mare decit a aerului. In cazul paletelor turbinelor eoliene, fenomenul de portanta determina rotirea paletelor sub actiunea vantului, intr-un plan perpendicular pe directia acestuia, asa cum s-a aratat si in paragraful referitor la aerodinamica paletetor de turbina. ‘th exploatarea turbinelor eoliene, se constat8 cA la pornire, paletele se rotesc incet, dar pe masura ce intra fn regim normal de functionare, viteza de rotatie creste substantial fiind evidenta acceleratia la care sunt supuse paletele. Aceast& comportare poate fi explicaté tocmai prin faptul c& pe masura ce viteza de rotatie creste, comportarea aerodinamic& a paletelor, determina manifestarea tot mai accentuatt a fenomenului de portanta.6.4.6. Modificarea fortelor in lungul paletei Aerodinamica paletei si portanfa, aga cum au fost prezentate in paragrafele anterioare, se referd in principal la fenomenele care se manifest in zona de la varful paletei. [n continuare va fi analizata $i aerodinamica zonei de Ia baza paletei (in zona butucului). Comportarea acestei zone este usor diferita de cea de la varf, deoarece atat geometria cét si dimensiunile profilului sunt diferit, In figura 6.34, este prezentat schematic, efectul comportirii aerodinamice a paletei turbinei in zona, din apropierea butucului, a » 6 Fig. 6.34, Schema efectului curgerii a aerului in zona de la baza paletei turbinei ‘www.bonus.dk prima observatie care trebuie menfionata, este eceea vi in zona de la baza paletei, profilul acesteia este usor risucit fafii de zona de la varf, aga cum se observa gi in figura 6.34, fata de figura 6.331. in plus, dimensiunile paletei in zona de la bazi sunt mult mai mari decét tn zona de la varf, deoarece in acesati zona rezistenfa mecanict a paletei trebuie sé fie mult mai mare decét la virf, pentru ca aici trebuie preluate fortele care acfioneaza asupra paletei gi care tind st produc’ deformatii ale acesteia. ‘Cand paleta turbinei este in repaus, ca in fig. 6.34.4, sub actiunea vantului care sufla cu viteza vy, se manifest forfa F. Directia acestei forte este diferitt fara de directia vantului, deoarece profilul aerodinamic al paletei este rasucit, astfel incdt chiar si in absenta rotatiei paletei, se manifesta fntr-o arecare masura, efectul de portanti. Chiar daca viteza vantului este relativ redust (in situatiile analizate a fost considerat& o vitezi a vantului de 10m/s, ceea ce corespunde unei brize marine icoroase), forfa care se manifesti asupra profilului paletei in aceastA zona este destul de important’, deoarece dimensiunile profilutui paletei sunt mult mai mari tn aceasta zona, decat la varf. Datoritd risucirii profilului paletei, in zona de la baza si datorita dimensiunilor considerabile ale profilului tn aceastt zondi a paletei, este posibilA manifestarea unei forte de portanté, capabile si antreneze paleta in migcare de rotatie, deci si scoatt paleta din starea de repaus. Antrenarea paletei in migcarea de rotatie devine posibilé la viteze ale vntului de peste 4...Sm/s, Simultan cu antrenarea paletei in migcarea de rotatie, fafé de palets, aerul se va deplasa cu viteza relativa u, reprezentaté in figura 6.34.b, egal si de sens contrar ct viteza tangentiald a paletei in zona de la baza acesteia, Evident, in aceasta zona viteza tangentialé a paletei, este mult mai mica decat la varful acesteia. Prin compunerea celor doua viteze, v si u, se va obtine viteza rezultanta w, a aerului ‘care curge tn jurul profilului aerodinamic al paletei. Viteza vantului u, este aceeasi atat la varf cat sila baza, dar deoarece u este mult mai mica Ia baz decat Ia var, viteza rezultanta w, are la baza o directie mai apropiata de v, decat in zona de la varf. Deoarece directia rezultanta a aerului in zona bazei paletei, este diferité de directia viteze rezultante a acrului la varf, este evident c& pentru a obtine 0 comportare aerodinamicd favorabila si in zona de ta baza paletel, este necesar ca aceasta sf fie rasucita, aproximativ dupa directia rezultanta a vantului. ‘Analizand cele prezentate anterior, este evident ci pentru a fi posibila scoaterea paletei din Tepaus si antrenarea acesteia in migeatea de rotatie, necesard conversiei energie! eoliene in energie clectricd, paleta trebuie s4 fie mai résucita in zona bazei, decdt in zona vérfului. Pentru ca si comportarea aerodinamica a paletei in zona de la bazd sa fie c€t mai corect’, unghiul de rasucire al paletei trebuie s& corespunda cu viteza rezultantd a gerului in jurul profilului paletei in aceastd zon’. in figura 6.34.b, se observa ca forte de portanta rezultata la baza paletei turbinei coliene este petpendiculara pe ditectia rezultant& de curgere a aetuluiin figura 6.34.c, forta de portant’ F, este descompusa dupa directia vantului (spre pilonul turbinei eoliene) F, si dupa directia de rotatie Fa, aceasta comonenta fiind denumita fortd de tractiune “drag force” in limba englezi. Cu toate of vitezarezultant& a aerului tn jurul paletei este mai redust decat la varf, dimensiunile paletei in zona de la baza acesteia sunt considerabil mai mari decét in zona de la vart $i din acest motiv, forfele rezultate in zona de la baz, sunt comparabile cu cele manifestate Ja varful paletei. fn consecint, datorita risucirii continue a paletei, pe toatt lunginea acesteia se manifesta forfe de tracfiune, care contribuie la rotirea paletei. Momentul motor, determinat de manifestarea aceste forte, este cu atét mai mare cu cat zona de actiune a forjelor este mai apropiaté de vvarful paletei, deoarece spre varfereste bratul forte, 6.4.7. Geometria profilului paletei Cateva clemente ale geometriei profilului paletei sunt prezentate in figura 6.35. Astfel, unghiul dintte directia data de planul de rotatie gi coarda profilului, notat cu a, este denumit unghi de alae, Cooaia Phnulde taba w Fig. 6.35, Geometria profilului paletei www,bonus.dk Valoarea acestui unghi are o importanfa deosebiti asupra comportirii aerodinamice a profilului, in cazul paletelor turbinelor eoliene, valoarea unghiului de atac este mult mai mare in zona de la baza paletei, decat tn zona de la varf. Modificarea acestui unghi in lungul paletei, ereaz’ aspectutl rasucit al paletelor turbinelor eoliene, Unghiul dintre coarda si viteza rezultanté w, a aerului in jurul profilului paletei, notat cu b, in figura 6.35, are o valoare relativ constanta in lungul paletei, purtdnd denumirea de unghi setat (“seted angle” in limba englezi). Paleta este rasucitd in lungul acesteia, prin modificarea continua a unghiului de atac, tocmai pentru a se asigura o valoare constanta a unghiului b, deci pentru a se asigura aceleasi caracteristici ale curgerii aerului in jurul profilului aerodinamic, prin valoarea constanté a unghiului b. Faptul cf paletele turbinelor colicne sunt risucute, reprezinté doar una din particularitaile geometrice ale acestora. Pentru a avea o comportare acrodinamicé, mai bine adaptatd la vitezele Variabile ale vantulai, paletele turbinelor coliene prezint posibilitatea de a pivota in jurul locasuilui de fixare in butuc, ceea ce permite ajustarea unghiului de atac tn functie de viteze vingului in timpul functionai turbinei eoliene.