Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Agricultura
Master: Managementul si experetiza fondului funciar

Managementul rezidurilor agricole din judetul

Calarasi

Masterand
Muresanu Emanuel

Indrumator
Conf.univ.dr. Leonard ILIE

Bucuresti
2017

1
Cuprins
Cap. I Caracterizarea cadrului natural
1.1 Clima
1.2 Relieful
1.3 Geologia i litologia
1.4 Hidrografia i hidrogeologia
1.5 Vegetaia (natural i cultivat)
1.6 nveliul de soluri
Cap. II Stabilirea cantitilor de reziduuri organice
2.1 Suprafaa cultivat cu principalele culturi n judeul Calarasi
2.2 Producia agricol obinut la principalele culturi
2.3 Producia medie la hectar
2.4 Determinarea cantitii de biomas
2.5 Efectivele de animale n judeul Calarasi
2.6 Calculul cantitilor de N, P, K (kg/zi/an) provenite din sectorul zootehnic
2.7 Cantitatea de N raportat la suprafa
2.8 Cantitatea de P raportat la suprafa
2.9 Cantitatea de K raportat la suprafa
Concluzii

2
Cap. I Caracterizarea cadrului natural
1.1 Clima
n general,arealul pe care se afl situat oraul Clrai aparine zonei de clim continental, mai
puin moderat dect a altor regiuni din Romnia, cu ierni reci i veri clduroase. Temperatura
medie anual este de +11,2 C (n luna iulie media termic oscileaz n jurul valorii de 23 C, iar
n ianuarie se nregistreaz o medie de -3 C). Cea mai sczut temperatur nregistrat la
Clrai dateaz de la 8 ianuarie 1938 cnd s-a nregistrat -30 C, iar cea mai ridicat, de
+41,4 C, la 10 august 1951. Calculele de specialitate arat c municipiul Clrai beneficiaz de
un potenial caloric ridicat, a crui valoare ajunge la 125 kcal/cm2.
n ceea ce privete vnturile, zona n care se afl localizat oraul este sub influena celor de nord-
est (Crivul), a celor de sud-est (Austrul) i a celor de sud (Bltreul). Vnturile reci
accentueaz frigul n lunile de iarn, iar cele secetoase (Austrul n special) intensific aria i
uscciunea din timpul verii. Legat de frecvena i intensitatea vnturilor, staia meteorologic de
la Clrai nregistreaz un maxim n lunile aprilie (din direcia vest) i noiembrie (din direcia
nord). Valorile cele mai ridicate au fost nregistrate n anul 1957 cnd viteza vntului a depit
40 m/s.
Caracterul continental al climei este reliefat i de cantitile anuale de precipitaii ce cad pe
teritoriul oraului i n mprejurimile sale. Astfel, cantitatea medie anual de precipitaii este de
numai 500 mm, ca urmare a influenei ce o exercit curenii ascendeni care iau natere pe
suprafeele lacurilor i a braului Borcea din cauza temperaturii moderate a acestora pe tot timpul
anului. Anual se nregistreaz un maxim n lunile mai-iunie i un minim n lunile iulie-august,
perioad n care cerul este predominant senin, ceea ce favorizeaz aria i seceta, pentru a crei
combatere se folosesc pe scar larg irigaiile.
Stratul de zpad persist mai puin datorit nclzirilor ce se produc n timpul iernii; n medie
zpada ncepe s se topeasc la nceputul lunii martie. Numrul anual de zile cu strat de zpad
oscileaz n jurul cifrei de 30.
n timpul sezonului rece, stratul de zpad atinge cea mai mare grosime la sfritul lunii ianuarie
i nceputul lunii februarie. n mod obinuit, grosimile stratului de zpad sunt relativ reduse;
totui n ultimii ani, condiiile atmosferice au determinat producerea unor ninsori abundente i
aternerea unui strat deosebit de gros care a depit 1,5 metri (1954).

3
1.2 Relieful
Fiind aezat n partea de sud-est a Cmpiei Romne, relieful judeului Clrai este predominant
un relief de cmpie i lunc, singurele neregulariti reprezentndu-le vile de tasare, aa
numitele crovuri, precum i movilele, care ar putea fi mai degrab rezultatul interveniei omului.
Din punct de vedere al marilor uniti de relief, deosebim:
-Cmpia Brganului sudic, cuprins ntre Valea Ialomiei,Mostritea i Dunre, cu braul
Borcea; Cmpia Mmostitea, cuprins ntre Arge i Valea Mostitei; Lunca Dunrii, de la
Cscioarele i pn la Clrai, i Balta Borcei, ncepnd de la Clrai i pn la calea ferat
Feteti-Cernavod. Aceasta fiind, n mare parte, reprezentarea principalelor forme de relief, ar fi
de observat faptul c suprafeele cuprinse ntre principalele cursuri de ap -cmpurile- sunt bine
individualizate zonal, ele caracterizndu-se prin suprafee plane, cu altitudini situate, de regul,
ntre 25-50 m, fa de zonele de lunc i balt, cele mai noi forme de relief rezultate din
depunerile aluvionare ale Argeului, Dunrii i Borcei, care nu depesc 5-10m nlime fa de
nivelul mrii. Interesant este aspectul general al Blii Borcei, cu numeroase brae, cu grinduri
nalte pe margini,ce nchid depresiuni centrale mari, divizate n cuvete mai mici. Crovurile i
vile transversale, rezultate prin tasarea loessului, sunt i ele numeroase, printre cele mai
cunoscute alndu-se Valea Furciturilor, Valea Baba Ana, Valea Argovei, Valea Luica, Argovei,
Valea Luica s.a.

1.3 Geologia ilitologia

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul judetului Calarasi apartine reliefului de campie,
facand parte integranta din Campia Romana, subunitatea Campia Baraganului. Sub aspect
tectonic, Campia Romana reprezinta o vasta zona depresionara cunoscuta in literatura de
specialitate sub denumirea de platforma Valaha, care face parte din marea unitate structurala care
poarta numele de Platforma Moesica.
Geologic, pe teritoriul judetului apar formatiuni de varsta cuaternara, reprezentate prin depozite
loessoide, argile, nisipuri si pietrisuri. Structura geologica a judetului este alcatuita din doua etaje
structurale: fundamentul (paleozoic-mezozoica) si cuvertura sedimentara (neogena).
Fundamentul (soclul), care se scufunda treptat dinspre Dunare catre nord, este constituit din
formatiuni cristaline, peneplenizate, care s-au depus in trei mari cicluri, incepand cu paleoliticul
si terminand cu cretaciul. In partea de est a judetului sunt predominante depozite din paleozoice

4
(la adancimi de 1000 1500 m pana la 5 000 m), iar in partea de vest predomina depozitele din
carbonifer (paleozoic superior). Peste aceste depozite s-au depus sedimente mezozoice, jurasice
si cretacice, dominate de calcare. Acestea care au fost semnalate prin foraje, chiar sub aluviunile
Dunarii.

1.4 Hidrografia i hidrogeologia

Reeaua hidrografic este tributar n totalitate fluviului Dunrea, care delimiteaz la sud i sud-
est teritoriul judeului. n afara rurilor Arge i Dmbivia, care prin sectoarele lor inferioare
dreneaz partea de sud-est a judeului, celelalte cursuri de ap, de mai mic importan, aparin
reelei autohtone. Dintre acestea menionm: Mostitea, cu izvoarele n judeul Ialomia, precum
i sistemul Barza-Glui. De remarcat c n partea de nord-est a judeului, reeaua hidrografic
este prectic nul, singura suprafa cu luciu de ap din aceast zon fiind Lacul Jeglia. Dunrea
ud teritoriul judeului pe o distan de 154 de Km, din amonte de Cscioarele i pn la carea
ferat Feteti-Cernavod din Balta Borcei. n dreptul punctului de trecere frontier Chiciu (aflat
la o distan de 8 Km n amonte de Clrai), Dunrea de desparte n dou brae: Borcea, pe
stng, i Dunrea Veche,pe dreapta, care delimiteaz judeul Clrai de judeul Constana
Pe malul stng al Borcei s-a realizat un canal industrial (10 Km lungime) amenajat pentru a
permite barjelor ncrcate cu materii prime s ajung la S.C. Donasid S.A.. S-a realizat i un port
mineralier prevzut cu instalaii de ncrcare/descrcare i dane de acostare a navelor fluviale.
Canalul este traversat de un pod modern (cu 4 benzi de circulie) ce leag oraul de punctul de
trecere a Dunrii de la Chiciu-Ostrov (jud. Constana), fiind totodat i un excelent loc de pescuit
i antrenament pentru sporturi nautice. ntre cele dou brae ce nchid ntre ele Balta Borcei,
exist o legturdirect prin braul Bala, care joac un rol important n ceea ce privete repartiia
debitelor pe cele dou brae. Debitul mediu anual al fluviului este de 5470 mc/s la intrarea n
jude. Argeul intr n jude n apropierea localitii Budeti i se vars n Dunre n amonte de
Oltenia, traversnd judeuzl Clrai pe o lungime de 37 Km. Debitul mediu anual este mic la
intrarea n jude (56 mc/s) i crete sensibil la vrsare (73 mc/s) ca urmare a aportului rului
Dmbovia. n ceea ce privete lacurile, n judeul Clrai se ntlnesc n special lacuri
antropice, reprezentate prin iazuri rspndite, n majoritate pe valea Mostitei i afluenii
acestuia: Rasa, Luica, Zboil, Barza i Pasrea. Dintre lacurile naturale trebuie menionate, n
primul rnd, limanele fluviale din lungul Dunrii i anume: Mostitea, Glui i Potcoava.

5
Lacurile de lunc sunt reprezentate aici de Boianu i Ceacu din lunca Dunrii, Mitreni din lunca
Argeului i Ttarul din lunca Dmboviei.

1.5 Vegetaia (natural i cultivat)

Vegetaia primar de step a fost, aproape n totalitate nlocuit de culturile agricole, iar n
poriunile restrnse n care se mai afl vegetaie natural, aceasta este puternic degradat datorit
punatului excesiv. n condiii locale specifice (excessau deficit pronunat de umiditate, condiii
nefavorabile), apare o vegetaie diferit de cea caracteristic pentru condiiile zonale, numit
vegetaie intrazonal i azonal, fiind reprezentat de vegetaie psamofil (de nisipuri, localizat
n Cmpia Brganului).
Subzona de step este reprezentat prin pajiti stepice primare si derivate, care ocup arii destul
de restrnse, ndeosebi de-a lungul cilor ferate i a drumurilor rutiere, precum i pe izlazurile
comunale. Dar i pe aceste suprafee s-au rrit foarte mult speciile care erau altdat
caracteristice Brganului.
Pajitile naturale se pot identifica prin prezena urmtoarelor specii: pirul (Agropyrum
cristatum), jaleul (Salvia nemorosa), iarba arpelui (Echium vulgare), firua (Poa trivialis). Sunt
frecvente i gramineele din genul Brmus i Setaria. Caracterul stepic al acestor pajiti este
evideniat i de prezena speciilor de Andropogon ischaemuum i Eringium campestre, care
invadeaz punile de pe izlazurile comunale.
Vegetaia forestier este reprezentat de resturi ale fostelor pduri, care ocupaser suprafee
importante n judeul Clrai, specii ca stejarul brumriu (Quercus pedunculiflora), frasinul
(Fraxinus excelsior), mojdreanul, mrul i prul pdure, etc. Prin plantaii s-a intrdus salcmul
(Robinia pseudacacia) care reprezint o baz melifer important, motiv pentru care se cultiv
din ce n ce mai mult i n gospodriile populaiei, precum i n parcurile localitilor.
Subzona de balt este mai deosebit geobotanic, fiind format din specii mezofile, higrofile,
halofile i de nisipuri. Aceste asociaii vegetale i datoreaz existena condiiilor locale create de
prezena apelor curgtoare, lacurilor, blilor i dunelor de nisip de-a lungul vii fluviului
Dunrea. Pdurile sunt formate din specii reprezentative precum salcia (Salix alba), plopul
(Populus alba), frasinul (Fraxinus excelsior). Prin aspectul lor pitoresc, atrag la odihn i
agrement oamenii din localitile nvecinate. n zvoaiele de plopi i salcie vegeteaz natural i
cteva specii de liane i vi slbatic (Vitis silvestris), precum i ctina roie (Tamarix galica)

6
dezvoltat ndeosebi pe solurile nisipoase i srturoase. Tot aici ntlnim tufiuri de mure i
zmeur.
Vegetaia de mlatin i cea acvatic din lacuri i bli este reprezentat prin stuf (Carex
acutiformic, Carex riparia), sgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vscul de ap (Myriophyllum
spicatum) i, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) i galbeni (Nuphar laleum). n lunc mai cresc
i alte specii ierboase ca: feriga de balt, volbura de balt, piciorul cocoului, izma de balt,
elina slbatic, etc. n ap puin adnc de la marginea lacurilor i blilor se ntlnete o specie
de alg, numit mtasea broatei (Spirogyra).

1.6 nveliul de soluri

Pe teritoriul judetului Calarasi, solurile sunt variate si au o fertilitate ridicata. Cea mai mare parte
a judetului este acoperita de diferite tipuri de cernoziomuri (cernoziomuri carbonatice,
cernoziomuri propriu-zise, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale) si din soluri
aluvionale.

7
 Cap. II Stabilirea cantitilor de reziduuri organice
2.1 Suprafaa cultivat cu principalele culturi n judeul Calarasi
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de Macroregiuni, regiuni de dezvoltare Media
Principalele culturi 2010 2011 2012 2013 2014 2015
proprietate si judete
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare
Secara Total Calarasi 150 : 22 14 19 54 43.16667
Grau - total Total Calarasi 146080 135718 137505 121079 119109 120803 130049
Orz Total Calarasi 29072 25686 29676 38558 45673 33509 33695.67
Porumb boabe Total Calarasi 64118 95107 124097 105521 95164 109463 98911.67
Leguminoase pentru
Total Calarasi
boabe 5332 6065 9800 4988 4615 5098 5983
Floarea soarelui Total Calarasi 62370 73644 72274 59114 45125 39527 58675.67
Rapita Total Calarasi 65744 35939 13074 46859 56962 47896 44412.33
Soia boabe Total Calarasi 5637 3896 6685 6638 7714 16753 7887.167
Sfecla de zahar Total Calarasi : 27 : : : : 4.5
Cartofi - total Total Calarasi 428 354 272 142 264 189 274.8333
Legume - total Total Calarasi 3047 2685 2273 1928 1972 1811 2286
Furaje perene Total Calarasi 11395 10868 12196 8137 7823 7862 9713.5
Lucerna Total Calarasi 6528 6957 8836 6877 6937 6741 7146

8
2.2 Producia agricol obinut la principalele culturi
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de Macroregiuni, regiuni de Media
Principalele culturi 2010 2011 2012 2013 2014 2015
proprietate dezvoltare si judete
UM: Tone
Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone
Secara Total Calarasi 245 : 33 48 49 328 117.1667
Grau comun Total Calarasi 363890 546274 394982 555238 503818 618336 497089.7
Grau dur Total Calarasi 877 2595 814 767 641 61 959.1667
Orz si orzoaica Total Calarasi 111128 132602 107604 194883 197272 185239 154788
Porumb boabe Total Calarasi 317809 503269 404313 662008 616521 584339 514709.8
Leguminoase pentru boabe Total Calarasi 8580 11587 20748 9649 9029 9376 11494.83
Floarea soarelui Total Calarasi 104097 140610 126409 141098 109410 95973 119599.5
Rapita Total Calarasi 134236 73396 16734 140096 156822 138587 109978.5
Soia boabe Total Calarasi 19307 12658 14811 16114 24659 40306 21309.17
Sfecla de zahar Total Calarasi : 216 : : : : 36
Cartofi timpurii,semitimpurii
Total Calarasi
si de vara 2122 3474 3447 1489 4385 2350 2877.833
Cartofi de toamna Total Calarasi 1214 2268 916 503 632 412 990.8333
Legume - total Total Calarasi 32545 28653 23338 29369 26071 25404 27563.33
Lucerna-in echivalent masa
Total Calarasi
verde 107076 112937 114409 138816 113914 115768 117153.3
Trifoi-in echivalent masa
Total Calarasi
verde 972 1143 1092 1560 3462 3081 1885
Furaje verzi anuale Total Calarasi 39835 36290 52666 33487 34593 43052 39987.17

9
 2.3 Producia medie la hectar
Ani

Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Media
Forme de Macroregiuni, regiuni de
Principalele culturi
proprietate dezvoltare si judete UM: Kg/ ha

Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme Kilograme

Secara Total Calarasi 1633 : 1500 3429 2579 6074 2535.83333

Grau - total Total Calarasi 2497 4044 2878 4592 4235 5119 3894.16667
Orz Total Calarasi 3166 4297 3105 4666 4093 5147 4079
Porumb boabe Total Calarasi 4957 5290 3258 6274 6475 5338 5265.33333
Floarea soarelui Total Calarasi 1669 1909 1749 2387 2425 2428 2094.5
Rapita Total Calarasi 2042 2042 1280 2990 2753 2893 2333.33333
Soia boabe Total Calarasi 3425 3249 2216 2428 3197 2406 2820.16667
Sfecla de zahar Total Calarasi : 8000 : : : : 1333.33333
Cartofi - total Total Calarasi 7290 15605 15235 13056 18515 13937 13939.6667
Furaje perene Total Calarasi 12256 13474 11551 18357 15899 16267 14634
Lucerna (in
echivalent masa Total Calarasi
verde) 16403 16233 12947 20186 16421 17174 16560.6667

10
2.4 Determinarea cantitii de biomas
Fractiunea de substanta uscata, in biomasa, de deasupra solului (FracDM)
Anul 2010

FracDM Media
Principalele culturi
UM: Tone
Tone Tone
Secara 3,2-3,8 3,5
Grau comun 3,63890-6,18336 4,91113
Grau dur 1,6-2,595 2,0975
Orz si orzoaica 1,07604-1,97272 1,52438
Porumb boabe 3,17809-6,16521 4,915095
Leguminoase pentru boabe 8,580-11 9,795
Floarea soarelui 9-14 11,5
Rapita 7-16 11,5
Soia boabe 12-26 19
Sfecla de zahar 1-2,16 1,58
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
1,489-4,385 2,937
Cartofi de toamna 4,12-6,8 5,46
Legume - total 2,54-3,2 2,87
Lucerna-in echivalent masa verde 1,07076-1,15768 1,11422
Trifoi-in echivalent masa verde 2,05-4,7 3,225
Furaje verzi anuale 3,3487-5,266 4,30735

11
Anul 2011

FracDM Media
Principalele culturi
UM: Tone
Tone Tone
Secara 3.3 -3.8 3.55
Grau comun 3.6389 -6.36 4.99945
Grau dur 1.5 -2.595 2.0475
Orz si orzoaica 1.604 -1.927 1.7655
Porumb boabe 3.809 -6.161 4.985
Leguminoase pentru boabe 0.58 -1.1587 0.86935
Floarea soarelui 0.95973 -1.498 1.228865
Rapita 0.73396 -1.6734 1.20368
Soia boabe 1.2658 -4.0306 2.6482
Sfecla de zahar 2.16 -3.41 2.785
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
1.489 -4.85 3.1695
Cartofi de toamna 0.412 -2.268 1.34
Legume - total 2.544 -3.245 2.8945
Lucerna-in echivalent masa verde 1.7076 -2.53 2.1188
Trifoi-in echivalent masa verde 0.972 -3.462 2.217
Furaje verzi anuale 3.487 -5.26 4.3735

12
Anul 2012

FracDM Media
Principalele culturi
UM: Tone
Tone Tone
Secara 2.6 -3 2.8
Grau comun 3.9 -6.6 5.25
Grau dur 1.5 -2.95 2.225
Orz si orzoaica 1.04 -1.27 1.155
Porumb boabe 3.09 -6.61 4.85
Leguminoase pentru boabe 0.68 -1.7 1.19
Floarea soarelui 0.9973 -1.98 1.48865
Rapita 0.3396 -1.34 0.8398
Soia boabe 1.658 -4.306 2.982
Sfecla de zahar 2.6 -3.1 2.85
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
1.89 -4.5 3.195
Cartofi de toamna 0.42 -2.68 1.55
Legume - total 2.54 -3.45 2.995
Lucerna-in echivalent masa verde 1.076 -2.3 1.688
Trifoi-in echivalent masa verde 0.72 -3.2 1.96
Furaje verzi anuale 3.87 -5.6 4.735

13
Anul 2013

FracDM Media
Principalele culturi
UM: Tone
Tone Tone
Secara 2.4 -3.1 2.75
Grau comun 3.2 -6.3 4.75
Grau dur 1.6 -2.5 2.05
Orz si orzoaica 1.14 -1.7 1.42
Porumb boabe 3.19 -6.1 4.645
Leguminoase pentru boabe 0.8 -1.9 1.35
Floarea soarelui 0.73 -1.8 1.265
Rapita 1 -1.57 1.285
Soia boabe 1.8 -3.6 2.7
Sfecla de zahar 2.9 -4.29 3.595
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
1.9 -3.3 2.6
Cartofi de toamna 2 -2.74 2.37
Legume - total 2.54 -3.59 3.065
Lucerna-in echivalent masa verde 1.76 -2.45 2.105
Trifoi-in echivalent masa verde 2.2 -3.13 2.667
Furaje verzi anuale 3.7 -4.95 4.325

14
Anul 2014

FracDM Media
Principalele culturi
UM: Tone
Tone Tone
Secara 2 -3.51 2.755
Grau comun 2.78 -6.34 4.56
Grau dur 1.65 -2.5 2.075
Orz si orzoaica 1.64 -3.2 2.42
Porumb boabe 3.59 -4.54 4.065
Leguminoase pentru boabe 1 -2.35 1.675
Floarea soarelui 1.54 -2.16 1.85
Rapita 1.4 -2.89 2.145
Soia boabe 1.658 -2.56 2.109
Sfecla de zahar 2.799 -3.65 3.2245
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
2 -3.463 2.7315
Cartofi de toamna 1.89 -2.7664 2.3282
Legume - total 2.4 -3.569 2.9845
Lucerna-in echivalent masa verde 2.6 -3.54 3.07
Trifoi-in echivalent masa verde 2.65 -3.79 3.22
Furaje verzi anuale 3.12 -5.16 4.14

15
Anul 2015

FracDM Media
Principalele culturi
UM: Tone
Tone Tone
Secara 1.98 -2.51 2.245
Grau comun 2.8 -4.34 3.57
Grau dur 1.5 -3.5 2.5
Orz si orzoaica 1.6 -2.97 2.285
Porumb boabe 3.9 -4.8 4.35
Leguminoase pentru boabe 1.3 -2.5 1.9
Floarea soarelui 1.58 -2.23 1.905
Rapita 1.74 -3.3 2.52
Soia boabe 2.97 -3.465 3.2175
Sfecla de zahar 2.9 -3.5 3.2
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara
3 -4.63 3.815
Cartofi de toamna 1.9 -2.74 2.32
Legume - total 3 -3.9 3.45
Lucerna-in echivalent masa verde 3.26 -4 3.63
Trifoi-in echivalent masa verde 2.555 -3.25 2.9025
Furaje verzi anuale 3.662 -4.6 4.131

16
Fractiune substanta uscata , in biomasa, in sol.

Reziduuri in sol RBG

Principalele culturi

Secara 0.268
Grau comun 0.268
Grau dur 0.268
Orz si orzoaica 0.68
Porumb boabe 0.255
Leguminoase pentru boabe 1.5
Floarea soarelui 0.255
Rapita 500
Soia boabe 1.5
Sfecla de zahar 500
Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara 540
Cartofi de toamna 540
Legume total 500
Lucerna-in echivalent masa verde 3
Trifoi-in echivalent masa verde 3
Furaje verzi anuale 0.255

17
Coninutul n azot al reziduurilor culturilor agricole (NAG, kg N/kg substan uscat)

NAG
Ghid IPCC 2006,
kg N/kg s.u. Pentru comparaie cu datele primare, %
Principalele culturi
Secara 0.005 0.5
Grau comun 0.006 0.6
Grau dur 0.006 0.6
Orz si orzoaica 0.007 0.7
Porumb boabe 0.006 0.6
Leguminoase pentru boabe 0.008 0.8
Floarea soarelui 0.006 0.6
Rapita 0.027 2.7
Soia boabe 0.008 0.8
Sfecla de zahar 0.008 0.8
Cartofi timpurii,semitimpurii
si de vara 0.015 1.5
Cartofi de toamna 0.015 1.5
Legume - total 0.008 0.8
Lucerna-in echivalent masa
verde 0.008 0.8
Trifoi-in echivalent masa
verde 0.008 0.8
Furaje verzi anuale 0.008 0.8

18
Stabilirea cantitatii de biomasa
Anul Cultura
Cartofi Lucerna-in Trifoi-in Furaje
Leguminoase pentru Floarea Soia Sfecla de timpurii,semitimpu echivalent masa echivalent masa verzi
2010 Secara Grau comun Grau dur Orz si orzoaica Porumb boabe boabe soarelui Rapita boabe zahar rii si de vara Cartofi de toamna Legume - total verde verde anuale
Productie medie CropT 245 363890 877 111128 317809 8580 104097 134236 19307 2122 1214 32545 107076 972 39835
Biomasa FacDM 3.5 491 2 2 5 10 11.5 11.5 19 1.58 2.937 5.46 2.87 1.11422 3.225 4.3075
Biomasa in sol 66 98 0.235036 75.56704 81.041295 12.87 26.54474 67118 28.9605 1145.88 655.56 16272.5 321.228 2.916 10.15793
Total biomasa 69 589 2 77 86 23 38 67130 48 2 1149 661 16275 322 6 14
Continut de azot 0.3458 3.53181312 0.013995216 0.53963994 0.51573834 0.18132 0.228268 1812.4965 0.383684 0.01264 17.232255 9.9153 130.20296 2.57873776 0.049128 0.115723

Anul Cultura
Cartofi Lucerna-in Trifoi-in Furaje
Leguminoase pentru Floarea Soia Sfecla de timpurii,semitimpu echivalent masa echivalent masa verzi
2011 Secara Grau comun Grau dur Orz si orzoaica Porumb boabe boabe soarelui Rapita boabe zahar rii si de vara Cartofi de toamna Legume - total verde verde anuale
Productie medie CropT 546274 2595 132602 503269 11587 140610 73396 12658 216 3474 2268 28653 112937 1143 36290
Biomasa FacDM 3.55 4.99945 2.0475 1.7655 5 1 1.22887 1.20368 2.6482 2.785 3.1695 1.34 2.8945 2.1188 2.217 4.3735
Biomasa in sol 0 146 0.69546 90.16936 128.333595 17.3805 35.85555 36698 18.987 108 1875.96 1224.72 14326.5 338.811 3.429 9.25395
Total biomasa 4 151 3 92 133 18 37 36699 22 111 1879 1226 14329 341 6 14
Continut de azot 0.01775 0.908405292 0.01645776 0.64354402 0.79991157 0.1459988 0.222506 990.8785 0.173082 0.88628 28.1869425 18.3909 114.635156 2.7274384 0.045168 0.10902

19
Anul Cultura
Cartofi Lucerna-in Trifoi-in Furaje
Leguminoase pentru Floarea Soia Sfecla de timpurii,semitimpu echivalent masa echivalent masa verzi
2012 Secara Grau comun Grau dur Orz si orzoaica Porumb boabe boabe soarelui Rapita boabe zahar rii si de vara Cartofi de toamna Legume - total verde verde anuale
Productie medie CropT 33 394982 814 107604 404313 20748 126409 16734 14811 0 3447 916 23338 114409 1092 52666
Biomasa FacDM 2.8 5.25 2.225 1.155 5 1 1.48865 0.8398 2.982 2.85 3.195 1.55 2.995 1.688 1.96 4.735
Biomasa in sol 9 106 0.218152 73.17072 103.099815 31.122 32.2343 8367 22.2165 0 1861.38 494.64 11669 343.227 3.276 13.42983
Total biomasa 12 111 2 74 108 32 34 8368 25 3 1865 496 11672 345 5 18
Continut de azot 0.05822 0.666631056 0.014658912 0.52028004 0.64769889 0.258496 0.202338 225.93167 0.201588 0.0228 27.968625 7.44285 93.37596 2.75932 0.041888 0.145319

Anul Cultura
Cartofi Lucerna-in Trifoi-in Furaje
Leguminoase pentru Floarea Soia Sfecla de timpurii,semitimpu echivalent masa echivalent masa verzi
2013 Secara Grau comun Grau dur Orz si orzoaica Porumb boabe boabe soarelui Rapita boabe zahar rii si de vara Cartofi de toamna Legume - total verde verde anuale
Productie medie CropT 48 555238 767 194883 662008 9649 141098 140096 16114 0 1489 503 29369 138816 1560 33487
Biomasa FacDM 2.75 4.75 2.05 1.42 5 1 1.265 1.285 2.7 3.595 2.6 2.37 3.065 2.105 2.667 4.325
Biomasa in sol 13 149 0.205556 132.52044 168.81204 14.4735 35.97999 70048 24.171 0 804.06 271.62 14684.5 416.448 4.68 8.539185
Total biomasa 16 154 2 134 173 16 37 70049 27 4 807 274 14688 419 7 13
Continut de azot 0.07807 0.921322704 0.013533336 0.93758308 1.04074224 0.126588 0.22347 1891.3307 0.214968 0.02876 12.0999 4.10985 117.50052 3.348424 0.058776 0.102913

20
Anul Cultura
Cartofi Lucerna-in Trifoi-in Furaje
Leguminoase pentru Floarea Soia Sfecla de timpurii,semitimpu echivalent masa echivalent masa verzi
2014 Secara Grau comun Grau dur Orz si orzoaica Porumb boabe boabe soarelui Rapita boabe zahar rii si de vara Cartofi de toamna Legume - total verde verde anuale
Productie medie CropT 49 503818 641 197272 616521 9029 109410 156822 24659 0 4385 632 26071 113914 3462 34593
Biomasa FacDM 2.755 4.56 2.075 2.42 4 2 1.85 2.145 2.109 3.2245 2.7315 2.3282 2.9845 3.07 3.22 4.14
Biomasa in sol 13 135 0.171788 134.14496 157.212855 13.5435 27.89955 78411 36.9885 0 2367.9 341.28 13035.5 341.742 10.386 8.821215
Total biomasa 16 140 2 137 161 15 30 78413 39 3 2371 344 13038 345 14 13
Continut de azot 0.079435 0.837499344 0.013480728 0.95595472 0.96766713 0.121748 0.178497 2117.1549 0.31278 0.025796 35.5594725 5.154123 104.307876 2.758496 0.108848 0.10369

Anul Cultura
Cartofi Lucerna-in Trifoi-in Furaje
Leguminoase pentru Floarea Soia Sfecla de timpurii,semitimpu echivalent masa echivalent masa verzi
2015 Secara Grau comun Grau dur Orz si orzoaica Porumb boabe boabe soarelui Rapita boabe zahar rii si de vara Cartofi de toamna Legume - total verde verde anuale
Productie medie CropT 328 618336 61 185239 584339 9376 95973 138587 40306 0 2350 412 25404 115768 3081 43052
Biomasa FacDM 2.245 3.57 2.5 2.285 4 2 1.905 2.52 2.52 3.2175 3.815 2.32 3.45 3.63 2.9025 4.131
Biomasa in sol 88 166 0.016348 125.96252 149.006445 14.064 24.47312 69293.5 60.459 0 1269 222.48 12702 347.304 9.243 10.97826
Total biomasa 90 169 3 128 153 16 26 69296 63 3 1273 225 12705 351 12 15
Continut de azot 0.450745 1.015704288 0.015098088 0.89773264 0.92013867 0.127712 0.158269 1870.9925 0.503832 0.02574 19.092225 3.372 101.6436 2.807472 0.097164 0.120874

21
2.5 Efectivele de animale n judeul Calarasi
Ani
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de Macroregiuni, regiuni de Media
Categorii de animale 2010 2011 2012 2013 2014 2015
proprietate dezvoltare si judete
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Bovine Total Calarasi 21375 20807 20501 20196 21903 22226 21168
Juninci Total Calarasi 653 520 1288 1319 1486 1483 1124.833
Vaci si bivolite Total Calarasi 10102 10914 9073 9179 9643 9871 9797
Porcine Total Calarasi 135002 134602 142393 145155 147692 144945 141631.5
Scroafe de prasila Total Calarasi 12633 11582 12841 12250 11809 12392 12251.17
Scrofite pentru
Total Calarasi
reproductie 3306 2310 2519 2338 2700 2779 2658.667
Ovine Total Calarasi 115765 127701 128498 133788 135750 138220 129953.7
Oi si mioare Total Calarasi 95724 104176 104313 105925 104233 105550 103320.2
Caprine Total Calarasi 30999 33333 29137 31096 33324 33316 31867.5
Capre Total Calarasi 23930 24950 22127 23724 25041 24394 24027.67
Cabaline Total Calarasi 9402 10393 10269 10326 9051 9187 9771.333
Cabaline de munca Total Calarasi 8555 7794 7198 7119 7650 7974 7715
Pasari Total Calarasi 4323646 3390949 3544064 3469275 3438314 4530915 3782861
Pasari ouatoare
Total Calarasi
adulte 1429694 1324878 1312081 1266419 1217361 1262430 1302144

22
 2.6 Calculul cantitilor de N, P, K (kg/zi/an) provenite din sectorul zootehnic

Specia Greutatea, Coninutul zilnic de nutrieni Coninutul anual de nutrieni

Kg N P K N P K

kg/zi kg/an

Viei sugari 0-50 0.054 0.01 0.038 19.71 3.65 13.87

Viei (0,3-1 an) 50-250 0.222 0.04 0.148 81.03 14.6 54.02
Bovine (1-2 ani) 250-600 0.165 0.054 0.118 60.225 19.71 43.07
Vaci de lapte >400 0.096 0.014 0.071 35.04 5.11 25.915
Porci 98 0.036 0.012 0.022 13.14 4.38 8.03
Porci la ngrat 68 0.031 0.01 0.02 11.315 3.65 7.3
Porci la ngrat 90 0.041 0.014 0.027 14.965 5.11 9.855
Scroafe gestante 125 0.028 0.01 0.018 10.22 3.65 6.57
Scroafe cu purcei 170 0.104 0.035 0.068 37.96 12.775 24.82
Vieri 160 0.035 0.012 0.023 12.775 4.38 8.395
Oi 45 0.02 0.003 0.015 7.3 1.095 5.475
Psri reproducie 1.8 0.001 0.0005 0.0005 0.365 0.1825 0.1825
Psri ngrat 0.9 0.001 0.0002 0.0003 0.365 0.073 0.1095
Cai 450 0.123 0.021 0.077 44.895 7.665 28.105

23
Suprafaa de teren n necesar pentru un animal la 100 ha

Ani
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Forme de Macroregiuni, regiuni de
Categorii de animale 2010 2011 2012 2013 2014 2015
proprietate dezvoltare si judete
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Bovine Total Calarasi 5 4,9 4,9 4,9 5,3 5,6
Vaci, bivolite si
Total Calarasi
juninci 2,5 2,7 2,5 2,5 2,7 2,8
Porcine Total Calarasi 32,3 32,6 34,5 35,6 36,3 37
Scoafe de prasila Total Calarasi 3 2,8 3,1 3 2,9 3,2
Ovine si caprine Total Calarasi 34,4 38,2 37,4 39,7 40,7 43
Oi, mioare si capre Total Calarasi 28 30,6 30 31,2 31,1 32,6

24
2.7 Cantitatea de N raportat la suprafa

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Suprafata (ha) 399901 396946 416710 399855 391377 389706
Cantitatea (tone/an) 14210 14210 14210 14815 25019 14815

2.8 Cantitatea de P raportat la suprafa

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Suprafata (ha) 399901 396946 416710 399855 391377 389706
Cantitatea (tone/an) 6002 6170 6002 2778 5035 2778

2.9 Cantitatea de K raportat la suprafa

Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Suprafata (ha) 399901 396946 416710 399855 391377 389706
Cantitatea (tone/an) 912 1116 912 330 2121 330

25
Concluzii

Analizand suprafata cultivata la din Calarasi , se poate remarca ca la nivel judetean se cultiva in
mare parte grau , porumb, floarea soarelui si rapita .
Totodata din analiza privind productia medie la hectar obtinuta pe intreaga suprafata a judetului
Calarasi , reiese faptul ca se obtin productii foarte bune la cultura de cartofi dar si la lucerna
(echivalent in masa verde).
Analizand cantitatea de N,P, K pe suprafata cultivata a judetului Calarasi se poate remarca:
Cantitatea de N a ramas neschimbata intre anii 2010-2012, urmand mai apoi sa creasca ,
ajungand in anul 2014 la nu mai putin de 25019 tone de N pe an.
P se adauga in cantitati desctul de mari , pornind in anul 2010 de la valoarea 6002, tone
pe an urmand o scadere in 2015 de 3224 tone, comparativ cu valoarea din anul 2010.
Cantitatea de K raportata la suprafata studiata in anii de referinta 2010-2015 m atinge
valoarea maxima de 2121 tone pe an si valoarea minima de 330 tone pe an , atinsa in
anii 2013-2015.
Bineinteles ingrasamintele cu N,P,K sunt folosite si in zootehnie , dar nu au valori ridicate
ca in agricultura.
Tragand o concluzie finala asupra rezidurilor agricole din judetul Calarasi, este de preferat sa
se acorde o mai mare atentie si o mai buna gestionare atat in sectorul agricol cat si in
sectorul zootehnic astfel incat sa nu se ajunga la pagube ecologice sau sa afecteze productia
culturilor sau a animalelor.

26
27