p

UNiVERZ-3TATEA DIN BU OURF6T1 1

FACULIATEA DE MERE I FILOSOFIE

cu.% 13,56.

TUDOR InAHU -

,
ri r
C tt f

DE 1

I0
1

1 ti ft IA EITERVIRII PME MODE EN F. I

4 g ,,,.--ft
1

I
d . L. k ... .., 0 A r i': A ti,._ v. I ,
4 1 L. ....., :, ... , , ,
.0.
i

; 1

1
1

.
NOTE STEN,03;7AF&A1E 1

I
I
1

1544 -- 1945 1
x
i

-
1 ......,1740111wypawsweor,",,,LeTr.,7 ,muev.um,LOW9WIWN.T.Irnirs.o......-*,,.. i

www.dacoromanica.ro
 ' -;h-C,AD wwA

t
f . .
t
<

.1".
I .:.;
.

--
, " _

..S. e

'1 if

_.
%

et' .11. ": ERELEIGER/ I-a

.-
. ,

- ,

,..
Incepem astgzi cursul, dupa o foarte
lunga vacant-a, datoritd unor imprejurgri pe ca-
re nu /e-am dorit, pe care adeseori le.ar de.
-olans sl care ne-au _nut departe atata vrerge
de preocuparile noastre; ii tncepem In nigte .

momente in care din toate puterile noastre su-

fletesti dorim sa fim utili noastre:Cled
ca nu putem mai bine sa ne prozatim DPnt-cru ac-
tivitatea pe care o inauz.urcim astn!i, dectIt con-
sacrand un gaud dan i emotionat ru inner-
cate,pe care este datoria Dva,, a tine-,etuluit,
5i a noastr-a care v'e, ducem. Rrija i dorim s. vg.
indrumaml s'o recoustpuim Problema care se pu-
ne de pe acum, cand durerile noastre nu s-unt In.
ca la afarcitul lor, este marea problaz'a a re-
.
.

oonstruciiief. tgrii, reconstructia reran r ma-

toriela, gi cred ca nu pronun 0 a2irma!4ie de .

ci-ncumstanta cand .-vun ca invatamLntill eateti-

cei,la Unirsitat ner-te fi pus pe buna dreg,
www.dacoromanica.ro
. , .
 Ti 561280 IN&
4. -

tate in legaturA cu aceste preocupari grave ale

,
momentului.' In adsvir, domnisoarelor $i domnilari
arta, care va alcatui in cursul acsmtui an si
mai tarziu obiectul preocuparilor noaEtre, este
i forma cea mai .inalt a puterilor cart cladenc :'
Sunt in lune& aceasta puteri care distruputori ,

ale dissoluiei, ale descompunerei. In arta ina4 -

triumfd tndemnnl de a construi al omului: fi tu-

. trucat in ansamblul cursurilor pe care intenic-
nez eh le desvolt in acest an, urmand !A-1,P. pun
atatea probleme de arta, voiu &Tea desigur ()ea-
zia s lamurescgi principille care stau la ta- .

I
za oricarei opera de cremie, cred ca yea caeii-
ga impreuna uncle Imnini 4 In legatura au ope- 2

ra de reconstruct/. care, aq dori sa n'c uita!g,

nioiun moment, trebue sift riman& inta sa.,:e. a
tuturor eforturilor neastre,- =,-.,:_,:::-i. '.j;i-_:, r
,: Vam voltit de f4pamblul cursurilor nma-
etre in acest an,' In adeTitr, in cele patru ore
de curs anunate, voiu detvolta trei problem
;
.-,,.., depsebite. Intaiu, la cursul de Istoria litera-
turii romine moderne, van face un curs dew-re-
Ion Luca c'aragiale: Un al &Ale* curs, tot tnce
e_rul acestei catedre,pe care o 70i suplini pand
la chemarea unui titular, voiu desvolta un cuts
.de Metocicje literarA. La aceet curt vtiu tn-
cerc-a ..1-'1771resc problene necesare viitorvlrl
.. _ ..

www.dacoromanica.ro
rk 7 1
 5 - .J.17,177 ,
-
prefescr de literatera i,tn special, de lite-
ratura romanI. Voiu face la cursul de Estetica
ce incepe mAine
. ci va continua In fiecare Vineri
.
un curs de estetici coneaorat proble-
melor filosofice ale esteticel.-
Prin urmare, astgAi incep curmul de Is-
_. .

Voila literaturii moderne inchinat operei mare-

. ,

tui Ion Luca Caragiele. DesiEur, luand cunoTtin-

4 de aceasta intentie a mea, Dvs., Teti spune
poate c aoesta este mai deGrabA un curs de cri-
tical. literara decat de istorie literara.
S'a sincit nevoie in Facultatea noastra
in ultimii ani, a unei expuneri de ansambln sau
oel putin a unei expuneri limitate la o epocI
_ , ...
mai mult sau mai putin larE'a din istoria lite-
. ;
raturii romane*ti. De ani de zile nu s'a Mout
. .

,,
la cursul de istoria literaturii romane o ast-
fel de expunere. Yeiu incerca r nu desames(
sporai4a Dvs., restrang&nd obiectul expunerilar
. . ..-..., -_. . _ .. .
1

mele din acest an, asuprs operei lui Ion Luca

7 : :' . . : : r., . . ,. . , ..

...
Caragiale. In adevar, deci cursul pare mai de-
grab un curs de critic& docat de istorie lite-
rarA, eu -.,
cred cti el va aparine cel putin ambe-
_ .

loi discipline, pentruca intre critica *i isto-

ria literarI exista un schim'h de servicii con- _
.
.

tinui, care niveleaza, oarecum, deosebirea,pra-

pastia pe care unii ar dori s'o introducI in -
tre ele. 'evident, nu-ni soqpd de loc faptul ca
N

www.dacoromanica.ro
 I.
6 -
-4
1
obieCtul propriu al criticei literare este stuo
dierea uaei sinure opere, in timp ce istoria
literard considerd un grup de opere,intograte
in gcoli sau cureate. Tinta principal& a isto-
riei literare nu este atdt aprofurdarea gi va-
lorificarea esteticd a operei, tat intelegerea
, chipului in care ea a luat nagtere ea element
al umei serii intregi. Istorl,a literard
socoteald, cu alto cavinte
.... de un factor do (la-
me critica literara se dispenseaz in genera,
gi anUIIE de fatcrill "timp". Istoria literard
TAMIe oper.,:le sub as-Dectul timpului si al
genozei lor: Chipul cum operele devint cum se
product este oMectul propriu zis al istoriei
literare: i
Dar, cu toatd aceasta deosebire princi-
piald intre obiectul criticei gi acela aI isto.
riei literare, exist& un :chimb important de
servicii intre ace6te dot -4. discipline, despre
care au este riu sdne dLm seama in aceastA
lee,7iuns intrcductivd menitd sd stabileascd
; principiile metodologice care ne vor cdlduzi
, de aci iaainte. Dosigur, aprofundarea esteticd
I - are nevoe de cunogtine de istorie literard.Ia-
td, do pildd, cazul lui Ion Luca Caragiale:Da-
cd vrera s. cucerim teeth inelegerea e
acestei opere literare, trebue sH tiller seam
. de faptul o. metodele arttsticat procedeela

www.dacoromanica.ro
 Jar 7 ac

technIce pe care Caragiale le folosate nu

sunt totdeauua numai ale sale. Bic sunt gi ale
unei indramari mai largi care a strabatut lite-
ratura europeana qi literature roDana la un mo-
ment dat. Caragiale este, intr'o parte foarte
intensiI a operei sale, un sc:rator realist gi
nu putem intelege punctul sau propriu de vede-
re daca nu ne dam seam de ceea ce Ii. apartine
lui personal gi ceea ce aparine timpului sau
-

curentului literar care il tnglobeaza. De ase-

monea valorificarea estetic5, a lui Caragiale a-
re nevoe de canogtinte de istorie literara.Prin
inceputurile lui, - dupa cum voiu avea ocazia
sa va art mai pe larg in desvoltarea acestui
curs, - Caragiale apartine seriei de scriitori
ilmorUti care incap sa scrie pe la 1870. El es-
te umul dintre numerogii redactori de foi umo-
ristice care apar la Bacuresti ci in alte cen-
tre ale tarn. Nu von putea deci sesi_3a intrea-
.

ga important& a contrib1L1ei lui decat p1acan-

du-/ in &cost mediu, dandu-ne seama in ce masu-
ra gi cu ce mijloace depa4ete el ni7elul gene-
ral al micilor scriitori umoriti dela 1870.1-a-
ta prin urmare din acest simpluayAllita,carelc-5
tutob!ootal desvoltarilor de rigcare rai tarziu,
cam critica litorara are novoe de serviciile
istoriei iiterare.-

www.dacoromanica.ro
 *7;

Insa dupe'. ,cum critica are nevoe de une-

le servinii ale istoriei liturare, tot aga de
adevarat este cd qi istoria literara are nevoe
de serviciile crticei. Istoria in genere este
acea disciplina care mostabliegte pentru cano. ,

.t-tatele
; omului de astazi, fapte din trecut:,A
reinvia trecutul aga cum a :fost elt este . se
,, .

spune obiectul istoriei. Dar,' domnilorc tr,0011-

tul este plin de fapte dintre care numai uncle
inura in istorie, in timp ce celel4te apart;in
neantului, din care nimcni nu se mai glindegte
sa le scoata. Zi bine, dupa ce criterii zemope-
rcaza seleciune, gratie cgreia judecam
yr:Ale fapte ca avnd o an:mita importanta,dccia-
rdndu-le vradnice de,a intra in istoria litera-
ra? Criteriul acesta nu poate fi decdt estetic.
Goethe spunea odata ci literatura este fragmen-
t-al fragmentelor, caci din nenumKratele luergri
pe cari eamenii le-au seris in trecut_numai une,
- -
le au fost publicate, din nenumarateleAucr4ri
.

... care au fost pUblicatemumai - unele s'au . .

rat de atenia contimporanilor, idin cele cam,

re s'au bucurat de atenia contImporanilor nu-
mai unele au ajuns la canocitina posterithk-4.a..
Prin urmare asuprajramereaselor fapte -iterare
care apartin trecutului se aplica -.-cep.F.4.4.-, con.
_

tinua, o lucrare neintrerupta de selectare care

coincide cu cperatia fundamertala a oric are i in.

www.dacoromanica.ro
 ,
rr r
;.) . . . f.. t-.1- )-

treprinderi istorice. De ce criteriu se caau.

zegte istoria
literard pentru a aalege din nota.;
nul faptelor literare ale trecutului pe Cele
nite sa ocape un loc in istoria
. , _
vidont de un criteriu estetic. Apoi fel"-
.

-.- tele ..oe care is'coria literaturii le retine,isto-

ricvI literar igi aa bine seama ea sumt unele --
4 ,.
importente gi altele mai putin importante:Critee
rial de ierarhizare a faptelor trcoutue
led care dd istoriei literaturii caracterul de
ructara pe mai multe trepte, este iarEgi un -1- .

.%'. -;.- :,.. -

-
:

critertu estetic. Facand age., selectand ..... gi

.. to .
!le'r
:.
1.
zarhizdnd, adeseori istoria ia infati- literar
effea unei grupri de fapte In jurul unsi perso-
...
yealitlIvi dominante. Este ceea ce vom incerca ti
nei In cursul anului acesta.-
::::
Ion Luca Caragiale apartine unei strA-
acite generaiani de scriitori grupati inamm-
treA anui curent literar mai larg n interie.
rui carentului Junimei. Aci se intalnegte Cara
giale cu Eminesaa, cu Creanga, cu SlaTici, etc.
necare din ace*ti scriitori a adus contribt-
:',57.1,-;)?;:
din cele mai importante desvoltarii bite
trrii noastre In epoca de dapa 18701, " Eminescu
. stabilegte, do pilda, idealul poetic pentrn o
I
- . .
buna bucata de vreme dela el Inainte, creiaza
motive gi afitedini lirice gi reelexice a carer .r-

urine le voa tntampina pand doparte: Clavici i

www.dacoromanica.ro
 1/4,./ "
C3:eanGL creiazL gi ei o lune lima de motive literare
5.mprulylutate mai cu seama vieii rnhiei1 Ei se gah-
4 dose dPopotriva sa foloseasca oralitatea populaTa *ip
In felul acesta, dau scriitorilor nostri, pand
,

ziu dupd oi mijioace i procedee noui Slavici este

- cel dintai care introduce categoria noun a analizei
psihologice.
--V Caragiale se gandeste la randul snu sa
foloseasca oralitatea urbana, trauscrie zrainl viu al
oaturilor oragenegti, mai cu seama a micei burghezii;
creiaza gi el o lume -actin
_ de motive, 5'.171.prwillutata a-
cestei paturi gi contribue In felul acosta la creia-
rea unui realism urban in acelag fel in care Slavici
ci Creangn creiasera modelul unui realism popular.-
Erin urmareOin chiar enunt:area rolului pe ca-
re acesti diferi40 mati scriitori 11 aveau, devine po
sibila gruparea faptelor literare cam dela 1870 inain.
te in jurul unuia sau altuia din ei.Noilla cursul
din acest an, ne-am gandit sa infa0.gam desvoltarea
literaturii romans In epoca de dupa 1870 in legntura
I

cu Ion Luca Caragiale,Obiectul propriu zis al cursu-

lui de anul acosta va fi aga dar literatura romaneas-
ca in epoca de dupa 1870 privita din unghiul lui Ca-
' ragiale. Precizand astfel dbiectul praoriu al cursu-
lui pe care ma -oreggtesc sd-1 desvolt In fate. Dvs:,
n'ag dori sa teec mai departe inainte de a face cate.
va precizari metodice gi cu spiritul care va domina
cercetarea noastrd.
Exictn, evident, mai multe conceptii ale isto-
riei literaturii,adica mai multe Intelegeri relative
la fella In care trebuesc tratate faptele literare,

www.dacoromanica.ro
 -7-11
_
dada este vorba sa sesizam cu potrivire chipul In care
ole apar, se genereaza *i se desfAgoara in timp.
/ Una dIn acoste conceptiuni as numi-o naturalis-
,

tica i socIolic.
A
Dupa aceastA conceptie, faptele
_

literare aunt produsr.1 unor Tmprejurari extra-literare,

de caracter natural sau social. Din vestita schema a
lui Tattle, pe care el ineusi nto apnea niciodata ea
t

acea stringent7a pe care o anunta in celebra prefata la

Istoria Littraturii Engleze,se vede ea faptele litera-
re erau pentru el produsul unor imw:Tjurari extra-lite.
rare. El vorbia despre rasa, ediu.9 - nt7elegand prin
aceasta medial geografic gi social, - vorbia despre me-
ment,adica despre presiunea creatAilor mai vechi ale
culturii asupra oreaiilor actuale ale ei. Chiar unii
din criticii centimporani ai epocei,cum era Sainte ,

Beuvelcare Imbatranoa cand Taine i*i desvolta teorille,

au constatat neajunsurile acestei teorii. Cadrele teo-
retice ale lui Taine sunt prea largi pentru faptele pe
care erau menite sa le explice Su geneza lor. Faptul
literar este un rapt unic, cadrele sunt generale. Tre-
cerea dela unicitate la general n'a fost acoperitd de
Taine niciodatd,
) 0 alta concepie doregte sa explice geneza rap-
telor literare prin insugirile psiholegice alc autori-
,

1er saa pria imprejurarile

"1.4,/".IR `. -^"n.
concrete ale vie4iii lor.Evi-
.J...N.,PM

dent, o astfel de metodd Sainte Beuve o afirmd tocmai

pentru a umpie lacuna ldsa'ea de Taine intro seneralita-
tea cauzeler explicative gi unicitatea fenomenelar-de
_

explicat Insugirile sufletegti prcprii ale art,stu-

` .

" " www.dacoromanica.ro

J. er
 o. I
- 12 - -

lui pareau sa fie nigte cauze mai aprepiato de

I efectele care trebulau sa fie explicate.Dar *i
aceasti care a dat maotere biogr&fismu-
lui in istoria literaturii, un curbnt foar'co
austat la alirvit-1 veacului trecut, - 141 are
...:, --.1,
desavautegiile ai. Lven deseori impresia, cetind
.

- acepti i crii literari, ca doparte ca ei sA

izbuteasca a limpezi opera prin viata scriitori-
lor substituiau accotei problems o art: proble-
s. J ,

sZi: ei incearca si
uneori izbutase 06 explice T.'

via;a prin opera, pentruca, In definitiv, atunci

"J.
cand un corcetgtor litera.r rdcunoagte Intr'un a.
anmit eveniment din viata scriitorilor cauza go-
to
netiod a unei opere sau a unui aagmunt din opera,
cercetatorul este Indrumat spre aceasta cerceta- _

re de cunogtinta operei; el privegte viata prin

prisma operei, Dacd opera i-ar fi rgmas necunos-
tx`
vita cercetatcruild, atunci n'ar fi izbutit s
de2copere ceea oe i se pare aagnunt caractoris -

er
.
.
tic gi revelator: Prin urmare,asiztam, adeseori,
cursul acestor cercetari, la o ade-arata sub-
stituire de problrmesIn loc ca cercetLtorul a& . Igtituir_e

luriineze opera prin viatii, el viata

7 prin acerb.", ceea ce, evident, devine
.
o alta
_
pro- _

blemd dealt aceea pe care se cuvine s'o reitaits

1 toria literatuAi: .

'''' ,1-:' 7. ,:, ... ,

-3 Dar exista i o a treia concep'iie a isto.
1
:nisi
literare;.
este
. ,
conceptiia unei istorii litera
re interne, . clupg expresia intrebuir4-atii de Fer-
!-I - ---

77=7;;Atiire: De data aceasta fapteIe lite.

\ .
. ,
www.dacoromanica.ro 41111A.
 13 .

rare in mai ;runt explicate prin Imprajurgri deca

:Actor naturalistic sau biografic: Paptele lite-
rare, in aceasta a treia conceptie, sunt explica
,

te tot orin fapte litorarc. Daca un scrilt

sari. la un moment dat asa cum scria, daca ope-
ra IA ia aspectae pe care le constatOm, acea .
sta te datste !In bun parte modelurilor aVo..
-

to sub ochi, sU datoresta uneori unor creatii

mai putin izbutite, de a carer posibilitate de
desvoltare scriitorul se gesizeazg qi pe care ill
coarcg sa le duel mai departe, sa lo porfoctic-
it
neze, Exist o gene rat- continuO a faptalor ii-
torero unele prim altelac: Urmarirea acestei suc.
casiunl a faptelor literary., ventiinfindu-ne excIu
1 siv in planul literar, alcgtulopte ceea co Bru/.
net/Ire Inman ()data "istaria imt'arioarO a lite._
raturii", - un te-r,men care este month sg ratate.;.
1 ze contrastul cu cealalti comcW0e pa text ttn.

prtea-o nuol "concentiia externA a istoriei lite.

rare":
TA nOrturimeac ev. tottSi sinwiritatea ei
nu aunt partizanul unni monism metodologic:Nict;
Idat,r1 - si afirmatia aceasta am Inscris-o 411 /a
inceputul 'IEntettoei" mele, - n'al socotit og
cercetatorul sttintific trebue sa Se mgremearog 3

la maulpularea unui singur instrument metodolo.,

gic, Surf: uil partizan el pluralismalui metodolo.
sic, Sant fapte 1.itera-re care nu pot fl cuorine,e
. .1

.r

www.dacoromanica.ro
 -14--

&eat din unghiul, din perspectiva gi au mijloa-

cele unei anumite metode literare; gi aunt alto
fapte literare care nu pot fi cvprinse decat
prin unghiul gi au mijloacele unei alto mctode
litcrare Astfel in cursul acestui an, conzacrat
operei lui Caragiale, voi titrebuln!a +hind m-
grejur!Iri, ura sau alta din aceste motoda,fgrg.
sa v6: ascund totugi inclinarea 1:,e care o resimt
pcntIu mijloacele is%crict i_nterioaxe a litera-
turiii Mai cu seared' din untblui gi cu mijloabia-
le acestei metode voiu studia opera lui Cara -
giale. ,

acumr pentruca ID acente courts cu .

vinte am Insercat lamuresc dbiectul gi mato. [

dele care urmeaza sd mg calauzoesca tn Infat;iga,

rea contributiei literare a lui Caragiale,sa-mi
permitei sa schitez planul general al cursului
din anul acosta. Voiu Incapo prin plasarea
00--
CaragiaIe in liteaturn eurc;pear_g a veacuTh:: al
XII-lea: Ala aratat r15. mai nair cum Oaraglate .

este un exponent roman al realismulut gi natura.

1
lismului european; Acest curent, cand apare ln-
, tea in literature_ franceza, a Insemnat o mare
transformnre literara: uulta vromer sute de ani
milenii, literatura, ca gi arta in genc,ral, a
avut functiunea de a dubla realii:atea, de a -ou-

www.dacoromanica.ro
-
 ,..., 117

*.

ne paste realitatea cotidiana o realitate mai

!malt 5., mai framoasZ A idealiza realitatea a
.

fost fuh.r.;tiunea tradif;ionala, ml1ener5, a lite-

raturii ca gi a tuturor artelor. In prima juma-
t;a17e a veacalui trecut Inssgi cedand unor im-
prejumari pe care nu gtiu daca voiu izbuti sa le
prezint in complexitatea Ior, dar la care, cel
putin, ta ao part7ia11 aa voiu refori literatu-
ra 4 trait o rasturnare cnmpleta a rostului ei
treatioaal. In boo, do a fi o ideali-,,are a realt
taii, ea a devenit
_ .
o demascare a ei Aceasta es.
te atitudinea esenl;iala a realismului european.
Revercuoiunil e acestai transformaci pro-
funde In funciunea literaturii s'au resimit gi
In literatura noastra, caci este un fart
vrednic
de a fi remarcat: orice moment in pulsatia lite-
rara a continentului Igi gasnto un echivalent a-
proape contiaporaa gi in literatura noastra, Ra-
Jn- ori ecourile sunt mult Intarziate. De cols
mai multe oris ca un just qi sonsibil soasmoip.af,
I. literaWra noastra inregistreaza pulsatia lite-
rar a intregei Dami: Va trebui, asa dar, sa se-
sizam cu antene fine -oatrunderaa realismului in
literatura noastra pregatirea lui mai Intai ti-
rAd6, trecand apoi la efirmarea atat de netep-
tata i robusta din arta lui Caragiale: Plasarea
lui Caragiale la 1nceputuriL) ree3inmufful rcmg

www.dacoromanica.ro II
 , -16- 7

,
.._: :.-.:

nose, va fi aga dar...,al doilea obiect al prele- .

gerilor
.. .
noastre. ._ ,-_,...,%:,.17--,:,-_--.-L.,.
1 . . Voiu trace apoi la etapole carierii lust
1 Carmlle qi voiu lega de fiecare din aaesta G- . .-
tape una sau alta din numeroasele si
foarte in- ,
,

1 teresanele problems de arth pe care prose si ,.

t
i teatrul
.,..,
. .
lui Caragiale le ridlc. ' Dieting ea-
riera lui Caragiale patru etape principale:Pri . .
A ma este inceputur_ilor care se scurge
'''' intro 1873 - anul in care apare el tn litaratu- .

ra 7. *i 1878. In aceast5 vremn Caragiale estc -

nul din numerogii redactori de fol umoristice. . -'

.
Vom vedea ce au fost aceste foi umoristice In
. .
, 1

desvoltarea literaturii romdnelA tncepgaid din

epoca Unirii. Ele erau, desigur, anexe a lupte-
lor politice constitut.ionale, foarte vii in epo-

..
ca aceasta a primelor libertai din viata roaa-
stra publica. Oamenii se luptau atunci prin cloud
marl mijloace: mai Intbdu prin presa cotidianh,
_

apoi prin gazetele umoristice, Dela primele foi

umoristice ala lui Orasanu sau Hasdeu si pand =

tArziu; ,foile de umor sunt unul din mijloacele

_ I
pe care luptele politice 11 folosesc. Ei bine 2
caud vom vedea pe Caragiale intercarandv-se in
aceasta falangd de redactori de foi umoristiee;
vom auprinde qi inceputurile lui, si va trCbui
s5 sesizan bine caracterul acestor inceputuri

,
www.dacoromanica.ro
 6

717:-

pentru a tutelage toata desvAtarea ga ulte-

rioara.. In epoca aceasta, scrisul lut Caragiale
prezinta, mai mite Insugiri caracteristice, a
caror documentare gi expunere mai larga va alai
tui obiectul unor prelegeri viitoare.- _

\. -= In 1878 se Intampla Intalnirea lui Ca.

ragiale cu cercurilerAgglatate. Intm cu acea-
sta intr'o a doua etapa a carierii lui,care va
dura dela 1878 la 18904 Dmorul lui Caragiale,ge.
neralizant altadatar se localizea7a, vedem cum
el nu mai da tipuri generale in portretele sale
ci apar sau se InmuUesc amanuntele realiste
coir6imporane In aceasta epoca Caragiale da tea
trul sau. Vocaiunea sa teatrala, tiNida la in-
ceput iztucnegte puternic. Limba Latinist& a .

debuturilor sale se curatd, ea devine o limb&

1
vorbita. Caragiale transcrie oratitatea urbana
a claselor mici burgheze 0.5 In acelag timp,Dr
stigiul teatrului francez din veacul al XIX.1
inane a se exercita asuora sa.
Dupa 1890 Caragiale intra tntr'o a e.

ia etapa care va dura pand palls. 1902. In ace A,

etapa a carierii sale se IMbind mai multe dir
Indrnalarile anterieare. Cronicarul politic dirt
foile umoristice igi unegte de data aceasta
Faso. 2 Istoria Lit.Romane Moderlte-Prof.T;VIATI-

. - www.dacoromanica.ro L
 ird, '18 -
.
.A
.1 a. ,
. .

strrelaintela coos c acoU4 scriitor cAgt_LQA..

. .

se in teatra 81, in directia 1oalzrii umeru1.-o4

sAq gi pa'odusele vechilc'r atitudini de creniler
pc1i fi umorUltic, cu cele realizate la tea,
,
trt, de.n/untels4 lui Cara2iA1s9
In acelag tirp creqtaa Iliad, b influ-
qmta lui navici i Cre&ns-a, realismul populax,
Curagieta are an moment dn ezitare fat de pro. .

dul;ele in coeotere ale realismului popular,care

dMuse oT,-$reIe lui 71a1A/cA sau 38r1D:1 Belavrnn.
cea, U.i1i acestei ez.1.4'.4r1 a acestei lupte
cu realismul popular, se rot intexes.ant urmari
tn cate-Ja lucrari putin de persifiare
a x'caliallulu,i popular. Dar ia timp t verldflea.
zui reaLismul popular, combrAtute se in-
stAllealA. putenaic in sufletul stiu gi aga se ex-
OicA colaborarea sa la 7ai.;rap anturi de Lila-
vici $i de Ca5hue. Realismul popular va area ca.
teva copscoint;e serioase .5.1. in opera lui Cara -
g1a3e2pe care le vom aneitza.
Ajungem astfel la o a patv,9 et9.pd a ca.
rleiii iiterere a lui Oaragiale, care so Intin-
de delA 1902, oand incepuce oolalorarea la IT-a-.
vorsul Cn v;sIe cronici sec:tete devenite mai toz..
zit 3Szaaente, rand la anul ii luii 1912,sall
posts Un e'n mai tnqinto tglI cAnd biografia ca.
.,?agellanA noteez6 ultimele prodtleM ale mos-
www.dacoromanica.ro V, ,P
 sW, zing"

t1-7,1u4.- I.
In aceastg epoca se intampla ceva foar-
.

te omot!onant. Caragiale simtia o valentg a pute-

,

rii sale nooatisfgouta, Elte latura noagtentat

r:mantich a 1ut. In acest umorist ca In toti
w oriii - zacea un sentimental, un cm de imagi.
ii4ie profunda si stAlucitoare. Viaa si desvol-
tazea lui Iiterarg de pan& acum nu-i Ing5dniserI
tntl:ehuintar6a acestei val.:,nte a perscrelitatli
gi a talentului u tu1tpIu, toumr cand
ma,7istrul 1,mbatrilnea i se p7egataa GA depana pa-
na, intr'o ultima lucire care este una din celo
spleadide din Intreaga lui creatiune, apare
un near:t6.ptat i eps,r1, Caragiale romaacela
din sau din "Yir
pcvostat... "Cllului DracuiuV
Inulsa", una din cola iai itrIucite nuvole
strabatut5 de e'emente supv:ii=tural,l;re care le
cIzocate literatura noasi;ra.-
Acestea vor fi cele patru etape ale cc-
.

rleril lui Caragiale9 pe care urmeazg s le ox-

.
,
planem la acest curs, dupg ce vom fi Tucercat pla.
.

sarea lui in realismul i naturalismul europezra

gi remaneesc, Nu-mi ascund (7..e ice dificultatile a,
costui curs, dupg cum n'ai dori sava ascund de
fel evantagiile, 124urintole lui DificultAtile
prt)viz din faptul ca lipciesc la cea mai mare par,
te studii pr-agatitoere. Evident nu ignores i nu
www.dacoromanica.ro
 -
. 20 -

h dorasc sd scad ceva din insemndtatea contribu-

0.ei criticilor mai vechi, a lui Maiactz. ,Dra-
1

gerairescu, IbrAileanu, Lovinesca. Voiu folosi la

1 cursul meu tot ceea ce oats observaVie just& ta
1
aceasta contribuiAe a inaintagiler. Dar degiovi-
a
dent, md voiu ajuta deseori prin el, totagi gtiu
1

cd voiu resir4i ca o dificultate destul de gravK,

lipsa unor studii mai aprofundate care sa fi pri-
.
.

vit fenomenul carageli=',T1 nu in aspecte partials,

1
ci in intreaga lui desvoltare in timp gi in In-
treaga Oenitudine a stracturii lui.- De altfel,
faptul nd m'am oprit la acest stMeet pentru ex-
-
h punerile mole din acest an, proving qi din spc
-ra,_4a de a putea, mai intai la acest curs, gi
poate, mai tarziu, intr'o lucrare scrisd, sd im
plinesc aceastd lips.
Dar dac nu vd ascund dificultdtiler
n'agi vrea nici sd acoDdr usurinteIe ps care un
astfel de curs poate ad le foloseascd. Ugurinte-
.

le provin din faptul ed. opera lui Oaragiale este

astdzi singura opera a unui clasic roman pe care
o putem cunoagte dintr'o editie aproape completd
a operelor lui. Este vorba de straucita lucrare
editoriala critic& de regretatul Paul
Zarifopol gi continuata apoi cu multd competent&
,

de critical gi istoriograful literar, dl. 'Oerban

Cioculesuu, care ne-a dat si o begat& biegrcfis

ft
www.dacoromanica.ro
 "

a lui, plinA de date noi. DatorAm D-lui Ciocu -

lescu faptul de a fi strAns tot materialul, in
mare parte necunoscut pang. la el. Nu se cunog-
beau, de pi1dA0 inceputurile lui Caragiale la .

tlerhimpele", decit in mod foarte vag. DI. Ciocu-

lescu a avut moritul de a fi secs la lumina in-
treg acest material, d'andu-ne posibilitatea sA-1
plaza's pe Caragiale la inceputuTile lui, Sn ros-
tul Qi atmesfera primilor sai pagi.- De azamenea
ti auntem recunoscAtori Dlui Cioculescu de a fi
identificat o eerie din articolele politica ale
lui Caragiale din nimpul" in 1878 gi 1879, aJi-
dent, Iucrarea aceasta de identificare a activi-
tiVii lui Caragiale la 'Timpul' nu este termina-
tA; ea poate sa, fie continuata; contributia
la "Timpul/ esti mult mai Intinsd decat a*a cum
apare in volumele IV gi V ale operelor complete .

publicate de Fundatile Regale. Dar qi on aceste .

lipsuri, contributia Dlui erban Cioculescu ra-
mane dintre cele mai importante pentru eine, ca
mine, gi-a dat osteneala sA priveased pe Caragia-
le in toath intinderea activitnii sale. Prin ur
mare, folosind avantagiile unei bogate ediii
critice, dar nedAndu-md Inapoi in fact dificultd-
Viler care persista totugi, tmi tau permisiunea
tat cred c& duce la un sfargit acceptabil
voiu
sarcina pe care mi-am propus-o.
---000---

www.dacoromanica.ro
 d't

PRELEGEREA IL:41

Din cele ce am spus In prelegerea pre.c6-

' denta, s'a vazut ea pcIn in lezalura inceprile
literare ale lui Caragiale cu acea activitato aa-
jj tirica ce incepe sa se manifesto in preoa roma .
, nesse& Inca din epoca Vhirii qi in stransalega.
,
tura cu luptele politica ale vrrimii. Creiarea u-
nei Romanii moderns inzestrate cu libertni pu --
blice determina o vista politica mai vie, care
isi alege ca organ de lupta presa cu toate forme.
1 !

le ei, press zilnica, dar ji presa sgptamanala,

si in randul acesteia din urma, gazetele satiri-
,

ce, umoristice, aparute cu mare profuziune. .

M. gaLdesc ca ar fi iliteresant de-c ci-

neva dintre Dvs, s'ar gandi sa studieze migcarea
umoristica incepand dela Unize 'Nina tarziuAc:est
aspect foarte interesant a fost neglijat in gene-
re in expunerile istarice relative la istoria li-
teraturii romans moderne. C insemna-ze Osim to-
tupi la Iorga, prodigiosul cercetator care nota
toate amaauntele semnificative gi care la 'Into-

' r r www.dacoromanica.ro .
 . 23 ....
1

ria Literaturii romtizegti contilaporana",serlo:

.: "Dar pmssa satiriod din

'aupa 1866 acel nou avant pe Oars 1-am coma* 1

fr
tat in a1t'61 leg:KturL, pinE acuT,Strechea,
-cL,N2t, u". 1,
apox Vg_gatp., brovarilc in presa, inspiKate ,
.',
.
. de Ies-77.-iides ale 11).1 Karr, iau In primire; '

me 7nWirrriv1nsato-ri; le P.crta ylarislu1

L.,C.Lerescai care Fe p1ange73 crl. i s's aunrin'
mat a catedra la scoala de 3eaert dia DrAva-
ze!;ti. Sint interesante doc,r ctirile,, in ton
oaricatural ci int;renutc r calcimnii des- A

pre viata lui Rosetti" (lcrga, Iztia lite-

raturii romdne4ti contemporaae, Iip(31). ,I
,

"-
,.;
Prima foaie umoristick: din rAnd112 (,e1c:r 11

despre care ne ocupam, apare la 1859 sub m...d-upp- tr';

rea unui satiric al vremei !carte . e-

poca se auuza mult de ie4irlie lui polemics, cala
naive In vulgaritatoa lor, - anuLle N.T.Or64ana, IA

despre care stim ea a trait intro 1833 0 1890,

ca facuss studii la St; Sava or devenise mai
triu
functioilar public, b col-xi:tsar de pc-
Iiie ci apoi director al Monitorului Oficial in
1380. Oracanu infiintase foaia satirica "NicM-
pocea". Activa pana a lui Oracar- se exarcita
fel de fel de compozit'ii populere, ca de 2i1dd
"Istorisirile lui Filfizon", sau "thisterelo-. - Ma-
halalelor". Dar rostul lui, - n'aqi spune ins-lm-
natatea, dar in tot cavil). rostul *i rolul lai,-
E0 leash de aceastd revista, "Nichipercee, car .6

- www.dacoromanica.ro
 -24-
sub acest nume sau sub nume deosebite, spare pi.-
n tarziu. Ea este urmata de "Coarnele lui
_
Nichi.
percea", apoi de "Ooada lui Nichipercee, etc.
Probabil ea revista era mereu cenzurath si atuncd
redactorii ei gasiau mijlocul s'o faca s& reapa-
ra, schimbdndu-i necontenit titlul.
"Nichipercea" este numele popular care
.
. .

se da diavolului, gi variantele onomastice ale

lui Nichipercea apar intr'o multime de alte re-
viste ale epocei, ca de uildd "Asmodele,(perso-
najuI din aIe diable boiteux" al lui Le Sage,ace-
la care are facultatea de a privi prin ziduri gi
acoperiguri,in aga fel inat ggsindu-se la ua -
moment dat deastvra oragului, izbutegte s& afle
tainele tuturor locuintelor qi sa desvilluie con-
flictele tipice ale vietii omenegti): 0 alta
foals care, iardgi, prin titlul ei, reprezinta
o variant& onomastica a lui este
"Aghiuta."9 sau In prim:. forma "Achiuta",al cared
director nu e nimeni altul decat cel care trebu-
ia sa devina marele Hasdeu. Administratorul foii
este de asemenea un aume interesant, dl. Sache
-
Piscupescu, un nume'oaragialesc, In aceast& re-
vista a lui Hasdeu se cultiva cu o viditi predi-
lectie calamburul gi mai ales la adresa lui Re-
-
setti, care e numit Berlicoco gi care tinea cast

..rr.vorK

www.dacoromanica.ro
' 1 e
1
 25 -
r N

desdhisa in strada Caimatei. Va voiu ceti unul

din aceste calambururi pentru a vedea nivelul
-destul de scazut- care era in deobgte mentinut
in aceste reviste: '

. .
, _
- "Coaliiunea este ca gi S arta striga
in Cafe frangais un caimatist, 1audi1 taria
gi puterea partidului sau.
-:, Zici,domnule, cd este ca gi s arta? -

intampind AghiuVal, care se afla din are

alaturea. , ,

Trasaturi de natura acear,a, care invo-

.

seliau mult pe oontimporani, apareau in foarte ma-

:

re numar in "AghiuW, Organul lui Hasdeu agita -

pentru votul universal, in dhestiunea rural, cu

dese iegiri impotriva "ciocoilor", publica gi nu
vele,- a publicat "Mic4a0 de pe urma careia Has-
deu s'a ales cu un proces, - ba intr'un rand ni
se da gi epistola amoroas6 a unui sergent major,
care anunfga intrucatva pe a lui Rica Venturianu:

tAngelul mieu, Ne mai putAnd suferi in su-

fletul mieu Amorul cel am catre dta dela prima
card ce am avut norocirea a te videa, etc."
.
Vedei in intorsaturile frazei, care fa,
.

ceau probabil parte din canoanele stilului episto-

lar a/ vremii, cum putem recunoagte ceva din seri-

www.dacoromanica.ro
 soarea do dragoste pe care o va scria Rica Vert-
.

turianu.-
in 1866, "Aghiutg" dist:are gi face 1oc
"Satirului, alt organ umoristic a lui Hasdeu, im
care redactorii iscglesc cu nume chinezegti.-10a
Easdeu e Puang-Hag, St. Veltscu
,
care era actor
gi care trebuia sd devie Drofesor al Conservato-
rului, este Dentru circumst&nt Iao-aseurNico-
1eanu este San-Huang, etc;'Toti acoptia =anti
pe cetitori cd ziarul va face cuaoscute luordri-
Ie coloniei "chinezo-romgne". Se folosegte deci
aci a convent('ie aproplata de aceea devenitg foar-
te Dopularg, dela "Scrisorile Persane" ale lui I

Montesquieu, care consta in a te face ca privegti

societatea contimporang din unghiul unui strain .

apart-Ingrid unui core foarte Indepartat de oultu- ;

rd, ceea ce justifica atitudinea de uimire in fe-

f;a. evenimentelor prezente; acea optical surprinsa
dar in acola tiun diformentg, care poate sg In-
veseleasca gi care pune In tot cazul in liming
aspecte care scap privirilor familiare. Dar in
.,
afarg de aceasta, inscripia init-iala a unui mot-
to, fiyeaza.
. _
Drincipiul cg "Nu vom pacgtui nicio-
data nici Drin exces nici Drin uitare", - ceeace
este o fagdduinta in acelag timp severe. *IL mode,.
rata. Tot in 1866 apare "S5rsa11 A". un nuns care I

A.`

www.dacoromanica.ro
fusese Ihtrebuint" FA de Eliade REdulescu,cre-
ind un personagiu. Dar aceasta revista care con-
tinua pe "Fichipercea" gi pe "Cicala"; sta sub
conducerea lui Ion A.Gianogiu. 0 prefestune de
credind ne Iugtlinteazd totusi, ca "SdrsdilLT
't
nu este "Sdrsdild", cel pe care 1-a imortalizat
Eliade Radulescu.
, Din randul aceloragi foi satirics face
parte gi "Ghimpplen, care spare Inca din 1866.
Acesta vede lumina zilei sub administratia lui
Toms Stoenescu, dar este vadit susteinutd gi in,
spiratd de N.T.Ordganu, care gi In alte locuri
gi imprejurdri ezercitase dese, nedrepte gi Thar.
te vulgare campanii anti-dinastice,
In "Ghimpele", Inca dela 1873, Caragia,
le, odatd sub o poezie anti-dinasticd semnath
cu iniiaieie I.L.C.9 alt4dat5 cu abreviaiunea
"Car.fl gi altadata cu pseudonimul transparent
de "Palicar", publica uncle contributii.Revista
este anti-junimistd, atacd pe Maiorescu, repro-
duce "Muza dela Borta-Rece" a lui Mihalache 3am-
firescu. Caragiale intra In vremea aceasta,in L

legdturd cu grupul muntenilor dela Revista Con-

timporand, care incepuse sd apard din l872,sub
directia lui St. Michdilescu gi Dem Daurian,
fiul autorului dicionarului latinist al Acade-
miei Romaine. In jurul Revistei Contimporane se
adund forele scriitoricegti muntene; regdsim
;,

Mr,
www.dacoromanica.ro
 - 28 -
. .. . .
. . . . . . .

acel pe Seurtescu, pe,. bdtrdnul Creeanu, pe

Macedonski, grupai intr'un nucleu care.. .
- i... _

trebuia sd se onuna neaparat moldovenilor. Oame-

,

nii de aci sunt latinigti, - cum trebuia sine

agteptdm dela un grup condus de fiul lui Laurian,
ceea ce atrage imediat observaia "Convorbirilor
Literare", printr'un articol al lui Vdrgolici.Se
incinge o polemica (replica o da P.Grdnif;teanu
care se remared in epocd printr'o prelucrare a
,PRevizorului" lui Googol). Convorbirile Literare
,sp pregtesc s rdspundd, ednd intervenia lui la-
silo Alecsandri, care dorea pace intro cele doua
grupuri, reugegte de fapt s'o restabileasca.
"Ghimpele" are deci aceeaqi atitudine ca
. .
I

gi Revista Contimporana; el este Inca un exponent

al forelor literaro din Bucuregti, Datordm d-lui
Cioculescu identificarea acestor prime scriori ale
lui Caragiale, care, de altfel, erau semralato
intr'o notd mai veche a lui Macedonski, in momen-
tul acela una din victimele vervei satirice a lui
Caragiale. In cronicile sale, Caragiale Ii ataed
pe Macedonski, care se pare cd era un tandr destul
de insuportabil prin trufia gi aerele de superio-
ritate pe care gi le dadea. Caragiale l atacd,gi
scum, gi mai tdrziu; el este unul din adversarii
lui statornici, ceea ce explica pand la un punct,
dar in tot cazul nu justifica, iegirile, de alt
1

gravitate, ale lui ,lacedonski impotriva lui Cara-

www.dacoromanica.ro
 -29-
giale, atunci cand sprijind inscenarea plagiatu-
lui Caion contra lui Caragiale, Dar cu timpul dug-
mania se uitd La moartea lui Caragiale, In 1912,
Macedonskit care se afla In strEindtate, eerie
ziarului Adev&cul randuri de mare pretuire gi re-
gret cu privire la Caragiale, .

Deocamdatd, sd observdm primele scrieri

ale lui Caragiale, versuri gi prozd, Dach vrem sg
stim cum ardta tandru/ Caragiale, acela care tins
de patru deeenii avea sa ddruiased literaturii
romanegti una din operele cele mai mArete, apoi
tot intr'un articol a lui Macedonski, scris cu o-
biectivitate In revista "Liga ortodoxda (1896),
gasim aceet interesant portret:

"Inca dela 1872, consumatorii unor berA-

rii din Capitald au avut ocaziunea s'e. salute
sosirea intre anon a unui tandr sRomotos,
spirit bizar, ce Area destinat, In cazul cand
s'ar fi consacrat literelor gi artelor, a fi
cu totul original. In adevdr, infatigarea aces-
tui gesturile lui repezi, zeimbetul sar-
.. castic la coltul buzelor, vocea sa totdeauna
intdrIetata gi batpcoritoare, cat gi ar4umen-
tarea sa sofistica, atrageau lesne atenciunea",

Este un frumos portret a lui Caragiale,

care ne permite sA-1 vedem cu mobilitatea lui gi
verva lui i sd ne reprezentgm astfel mai viu po
originalul tandr activ in foile umoristice ale

www.dacoromanica.ro
 - 30 -
Rocu,-egtilo"cl o mladi0 altolit pa truncbiul
vulgar, dar nu lipsit de vigeere, al satirei lui I

Oraganu. Deoa vrem sa-1 /_nVelogem bine pe Cara- F

giale, socotesc CA trebue BA Unem seama de a-

cost punct de plecare al lui.
) _t
PanA sa ajunga a Berle, cronicile sale Qi
BA Inoeapa a activitate care se va continua mai
' indolung/ Caragiale apare ca poeb Uh sonet den
cat d-lui Agostino Ilazzoni aduce ecouri din lu-
mea teatrelor de care scriitorul, care era nepot
P
, de actor so simt;ia /egat de atunci.
Nu vE den lecture acestui sonet. DE1T
printre acrierile de atunci cred ca nu este lip-
u
sit da interes un altul, intitulat "unui cavaler
0 da induntrie" gi mime pa care el il nn-
megte Cotcar Got'carovIci, uneia care trebue 4A
fi fost un personaj politic gi in tot pazul in-
,

dustrial" el vremii 5i de care epoca se ()cups.,

pentruca. hipel& Ii consacrase mai dinainte
un portret moral. VA rog sa remarcai, in acea-
sta compoziO.e, vocabularul lui Caragiale, care
4
yeti vedea indata ea este vocabularul celor dela
1-
Revista Contimporang.:

Sonet .

Unui caveler de industriA.

"Pals, malonest, venale, hidos esti,cavalerd
Prea bine .-au zis unii Coca Cotearovic
www.dacoromanica.ro
[.
 .1

-31-
FA:cura ta cecna-2ir desgust qi disulacere,
ImportinentA,vila, tot palme para. core: .

Cum dracul fruntea'n lume cutezi sa mai ridici,

Vestitel34i scandaluri azi nu mai suntmistere

De cAnd, ca parasitii, teai pripkit p'aici,
Nu vezi, cand vrei prin lume gi tu ceva sa zli,
Cum fug toi d'ale tale cuvinte deletere?

In loc 4i vezi ruginea, stigmatizat cum-

esti,
g4-,1dr-to
- canteitsa plansi gi,de durere,
2a4i dai in piept cu umnui,ai cutezatemisexe,
'Y'o plata de nimica, sa'njuri pe cei.cnegti...
1

Pals, malonest,venale, hidos egti,cavalerel

(Caragiale,Opere,IV,-o,308-309)
. 1

Cum vedefil, Caragiale este de pe acum,

vr.7.1..sA
"ve va rdmano toata vremea, daca nu un mare
poet, In orice caz un bun vF,-.rsificator. Suntem ,

In 1874. In momentul aceeta apare sinswa poezie,

sa-i epunem sarioa=7; din epoch, adica neinspira-
t6 de stan o1itice au de porniri polenice.Imi
vi permite, dsgi e cam Ivogl, sa v'c citesc
dln Revista Contimporan51 revista grupului de ea-
re vi vedea c prin atatea afinitati, Caragia-
le trebuia sa se simta legate' Este c poezie into-
reeanta din mai mate puncte de vedere pe care
le voiu scoate In evident la afargitul lecturii
ei: 0.

www.dacoromanica.ro
1.
 -32-
"Ce-mi spui de poezie, d'acea himerd trista,
Cand luaea d'astdzi, rece gi uaterialistd,
Igi rde de hiaere gi de puterea ler?
Credintele d'acuaa condemn& poezia
Ca rgtgeirea, criaa, pdcatull erezia
Ce merit sa poarte dispreul tutulcr,
. .

Ascultd-nd gi credo: de vei iri vr'odatd

C. pieptul tau nutregte scanteia cea sacrata,
sa stii ei mizerabil vei trece De 7)gmant; '
In timpurile noastre, decat sd can;i,mai bine
De pietre sparge4i lira c'apoi sufoca in tine
Fugoasa-ti inspirare g'al tgu nab-an avant.

De-acum stai noartea singur, citegte, studiaza,

Pi de veghiare palid, mereu, mereu veghiaza,
Plecat pe cdrvi bdtrane consumg-i anii tol,
Sacrifica4i vederea, cgt5nd fgrd incetare
Ca sd gdsecti ideea fitnestg Dentru care
S'alerge'n valuci mite. de mil de sac.-irdo'il.

dupa aceastg invitaie pesimistd de

retragere a poetului in singurdtate, deodatg evo-
carea poetului in lumea fericita a Greciei, Uncle !

poetului i se croia o alta soarta: 1

.- 1

"Adesea md concentru gi cuget, cum, odatd,

In Grecia, multimea de cntu-i fermccatA,
TAcutd, strans'n juruiti, Omere,te asculta
. :
Pentru ca apoi s revind de unde a ple-
cat:
"Ce-mi .spui de Doezie, de acea himerd tristg.
Cand lamea d'astazi, race ci materialista,
Igi rale de_himere gi de puterea lor?
www.dacoromanica.ro
 -33

credinele d'acuma condamnd poezia ca-rdtg-

cirea,:dbima, pdcatul, erezia ce merit sd
poarte dispreul tutuior.
(Caragielc,Opero IV.p.309- P
ow)
Observdm in a-;casta un Vocabu-
1,ar eliadist, - gi va fi ur tn Droblemele
lui Caragiale aceea a scuturar.i iui de acest
,rocabular. Observdm reminiscent:e din literatu-
ra clasicAl poezia fitfe in totalul ei o ele-
. gie, 0 legie in gustul veacullli al XVIII-lea
mai degraba dealt in zustul.romantiq.
- Aceste atitudini gt partiou/arit4i,
este Intciesant cd le putem identifica cu cea
mai mare ugurincd si in scrierile tn prozA ale
lui Caragiale din aceastd vreme. In adevdr, In
"Ghilpelev din 1874 intampindm, de rildd,acea-
stA crohicii despre care vd vorbiam mai inainte,
indreptatd imi_otriva lui Macedonski, dar i a
unui alt personaj DO care-1 numegte Christo-
rian gi care ram&ne mai enigmatic. Observ4i
Ca acelag om ecrie la 1874 gi poeziile pe cari
1eTa0. ascultat-gi proza pe care,o vei ascul-
ta acum gi care noartd titlul interogativ
tVoi cronicti 1iterar5?": '
Li cwoscut, mA :nog, De celebrul
Christ' ianN acol niu rt.'?citorlflage-
111767-ra-176.rsuri al viiuriior, ce;din

r.7.sc4 3 Ist Lit.Rom.Mod,- PrefT;VIANU

www.dacoromanica.ro
 1

7):

:
nencrocirea umanitaiit au bantuit gi
vor bantui e-ti-3rn. societaile? L7a1-4 cu- .

noccat? Da?..,Aga esto ca e:t.a noctim

.. .

cuverva lui _ .1 7 Ce gcniu! Ce

. ,

monstrr 'f' enia! _

UI H 1,-;i si,ur cd paste cateva sute 1

ke ani, c cine tio ce va mai fi prin

acettt(? locuri, undo astazi se ridicd man-
,
1,7a noastrd cetate,' Licul Paris al Orion-
tului, cand so va pomeni de Pasagiul Ro-
' mAn gi de admirabila lui arhite*-oura,cum
so poreile*te c3..1 do oradinile pinse
ale Semiramidei, poate.cd amintirea se va
datori in mare -carte celebrit4ii geniu- :
lui lui Christorian Frk a-tater alii de
specia so. s- -
Da, doamnelor i domnilor; Bucureg-
tik - deed nu ma=n*el - este foricita lui
patrie. .

, . Cum se poate, vor striga departa-

tele generatiuni carcostage gi neincrez6-
. tease - Bucuregtii era patria acestui Ho-
- mer al satyreil /,

Da, amabili descendenti, ,- va ras-

1
punde Chronica. - aga era mareat;a cetate i

binecuwantata ao omniputinele; fecunda . ,

1

mania a geniurilor, gi drept proba va voi

da gi un alt exemplu:
Era pe atunci, in Francia, un poet, ,
. 1

nici prea-prea nici foarte-foarte, anume ,

\ Lamartine care voia cu orice pret sd trea-

7577(1-75iu. El moare dupd ce doteaza lite- 111'

ratu2a Mrik lui cu nenumdrate volumini.Pa- I,

.
tria 11 Glorifica. Universul Ii admird.Pen-
i3ru aenorocirea lui, muse., iatd c. cetatea
BucrroF.;tit, geloasd de gloria francezuluk,
scow,e la lumina pe Aamsk7, un geniu cu
picioarele strambe, TOSTai, pe nas intr'un
,
dialect cat se poate mai curat romanesc
*1 d'o dulceaf;d de cal,aoter extremah
(Caragiale,Opere IV,p.279)
www.dacoromanica.ro
 - 35 -
Daca analizam acest fragment de cro-
nie, destul de viurpentrued poate Inca Sift .

inveseleasca un auditor, gasim acelas vocahu-

lar eliadist si amintiri clasice si antice
care dovedese contactul cu o culturd clacica
Vom vedea ca lucrul acesta nu este lipst de
importantid pentru intelegerea creaiei oar;.-
gelesti de mai tarziu Dar in acelas tLmp,c:,
un lucru foarte interesant In aceasta prim
manifestare, observdm apari'cia unui stil o-
ral, ca de pildd "Nu este aga?", "Voic;i cro-
nica literard?" "Domnilor si doamnelor",etc.,
stahilirA un contact direct cu publicultdeo-
potriva cu acel al unui actor pe scend: 211-)oi
exclamatii retorice: "Ce monstru de geniu!"
(striga el,ca un protagonist intrpo melodra-
ma), Scriitorul se gaseste intr'un dialog cu
cineva: "Nu este aga? Da? Bine".... "Cum se
poate? - vor striga general;iunile viitoare."
Aga_dar, din aceastd prima manife-
stare a activitdii scriitorice-ti a lui Ca-
ragiale,
_____.
se observ:i darurile oralitatii, pate-
rea de a pune in ocen, de a injgheba o actin-
ne, Dar, deodatd, in mijlocul acestei prozepo- ,

lemice, fanteziste, eliadiate, clasicizante,re.

torice;sau in tot cazul orale, ea o contribu-
ie care
_ ne anunM un Caragiale aproape cov -

www.dacoromanica.ro
 -

plot, iatA un tablou de moravuri al vechilor

Bucureti, pe care Caragiale poate sa-1 fi Cu-
no9cut inca din copil5rie, cand venea dela Plo- ,

egti. in Capitala gi pe care poate sa-1. fi reg&-

sit gi la :1872-1904 (and apare la Bucuregti ca
un element tuibulent al 1-er5rie1 literarescum
11 evoca Macedonski, - ua tablou de moravuri
pLL de cuAoGre, care are o realitate plastic&
extraurdina2oL. Iatl
0 4Numele ce-am ales pentru a boteza stro-
fele mole de simpld proza imi permitetiu-
bii cititori, a-mi lase condelul s mear-
ga'a vota fantasiei male rtacitoare.
Fexacii-m6 cu graioasa d-voastr a-
tentiune in ceea c privegte urmAtorul ta-
bel caracteristic.
Timpul, in care se desfoar aciunea, .

este aceca ce ast&'A lingandu-ne pe hot,

obicinuim a nu.i. Smana vreme vechia.
Incep
-E e la santul Andrei; cai de iarnd,came
plena) ni.nge, ingheatias se topeqte, gi e
1apovi gi poleiu, gi curg straginiletsi
',:rivd!iul se bate'n cap cu austrul.Pe cand
mai este aga ca la vr'un ceas gi jum&tate
/And la stud, de e'ntunerec besnsctnsti-
t,1 cete3ean, ithrcat cu a precaatiune a-
proape siheriana, incalat cu o kereche de
picAcroanGe solide, InarmAt in mana dreap-
td c'un baston lung prevazut cu o cange de .

fier la v&rf gi'n mana stang& purtgind un

felinar cu vopait25., pornegte din fundul te-
halalei, dela locuina lui, i, incercand
Inainte t5rilmul cu varful hastonului,spre
a ocoli gaurile gi baltaurile prea afunde

,r www.dacoromanica.ro
 -37-
ale,podului, cu chiv cu val ,-,.unge !In pia-
ta. Aci trage din brAu Dungaciul lui de Pie-
le de oaie, scoate din Suzunarui coteriului
basmaua gi'ncepe sa-gi targuiasca.Pc la re- ,-

varsatui zilei, se'ntoaroo t':Aapoi partan- .

du-gi pe umar bastonul, de ciocul,c,iruba i.

atArna pe spete traditionala basma ropiA ca-
drilata incarcata cu (Pale cai6E-
. .,
Inima se umple de duiogn la aceste .

dulci cuveniri, gi-mi pare, a4a credsdcam.-

nelor pi domnilor, 06 nu se Doate mai minu-
natd ocaziune pentru ta sa r-Micgm ad-hfu! i '
rugaciuni spre Dioecta memorie a prerliTia-
lor nogtri strdmi, .

Se sculau Dana n Pima pi oe culcb r-u

gAinile, fijrA sa tre5ara cand,pe ctrad sau
la fereastra lor, glaoul vat4elulul de noap
te Antona ragusit vestitul "nine-i acoloo. -.- .

o...o? r In vlat;(1 bor,- o progralaTali67frW:

.555R-henchimbata, totdeauna respectata pant P
la venerare; In oravurt1 o lor . c aboolu:;5. .

dulceat.,:d amestecath din cline; in cg.'nL. eta un -. .

4mac'bdtand cam In salciu; in purtarea lore I

\ o regularitate cronometl-ica; IR relatannile
lor, un.mels curat patriarchal 1;:i'n'sbati-
mintele bor merau toi hagii - o
creptinatate nefte*77Abile.
..

Fie-le "Arkiaa Dumnezeu s6.-i bor-

,
te! Vezi ea apucaserkgi vremuri bane .
.

i
.
. (Caragiale, Opera IV0p.269-290)
' I
.

1
..
i
Este aproope tot Caragiale aci In a-
ceasta lume pe care o evoc4 recrnoagtem lutes,
desigur ridico1 dar patriarhalii, gi din acea-
sta pricina privita cu simpatie de Caragiale
in comediiie lui, Dar mai este aci pi ceva pa .
.

. .

www.dacoromanica.ro
 -38
:are Caragiale 11 pierde cu timpul, un lueru
II tinereii lui, o flacb.rd care se stinge cu
rand: puterea descrip0.ei plastice. Aceste lu
:ruri vdzute nu le vom mai intalni mai tarziu.
Este unicul moment de erup0.e a unei puteri
descriptive care apoi dispare.
Acestea sunt rezultatele primei cerce-
t6ri a materialului caragelesc din "Ghimpele".

I.

Io

www.dacoromanica.ro
 -39-

Prelegerea III-a .

Dacca analizc'm mai departe ,-,ontributia

ui Caragiale in "Ghimpele" si apoi in revista
C1apianu4"4 pe care o Scoate el singur si care
Icatuegte o noua riidi pe trunchiul publica-
iilor periodic:a umoristice pi politica case
Oau desvoltat indata dupil actul Ernirii,atunci
le apare o noth insusire a iaspiraici sale din
measta vreme, asupra carea as dori sbt ma o
)resc cu cateva detalii in prelegerea de azi.
ste vorba de etapa poziO.ei sale pc care as
incadra-o in categoria "portrotului moral".
Exista load feluri de portrete morale:
2ortreto morale generalizante gi portrete mora-
(

le individualizante. Numesc portrou moral gene. L

ralizant,acela in care portretistul doregte s

infaiscze un tip sau o categorie mai mult sau
.

mai pain generala. Numesc individualizant por,

a

tretul moral atunci cand la-cchema generalii se

adaoga multe atribute particulare* atun:2i car.d
scriitorul nu doregte ir:eat-iUeze numai unul
din mod.ri10 J-0 e fi ale fiir4ei 111'3-, In gene-

f
.1

www.dacoromanica.ro
 ,- 40 -.4.

re, cum ar fi "avarul", "lingusitorul", etc.,

ci, acumuland notele determinante, Infaiseaza
un tip mai particular care aDartine unei socie-
.

tUi gi unui timp anumit, Tendin'ca aceasta in- --

dividualizanta poate sa fie impinsa Inca mai

departe, modelul putand fi o fiina cu totul
particulara, chier o fiina unica.
Portretul moral generalizant este ace-
la care a fest practicat mai cu seema in lite-
ratura clasic Yodelui acestui gen de portret
1-a dat in antichitate Toofrast cu "caracterele'
..,--

sale,pe care in clasicismul francez le-a tradus .

gi apoi le-a iaitat cu deosebita maestrie La

_

Bruy;re. Pentru a vedea ce este portretul moral

generalizant gi pentru ,
a dt,.ine, odet6 cu aGa
sta, posibilitatea de a compara creatAunea din
acest moment, dar gi do mai tarziu, a lui Cara-
giale, imi vei da voe sa va citesc unul din
portretele generalizante ale lui La Br,4-yere.E
vorba de portretul ui Eops, care este portre-
tul indiscretului intrigwat,-,4 De altfel,la sfar-
gitul cIiiilcr lui
,
La Bruy;re exista de obi-
ceiu au tableu al numelcr, date de cele mai mul-
te ori cu intent-ie la diptul nu-
melon pe care La Bruy;re 1 foleneste, comets-
rul tipic, intr'o inten1e geneclizanta, 1.)e ca-
. re 1-a evut in voters scriltorul in portretul 1

1 M... ,0 7.11,
www.dacoromanica.ro
-
 Ar"

-41-
-

respectiv. Asa, Antisten este pentru La Bruy'ere.

"L'auteur qui ne salt pas 6crire"; Celse este
-I
ael "qui se fait valoir"; Simon edte "home im-
portant, after; et empr4ss6", Printre acestia,
iatd portretul lui Mops, care este dupg momen-
, ee-
clatura pe care v'am pomenit-o, "indiscretul
intrigant":
J

"Je connais Mo2se, d'une visite qu'il .

m'a rendue sans me connaitre Ii prie des

gens qu'il no connait point de le mener
cp.ez dautres dont il n'est pas connu,..i/
ecrit a des femmes qu'il connaIt de vue,i1
s'insinue dans un cercle de personnes res-
Notables et qui ne savent quel il estot
la, sans attendre au'on l'interro6-e,n;y
sans sentir qu'il interrompt, ii parle et
. soavent et ridiculement; jl entre une avv7
tre Lois dans une assemblee, se place ou
il se trQuve seals nulle attention aux au-
tres ny asoy-meme; on l'ote d'une place
destinee a un ministre, 11 s'asied,a cel-
ls du due et pair; il est la precisement ,

celui dont la multitude rit, et qui soul

est grave et no nit point. Ghassez De;
claim du fauteuil du roi, ii grimpe a la
ohaiFe du predicateur, ii regarde le monde
indifferement, sans embarras, sans pudeur:
ii n'a pas, non plus que le sot, du quoy
rougir".

A fost neoesa sa 1711A noiune yo-

, \
tretului moral generalizart snre densebtr,,,, do
portretul moral inctividuanant, pentru acea.

www.dacoromanica.ro u
 - 42 -

sta categorie a portretului moral este una din-

,

tre cele mai folosite la inocputurile culte ale

literaturii noastre narative. Astfel intampindm
portretul moral la C.Negruzzi.' Unul din ele,din
serie "Negro_ pc alb" este "Fiziologia provin-
. cialului". Acosta este un titlu .balzaciani va
. aducei aminte cu tolo_i de faimosul raman a lui
Balzac "Physiologie du mariage". De altfol is-
toricii noteazd in prima jumatate a veacului al ,

XIX-lea o mare mul;ime de scrieri care conVin

, In .titlul lor-cuvantul "fiziologie". kceasta
"fiziologie" insemna de faut "psihologic". Ei
bine, cu toate ca titlul lui C.Negruzzi este un
titlu balzacian, schema literara pe care el o
folosegte in aceasta foarte interesantd opera a
lui, este schema portretului moral generuli-
zant, aga cum o stabilise inca din veacul al
XVII-lea La Bruyeree Leodtuile lui C.Negruzzi
cu modolul francez sunt evidente gi ele au fost
puse limpede in lumina de un cercetator al no-
stru, regretatul profesor Charles DrouhatIcare
a aratat cd acegti provinciali sau "provin -
tialiu amintesc pe "Ie gentilhomme ccInpagnard"
al lui La Bru7y;re, acel nobil din Provence "Qui
rapete dti fois par jcur qu'il est gentilhomme
.
. -7

www.dacoromanica.ro
 2 ^-7
-,4-7.
1:11 .rf
I et--1 t t .1
0 I .i..),
ri ,cti ri..4 ;-0
.p .f-I ,
...
I tV,r4 4-1
I0
c75
t113 (1.4. -)CtI 0 0 I (i-1 Ci tri, '''4-) $-1 I., 0 CO 0 .;-1 CI C 1:-1 -ri Cr.1
<cD .1-4 cd 0 0 (T3 rd r-1 hu 0 -P q
7:-.;
0 )c0 4-1 -P 4.) d Fi 0 L.:, -:
)0 -P r-1 oo d ,0 P4 C5 1`.. al CI C4 0 er-1
- -I-) : ::::. ;-._-', ';').r.-3. 0 -P 01 rcl
*0
U.1 t,,, ,-i yr,i S . .1
r.n 73 4P" 4.- '4-1 P C) -P *r-1 c-4 (15 ..,4 ,,.) .1-1 LI 0 *r1 2 0 :3 0 '74' '''-: '-I (1-1
-P ft (11 r-4 F4 0 r-.1 1:21 $-1 CI .rq 0 ,,-.t.:*:1--1
_.--,
ti H 4-) a) )o ,!(r--1 01; pi 0 r4 <0 .0 -P )01. (.4 $-4 r--1 0`, 05 r-1 'CI ...II" cl sk tr,5 (::.:
o 0 ,r5 0 0 0 0 0 10 .ri CH ';:fl q) -r-1 3.--i ,..r.? .2 .;....
c-! -P )CTS A'4.4 (r-I q ,r-I 'd r-1 $, to a0 -;-:..
(1) 0 .0 C15 CS 0 j ',7)" w 0 P4 0 r-i E '0 r.;!' 'Cd CD 0 V) 'Cr, ..,1-4 (I) ,40-: ..(,,S.
.r1 0 -P 7-1 0 CI 0 r-1 )Z glfi -r-1 -1-:', 0 ..-- Cs) ,,ci 1> 0 0 ,,- P Ad I'-'': 5-a-: CA CA .*JL *.,',i
-P Pir-i0000 -p rt./ 0 00 ( CS

www.dacoromanica.ro
!,3 (1) 5:4; ;,;--
F-1 id 0 0 Ili c-41 cti 1-1 r-4 0 C..) Cd c) g )ro r-1 -P 0 0 t'z3 H0 1::
0 P cO
0 0 )c3 0 0 ,S2,
(' p (7.1 . -(-1 ti C W
.r4 :0
r
P4 (-0 a) Ci (;-1
A 0 pi (2, 0 e ,73 c6 1:1 01 4-n (3 .1.-1 0 p 4/1"4-1.1
0-,.;1--.4
r-1 0 00
C-1
r--' ,r-/
(1) (1-, En 0 0 r7-3 0 0 ra, ,Z p. CH ;1:1 ct, 0 54 E.-1. (---1 I 01
CH CI P-1 0 ri2 ,
E3 rn 0bCd
,r4 rd a) 0 -I-) H Cri 0 05 4.4 .Cl )-1 r-4 (I) (0 0 -r--1
co -P Cr-4 13,: C15. od C:-i o -rii
(0 0 CO 4-) (15 0 615 17-1 P 1-1
tr-1 b0)0 0 0 <C1 -P c.1 P 4) 4,-1 (1 '-1-) 0 0 .r-1
r4 4-D a) )(t rl )(`; C.5 r-1 )C. 4'J C't5 1(-15 (v.
P4 0 0 ,H ti vi -P
1'41
C,(1.-t -H.
0 rd *ri 4-) 0
(0, P-
d 7.1 -P r--1 P
c-j
)0,1)0, 0 tn ri-i P-1 0 5.-!
P44-4 r-1 0
4.0Cd
,ri
tic;00 - ;
=4- t7:1 CS Era.-4,--' H 1:12
0
.
-H 0, c4-I c)ci
f. r..11

C-4
,/-1 Id 0 caOrn
s-1
..L.u)d 0 .:^1
Up (I",
v. eV v. c-j
0, 1-1 P ...
ii) )a5 co 4-, .r,..Q .1-1 r- r11
to 4-) rt 0 w ri -1--4.1-4 0 0
V:111
,
tZI -P 0 C rg r-1 -P ,n r.; >. Pi tri Ul Pr, Cr:^ P,
PI C..) 0 )0 rd co p '3) .H 12; ; :Ai 1 ec..: 9-1 c'5
0 0 a) 0 5.4 rr..1 Lo- 4t4 Cr3 CI -P "."..1 -,--1 4-) bOrd :--1 - -I-) -P )Ci- ci--1
rrj f1 .1 p4-1-1
CCI
XI 4.) 4i1 0 c.00).03 (1);:iri al 0 ) -r1 0 r.-1 C-- *I-11c.:
_,
()
.1-D L> P. 572, H t:13 Pi r-i ;-4 fd CH (1;) V-1 Z r2:4 4*1 ..;;), -0 rd 4-:' CC, 4-, 4.:) 0
tr. cri cas i 4-71 c) 4r-1 f.D p fit Lo ccpc.0 rd 4.) .1-1 -1--1 (1-1 .i-'! ,O 0. (-4" H
0-1 d 0 0 (15 Cfl-r-4 0H ..!-", . 0 0 1"-'; 0 <0 0 0.) 0 (1-1 0
'7.'zi tH ri 0 Plea 0 -P C- r-C- 0
5-1
>C`*3 4:) 0r-I 0 (7. 4-1, f:tr_f 0 0 )`--V CS 0 1-1
r-1 r_1.1...), a 2' CS 0 t-1 0 ,-4"4 0 C. v-I ,r4 F-1 VI 'CS in r..1 -1-4 trt -i--:. ;-*--:
CI 0 0 ri<CD1 5.4 s,4 0 ,a) 0 0 0 co Al 0 niS
--4
0
,
0 p 'P. FA rd.r.1td0 0H
YTS
C. 6. 0 -P 04 4-1 W.. 0 r-I n-lc--1....:, Pichp4
0 $.-1
:-., ortthc,c,>
CH
 - 44 -;

Ill
- Si portretql continua po acest ton a-
dtlogand la am6vantele fizice de prezentare,amd-
nunte care indat6 yom vedea pa t/in de partea
sufleteasca, de latura moral& a modelului sau.'
Evident, poate s& fie o problem& dee& un astfel
, de portret se cuvine intr'adevar a fi trecut
in categoria portretului moral generalizant say
individualizant. Neapgrat, limitele intre ace-
ste doll& categorii nu sunt fize, sunt unele e-
lemente prin care "ooerui inutagn a lui Ne-
gruzzi este totugi un moidovcan din prima jumd-
tate a veacului al XIX-lea. Cu toate acestea,
dee& parcurgem portretul mai departe gi obser-
vam vanitatea cmulai din provincie care dore*-
te s se afirme, chiar cu preul ruinei sale,in
Capitaid, vedem c ceea ce ii preocup5. pe No-
gruzzi mai mult decat fixarea unui model indi-
vidual; este fixarea unui caracter omenesc ge-
neral, care putea fi Intdlnit in Moldova primei
jumatat/i a veacului al XIE-lea, dar care poste,
fi identificat in orice societate undo existand
o conitala i o provincie, se creiaza acele ra-
p4turi caracteristice pe care le reine in
portretul sau CAegruzzi.
Daca cercetan mai departe desvoltarea
acestei categorii 11tera-,-e a portretului moral,
o 170,To. trap .',.. foal r:, i.mportani i plobabil In

www.dacoromanica.ro
 - 14 ot.. -
legturli cu apariia accluiag gen literar la
Caragiale o intempinam la fiul lul C:Negruz-
zi, Iacob 5egruzzi, in seria portretelor sale et.

pe care le intrunete
-
la 2874-sub titlul "CO-
,
pii de pe natural'. aci aceste "Copii de ,
-
pe naturI" in edit;ia original Gino parcurge
chiar numai tabla de materie a acestui volum,
/
vede deodatg. ca, de Dilddl bucata in versuri
"Vespasian si Papinian" este un portret moral
al latialstilor 'Twill. Tot aga "IoniVa Coco-
vei" este un portret moral al unui om proce-
siv care traeste prim tribunale, dup4 cum '

nacho ZimbilK om politic" este de asemensa

un portret moral; tot astfel "Don Juan dela ,

arhivd", fiura unui funcionar caaplicdri

don-juanegti, sau "Cristache VaicArescu" sunt
tot portrete morale. In acesta din urmd, pe
care avem dreptul sa-1 trecem in categoria ,

portretului moral generalizant, este infaigat

tipul unui ipohondru, al acelor naturi cam s'

poltroane, in vegnica alarm pentru sandtatea

lor fiziod, care ascund o mare preocupare pen-
tru sAnItatea lor, care de aitfel poate sg fie
gi destul de proDed.
.
Acest portret moral pe care Il repre-
.

ainte, in literature noAstrd dinastia Negruzzeg.

tilor, Costache si Iacob; este si primul cadru

www.dacoromanica.ro \
 ...15
S.
4.

literar in care se migcd Caragialee in cronici-

lo sale, foarte deseori Caragiale Dune in pi-
cioare portretul moral al cdte unui om gi anu-
ma, la inceput, in acest spirit genoralizant ca-
re fusese a lui Ia BruyZre gi a lui C;Negruzzi
gi Iacob Nogruzzi. Iata de pada, pentru a va
da un text caracteristic in aceastd Drivina,
portretul moral 7e care-1 introduce in una din
cronicile sale din ''Ghimpele din Ianuarie 1875:

Cu toate astoa, voe s. v4

spun ceva ce mai de mult Imi crde pe Anima.
Mai totdeauna s'a luat la noi pasiunea
drept talent.," /

- Aceastd ref1e4ie este foarte caracte-

ristica pentru Caragiale gi ea trobue re'cinutd.
Chiar de pe aces vreme Caragiale protestoaka im-
potriva ideii ca inspiraia poets s6 supleeze
talentul. Mai tdrziu vom vedca pe Caragiale in-
aistand asupra latarei' tehnice care std In for
, mula creatiunei artistica,

"...Aga, de pada, cutare bde- .

i;oiu, de mult somn pond gi cu odhii in

fundul capului, puin cam sarit pentruca,
tot studiindu-gi chipul in oglindd, intr'o
zi i ia pnmt cd are in obraz ceva cam
aga din trana7,uri3,e lui Lamartine, sufere
grozav do patima poeziei. In toate dimine-
ile qi serile, in pat,la masa, pe stradd,
In , -n cafenea, In pravalia lui

www.dacoromanica.ro
 \
CI e. L1:7 I
0
OK 1
LI-4 t.2.0 1 1 '0 r - 1 >al
.P 10 0HI 42: 0 0 i i fai 0 Fi
r.4 .r4 n-j co al
0 CD -P T-I rl 0 ci--1 N
A .5011 rd o r---: o o r1 0 0 ai';1-A :-1 o sil ig fal
Sutzian 1-1 pi 4D o :--- ao f--, ,c1 ghete,
.4 00
3 rri e. ;;_t
;71
carnet, C.04 d -,c.
Dunne- C) H P6 4-> -ri
0 P eq..1 -1-5 Peri 1,--ii ri ....
CI) 0 :II, H 14 0 0
rd (1) (73 Ci Y.1 .4-3 0 P4 cdteva 0 -P
--4 0 0 rj CP 4 D P >r1 ,- r'igi PO 1 :) a) P eri H .r1 nd
O ..--J `LI c..)1 0 0)0 CD - 'CD PI CD -:-> 0 }.--1 .r-I
41 H H 0slujnican ii )0 r9j0 Xii 0 ;21 ci--1 0 P,
orri 0 e r-i. 0
.:1

0 ri W W 0 0 ;II -!-.P 2 P 4--:, ..,..,

0 ta rd 0.7 0 -'1 0 lasa 0 .4-1 0 rd to $1 ta cij
0 0 0 rci H r.7.! .1-4 4-1r
P .r-I 0 0 cI
)cl- 1>
H <ri c)
H
H H<ri 0 io
dulceag,
PH ca rd Pi
care, - ob 0
0 )(7.5 0 Co
P-i P
HH 0) a (11 74 -12:' )d) 4-.13) rE) 0 Qa
...
.

0 g4
td

0 -ici Pi .4...y. 0 -1-D CD 60 .7.1 --O to \ xl

4-'
0 4:8 cu... ver-Lofts 54 -P 0
-0 0 0.2--P 0 .1.-1 F-3 P 0 Op 0
n-Pc-i C.) 0 rd 0 tf), E. --I-) 11)
:,:l
'''
,--,
rd
-1-D trl; .,u,_, A ,J.1 ,,, ,,,..,..,-
0.c-1 .:-.,) 0 (.1 ,".> 0 0 ns -H
1 .1-1 rq folos, -r-1 iubito!
00
F-4 0 :-.:1 cd egti ICI :i ii 0
1:
...ci--1 9-1 "LI -1-' f-i 0 )(15 C) ,.. vi (0 0 )0 1.-c
rd 4-D rd<ri glicc3 0 C :-.1 Ps
P ci.-rt
0P 4.0tri
,,,ra..1. 0.;'). cri-.) f..,' 4:, rc3 .._
"
un0 gust r4 4-11 0 tA -P .
0 f--I rr't C :-.) -'d CD
,g4 0 01 TA r--I -I-4 0 0, 0 C3 0 C-44 4-) P ' .= 071 P4H II
cam 0 0 C 0 ci 0 careH producia incepdtoare 0 P 0 o ,r
P 0 'f-71 H M 0 0 'CI a) Qi P H F-i 0 p---1 0
lui
CD

CH Pi P r--1H )c.1 cu c..._, 0

1,--i 0
'CI
Si
a) or-I
f.-ic.
1-1 Pi al -
1. Pi to wal 0 1-4 o o
._

o rn c..._r ,-.4 rACr. til 4-7)cti ..r

0T I ,ri 51 rd CO 0 -P e, H 0 0 1.--.1 .1; 0 P Cq
CI S74,' a) 0 -,," .71 Ca r,--1 "oD H 4,. I") 0 ri o id :I
'rd FA"Iese6 -,r4 P gi, rq al '14 - rCi
bule-0- 0 00
61 0 vt Oa> din
0 0 -1-> ,., 0 tr-4 a. ;5 0
43 -1-), vi,i-t
0 WA 0 4-) 0 P H fi 0 ',:i
n
CJ -r-I
';.>
..e.i
ZIO
cs
7-1
pe
tri -I-4 0 C.) .H i ,r.:

r-0 ci 0 (1) il cH rd 0 k 'zil strofe P 01 ii> t-'--- 41 H H 0 ,IJ

-P 0
nea gi se infierb&ntd de 11 4-1 po-
litico, itropite cu beret Z 0 r-1
lui, aci,pe boo d.ruegte cu
o bucata aleasd: natrid mama
dulce si iubitd.
.m.7=G,mMra...-/..woo. - ,

..2e-fie ce zi face cite cinci bucaii

Socotii gi vedei cd pe an, dacd Pytha-
gora meritd crezdmant, produce cite o mid
opt suto doudzeoi gi cinci. .---
'

Dar talent!,' ,
.

Critica a Gdsit cu cale cd bdiatul

merit& un jefi in Parnas Lang& al lui
Aleasandri, decanul din partea locului;
gi publicul a ramas uimit de solemnitatea
faptului recunoscandp fare'. sd gtie cam de
ce era vorba, ca crizica are dreptate.
_
- I

www.dacoromanica.ro z.
 - 48 -

Si lnchipulti;i-va cd nu s'a gasit pang. d

azi nimini care sa faca critica criticei, 1

gi sa ti-o ia la frecuc eapan, gi sa-i

traga o invartiturd sa pomeneasca gi mor-
tIlor.
Am sa ma gandesc d'aproape la asta gi
poate sa i-o trag chiar eu.
I

Prin urmare vedei gi aci portretul '.1

1
moral al unui tanar diletant, fArd talenti in
,
care nu putem identifica nici trasAturi de epo-
co, nici de mediu. Este ceea_ce se numegte sau . .

se poate numi un portret moral generalizant. A-

ces umor generalizant, in alte Imprejurari se
_ .

servegte de o ficO.une literargicare ea insagi

are trecutul ei gi care chiar putin inainto f7a
sa.gi fi inceput Caragialo activitatea, fusesp
folos71.t 5. de scriitorii romani. Este vorba de
eenvenia literard a privirii unor stari locale
nu pr]n prisma 1 cu ochii unui strain foarte
indeprtat; ca injes lettres persannes" ale
lui Montesquieu-, dar de ceva asema':nator: pre-
zentarea st6rilor actuale gi nagionale ca apar-
4nand unor locuri si cerouri eterogene, ceea
ea permite sceaterea in evidont;A a unor-feluri-
_ ,
te anomalii. Aceasta convenie literara a in-
, trebuin;7at.o Inca dela 1866 Hasdeu in gazeta
,

sa umoristica "Satirul", unde ni se spune ca .

r
foti va infaiga moravurile coloniei chineze
.

;/' e,

I www.dacoromanica.ro
 49

ci unde redactorii iscElosc cu nuno chine:Asti

Chinezismul este sdhema pe care o Moseste o;
data si Caragiale in "Ghimpele" din l874,iata
cateva extrase din acest text intoresant, care
pune in lumina un alt procedeu de care so sex'.
vegte Caragiale in aceasta vreme. Observai inr
sa 9j detaliile compozitlei acestei buca0.

"Suntem in anul gratiei 3874... -

- Cum se poate?...
. Ma rog, ma iartd, wftabile cititor.
D.mi voe a te rugl sa nu ma intrerupi
pand la fine. Imi promii ca ma vei laza
a& termin ceea ce d'abia am inccput?
Comptez p promisiunea D-tale.Rencep dar,
Suntem in anul groii 38'7/,-; ne afldm
in cetote, Rtmritonole, locui- do Einc-
corzi cludaUTTI175-bipeziciirora-17-
TITEW'sc partea stanza a toracelui cu tc-
te do ei. Sinecorzii sunt un trib de
Chinezi.
Deschid, cu permisiunea d-voastrao
mica paranteza istorica explicativE.
(Asum doug. mii de ani, Chinazii de-
clara ra resbel Rusiei, vasta teard cc
. coprindea jurdtate din ccntinentul Euro-
pei.- Observai bine ea narez-numai fop-
tele; nu fac niciun ccmentariu; Btaia
avu loc pe fruntaria color cloak ilChi-
nozii triumfara si, trecand peste regi
mentele rusesti ca peste un imens bule-
_ yard de cadav2e, in o saptamana furkin
capitala inamica, In doua saptamani a.
junsera in centrul Eurqei qi in tveit
dupa ce strOodtura si batura, una ?lira
alta, toate rile marl si mei, se orvi -
rd pe Varmul Atlanticului. Poate c-ar fi
I r
www.dacoromanica.ro
Pasc1l Ist.Iit.Rom.7.Tod.-Prof,T.VIANU
 r!

n ts L). nal inaInto dac6 ar mai fi avut

cu ir sa GO bata...Lamea inUreaga sgu-
' duitd, fu fortat a recull:?agte realitatea
n.;astei invaziuni gi i so'nhfna. 11)12=1
wji de ani au trecut, si Chinezii, cu
perspectiva d'u domni pand la judocata .

din urma, domnesc asupra continentului

e-hi pe care 1-au chinizat permite -
ti-mi acest singur novicism - cu totul-.
Inchid aci paranueza crezandu-va luml-
nati de ajuno.
scum graioasd cititoare .4 d-tasama-
bile cititor, deed dorii a face o c)xcur.
Si'L prin :etate,procurai-va placerea a
va'ncrede in mioP gi a ma urmo. Voi fi
.

prea fericit v serv de cice-T2aae In

lampitopol, care iai 1 7inCyj min
' te, este numi o sucursai a Pe-kiftsul..d.
2ornim7.,.A! ma ierLai L1 bani a
- Va arma cu aceste foi de palmier o Ga va
Lie nedispensabil p-Aatru a v ap6ra d'ar-
siVa. soarclui.
Acumoideal 0 singura recomIndaiune
am a vd face; strambai put;in pici3arele
in maniera chineza, esto an mijioc pre-
zervativ contra a1unocu.7u1ul porolanului
smaUuit ea -;are sunt acoper2to stradele.
Scat
*
, PriviVL, mai intai, aici, unul din -
' cole mal superbe edificiuri, este pagoda ;

idolului Kin-La: este locul unde se re-. I

. guleaza ana7tro priviteale la bramani. 1

Aci este maj mere poste rt4i Man1arinu1 L
Ti Li, Lore invatat, darE- :da.Lnioait, a
7Er-tramis prim instit,i.t co inrclna-
..rea esclusiva d'a strwitIri .2. picioarell .7,ht
nezilor de mici,pentru a le :Lace 4a E.:3
bucure mAi tarziu de rachirism.calltate
ce trece-in Eare considerui4uno la Chi- i

nazi e ch este fot-,rtc r,.1r_drd pagoda

www.dacoromanica.ro z II
 1
51 -
I

lui Kin-Lau cu arhitectura ei anticd si

coloarea ci galbend. Catd sd stiO., co-
loaea 6Linezd prin escelind este galbe-
aul.
- ea7,arma
_

Aruncai-vd dincoace ochii; vedei

I cancelaria Mandarinului ramie
Lis_714yylz, vice-guvernatar-cl minter
l'7-
si
civil a ttimpi,t oco,,.eil aci este rezervo-
riul ordinei pi Oast; stabiliment lintq-
titor ai spiritelor prea iui pi coriga.
tor al moravurilor, Ia uitai-va la 61111.-'
nezul acela care iese din cancelaria Man-
darinului Hod, uncle pi-a petrecut noap-
tea din cauza cd s'a tflat dormind beat
de coin pe stradd. Vedet;i-1, rog9 ce
fi
i

decola'r; DALe a in urma cDreciunei ce

i. S'a aplicat.
Aici este Casa Justaieie Ce severd
faciadal Totul resTria-nelinirt-a pi
\ oarba dreptate, Intoarce0.-vd puir pri-
virile spre acel nenorocit chinez care so
seste asudat pi gdfailld cu o hartie In ma .

ad si udydlepte re scara principald a Ca

sei Justiieti II cunotstei9 e'3te
pim-Pia" 0

E probabil ca sub fiecare din aceste

reamo nItinel7e01 se aso.unde alto un personaj al
eporeil pe care cetiterii contImporani 11 pu-
taau idont;ifica mai bine cleat noi. Noi nu no
dcsfiia deoc,amdatd seama decat cd "Ty-Li" este
Titu Liviu Maicrescu. Oe pot gd2i istorici li-
terari care 26 consacre cercetdri Dentru a a-
fln pe cine va fi inteles Caragiale prin ce
ste nu= clainczet-iti. Eu mdrturisesc ca 1mi

t www.dacoromanica.ro
 -52-
lipsegte ,6ustui ci interesul de a face aatfel

de cerctari si nu cred macar ca ale ar fi de

vreun iiitere tiinific oarecal.e.
Cand dela "Ghimpele" Caragiale trece
intr'o casa noud, la "Claponul", el continua
sa lucreze in aceste cadre largi ale portretu- /

lui morel_ In "Claponul" publica cloud' portrete

morale mai de seamd: acela al uneyi perechi de -
oameni pe care el ii numegte Zmotocea. gi Coto.
cea, gi portretul unci alte figuri De care el
o intitulear;d Leonica Ciupicascu. Ceea ce es-
1 te J.nteresant cand studiezi aceste douaetextu
din "Claponul", .revista din 1877-8, este pro-
grusul indvidalizrii. Caragiale rcan'ya lr
procedeul generalizator pe care 1.a folosit
'land acum, dupA cum Ira putei convinge din
textele cetie adineacri. Fortretul moral cae,
.
'Data la el un grad mai mare de individualizare
oamenii lui sunt determinai prin mai multe a-
tribute gi, in felul acesta, el face un pas
mai departe pe drumul pe care avea sA atanse-
:,
ze merou de aei inainte, In adevar, dupa cum
una din problemele lui era a invinga lima
latinista gi eliadista a inceputurilor cale,o
alta menire a lui era sa invinga maniera ge-
neralizanta; Cu alte cuvinte, dela formele
portretistice clasice el trebuia sa ajuriL la I

www.dacoromanica.ro
 - 53 -
fermele prozei realiste in care igi va da capo-
d'oerdie sale. Dacd ag avea tirp, v'ag ceti in
Intreima,portretul perechei Zmotocea gi Coto-
cua, care este portretul unei perechi de func-
ionari din epoca de dupd 1870, a reprezentantii-
lor acelei lumi din care Caragiale.igi va soca-
te curand, in comediile sale,pe uncle din porso-
na6ii1e lui. Iata cateva pasagii nuradt

"Elate gi marunte s'au vorbit despre

r4osaii Crest gi Pilard a caror stransd
rietenie a rgmas pang astazi de poveste;
I.ns cu drept cuvant, vremurile de acum se
vor fgli cu povestirea istoriei lui Smoto-
cea gi lui Cotocea, &dd l. in adevar acegti
doi oameni nu pot avea decat una gi aceeagi
istorie. Ei vor d pild veacurilor viitoa-
re despre puterea prietegugului.
Cine a cunoscut pe unul, a cunoscut pe
celglalt, pentrucd amandoi mai aproape
dorm, mai aproape tr4esc decV chiar fra-
ii cei 1ipii din Siam.
Ei lucreaza amandoi ca copigti in ace-
eagi cancolarie, unde au intrat in sIujb4. .

in aceeagi zi. Bunt abomOi gi mananca .

celeagi feluri de bucate gi la aceeagi orA,

in acelag birt.
Cine zice Smotocea zice Cotocea gi vi-
ce-versa. Smatocea s'a nascut la Severin
tot in ziva gi ceasul in care a vtzut C0-
tocea lumina la Dorohoi. Pel.amandoi ii4-
tras ata la Bucuregti,pentru a imLrigt
cariera-de copist.'
Daca la raspantea vreunei ulite vezi
ardtindu-se mutra unuiai agteaptil puVin ci
vei vedea gi pe celalalt, care int4r.z.Und

,
www.dacoromanica.ro
 - 54 -
. ,

pantru eine 4tie cet ipi grneste pasul

Ga s5,gi ajunga jumatatea. In adevdr ju.
mdtatea, filndei rzio'5ocies (.4 Cotocea nu ,

cunt decdt unul i acelas In cloud fet:e0 ,

dol.= du o fiina si nedosp6rita.

viata lor seki foarte mult cu un
sisteu LL31a:2 dublu, in care fiecare joa-
ca po rAnd rolul centrului,pe auld cell-
lalt i se roterilte imnrejur, Cand buzuna-
rul jiletcei 1u1 -Smotpcea-infat44eaziloa-
recare groutate, dansul este Floarele sis4
temului, iar Cotocea planeta respectiva.
A doua zi insd vedem ca Cotocea sLrdlu- .

cegte cu j-iletca palpitianaa: iar ,Smoto-

coa gravitear,d in spal;iu urmandu-1
foarte accultator.

,
' Vedei prin urmare ca da _data acea-
sta in portretul moral intr i trasaturi in
dividualizatoare. Este vorba de exemplare uma-
ne comune, fard relief, fard glorie, Insagi
ideia de a prezenta old comun, exemplarul cu-
rent, moneda ez'unta a vtet;ii sociale, trades-
at in accasttl prcducle a tinereni lui Cara-
giale o intentie realist Este foarte intere-
san - fard a stabili vreun izvor cg un alt
mare scriitor realist, intr'e opr publicat&
dupa moartea lu a gandit odata sg .Infa4t
ze n pereche o dUalitate banan, iinaia sh
scoatd in evidead nivelaren demoli1cr
' re dek,v(sItL un tip unan tarn' relief, ros de
niformitatoa relaiilert erte vorba de ere-

www.dacoromanica.ro
 - 55 -
A

chea "Buvaid et Pecuchet" a lui Flaubert:

- Sunt mai multe trasraturi comuno intre
Buvard gi Pecuchet gi cealaltd pereche, Zmoto-
cea gi Cotocea. Aga de pilda; la un moment dat
.Buvard gi Pecuchet sufocai de vi4a care o du-
ceau,,se gandesc sa se facd inv4aVi, sa aduno
arti, instrunente de informaii, sa aglomere-
ze o erudiie din cele mai hactice, cunrinzand
diferitele rcmuri de specialitd0. intelactualel
Ei bini, Zmotocea gi Cotccea - spune Caragiale.
"sunt oarecum bei cu carte, ei gtiu din toati
cite nimic, ceea ce le da dreptul sh so creed&
enciclopedigti!" Enciclopedigti erau gi Buvard
.gi Pe'cuchet Insd nu avem niciun drept de a
I7orbi aci despre isvcare, cel puin in starea
\
,:eret6raor actuale,
Fr.:,ceaul acesta, al individualizarii,
este evident gi in celilalt portret moral pe ca-
re il cuprinde coleaia "Claponului" gi volumul
I al ediiei critice a lui Paul Zarifopol, in
noonica Ciupicescu", care era geful registra
turii in unul din cele gapte ministere, naves
lee& pe lund 650 lei vechi,din care se/manila.
se 10 la sutd pentru casa pensiilor prccum gi 5
la cute.' dupd 1egoa10otc, Aceet Leonica Ciupi .
scu este un candidat la insurateare, pe care
o anuntd necentenit, dar care nu are loc nicli-
data. 44 act mint trLsaturi do epocrk, injghebz.

www.dacoromanica.ro
 - 56 -

rea unui tip dit. -4,c,ie1-atea vremil, acci func-

Oonar trgind o iat s,,a().11 'acudcetcompu-
sd, in ,-orLire (..omporbari zilnice, din auto
matlsme; o vieaVd fr collt;inut, care este a-
ceec a numercOlor oameni-pe care ii va infd-
Vise 'In curani in comsdiile sale EA mni tarziu
in "Moments".
Cercet4Ed mai departe materialla
"Claponului", vom constata cam treptat-treptet
:
sr agreL-,6 elci..entele constitutive a ceea co
in Paadnd. prin oomediilesale, va insemna u-
ra din reugitele inoonte5t3Li1e ale lui Cara-
giale. .

-- -000 aaw

0 "

www.dacoromanica.ro
 -

.
4 \
ela
Am continuat In prelegerea proceden.
td a urmbri pe Caragiale in manifestdrile a-
. parim:3ud primei sale etape, adicd aceleia
constituitA din colaborarea la "Ghimpele" gi
"Claponul". cloud reviste umoristice populare,
in parte politice,pe gustul vremii, AnalizAnd
eontribut;ia Lui Caragiale in aceste azganelam
dat peste doud serii de manifestdri: uncle pe
care Caragiale trebuia sd le depageasca pen-
tru ca el Ea devind el-Insugi gi altele cari,
chiar in aceasta fazd ezitantd gi nebuloasd a
inceputurilor, 11 anunVd pe Caragiale de mai
tarziu. Astdzi You continua analiza contribu- .

aei lui Caragiale la "Ghimpele" gi "Claponul \

punind intr'o lumina mai vie toate acele parti

. cularitdi ale colabordrii sale la aceste re-
.

viste,eare ne permit a-1 ghici pe marele scri-

itor de mai tarziu.
At;1 vdzut cd pr:tntre particular'itUi-
le pe care Cara3iale trebuia sd lc depdgeascd
era acea intrebuinare a unui limbaj italie-

www.dacoromanica.ro
 - 58 -
./ I

nizat gi latIn-st, um era in gustul timpului

t. gi cum era folosit de atd0.a dintre scriitorii
\
munteni grupa0. in jurul revistelor din Bucu-
regti; Curand insd Caragiale adoptd o atitudine
critical fWa'd ilmbajul acesta artificial,plin
de neclogisme :ate, limba aceasta care abed-
tuia mai mult o convenie litcrard decat o lim-
bd vie, vorbitd, acea limbd, cu alto cuv1nte,c8,
re contdnea in ea dmcretul sau de moarte, de
dispariie.' Curdnd Caragiale se hotaragte la o
limbd fireascd, verbitd, ba chiar el incepe a a,
rata de pe acum pref,--2rin'gd pentru un vechi
f7',

fond de exoresii orientale, grecegti gi tur -

cegti, ca de pildd in acest pasaj foarte intere.
sant din acect punct de vedere, care este una
din cronicile sale obisnuite, cupidnsal in "Ghirz,
pele" din 27 Iunie 1876,pe care o putem ceti 1

in Vol,V al 07,ereior, undo vorbindu-ne de un

oarecare Gugumano, figura alegorica politica,a-
supra areia vom reveni, Caragiale 11 caracte- 0

rizeazd foicrAnd un vocabular plih de turcisma .

pitoiegti, intr'n contrast atat de evident cu

, idiomul latinist-italienizant De care 1-am in- [

tampiaat alta aatdlatat in cronicile,cat gi in

.,
poezii ske die epa: -
.

"Se culed despre ziud, dbosit de atata .

lucru i.2ti degte?ptg a doua zi tdrziu,majA. , 1

Tur Ca nil basibu3 gi ursuz ca un cazac,

4t1:

www.dacoromanica.ro .s
 59

Se spala gi se age7,:, la dejun. Ie semne

l'o fi suparat vr'o puIdalnacd de masealcd
trecu cu cinci litri far Lila peste poria
obicinuita; gi mi Le ridica dela masa fa-
cnd cu ochiul, din mahmur ze2liu, vi din
ursuz chefliu, trandafiriu la obraz pi cu
babigul catdnd a galceava".

Dar oaracterizarea limbii lui Caragia-

le la aceastd ep^cd trebue sd ina seama gi de
alto contribt4ii ale aceluiag moment; Il vedem
de pilda inti'o atitudine foarte caracteristica,
atitudine care va fi a lui de aci inainteldar
care va fi pi aceea a cercului mai larg de scri .
itori junimipti, atitudinea de persiflare a
cligeelor limbii, Clipeele limbii cant acele a-
sociaVii de cuvinte, tipizate print-roo introu-
inare indelung& pi folosite uneori de voibitori
far& ca ei s6. le ree1i2ezc mintal in mod deplin
Iata chiar in.profesia de credinVd, adica in
articolul de program aparut in primul num6r al
"Claponului" la 1877, cum se poate remarca ace&
sta atitudine de persiflare a cligcului limLii:

"Ciaponul" - scrio CaLas.iale In a,cst

articol programatic- ezte un organ erina-
ment neutral!"

Acest "eminamente neutral" e;. -

bil un cligeu al timpului in aceste m leate
oand alaliri de partizanii intrdrii in rdzl,oill

www.dacoromanica.ro
 -60- .

erau unit care doreau ca Statui nostIl sL. rd- r.7

mama "eminamente neutrar:

"rublicittica roman& do mult 6imia-

vorba ceea - o duericasa necesitte de
a poseda intre oitay= o aga
nostimA,i opinia publica agtepta - vorba
cealailtd - cu n J_evitima ner6Ydare apari-
.1=1 0.21L111112.1 _ _

vInTerioasd necesitate", "legitimd

nerdbdare sunt banale cuvinte tipizate prin
lansa'Intrebuinarelpe care oamenii le Intre-
buinau atunci, ca gi astdzi, frd ca aceste
expresii s rdapandd unei intent;ii deliberate
a cugetarii: Adesoori susinem cd unele lu -
oruri alcdtuesc o "impericasa necesitate",degi
necesitatea care le comanda nu acts, tocmai aga
de irk)a.tioasa.' Este foarte caracteristicd acea-
sta periflare a cligeelor limbii pe care o .

volL int!.&in. ca o,atitudine liniistic. constan_

tti la Caragiale.
In al treilea rand, pentru caracteri-
zurea atitudinei linguistice a lui Caragiale,
Intdmpindm persiflarea neologismelor.' De unde
In producia sa cu un an sau doi mai veche el
cte un scriltor prin excelen neologistic, - .

.7: ca un aou cdstig, Caragiale se situcaza

in atit'udinea aceasta de batjolorire a neolo...

www.dacoromanica.ro
 - 61 -

gismnlor, care m3rge gvd in mina cu atiteinea

.
de porsiilare a Academiei, undo era ducal de a-
dahore a Y'51,1%aalor sa.vani cari doriau sa
tensformc liMba doastra intr'un idiom artifi.
cial, latinizant: Foarte interesant din lce1317
punct de vedere este acest proces-verbal poll-
ienesc pe care Caragiale sustine a-/ fi cules '
1
dintr'un izvor real, anume din formularul do .

procese-verbale poliienesti de dl.D.R.R,,ap6,

rut la 1874 unde pe pagina 5-a autorul - spune
Caragiale aratd motivul care 1-a indemnat sd
laavuoased publicitatea rumAnA cu aceasta im-
, por'-ant lucrare!

"lfttfalA, N'am volt sd fac altceva de-

cdt sa comblez o lacuna, ce crez cd exlzltd
. in admingn-aciunea pollion=ascd. tiu
cd,.etc,etc Dupd aceasta, intr'un st-3
foarte picant, autorul se sound de greie-
lile ce poate a ldsat sd so strecoare In
producia sa, Firegte cd cetitorii vor fi
EraLL autorului de acest uvrai, gi totoda-
ta-noi din parte-ne ii EaFrtam ale noastre
remersimonte pent= tALLEA ce gi-a dat ,

srre a aurir.i publicitatea, degi pentru

prima d'Erdun aga travaliu nu poate sd .

fie 2422,21..d- foi-L73777Fia'una la alta. '

Cu vcia cititor::r7F-cateva randuri de Li-
lologie apli,atd. A k;ora'c)la o lacuna va sd
zir:d a inlatera on77177-717c7r-on gcl,
ast.14.EL:i ./

Dar in timp ce Caragiale 16anifesta a- '

--nte atitudini ltinguistice gi in timp ce ldzba

www.dacoromanica.ro
 - 62 -

sa fdcea pro;-froele :Inctlate, In sensul apro-

pierii de liMba vie, verbitg, care era instru-
mentul propriu, care trebuia f&n:lt pentru arta 1

realisticd pe care el vroia, s'o slujeascg, in

timpul acesta se transformau insdgi coainuturi-
le artei sale gi aga, de unde in satire lui ce-
va mai veche, aga cum am caracterizat-o in pre-
leeile trecute, am i.1nit fic[Auni utopice,
de pildd scene alegorice in care ciudgeniile
unui vechi Bucuresti erau prezentate ca intam--,..
plarile unei colonii chinezegti, sau portrete
morale generalizante, acum, in aceestd etapd no-
ug a produr3iei sale, intalnim apariia descrie-
)

rilor de impxejurgri locale. In proza lui Cara-

giale din aceastg vreme,- se introduce pictura im-
prejurdrilor locale gi contimporane, ale socie-
t3ii romane5ti din vremea lui gi, In special,a
micei burghezii, a lumei de mahala,pe care do a-
ci Inainte el va incepe s'o studieze cu dina-
dinsul, mai cu seamd in comediile lui.
4uneard cd odatd cu "Clo.penui" ne ea.
.8im in anul 1877, Romania se ela in rdsboiu,
trupele rusest treceau spre Balcani prin Bucu-
regti, rai numeroaEa parade militare, la cafe
populaia Capitalei lua parte pi atunci, in for-
ma unui manifest 0 a unei iiivitaii adresatil
- spume el - cc.t:oarieltr. evea cu multo detalii

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
realistice gi cu mult pitorsc, ceea ce era o
paradd militarL In vieat'a cet6teni1or bucureg-
teni de afAinci. Eanifestul acesta, aparut in
"Claponul". 1Io.4 din 1877 (*i in volumul IV al
operelor complete), este scris In, acelag gti1
oral, cu adresari directe cetitorului, care
manifestau de pe atunci datul punerii in see-
nA, darul acesta dramatic, alcatuind gi trasI. .

tura de capetenie a inzestr5rii lui Caragiale

4 de atunci gi de mai tarziu: -
"Auzit-ati cucoanelorl Nu e glunal
Plod Aici a fost ce a fost, vazurUi co
Vgzurt4i - de acum sava mai 011.ei,c
av4i savodeti minuni!
De card ntati mai citit Clapcnulja
mers chestia Orientului cucoa-
nelor! S'au hotgrit imparaiii sa-gi lase
toate daraverile, sal fie in Bucuregtipla
faa locului ca portareii,pentru a inche-
N
ia procesul-verbal - gi dupa aia sa-gi
bea adiamagul chestiei Orientului,
Mai intAi are sd vie Tarul ruseac
- gi are s ias la paradd ocolit de 600
de cavaleri inchivarati gi ImpintenaVi,
tot unul gi unuI, alegi pe spranceand,
.
din toatd ImparaUa luitcate Ii fac qta-
bul impdriltesc.
Ce paradd ar fi aia Vara' d-vcastra!
etc.etc. "

Prin urmare in forma acestei Invit

- ii se cuprinde de fapt o ocare plingt de a.

www.dacoromanica.ro
 -

. - ,

mdnunto pioresti a uneia din acele seri de bu,

curie populard pe care o provoca In publicul a-
cerJta patriarhal si naiv de dupd 1870, o mani-
festatiie militard spectaculoasd. Sunt mci rune
scene de acestea interesanto, de caracter rea-
listic, cu multe elemento de humor local, In
contribaia 4.ui Caragiale la "Ghimpele" si "Cle
ponul" din aceast vreme. MA voiu mdrgini s4 v4
prezint Incd numai una, pentrucA aci se grzes-
te cupriusd o scene'. pe care Caragiale o va fo-
losi mai tdrziu In "C Noapte Furtunoasd". E vor
ta de bucata in prozA pe care o pu"blicd Cara-
giale In "Claponul" Nr. 7 si caro cuprin.le ur-
mdtoarea intamplare a cdrei Intrebuinale mai
tarziu o vei recunoagte cu 1.4urinVd:

"CetUeanul Shit& Calup, bdcan in ma-

halaua X gi gardist civic ost2 foarte $e-
los de cocoana dumisalo. El are in prdva-
lie un tejghetar tanar, ammo Ilio,pe ca-
- re il iubeste mult, cdci este foarte har-
nic. Pentru aceea jupan GhiV i-a ddruit
la Sf.Ilie, de ziva lui, o legdturd de gat
prdzulie.
CAnd prietenii povUuesc pe jupan
GhiVd sd trimestd in locu-i la garda pe
Ilia, jupanu/ le rdspunde:
, -Nu-mi-pasd sh lipsesc de z)casa gi
un an de zile. Nu mi se simte lipsa.Ilie
sd trdiascd! Am sti-1 fac tovar17 la par-
te!
. Cetaeanul Calup, cand It vise

www.dacoromanica.ro
 , -, 65 - .

sa faca de garda, cheamd pe Ilie, gi dU-

pg alto multe, 11 rocomand mai ales sa l'

,
_
pazeasca stragnic cinstae cocoanei.
- f;tii tu,ilie,cum sunt =erne...
\ - 9;iu, jupAne...
- Ei, ia vezi.,Pazegte bine! .

- Las' pe mine, jupane; cat o trai

Ilia, cinstea d-tale e cinste.
- Bravos Ilie! Am sa te fac tovarag
la parte! ....

A treia zi de Sf.Ilie, jupan Calup,

care plecase de dimine075, ca sa stoa de
ga2da pan a do.:a zi, anucandu-1 paste
noapte oarecare dureri, e silit sa se in-
toarca acas la ceasul unul lesnre iu ,
. Dupe'. co bate foarte mult la poartatIlie .

Eilpacit de oinn, vine sa-i deschizu.ju . I

' . '. pai,-Calap laFra in oda&P. Cocoana doarmo

cu fatia )a orete, Can6 Jupan Ghig voeg-
,.
te sa se cuice, gasegte pe planoma dumi-
sale do dumicatou alb o legatura de gat ,

0 4 oe 6,000
prazulie, foarte sgarcita.
04 o 0
A doua zi, jupanul a certat pe Ilia,
-
,

ca nu-gi pastreaza lucrurile gi mai ales

legaturatpe care i-a daruit-o de ziva
lui; insa aceasta mica neglijena nu pu.
tea fi tocmai un cuvant, ca sa nu-1 fach
tovarag dupd fg3aduia1a.
In adevar, chiar din acea zi, in ca-
sa cetaeanului Ghia, Ilie este tavarag
,
la prte - la partea mai mare sau mai mi-
ca, dupa curse intampla sa-i vie rAndul
.

Jupanului la garda". ,

Dupa cum vedei, este exact scena pe .

care o va folosi Caragiale in "0 Noapte Furtu-

noasa" gi estel in acelag timp, conturarea me.
Fasc.5 Ist,Lit.Rom.Moderne- Frof.T.TUNDIF
..
www.dacoromanica.ro
 -66-
diului acela de midi negustori, mica burghezie
patriarhala gi naiva care va deveni in curand
lumea comediilor sale . 'H 2
acestea, in special
"Claponul", apar intr'un moment foarte impor -
tant al desvoltarii noastre naionalet anume
in anii 1877-1878. Caragiale in vremea aceasta
scrie la "Claponuri care evident nu era o re-
. .

,
vista de preocupari serioase. Era o revista u-
moristicap totugi aparea in imprejurari ale ca-
rcr reflexe puteau fi urerite aci. La 1878 Ca-
ragiale intra in redacia nimpului"t care de
4*%
data aceasta nu mai era o publicaie umaristi-
cat ci era um ziar de partid, in care scriau
scriitori de seama: Eminescu, Slavici, Cargiale
insugi. Este interment sea ne intrebam cum se
rasfrange in scrisul lui Caragiale din acest
moment, rasboiul dela 1877-1878, rasboiul ace-
sta care incheie o perioada lungi din viata
rii gi daruiegte Romaniei moderne independsr.qa
oi. Trebi ., Ca constatam cu uimire gi au oareca .
re decep0..e, ca sctlitcrul nu sesizeaza -de loc
,

. iaportana acestui eveniment. Nu in'gelese ce so

ptlt:rrice i ca atare crede ca igi poate permite
Glume, rai mult sau wi pui;in rougite; mnifest6
o atitudixe de indiferent7a fatia de un eveniment
care curand trebuia sd produca rezultate '_ga de
. ,

.." r

r
www.dacoromanica.ro
 -67-
,
importante nentru noi..oata de ilda cronica
tutitulata "hdzhelul" (o expresie Inca 1atinis-
t6), care apare in primul numllr al "Claponului"
gi in volj al Operelor:
. : _ :

"Planul de babae al oastei limsecti

.

are de sco.0 sa bath' 73e Turci, preoum desi-

gur planul Turcilor e sa birue pe Rugi,Da-
c& nu s'o iAtampla cea dInti are sa se
intample cea d'a doua ... gi daca nu s'ar
. intampla al-cceva - oa ceva tot
..
are sa so . .

, r; iatam)le.
Vapoarnle turcegti umbra.' pe cp i
cand nu umbra. sta. pe loc - iar oesk,ea
s rusoascL sta pe usca-c;, pi cand nu st.,
umbla. AcecIte gtiri ingrijetcare produc
senzaie in 5oata lumea europeanil, care a
\ a4uns de nu mai are pofta de mancare,fiind,
ca nu are co sa mai manance criza mare!"
.t:

Daca ne utam bine la acest textlob.p

servam alaturi
de aceaTta atitudine de indife-
renVd, o satirizare a pLrerii politice gi stra-
tegice, uguratece, cum apare totdeauna in vre -
muri de rasboiu cand gi cei chemai gi cei ne-
chemai,se simt in masura sa afirme pareri gi
sa exprime judecat1 politice sau militare. Dar
criticismul acesta al atitudinei lui Caragiale
se imperechiaza gi cu o atitudine de uimitoare
indiferena faVa de un eveniment atat de impor-
[ tant. , ,
k

www.dacoromanica.ro
'
 -68-
Am vgzut, in "Claponulnope Caragiale
ca scriitor umoristie. Dar care este atitudi-
nea lui in "Timpul", . organ seriosoonorat de
colaborari ilustre qi uneori foarte stbstan.
Ei bine, aci, chestia extern& care era
de fapt o arzgteare chestie naionalg, este va
zuta de Caragiale ca o problem& a partidnlui
liberallpe care, ca ziarist conservator, nu
pleads niciodat oeazia s6.1 combatg. Niegeri
afirmarea unui interes national viu. Fretutim.
deni evenimentele de o important& atat de mare
pentru noi sunt vazute prin prisma ideologiei
de partid. De eltfel, in eceastg vreme, Cara-
giale se lamp& qi de alte lucruri in seria ar-
ticolslor rtblieete, ea de pildg de chestia re .
vizairii art. 7 sell de eoesn a construOilei
niei ferate Ploaati-Predeal, foarte vie O.
spinoas pe aturici.Niegeri .pla", nu-1 vef_em I.
nglandu-se la nivelul unei discuji princi-
piale say teoretiee mai inalt.-2, nual erau ace-
lea caru epgreau acla de des in contribu4la trial
ziarist de un nivel malt mai inalt aecat al 7
lui i &awn in cortvibuO.a lui Eminesar.., care
List 4i el, intr'un mod foarte uinito-:, nu re-
flecta niciodat& eveuimea(;el del 187-18-&.,
cu c;ensIbilirate unui natioAaloi ilualal cu
sensibilitatea \alai ziarist care sE:Tvegte into.

www.dacoromanica.ro .13
 9-
resole partidului conservator. Atitudinea acea-
sta, prin urmare, Oaragiale o imparte cu Emi-
nescu; dar Eminescu, in alto chestii se ridica
la o inaltime de ...14ei principiale,pe care tre-

.
bus sa recunoasteM ca nuts atinge niciodatd Ca-
ragiale.
Cu toate acestea, exista in "Timpul"
pi anume ca nigte contribt4ii nesemnate dar u-
por de identificat, in No. 6-7 din Mai 1878,un
foileton a lui Caragiale intitulat "Un Stat in
miniatura" pi care cuprinde povestiri trecute
gi imprejurari actuale din republica San Mari-
no, agezata iu Italia, in apropiere de Adriati-
ca pi de localitatea Rimini. Acest text n'a
fost remarcat gi ineles in semnificala lui ni
ciodatd de catre biografii pi comentatorii cope-
rei lui CaragialeQ El este totugi foarte impor-
tant Dentru definirea atitudinilor lui Caragia-
le din aceasta vreme. In stilul umoristic, cu
care Caragiale evoca acest Stat minuscul gi ,a,lp
nume republica San Marino, se citegte aprdbarea
sa fal2a de ceea ce eia,atmosfera patriarhala;
viaa lipsita de complica0A, rezerva faVal de
politicianisnnl altor etate. Aceasta mica repu-
blica respectat tot timpul de catre statele
puterntce, pare - aga cum ne-o arata Oaragiale
tr, expunerea sa, - i fi fost plait& de curate-

www.dacoromanica.ro 5."
 .70-
nia moravurilor gi de simplitatea oamenilor ca .
re au trait totdeauna aci. Vei vedea, cetind
acest text, cum se precizaza atitudinea anti-
progresista, In tot cazul sceptical fa"1 de pro.
gres a autorului. Cara2;iale felicita pe san-ma.
rineni c n'au nici drumuri de fier, nici bani
nici instituii complicate, nici via,V6 politi
ca, nici instituii culturale gi ca traesc au
simplitate, la un nivel patriarhal.
Bucata aceasta este interesanta pen-
truca daca comediile lui, care in momantul ace-
sta,prin aportul tuturor cagtigurilor inf iga.
te pana acum, tindeau sa ridiculizeze societaL
tea noastrd gi reprezintd latura negativa a
lui Caragiale, "Un Stat in minuatura" renrezin-
_ .

ta criteriile pozitive ale lui Caragiale,ceea

ce el iubegte gi aproba. Comediile no arata ce-
ea ce Caragiale, daca nu uragte, in tot cazul '

dispreOxlegte sau privegte cu compatimire, In II

timp ce bucata aceasta ne arata ceea ce Cara.

giale ar fi tubit, i-ar fi plaut 5a se pantrc .
za in mijlocul societd,ii noastre. Aceasta bu-
catg are, cu alto cuvinte, caracterul unei idi-
, .

le gi Caragiale insugi o recuroagte atunci

cand termina bucata sa cu Intrebaree.:"Scris-R
Bernardin de St.Pierre idile Wi I titi i
t
frumoase?" A

www.dacoromanica.ro
. k
 - 71 -
"
A
Care este rezultatul analizei pe care
am Intreprins-o in prelegerea aceasta gi in une-
le din prelegerile trecute? Am spus ca am urmd-
rit doua lucruri: sa scoatem in evidend acele
laturi din contribc4ia lui Caragiale din acea- ,

staVreme, care trebulau depagite gi pe care

Caragiale le-a depagit de fapt, dar i acele la. :

turi care de aci Inainte trebuiau sd creasca,sa

' se desvolte gi care de pe acum ne fac sa-1 pre-
sim0m pe Caragiale de mai tdrziu. In aceastd
de a dcua privina vedem dar ca scriitorul nos-
,
tru,prin persiflarea cligeelor, neologisme-
lor,prin reac[iia anti-pree-resistd,prin
_

atitudi-
_

nea impotriva Doeziei nein.spiratelprin atitudi-

tre, bliticianistdv care gi a poate fi
. uritdria-fn oronicile lui Caragiale din aceastd
weeme, ca de pildd, in portretul acelui Gugu-
nano 'pe care ni-1 arata in funcia abuzurilor
sale poliAcelprin toate aceste atitudini Cara-
giale obt7ine sinte7e junimistd inainte de sta-
bilirea contrxtului sdu cu Junimee. Toate ace.
ste atitudini, Tata de problems limbii, fata de
problems politica gi sociald in general, sunt
atitudini care se uumeec atitudini oritice.Ele
alcatuesc .esatura InoL'gi a eriticisrului
mist.

L
www.dacoromanica.ro
 rA

Icraileanu, intr'o scriore celebrd

GU drept cuvant, r'Spiritul critic in cultura
romanall a incercat sd arate a atitudinea ari-
1 tied, aga cum in cele din urma culaineaza In
Junimea, este un prods propriu atmosferei In-
telectuale a Aoldovei. In a&t,var, premisele
criticismului junimist el le oemnleaza la seri
itori anterior Junimii, ea de Dilda la Alecu
Russo, necunoscut ca critic inainte ca rbrai-
leanu s'o fi pus la lumina; aPoi la Alecsandri,
Eogianiceanne goamed. Data insa alaturi de
sinteza critla moidoveneasca, sinteza critica
munteneasca coidPleta la Caragiale; In relevarea
acestui lucru eta interesul gi insemnatatea
contribu;iiel lui Caragiale la cella doua publica-
'cii in care se e=excitd mai intAi condeiul sau, ,

In "Ghimpele" gi in nlaponul".' Mate directl-

vele mari ale criticei in cultumg romaneasa
modern& si in special ale critical junimiste,se
gdsacc la Caragiale, mai inainte ca el 36 fi
stabilit legAtura cu cereal Jurimii gi file* sd
se posit presupune cd el an fi stet sdb .Anrau-
rirea acestui care. Caragiale este, aga dare un
junimist complect, mai inainte ea el sa fi sta-
bilit legatura cu Junimea. Ace4ta imprajurari
explica 1ns:a de ce junimea II r.lcunesste cr u-
n1:1 flo ai sal gi 11 ofera Ixa te2c1. mai impor

www.dacoromanica.ro
 -73-
tant, mai vrednic de talentul sau, cleat mici-
le foi umoristice in care se manifestase panel
. acum.
Caragiale se va simOL fericit in
cercul Junimigtilor pi va capata congtiinta
insemnatgii proprii. In ecoul cu care ii ran*.
pund atOia oameni de inalta cultura gi educa-
tie, intruniti in sgmul societaii Junimea,Ca-
ragiale invWd a se cunoagte gi pretui pe sine T

insugi, ceea ce in desvoltarea persona1it0ii

fiecarui om inseamna o uondiie indisponsabila.
Avem acum cateva din elementele cele mai impor.
tante ale formulei lui Cara-8-iale. De aci ina-
into ne ramAne sa aratam cum se dusvolta acea-
sta formula pana la acele prcducii cari depa-
gesc interesul de epoca gi care leaga numele
lui Caragiale de destine/e cele mai durabile a-
le literaturii noastre modsrile

...11,1117410000.00.0.6

'I

www.dacoromanica.ro
 r'14-

Prel2aprea V-a

Am condus expunerea activitacTii lui

Caragiale pand in anul 1878. Erin urmare ne g
sim in clipa in care Caragiale a dat contribu-
_ile sale la '/Ghimpele" gi la "Claponuln gi
in care a trecut prin activitatea de ziarist
ra "Timpul", uncle se gasia in aceeasi redacie
cu N..Eninescu gi Ion Slavici, In momentul ace-
stat dupa cum am aratat in preleGerea trecutd/
erau constituite toate atitudinile critice a-
le_lui Caragiale, toate acele atitudini care
subInfluentya unor factori diver@ se desvol-
taserd si in corcal Junimii din Iasi, toate a-
cele atitudini critice/graie citrora Junimig-
tii puteau sd recunoasca cu wurind in Cara-
giale un spirit inrudit; vrednic sa intro gi
sr: actireze in mtz!locul ilustrei lor sociotaVi

Intr'adevgr, aqa cum ne arata analiza contri-

buMlor lui Caragiale la Cele doua reviste a-
mintite/ dar i in unele articole din nTimpul",
Caragiale, in acest moment, se manifestase cu
un spirit criic faM de politicianismul vro-

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
mil, satira.sa impotriva marilor loi3ri comma
goale functi.ona, Dersiflajul neologismului gi
a claselor exista Palel en acestea, du/A
cum ne-o dovedegte
, acel foarte interesant foi- .

leton din Timpul, analizat mai pe larg,randul

trecut, intitulat "Un Stat in miniaturOlsunt
infaigate'gi atitudinile lui antiprogresiste,
in evocarea acelui ideal al unui Stat in mi-
niatura. la.aceasta data sunt deci constituite
toate poziiile spirituale care puteau face
.

din el un bun junimist.

Eminescu Ii mijlocegte intalnirea
cu Uaiorescu gi, intr'un Album pe care Maio-
rescu 11 inea, Caragiale aerie o serie de a-
forisme de oarecare interesipentruca ele mani-
festa credinkle scriitorului tanrim In acest
moment, acele credint.e care von inspira gi o
buna parte din scrierile lui de aci inainte.
Data de pilda uaa din acestea: Diot desa- .,
5

vargit pentru parerea niuIimui gi mila ad&nc

pentru soarta ei, iata samnul int;eleotului'.
.

Sau alta: "Daob. gt intro oamenii cumiati s'ax

putIm
, stabili i-o.'joLgorea aga de lesne ca In-
tre nerozi, mulOmea acestcra ar avea o soarta
mai bunITI etc. Este prin urmare formularea suz-
ciliate!. a acelor atitudini, facuts din 1.aeleze-
,
/
www.dacoromanica.ro
 re pentru viata societatii, din unghiul unui
contemplativ, - ci vom vedea c aceasta pozi-
ie spirituala se regasegte de aci inainte la
' baza mai multor manifestari ale lui Caragiale. 1 I

', (-'-----1-----, Dela 1879 pang. la 1835, prin urmare

intr'un interval relativ restrans, Caragiale
I

da toate principalele lui lucrgri dramatice.

Toate apar in Convorbiri Literare. Pc cola mai
multe dintre e1e,e1 le citeste n calonal lui
Titu Maiorescu, care in vremea aceasta se afla
in Bucuregti. Cariera lui de autor dramatic es-
te interceptata de dose insuccose, de repetate
atacuri. Junimea se grupeazg in jurul lui, Na-
iorescu are ocazia sa-i ia apararea impotriva .

- acuzarii de imoralitate. Dar mai inainte de a i,

1

schita cariera de auor dramatic a lui Caragia-

le 0 de a proceda Ia analiza liberara a aces-
tor opera, pentru a vedea ce noutato reprezen.;
tau ele n momentul iu care emu jucate pe see-
(
na teatrului pi ce se ment;iue din ele cikad le
wzaminam acum, dung o scurgere de timp de 60
de ani ci mai bine, este necesar sa-1 situam
pe Caragiale in curentul de desvoltare litera-
ra ogruia Ii aparOme.-
.
I.
1

1
Am an,intit; ci alta data legaturile
.

..

adaThci ale lui Caragiale wrintregul realism '

european, adici cu noel care transformil 1

I . I

,I
-
www.dacoromanica.ro i
 - '? 7 -

,
dostinatIa, sensul, funcOA seculara a liters-
turii. MultA vreme literature a fost incununa-7
rea vieii, replica ei intr'o sfera mai inal-
ta, satisfacerea nevoilor care in realitate nu
sunt indestulate niciodata. Cu realismul,lite-
ratura iqi schimbd funcO.unIe,roesia nu mai .

este magnificarea realului,ci este demascarea

lui. Lucrarea de tlAnsformare a realit5:gii
nu se mai face in sens ascendent, ci se face
intr'un sens descendent, coboritor. Este eel
rezultatul unor transform&aq adanci in-sufle-
tul oamenilor gi in rolul pe care ei Incleg
s5-1 dea literaturii; gi f6r de cunoasterea
acestor capitals achimbri a punctelor do ve- .

dere literare, nu este cu putin intelegerea

produciai pooi;i1or gi prosatorilor in aceasta
vreme. Vom reveni asupra realismului sau natu-
' ralismului itL Caragiale, vom vedea ce g'andia
el :Leugi despre eeest cl:urent literar. Acum
este vorba Inca de a pune in legatura teatrul
lui cu unele din curentele generale ale tea-
trului, care traverseezd literature raatic
in cursul voacului al XIX lea. Lucrul nu este
prea greu de flout.' Un cunoscator al reperto- 9

riulu continental in aceasta vreme, igi da

seama ed prin unul dia is,-oarele sale, prin .

procedeele ki tehnica pe care il folosegte,Ca-

L-
,

www.dacoromanica.ro
 -78 -
ragialp se inlanuie stran6 Ou .teatrul comic
francez din prima julqatate a veacului al XIX.
lea.
; a Caragiale, desigur, este nu nymaiun
scriitor rea,list. El este qi un mnoscator al
clasicismului francez, dup cum stii vazut a.
tunci and am recunoscut modelul portretului.
moral geheralizant, aga cum 1-a creiat, La -

Bruy;ro si cum Ii prezentasera cei doi Yegruz-

zi. Influent;a lecturilor fa:a 'ceze este vizibi-
la gi in uncle din amanuatele stilistice ale
lui Caragiale din aceasta vreme Lao& nu inca-
' pe indoiala ca modelul literar care 11 influen.
1;aaza in momentul acesta ai adLac, care de-.
termina intr'un chip mai hotilritor produca y

sa din aceasta clipa, este acel curent de ma-

. nifestarl, scenice,din prima jumatato a veacu-
...
lui trecut,pe care II puncteaza numele a trei
scriitori: Ecribe, Labiche gi Augier.
Teat& lumea cunogtea alta data opera
dramatica e lui Scribe, prodigiosul scriitor
care a, trait intre 1799-1361 gi careia scoria ,

Ii datoreaza nu mai putin de 400 piese de teai.

%,

tru, la care se adaog-a gi un mare numAr de li-

brete de opera gi operetd. Acest foarte fecund
scriitor a fost una din gloriile scenei frau-
ooze &11 vremea sa. Eroca a ras cu pofta de ti-

www.dacoromanica.ro
-
 - 79
purile gi situatiile pe care, cu aga de mare
profuziune-le-a creiat el pentru scoria. Acest
scriitor este astazi uitat,scenele Igi reamin-
tesc rareori de operele lui, ocaziile de a ve-
dea vreo opera de a lui Scribe au devenit dir
ce ce mai rare, transformarea litoraturii
.
in sens naturalistpapoi curentul idealist care
a urmat, au impins tot mai mult in colul de
' umbra operele lui Scribe; iar astazi cand ni
se intampl sA-1 recitim In numeroasa sorie de
opere complecte, ne dam socoteala ca cle au
pastrat mai mult o valoare istoricd,
Sear putea vorbi, cu toate acostee,
de un fel de filosofie a lui Scribe gi trebue
sA desprindem mai .7.tai aceete poziui ea sa
zic aga ideologice, a seTiitorului,pee.tru a in-
eleGe semnificeiia operelor lui, Sera* ers de
parere ea In societate,in istorie, efectele
mari aunt totdeauna produse de cause mici.FatA
de generalizarea filosofioa a romaat,cilor came
vedeau 3a istorie produsul unor mari for'ce im-
personale, Scribe, spirit mai sceptic gi Poate
mai ma-zuut, socotea ca maAle efecte sunt deo-
. bicei produaal micilor cauze earl_ part;ip he-
..

zardului. Ua pereonaj din comedie sa Pcarte

, sunoyeuta: erLe verre d'eau", opune: '-
. .

www.dacoromanica.ro
 .80-
"ii ne faut pas me'priser les petites
choses; c'est par elles qulon arrive aux
grandes! Vous croyez peut-etrey que les
catastrophes politiques, les revolUtions,
les chuttes d'empires viennent de causes
- graves,profondes,importantesErreur!,."
9

-Recmoaste in aceast declaratie u-

nul din fundamentele pe care st6 comedia ugoa-
rat vodevilul lui Scribe. Totdeauna pentru ex-
plicarea situaiilor, nu sunt invocate marile
pasiuni ale safletului om,!,ese, ci intamplari
mici, cite un mic incident, sa spunain chiar o
scrisoare pierdutd, cum de altfel se intdmpla
in cealalta comedie a lui Scribe,care poartg.
titlul "la Camaraderie" gi pe care Caragiale
o traduce sub titlul "OgrdLigia". Acoasta incli.
nare de a oxplica totul prin mici intamplari
care pun in joc interese meschine, este una
din ideile care se ggsesc la baza acestui t,)e-
tru, gl este o ideie de care nu este stran
nici Caragiale in comediile lui.
Scribe este apoi creatorul comediei
pure ag spline a oomediei pentru comedie. In '

timp ce teatrul clasic vroia sa proheze ceva

prin comedie sau tragedie, sd moralizeze publi-
cul sau s pung in valoare un adevgr general I

cu privire la sufletul omenesc, Scribe nu do-

regte dealt s amuze gi in scopul acesta, el
1

(
www.dacoromanica.ro
 - 81 -

nu vAzulete.. decdt sd prezinta o vi 1.-0151.4'ui-, li

. . . P

0
le df; epiaoade, cu 0 pt1inV6 scen:'Ln5 .derfzeta*
Cu buna
dreptato ispune un istoric al teanu-
lui francez, cd In chipul acosta eiax:
.
putza .;
_I,

pune in pa:mield aciunea do autor dramatic -a

lui Scribe cu aceea a poetjaior dela finale es. ,

co1ulm4 care /
ucomu doctrine nt
i

.1.

,,
.
kicrin
_
vrea sX , meralizeze, 71-1 7,..sta
.
.3a
_

invet;a, nu vaNta Ea prfeAzeze J;ou Sri tyrir4.1.ce, ' F

civrea n=ai -s& amuze, pTintr'o 1Tadotutx? ' ..,

hazlie ds pit-aat;ii... , .
t
la E9:forgit rwribe (into unul din cro '

atorii irodeivilt, al acelei comedii do si-

tuat;ii, intercalate cu mici e.:antecele, ea
4 4- 'MY

cum scria Alc.I.osandri, cum scria pi un alt ju-

viMst, uitat astdzi, LIanov, dar cum nu mai
,
saris Carcb,iale, Dacd tehnica propriu zied a
vodevilului, a intsrooptgrii dialogului cu
mici cuplete, este abolitd de Caragiale, in
schimb el ljatreazd din tehnica lui Scribe Lilt 1,

ceva ianuie tehnica guiproquo-ului,

a acelor situatii in care
, se produce o confu-
zie plind de consecint!e: cineva ia pe alteine-
va drept o altd perscandtetc. pi din acest `.
quiproquo ies situatii pi consecinW amuzente.

Fasc.6 Ist.Lit.Rom.Moderne-Prof.T.VIORT

www.dacoromanica.ro
 -82-
Aga se intampla in "la Camaraderie", in care
Cesarine il face pe Edmond deputat din cauza
unei scrisori pe care personagiul femenin o
credo adresatd ei. RecunoastOi desigur acest
quiproquo gi anume pe acela care st la baza
Scrisoarei Pierdute. Dar '%ea Cammaraderie" es-
te din 1837, dintr'un moment in care Scribe e-
ra academician, autor respectat, gi ea repro-
,zintap dupa parerea unanima a color care gi-au
dat osteneala in vremea noastr sa studieze tea
trul lui Scribe, o formula msi inaltA
a teatrului saul gi anume formula comediei do
moravuri,
Intr'adevar, din teatrul lui Scribe
se desfac doua linii importante, doua aureate
care strabat teatrul francez pini la sfaraitul
veacului: mai intai curentul teatrului de si-
tua0.i pure gi de comic verbal, apoi curentul
comediei de maravuri. Cel Until din aceste cu-
route readuce teatrul european la o formula an-
terioara clasicismmlui. V. aducei pcate amin-
te r din alta expunero, de profundul reviriment
care se produce la sfargitul Renagterii in tea-
trul european S'a produs atunci o desbatere 7!
in legatura cu importanta diverselor elements
care intrd In caompoziO_a unei luorari dramati-
aa, Ce'este mai important irtr'o lucrare drama:,

www.dacoromanica.ro
 - 83 -
tic - se intrebau teoreticienii vremii ce-
racerele sau aglilunea? Aristotales raspunse-
se in "Poetica" lui ca mai interesana este ac
tiunea,pentruca teatru fart evccarea de carac-
tore nu exista teatru f5ra
is

no Ei bine, la sfdrgitul Renagterii Julius

Caesar Seal-16er, celebrul tooreticiari., rezol-
va vechea controversd in;r'un sens contrar.Ce-
ea ce este mai imp3rtant, spline el - in tea-
tru, nu este ecOunea,ci sunt earacterele9ee-
oareee acO.unea ca sd fie plausibila trebue
s se desvolte int;r'un caracter, sd fie jus-
tificatd in hova momentele desf6gurarii ei de
pexticu1arit;e3-iie de caracter ale eroilor care
sunt purtatorii acestei acOmni. Aceasta noug
solu.O.e pe care c da Scaliger era caracteris-
tied pentru.prientarile pe care teatrul ince-
puss sa. le ia la mijlocul veacului al XVI-lea
gi pe care trebuia sd le pdstreze de aci inaT
.

into vreme de un veac gi jumdtate sau doud

veacuri. Tiatr'adevgr, in toate rile mari de
cultura ale Europei, clasicismul igi propuzie
ca int a lui cea mai inalta, pictarea carac-
terelor omenegti. Vechea comedie de situatii,
de comic buf, in care publicul era aauzat
prin situatiile in care personagiile se impli-
ed, prin urmare vechiul regim al comedieitca-
.

www.dacoromanica.ro
 t,.

z - 84 -
;-,
re, in buna parte, este regimul comediei dell'-
arte, este inlocuit cu un regim noupstuditad
cu mare pAtrundere psihologicti felul de a fi
permanent al sufletului omenesc. Dela Revaltqla
rush"si continuand un curent care apare in Re-
voluO.e, care trece prin Scribe gi se des-oltd
mult dincolo de el, teatrul pare a reveni la
preferin'gele lui dinaintea clasicismului; Ac-
t'iunea, comicul de situa0.i, incep a fi preul-
te mai mult decat comicul rezultand din studio-
rea caracterelor omenesti. Aceasta este semni-
licaia
,
'eransforril pe care c introduce Seri-
be gi /a care a ramas unul din cei cari s'au
ostenit pe aceasth cale, scriitorul francez La-
blobs.-
Labidhe trgle,gte Intro 1815-1889 0.,
ca gi inaintagul sAu Seribe, este de asemensa
autorul unor foarte aumercane opera. S'au stm.
diat uneeri procedeele Gipico ale comediei lui
Labiche, pe care avea ocazil ri frecirellta de '
a-1 urmari gi studia e scenelo ncestre.De pil.
da; unul din procedeele sale esue de a ()create-
riza personagille .orin anumite ticuri Emu manii
Vei recunoa4t1 la coast prim preeedou tehnic
pe unul din acealoa Intrebuate Co Caraztele.
Gand,,i-v6. la 1gamiV5, Dandmeacha. =17!..nt apoi si..
's

www.dacoromanica.ro
 I

,
- 85 -
_

tuaii in care e vorba de o eroare asupra per-

soariei? quiproquo-ule Aga se intamplA gi lui
, Rica Venturianu care face prima declare ie de
dragoste Vetei, consoarta lui Japan Dumltradhe,
,

iar nu Zoitei,pe care de fapt doria s'o migtel

,
Din randul acelorag mijloace face parte reveni-
rea la aceeagi expresie, sau 0 povestire care
este totdeauna interceptattiope care povestito-
: rul nu izbutegte s'o duel niciodata pang la ca-

.. pat, etc. Recunoagtem ci aci cateva din partiou.

laritAtile lui Caragiale, cum ar fi de pilda a-
cel "Onorabili/or.,.aveti putinticil rAbdareln
gi altele. Ei bine, aceste mijloaca,pe care le
vem analiza mai detaliat cand vom considera piet
. sele In ele Inseie mnlnfuiesc teatrul lui Ca-
ragiale cu intresga comedie franceza de situa-
tii gi de comic verbal a veacului XIX-lea.- .

.-, Dar din Scribe mai se desface un curent,

ag-sleune un curent mai series, mai adanc, de o
, -1
1 Valoaee literarA cove mai insemnata gi anume..
curentul comedic. do moravuri. Comodia de moms-
vuri !.n nementtll aeesta avea de fapt un trecut
earecaro, Mblire IWT11i in unele din piesole
ini nu dAeluse nemai studii de caractere, dar
.0;:0*.temorevuri. De pilda "Les femmes savantes"
'eau. :-.1",es precieuee ridicvles" eunt studii gi
4e.-14Q.'avuril de caractere. Mai t&rziu
.

www.dacoromanica.ro
r
 -86-
-s
.
acest curent sa desvolta de pilda la Ie Sage ci
la ai1i., La un moment dat, in veacul al XVIII-
lea, studiile de moravuri se fixeaza asupra unui
anumit sector gi anume asupra sectorului burghez
Aa apare drama burgheza lecrimanta (larmOyante)
dar 4i Ca un curent paralel, deocamdatd mai pu-
t;in reprezentat, comedia burghezA. Punctul cul-
minant, finalul acestei serii de prezontare co.
mica a burghezului, de satirizare a viciilor liii
apare intr'o apoca mai apropiatA, intr'o come.
die care s'a bucuxat de o foarte intinsa popu -
laritate si care nu e exclus sa fi eaercitat ol
onumita influent;& i asupra viziunii lui Cara.
giale. Este vofba de "Grandeur et decadence ae
Mr. Prudhomme" a lui Lorrier, Dar Moonier ranalle
cu acest al eau Monsieur Prudhomme la periferia
crea0.ei literare a vremii. Este lush.' un alt au-
tor care studiazd, in vremea eceaeta, burghezia,
in cd.i de un caracter mai ineit_ acesta
este LAusier, care traieqte dela 1820-1888 gi
ale ci5ami coeni;ii teatamls ea "le sendre de Mr.
;,.
.

Yki.,n.er" gi atasa ansie pcate 'nu sl.ar fi des-

voltat ia felul ,5tiut fara infilluent7a 1.ntervaait6
.
,t

'Intro timp a Tomaaeler lui . , Qa',1i la Bal.

it,

zac, aci, banul incepe sa fie

.
, ,
litera-
.

.i.-
turd,oeClai3ismal nu cuncscuse Llitoratura ifl .
elecerea v1 Li din unoblul acos0. economic vi
.
www.dacoromanica.ro
 -87-
financiar; importana banului, luptele pentru
el, pasiunile pe care le starneste in societa-
tea omeneasca, influentia pe care banul pi lupte-
le din jurul lui o are asupra sufletului ome-
nese, toate aceste laturi ramasesera straine li-
teraturii clasice. Cel care introduce banul in
/,
literatura pi studiaza societatea din acest un-
ghiu, este, in roman, Balzac si, in teatru,Au-
gier. Evident, nu din acest punct de vedere poa-
te fi pusa in legatura comedia lui Caragiale cu
comicul lui Augier. Dar E.Augier, in afar de a-
ceasta insemnatate De care o da banului, este
in acelas timp un autor care studiaza moravuri-
le vremii, unul din creatorii contimporani ai
comediei de mcravuri, Este deci just sa punem
in legatura teatrul lui Caragiale cu modelurile
lui Augier. Aceasta in ceea ce privepte situa-
rea lui Caragiale in largile curente care stra-
bat scena europeana in prima jumatate a veacu-
lui al XIZI-lea: u
Caragiale era un foarte temeinic cu-
nost,a.eor al repertoriului scenic al vremii.Apar.
Omand unei familii de ctori, studiind el in-
supi teatrul, - a urmat clasa de declamaVie a
unchiu/ui sau Iorzu Caragiale, exercitand pro-
fesiunna de sufleur, ca pi prietenului seal End-
neveu, scriind de timpuriu el insui cronici

www.dacoromanica.ro
 :
- 88
4

drar,:AaA-3e oa acelea din Rem:Inia Viitoare si al-

.

. tele de vai taa,.7,1u, pe care le 70M stadia la mo-

mentui opertun, cuzetand mscentenit la proble-
. me1s4 teatrului, el se intereseazA in chip fi-
reco de miqcF,rea teatrald a vremii. Nu este deci.
tpotaz6, pratuit, o simplA construcia de is-
, tonic literar, aceast;i punere in legAtur g. a pro.
priei sale formula teatrale cu aceea care avea
atqtha trecere in literatura dramaticd 4i pe ,

s4;.enele eurepene ale primei jueital;i a veacului

, al X1X-1ea.
1

Dar pentru a situa istoricegite pe Cara-

giale9 (=Jute nevoe nu numai de a-1 pune in legal.
turd cu nnul din curentele largi ale literatu-
rii el;Tcpene, dar 0. de a-1 pune In legatar cu
, ocaa ce a iflcarea teatralA in literatura nos,
strd2 In momentul in care apare al. De aceea a
dour, cercetare la care va tiehui s& trecem In
Drelaw:ea viitoare este sd caut6m a surprinde
raportuni1 lui Ca.raiale cu auturii dTazatici
i'on5m1 a vremii i in primal cu Vasao
.

Alecnandri.

- !I

.1
www.dacoromanica.ro s."
 oe 89 -
.

-
PrelEizerea vI
\
In prelegerea precedent& am incercat sd
infc4igez influena
teatrului francez in veacul
al XIX-lea asupra teatrului lui Caragiale.. Am
schiat o parte din drumul pe care-1 parcur6e
teatrul francez, dela abel autor care a st&pa-
nit scena franceza in prima jumdtate a veacului
al XEC-leat dela Scribe un autor in 3are sunt
concentrate toate formulele menite do aci inain-
te s& atragd pe scriitel'ii de teatru vi genera-
Viilor ulterioare. In Scribe se gAsese pi vode-
vilul pi comedia de situaii, ds quiproquo. In
Scribe se gse*te Inc& ca o parte mai inalta a
oreaiei sale, pi comedic de maravuri, comedic,.
socialii. Din Scribe pornept6 *i Augior *i La-
biohey autori folosird motive *i particularit=.31
tehrice pe care mtam rp1imt In rTelese de
rAre'31 trecut a l 1.3aretific *i in crosio.
lui Oaregiale.
,

,
.--
CalTagj..Ele nu ott Li In!jelos dead nu
eritc Purl in 1.13 4tvrbi du 10.9 ca.-Y2e a teal:re-IA fran-
,
.

www.dacoromanica.ro x
 - 90 - 2

ceza a veacului al XIX-lea, pe care el o cunog-

tea nu numai ca amator, dar ag spune ea om de
meserie, ca om al culiselor, ca cronicar tea-
tral, ca membru al unei adevarate dinastii ac-
toricegti, in care repertoriul francez se bucu-
ra de o deosebita popularitate. Dar pentruca
suntem la capitolul influenelor menite sa ex-
_
plice injghebarea propriei formule a lui Cara-
giale, este necesar sa urmarim gi inrduririle 7
care au pornit din migcarea literara romaneascd.
Caragiale are un precursor incontestabil in "Th
Alecsandri. Comedia lui Caragiale nu poate fi
ineleasa deed facem abstracie de influents_ pe
care a exercitat;-o asupra lui comedia lui Alec-
sandri. Teatrul lui Alecsandri este opera unui
om dintrto genereae mai veche. Caragiale ince-
pe sa-gi publice gi sa reprezinte piesele sale
dela 1879.incolo. Alecsandri incepuse is& aerie
teatru Inca dela 1640,Drin urmare aproape cu 40
de ani inainte, cand Impreunill cu Negruzzi gi Ko-
galniceanu el intra in comitetul de conducere
a/ teatrului din Iri. Inte2esant este de obser-
vat a, Alecsandri sta gi el sub irf1uen(47a tea.
trului francez al vremli sale, dand scenei iego .
ne un mare numr de adaptari, pe Care nu uita
niciodata sa le semnaleze el insugi. Aga, "Gine-
rele lui Eagi.Tetcun este o adaptare romaneaz-

www.dacoromanica.ro
 91 -

ca dupa "Ie gendre de Ir.Poirier" a lui Augier.

"Doi mori vii" este o adaptaye dupd "Lthomme
' b1as6"9 iar "Agachi Flutur" este adaptat dupe.' o
pies a lui iabiche. In fine, "Kir Zuliardi" es-
te o adaptare dupd.Brichard gi Michel:-
In aceast& a ne da sea-
ma de gradul apropierii, dar gi al deosebirii, 0
I

acestor adaptari ale lui Alecsandri de prototi- h

purile lor franceze, avem c cercetare exemplar , F

in scriore regretatului profesor al Facult'aii

noastre Ch. Drouhet, intitulata "Vasile Alec-
sandri gi scriitorii francezi". ' .

Prin urmare, Alecsandri sta cam sub a-

celeagi influene fran!iuzegti ca gi Caragiale,
, Inca se poate spume de acesta din urma c el
se adapd din isvoarele teatrului francez din
veacu/ al XIX-lea, odata in mod direct gi alt
,
data prin intermediul lui Alecsandri.-
2
Care este tendiaa genert1 4I a teatrului
comic a lui Alecandri, cks.i de acesta ne ocu- j

palm, iar nu de dramele sale istorice in versuri

pe care le Eerie spre refargitui carierii sale.
Aceaa tendintd e limede recilncscutd gi ar-
imia de Alecsandri In prefaa edliei operelor
sale toatrale din 1375. Teatrul - spune el -es-
to un rn spr-) 17:nrAnarea /Arevurilor role 0
.r.tcaicolc,J ale; sietii noastre: Al*caandri dA

www.dacoromanica.ro
 - 92 -
,

prinlirmare teatrului o menire, o finalitatelca-

re nu este prea deosebitti de aceea care a stat
la baza lucrarilor dramatice ale lui Caragiale.
SI

Alecsandri evc. apoi imprejurdrile tinereii sa-

le in care a inceput sd se consacre literaturii
dramatice, rftasd pand mai trarziu sect;ia cea mai
"important6 a intregii lui activit4i. Venit t A-
flax dela Paris unde se nutrise dela isvcrul gene-
ros al culturii franceze, el credea in ceea ce
el =este "treimea sfLnta gi mAntuitoare",adied
libertate-egalitate-fraternitate,pe care le ga- .

segte insd injosite in mediul nostru. Teatrul

lui este prin urmare produsul aciunii de veste-
jire a unor moravuri in desacord cu tendinela
de progres, de Inaltiare socian.,pe care tanarul
bonjurist le adusese cu sine din vremea studiilar
sale in Frana. 0 intentjie social& std :Lira in-
doiald la baza teatrului lui AlecsanaTi.' Teatrul
acesta este in bund parte o picturd de moravuri.
1J Care este lumea teatrului lui Alecsan-
:.
lri? In. divereole lui piese ni so inf&ti.'canza
luxe?. a Naldovei, in momentul In care
ea este ameninatl de spiritul noiror reforms;
reprezentate dc bonjuristi. Narginirea acestei
luni, egoismul et, ridicolul ei, privite gi de-
nunc.te din unshiul progresist a unui tanar ii- .

, .06
-/

Ir
www.dacoromanica.ro
I
(
 r.)3 -
beral, alcatueste cadrul gi perspective sociald
7 in care aceste comedii sunt construite. Evident,
astazi, cand citim teatrul lui Alecsaudritsun-
teanevoii a-i recunoagte mai mult o insermata-
,te istorica cleat una artistioC Dialogul est7
/ r
dese-ori destul de viu, existA gi situaii In-
veselitoare dupe,' tehnica quiproquo-ului,eqa de
des folositd de teatrul comic francez al vremii.
,/
Dar in afard de aceasta, celelalte procadee ar-
, tistice ale lui Alecsandri, sunt destul de nai-
ve. Iata de pilda, numele proprii In c4tmadiile
lui Alecsaadri. Ela sunt totdcauna creiate prin-
tr7o intenie aleiorizaata. Un sarac se n12.7mgte
"Fungescun, un demagog "BAsvrgtesau", un poet
.

este dl. "A()rchsticheace ultra-demaso3ul ezte

"Clevetii", in timp cc ultra<netrogradul capa-
1 ta numele de "Sandu Erpoil6".- In comodia "Boa-
rii gi Ciecbii", una din cele din urad pa c-.re
le ssiie,pola 18620 gi care este cla mai comp/.
sal casi trebuia sa devind capo d'opera oeei
' lui teatrale, vochiul beer so 11umo4lte Tiatmanul
Stalpaanu. In momenta' acesta insa se observe. 6
evolatiie a ideilor scikAale ale lui AlecsaUdri*
dela vechiul bonjurism liberal catre o atitInito
ceva mai conzai,vatQare. Boarul vrezi vec:ht, in
(:,esacord cu boorima d Loud gi scrupta, so nu-
megte Stap3anu, in tdmp ce inchipuitml boar al

www.dacoromanica.ro
 04. -

noil gate sa faca toate tremzaci27iile9se

numegte vornicul ildrzobeanu, caci acesta se'-
,

credo cazut cu harsabul din Ger. Un luptator

poarta numele de "Viteasovici", in timp ce un

proape un servitor, este "Lipicescu". t

giret se numegte "VulDe". Omul de curte,cicco-
iul, acela care urmdrea sa se prccopseascdos-
to "Pitarul Slugdricii"9 gi un alt om de casd..-

foraileanu, intr'un studiu de mare p .

trundere, care poarta titiul "Numele proprii in
opera lui caragiale", apdrut in valumul Studii
'

Literare, lastituie o compara0.c dintre cele -`

mai interesante, intro aceste alms alegorice,
de inten0.si prea transparente gi din prioina a-
ceasta mai pltin artisticc, cu numele proprii
in comedii1e9 dar i In schiele gi nuvelele
lui Caragiale, Foarte interesante considerL4ii .

.
face Ibraileanu despre valorile simbolice con-
inute In sonoritatea unui nume ca Trahanache
sau Catiai;encu ori Farfuridi sau Beanzovenescv,
in care vrea sa ni se arate injosirea originei,
caractorul josnic al originei acestor persona-
gii. Farfuridi gi Branzovenescu cunt oameni de-
la bucatarie, in timp ce Ipingescu (dela ipin- 0

gea) arata iargi modesta origins a unui om,si-

lindu-se sd strabata prin dificultat;ile oceantvi

www.dacoromanica.ro
 -95-
.;;
lui social. Dar cetik"Dvs, ingiva studiul lui .

Ibraileanu pentru a masura deosebirea intre a- (

dance intui0.e a lui Caragiale,care aduce prin A
insasi denumirea personagiilor ua element de ca-
racterizare profunda a acestor personagiissi in-
tenia de transparenta alegorizare gi din priei-
na aceasta mai pu011 artistica, a numelor in co-
mediile lui Alecsandri.-.
Un procedeu artistic foarte adeseori In
trebuinat de Alecsandri este apci imitarea vor-
birii strainilor, Drool, vTei sau Nemi.:Este
iarasi un procedeu la care Caragiale va renuni.ia,
caci este prea facil din punct de vedere artis-
tic,s4 starnegti ..77dsul unei sali imita'rd de pil-
.

da vorbirea unui Grec. Tot Ibrdileanu face oh -

serva0.a iaLeresaata ca atunci, cdnd aduce pe
scena pe ligamita Dandanache, care esGe un Groc,
; el nu-1 face sa vorbeasca grecegte sau cu vooa-
bular greeesc ori cu acele diforma0A fonetice
proprii Grecilor de origins recentd care vorbesc
in graiul nostru. Dandanache nu vorbegte greceq-
te; el vorbegte peltic. Dar acesta nu este un de-
fect grecoi este defectul insugi al iafaDtilis-
elull'll lui. Acest imbecil, Dandanachelcaro poarta
numele maxelui AgamerTIon, este un deeenerat, gi,
verbWe peltic, tocmai peniruca este un infaa-
tilt un &igen:es:eat. Acest defect este un element

www.dacoromanica.ro
 1 96

' de caracterizare a imbecilitaiiii lui congenitale,

iar nu o persiflare uqurateca, de ua gust indoel.
plc, a felului de .a vorbi a1 strainilar In liAba
noastra. ..

In sfarLiit puterea de a infOiga came-

nii la Alecsandrit este destul de slaba, Ca:eac- '(1

terizarile lui Alecsandri sunt facz7te de r.lbicein A

prin mijloace directe, nu indirocte. PerzczaRilk,
se caracterizeaza urele pe altele; caracterela
lor nu rozultd din faptele Ilr sau dtn rop/icile .

dialogului,ci personagiile igi iau ooligal.;ia da

a se caracteriza unele po altele, - ceea ce evi-
dent, din punct de vede:21i artisic, alcratuWa
un procedeu mai simplu, dar In acelass; timp un
procedeu mai elementar, de o valoare artistica
mai mica.- Oitici, de pilda, in acest seastscana
.
a 9-a a primului act (in volumul 17 editura Mi-
.
.

nerva 1908), din piasa "Boerii i Ciocoii".

Niciodatd Caragiale nu va proceda pria .

caxacterizari directe, Acesta este procedeul cel

mai elementar, Oaaanii vor rezulta, in caractero- I

le lor, din faptele lor, din reactiunile cu care i

ei raspund /a imprejurarile la care aunt facui 1

sa ia parte. 1,
.

)24- Ei bine, cu toate acestea, An-Pluena tea-

trului lui Alecsandri asupra lui Caragiale, este
up. ;apt cert. Intr'adev5r, acest teatru se va bu-

www.dacoromanica.ro
 . 97 -
. . _

cura in mouentul in care Carasiale z;s formeazA,

._
mai inta de o larga difuzare prin tipar: un.
prim tom al operelor sale dramatice, sub titlul
"Teatra Romaaesc, Repertoriul dramatic a d-lui
Alecsalidri", apgruse la Iasi; in 1852. In 1863
urmeaza o alta puo1ioeio uprin7ani nLipitori.
lc Oat'Auin gi vodevilurile "Ultra-demse6u1" gi
""at.va-iletros:zed.a%
-. In fine la aPar oe--7
. _ .

le trei voIumo do teatru, Tot aces repertortu

_
este foarte Dopylarizat In epoca, de un mare ac-
tor, prieten personal a lui oare-gi
obinaae mare parte din 2eputa(7ie sa tocilai in-
-
terpretarii teatru3 Este vorba de Liatei
Milli). Nu ir.c.epe ntic iudoialA cA Carardaia9ou-
,
_

noscAtor bun al tearului, cunogtea gi teatrul

1 lui Alecsandri din cetite-gi din interpretarea
aga de pot,ularl a lui Matei Uillo. De altfellso
pot face unele apropieri dintre cele mai into-
resante
,
intre aceste (loud produc0A9 gi ele au
1
gi Lost fcute in unele cercet6mi de istorie -

terarg. ,

'

Late.", de pada, comedia "Iagii in Car-

' .,.

navaln, una din primele comedii ale lui Alecsan .

P
dri unde este vorba de un boer, Tache Luna -
tescu, care se teme de revoluO.e. Un bal mascat
i se pare cg este o adlinkIre revoll4ionard.lerso.

Fasc47 Ist.Lit.Rom.Nod.- Prof.T.VIANU

www.dacoromanica.ro
 I; - 98 -
nagiul se amesteca printre magti, dar curand
igi da seama de natura imprejurdrii gi astfel
se produc o serie
--
de situaii, care se resolva
comic in cele din urmIL Tache Lunatescu, un lu-
natec un om al bdnuielii, pria urmare gi a-
ci o intenie alegoricK in numele rersonagi -
ilor, - se tens de revoluie, ca gi Conu Leo-
nide, dar perspective este alta: Conului leoni-
da, decal nu se poate spune Ca ii place revolu- '

0.a, se poate afirma totugi cd are considera-

tiie pentru revoluie. El este un burghez, prin
urmare este omul unei clase noi gi revolutAa
este pentru el o aciune inaltd, vrednica sa
obt'ind aprobarea lui entusiasa. Numai cd el es.
te un burghez fricos, poltron, gi ii e fried
de revoluie, cand i se pare ca ea se declan-
geaza, degi are respect pentru ea. Tadhe Luna
tescu este insd un boor moldovean dela l34.01ce,
re are sa se team& de revolugie gi din pricina
aceasta o detestd, presupuml.odo cd isbucneste
acolo unde ea nu are de loc gand sA se manifes.
to. Prin urmare, iata cum in aceste amid bu-
cni de teatru, fenomeaul revoluiei burgheze,
liberale, pa.3optiste, este privit din cloud pers
pective deosebite. Coladexeia intre "Iagii In
Carnaval" gi "Conu Ieonida faV6 cu reactiunee

www.dacoromanica.ro
 -99- f,
t,

poate prin urmare sd dea rezultate socielccice

-
din cole mai interesante.
- In coca ce privegte unele episoade par.
:

ticulare "Iagii in Carnaval" seamana destul de

mult cu "Dtale Carnavalului" a lui Caragiale.
Ba chiar asemZidrile merg mai departe:exista
in "Iagii In Carnaval" o figura de pollist,ca,..
re poortii gi el un nume alegoric, poli;istul
"Sbiutggc", gi Gera amintegte, prin $lugArnicia,
prin incorectitudinea,prin l&ita pus& in s

serviciul reontiiunet.pe congtiina noastra din

"Ecrisoarea Pierduta", Pe Pritarda i iata gi
o altd comedic) a iul Alexandri, ,n7ar Zuliardi",
una din comedlile in care autorul face mai des
apel la procedeul matmuMeelii strainilor, in
care e votta de un Gree bdtran, galas,
bdnulegte nevasta, dar se convinge de nevinovd-
ia ei tocmai in momentul card aceasta era pe
punctul sa-1 ingele. Este situatiia - o recu -
noagtei indat - din "0 noapte furtunoasd".-
. Cu toate deosebirileoe care le-am pus
in lumina mai inainte, Intxe procedeele de ar-
ta ale lui Caragiale gi acelea ale lui Alec8an-
dri, o comparatie care conchide in mod incon-
testabil la superioritatea mijloacelor puse in
mlgcare de Caragiale, se pot semnala, dupd cum

www.dacoromanica.ro
 - 100 -

ai vazut, apropieri, influena teatrului lui

Alecsandri asupra lui Caragiale fiind inoontes
tabil. Alecsandri creiase cadrele generale a-
le unui teatru de moravuri, a unei comedii so-
,

ciale, in care va veni scum sa se inscrie con-

tribuia lui Caragiale. Alecsandri, cu alto
cuvinte, sugerase succesul posibil al unei for.
mule. Caragiale reia formula gi o perfectio-
neaza, o impinge pe calea desgvarqirii artis-
tice, mai departe i mai sus.
In prelegerea viitoare vom trace la
caracterizarea propriu zisa a comediei lui
Caragiale.

1
,

''--"000 :so &Mt NW

J "

;
- 416

L,

;' www.dacoromanica.ro :
 - 101
,-
. ,
'
,
' ...
: ,
--. ,
% Prelegerea VII-a 1) .

,.
%
,
(Note rezumative)
, r.
.-..-- ....'k' '' or
t ' t .
,

Prima dintre comediile lui Caragiale,

-.

jucata gi publicata este "0 noapte furtunoa-

sau eau in titlul ei complet "0 noapte furtu-
noasa sea numarul 9. Aceasta comedie a fost
gata Inca din 1878. Caraciale stabilise In mo-
mentul acesta legaturile lui cu cercul Junimei
V'am aratat intr'o prelegere mai indepartata,
cum s'a constituit la Caragiale o atitudine
eritica deopotriva cu aceea a Junimei,deocam-
data fara nicio inrurire directd Acesta este
momentul in care cercul Junimei recunoagte in
Caragiale pe unul de al lui, 11 adopta gi-1
promoveaza, Junimea, dupa mutarea lui Titu Ma-
icrescu in Bucuresti, cand a fost numit minis-
tru al instructiunei publice, tinea adamari
anuale, cu mese pline de veselie, cu lecturi.

1) Acteasta prelegre este redati dup e". note re-

zumative luate la ours, ea nefilta steno-
'
P;rafiatii.
I.CADElhitA

BIBLIOTECA
www.dacoromanica.ro
44;,0
fligMM3*
 10.. ,./
.

La acesto adunIrl se reG5scau gi membrii ras.

le0. ai Junimeioari trebuisera sa paraseasca
Iacul.
La c astfel de adurare anuala, la sfar.
gitul anului 1789, la a 15-a adunarc anuala;
4
Titu Iaiorescu vine la Bucuresti insoit de
taaarul Caragiale. Aci, In casa lui Pogor, in.
_
try() seara neuitata, CaraGiale igi citeste co-
media "0 noapte furtunoasa sau Nr.9". Impresia
a fost enorma, alma cum c marturisesc toate
documentele vremoi. Era in aceasta comedie a
confirmare a modului in care societatea acea-
sta critical boiereasca, a Junimei iegeno,ve-
dea lumea bucuregteana, in special lumea poli-
tica buouregteand.
in aceasta privinta este interesant un
document imprumutat Amintirilor lui LNegruz.
I.Vegruzzi vino tarziu la Bucuregti. Eve.
nimentul Unirei fusese lasat in urma aa ani de
zi1P, Junimea 1uas f1inL, I.Begruzzi se ii .
torsese din Germauia, undo multi ani ci
in cola din urma p.00movase ca doctor in drept.
Bucur,Igti este condus in casa lui U.A,Ro -
settl, care se gases pe strada Oaimateildaama.
ta 17)oi pentra tz s 30 ?gaZA face tietemati.
zarea Bulevarqulvd. Atitudinea da * lui
(7.A.,A=ppti, cu *Oxerile lui pal:Ltiop tadiscu.
I '
.411.
= . ,
a I.

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
tabile, cu clientele care-1 inconjura, 11 iri.
. ta profund pe Negruzzi, care parasegte adunarea
#
cu un sentiment defavorabilope care Vine sa-1
consemneze cu zece ani mai tarziu, and aerie
*
Amintirile Sale. / .

Junimea la Iasi a cultivat un sentiment

negativ fase. de lumea politica liberal, de
cultura latinista, care alcatuia societatea bu-
curesteanO. Aceasta societate este parial zu.
gravita n comedia lui Caragiale "0 noapte fur-
tunoasa" gi faptul explica ecoul atat de entu-
ziast pe care lecture lui Oaragiale 11 dt4ine
in cercul junimistiler.
Astazi, and citim comedia lui Caragia-
le, "0 noapte furtunoasil", sau cand o vedem re-
prazentata pa scena teatrului, trebuie sa spu-
nem cd ne gasim in fact unei lucrari remarcabi-
le, prim vioiciunea dialogyrilor,prin rapidita-
tea aciunei,prin puterea evocativa a oameni.
lor gi a mediului, Dana Insa la amOnun-
to t:echnice, la chipuI in care Caragiale 614i.
ne aceasta atmosfera vie, dam poste o mult;ime
de procedee verbale, dar gi peste altele supe-
rioare pzimolor, .

In mare parte comicul lui Caragiale in

aceastA comedic, co ci in altele, dewarEe din.

www.dacoromanica.ro
 t.)4

tr'o airs verhala. Avem Int:6.1u un comic ver-

,
bal, constand, de pildA, in deforadri de cuvin-
te. Intazpivam apoi tieurile verbale. Fiecare
personagivare ticul sRu verbal, aaplu speculat
de cRtre aeragiele. 0 alta sure& a comicului,
in afar& de comicul verbal, este acel care re-
zultR din pitorescul axpresiilor personagiilor,
ca in scene in care Jupan Dumitracbe povestegte
cum a fost urmdrit, - de Ried Venturiano.' Astfel
de expresii pitoregti au o mare valoare de sea-
sibilizare gi smt foarte numeroase la Caragia-
le. Ele alcdtuiesc o urs, aproape inepuisabi-
16., a expresiilor metaforice in limba noastra,
pe care poetul comic le Intrebuint;eaz din plin.
.;
in afax5 de aceste mijioace ale comicu-
lui vexb.1 inl-eampinRa o altd surs in comicul
de situaii, in quiproquo. Dupe cum stiilscri-
soarea pe care Rica Venturiano a brimirJ-o ZJei
. in loc sR fie depusra la Nr.l0, este depusii la
Nr.9 i astfel se produce toat6 incurcdtura de
situ4ii, care alcatuieste se,efeentea principal&
a intamlildrilor in ceast5 comedie.
Dar in afar& aceste procedeepfcare
Erent Terveedes cif coneaie ugoarL, gRsim lest()
nivelul obignuitelor come dii d tu1ii,
saa
al reeler care specelleaz mijleacele oex facile
ale cemlealui verbai,eo lucre,%e de indielduali-

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
Ii

zare a personagiilor, ceve mai inalta.ln acea-

sth privind este interosantg compara0A au
personagiile din toatrul lui Vasile Alecsan-
dri. Acolo,fiecare personagiu este purtgtorul
unui caracter tipic Stalpeanu este boor de
vi vechet stAlp al tbii procum gi numele
II aratg. Harzebescu este boer de vreae noug;
arivist. Radu este un tAngr idealist. Niciunul
din acegtia nu este lase. individualizat. Ei re .

prezinta numai tipul ler. Nu putem spune ace- '

lag lucru despre personagiile lui Oaragiale

.. 1

Individualizarea la Caragiale merge mai do-

parte, cacti primului grup de Insugiri i se '
subordoneazei altele, care completeaza vaumul
.

caracterelor din comodtile lui,

.- De pilda,JupAn Dumitrache este un bur-
ghez din jurtil anului 1870. El xuprezintg acea
clientel politica, fermata din =Lei reguzteri
,
mansvratii 1e 1fl,r1isul ia proPeoes pa atunci.
f.
Dar In afarh de auest caracter general, Jupan
,
DIemitradhe posedg o serie de alte
_
Inesugeixi;ca-
__- .
4.

re se syhordeneuzg, se integreaz in structu- .

ra ttpuItti sau i ti ea un ea-meter paieicular,
. i'

Jupan Dumitradhe go4te, de pii un pettier . 1,

= hal, care adera solid la veaorile perneneD'ee ev ,,

,

lq 5oc1et0i1i; eweeste,de 4iDtplu,: familia.

_
t
s crearee lui de familiat este lexece.01 teatA '
I

,I, -.A. www.dacoromanica.ro i -r I

 7106-
-
vremea, degi este aparat cu atata naivitate
gi, ag putea spune, cu atdta imprudenrd. Ju-
pdn Dumitrache este apoi o naturd colerica pi
govalnica. Brutalitatea lui este a unui om
simplu, pu a unui om ranw Gandid la modul
in care se comporta feta de ucenicul luipfad
de copilul de pripas Spiridon. Dupg cum ye -
sunt o serie de insupiri care completea-
zi in mod amplu cadrul, care este al burghezu.
lui de atunci, al micului negustor folosit ca
masa de manevra de liberalismul victorios in
jurul anului 1870.
-- 1
Sd aonsiderdm gi celelalte personagii,
de pildd femeile. Evident, femeile sunt aci
mai puin individualizate dealt Jupan Dumitra-
che. Jupan Dumitrache este cel mai iraividua-
lizat personagiu din comodia "0 noapte furtu-
noasA", el este personagiul cu relieful cel
J.
mai mare,cu conVinutul cel mai begat. Femeile
sunt mai same caracterizate. Da altfel, in ge,
mere, in literaturd, fomeile aunt mai pitin in-
dividualizateppentrucd femeia este ea insagi
mai puin iadividuald. Cel ii acest adevir
valoreazd pentru tot trecutul culturei ome -
negti, Barbatul ia parte mai aotivd la viata
profesionald gi la viaa publicA, dealt femoia.)

www.dacoromanica.ro
 - 107 -

de unde rezulta pentru barbat o diferentiere

mai bogata; Cu toate acestea, nici Vets,' nici
Ziki nu sunt nigte cadre vide, purtotoare ale 1

unor simpl) insupiri tipice. Chiar prin nume-

le lor se poate observe cum poetul comic cau-
ta s le individualizeze. a at

. .
Dar Rica Venturiano, studinte in
drept pi publicist, autorul articolului inti-
tulat "Republica gi reactiunen eau Venitorele
gi Trecutul"? Parcurgand articolul lui Rica
Venturiano avem un model, firepte cave exage-
rat, al presei politico, liberale pi Iatinis-
te. Toate gazetele vreaci au aceast tendinta,
coresounzatcare revolutiiei burgheze, rasfraa-
te din unghiul critic al opozilei criticiste,
Care este tendinta de ansamblu a come-
diei lui Caragiale "0 noapte furtunoasa" gi
in definitiv, a tutiaro:: comediilor lui? Va
cpuneaa pi alta davi. ca, spre Oeccebire A.43 -7a.
sile Aleosandri Caragiale picteaza clasa de
majloc, c lune facuta din mici nevstori,din
functionari, 1ita., jurnalipti, politi-
oieni, acea lune pe care el a ofccat-c mult
mai tarzxu, intr'o pamA pa care regret c
. nu am adus-40, ast,zi pi care agarine =taco-
lolul INL 1iii1mi pclitic5.4)4 care

www.dacoromanica.ro
 ,

108 -

el a vgzut.o traInd si dosvoltandu-se dealun.

gul vieii lui. Va trebui eclat& sd citim acea-
iota pagind de un foarte mare interest de o
foarte mare semnificat7ie.
GareGiale picteadi deci clasa de mij .
loot burghe:Aa. Caragiele trebuie inelos nu-
mai in cadrul d3svoltgrii soeietVii romane;ti
\ din veacul al 19-Iaa.- TA11121 din acei care au
studiat desvoltarea aGuietaii.romanevti In &-
// cost 'react au avut ocaziunea sa semnaleze too- .

mai absena unei elaTe de mijloc reale, ea o

elasa fundament.ala a sccietatiii romneqti.in
aceesta privinVa exist o paging de foarte ma-
re insemndtate gi de foarte ath-inca vizime in !

discursurile pktrlamentavie 1e lui Titu Maio-

rescu.
Daca voi lua Velum/ I in DiecuTri). 4

riIpaaiire vei ggsi aceastd paging

in discurnul lui Titu Kaiorrout rostit la 21.
22 Iauusris 1376 cu scLz31 proectului de re-r
forma a instrual;iunz.:. publics. Vbi ggsi aci
analiza wurue-urw. sietii remanegti In mo- N,
mentul scale si cava mai (f., vrtmaatunci wand
Romania modernA a adoptat Coastituie de tip ,

democrat liberal In ensul occidental al cu. .

viantulvi. Acesta este unul din cube i camc-

teristice par4aPii a lui Titu Maiorssaulpentxu.

www.dacoromanica.ro
1,1 ?
 109

o prin el ftzeaza critical punctul d vedere

al Junhaei asupra formgrei sec:detail rozai.
negti,pe care o send de ai
fi in3ur3it c GOD
atitutie In al.mana tine& clase de mijloc raa-
.
'

le, oreatoarea acestei conEtitut;ii in alto so-

cietti.
Avem o a.rt int tulatL "Thirghezi
Romand" a lui tn Zeletin, unde prenatal
de modernizare a Statului Roman, treeerea de-
la forma veche la forma multi este explicata
dupd metoda 7.n.aterialimulcki istc.cic; La baza
acestei mitgegri..0 dupe: pa,erea lui Titu Llato-
rescu I a Junimei, a ex-IL:tat influena dd
ler liberale absorbite din Inedt:1 .53trLrantin : .

care tinerii rellaari au i..aceput Li a cAlatczasc,Z1

pi se. studieze abla dupli U32O duvli cum afiyz. .

ma Titu 1aior,:3sca intr' o vat parte a discuzyGur

' 12iior/ sale parlaxe;fitare. gpre deosebfre de Ka-
- iorescmv Zeletin este de er c moder*za-
rea otetului roman a. fost .pxviusul inUt proce.es
real; Til7terira1 ;- Zeletin arata cum prithi efect!A
pacii dela Adriaappl (1829)t s'a, 1,-;,roduz co-
mercial.a7,:areado1T c1uIui, Si trace amt .
fel la cult= tatensiv
aunt libere In oamrt-11 laternaiotalCompauti
5trlird de covert If4=1 rLri vaselo ler la
. .
,

www.dacoromanica.ro
 - 110 -
Gurile Dunarii pentru a ineitrca cereale de aoi. _

Tarile apusenp ineepe sa faca comort cu ci

le RomAnegti, 'pars astfel un alt stet de ,

d.ropt, statul occidental liberal. Apari4iunea

acestui stat explica ji coadeatalizaTea 1n-
ot1tatii1or noestre catre mijlocul vaaluivi
trecut. Acest 'tiptoed economic explica qi uni-
rea Tarilor RonanWi le 1853 Este e:Kpliea-
ia procesului socialan care Titu Maioreaca
ii atribuise unei simple ilfluont'a lasologice,
ExIAIoataiLe iu. qtofan Zeletin dit
cartea amintita, alcgtuesc fara ind.alaWau
progres Ii cunoWerea genezei istorice cart
s'a produs In rArile Ro-Aevtiv la prima 4und-
tate a veacului al 19-loa.
Dar undo Are droptate Titu Naiorescu
este atunci c;Eald conatat5 06 Idatrc cu eceasta
occidentalizare na s'a d4svoltax, t o burghezie
rovAaeaacil ca o clasa puternica,, //oracle au
foot impuse de cauze reale, dar conl;iautul so-
ciel a ramas la inceput destul de sarac.Exista
un mic negot de periferieodin care facea parte
Jupan Dvm4.trache. Dar pentru a servi politica .1

statulul acu democrrat, in seneul liberaljs!a

format o burghezie de politicieni, de funcio-
nari, ncriitoris etc.v persoane care ,

trebulau sh susina regimul politic prin acti-

www.dacoromanica.ro
 4.a.
N11 Jig'

vitatea lor qi sa formeze acel curent de opi-

nie publica, fara de care niciun regim politic
nu se poate mantine, Personalul acesta de ma-
nevri politica, este infatigat ae Caragiale in
comediile sale. Din rumba aceasta face parte
.1

qi Rica Venturiano.
.4

'

--000*-

www.dacoromanica.ro
 . 112 -
^

; t .t. h
pm'
I

t. 4 . ,
It
:4 1

t ".." 4.

.4

P4-7,616170
.1%4401.4,4116
re a

(Note re7,12.mat1ve)

Dupa ce am artrea atweera 1iternra a

Europeiv /a mljloon1 voaculul trocutl; Gars a inp
fluentiLt cIDOMG dramatise ale lui Carale
qi dupd co am 1ncerc6t calwtem'iuez pe cel
mai important dintra preetecesotii lui Gavniall
in teatzu qi anum po Vasila AlecoLndil eJit tre. '

cut la 4tarasterizaxca Ine4i a comdifier lui

Owraziale la p2Glogorua trecuta am 7orbit dos-
pze "0 noarto furtunoantv: ji am inneT.Tat 4-1&
atxtan, In relief ,Troc3deol3 lui dzamatioe, yr
loaroa creaiiicr luip dar mai cu 3cm lumen
in vi;qocuI ,zqrrvia ne desf6qoara confliotul co-
riilw caragia1eqti7 atat in "0 noapte furtu.-
nowig.": oft qi in ae1e1aIte comedii.
(azagia1e fixeaza un moment importemt
in aialeotica societaii romaneqti a veacului
Mfmaaraironnott....k.

1) loosest& prelegere este redatd dtpri note xe.-

zugeti7r,o luate la curs ea nefiiwi atenogra-
fiata. 4

www.dacoromanica.ro
.\
- 113 -
al 19-IaaT Ll reprezintg un moment aI crIti-
iLoiui
iluctrat de el deopotriva cu criti-
IN

cismul Junimei deq.i.O.upg cum ati vazut in

partea intbia a acestui curs, oritioismul
lui Caragiale se desvoltd paralal dar nu de .
pendent de criticismul JUnimei.
Antazi ae propunem sd continuag. carL
cotecliilor lui Caragiale,. vor.
bind de cele trei (=edit urftetcare9 dar in
special despre aoe& care trace du drept cu.
viint ca cea mai buna dintre ale, ca:poaope-
ra "0 noapte furtunausrv care .se public&
qi se reprezInta La anul 1879. Mai tiirzia,. r
in Convorbiri Literare, in numtrul din 1
Februarie 1880 s'a publicat comedia "Conu
Leonid& fat& on :voactivaaa"; Au trecut spa
4 ani pgnA chid tn seara riled de 13 Docem.
brie 1884,po scans. Teatrului Neational din
Bucuregti s'a ducat comedia "0 scrisoare
pierdutd",pe care Convorbiri Literare a .:.
publicat-o in luna Fabruarie-Martie a anu.
lui ummatoradica in 1885;
. In aci.aap an se joacas la 8 Apri.
lie, w.Dfile clarnava1u1u0, care spare ta
Convorbiri Literare in numarui dela I Maiu
.01=11101!ellb

Fasc.8 1st. Lit.Rom.Mcd,. Prof.TOTIANU

www.dacoromanica.ro
 ,
- 114 -
,

1885. Comedia "D'ale carnavalului" a fost

flueratg. Presa, in special presa liberan
a vremei, des:1611114a o campanie dintre cele
mai violente impotriva lui Caragiale, cg_a,
reia ii-rgspunde cu autoritatea sa
1 Titu Maiorescu In studiul "Comediile lui
Caragiale", despre care Tam vorbi ceva mai
tArziu. .

' Prin urmare, crealiunea, marea

crealiune teatralg a lui Caragiale, aceea
care iaa fixat in cea mai mare parte nu- .

mele 0. 1-a impus pe primul plan in litera-

tara noaetrg, se desfgoarg irtr'un inter-
val de timp relativ restrans, dela 1a79-
, la 1885. Dealtfel, aceaata va fi caracteria
tica intregii cariere a lui Caragiale, care
se desfAsoara intr'un interval de timp des-
tulde lung, pentruA- incepe dela 1874 .44
inceteazg cu mcartea lui,la 1912. Crea-p.u-
nile sale nu se aepartizeaag intr'un mod
egal pe toatg durata timpului, ci puterea
lui creatoare se concentreazg numai de cA-
teva cri, pi atunci iebucnea;Ite 51n croaIiu-
ni :a)auata, care aeriaog Intr'Un rge-
us
timp relativ scurt. Aceasta este caracteria;
tiaa general a carlerei lui Caragiale. 1
S'ar spun cZ, el ara nevotade muli ani
.

www.dacoromanica.ro
 - 115 -
7 . de acumulare de impresii, are nevoie de o in-
tenet subcongtientg pentru a realiza
creatiile sale. :

AveM, gratilteditiei orifice & lui ,

a
P.Zarifopol gi D-1ui Cioculcscu, posibilitatea
de a studia metoda de lucru foarte minutioasg /

a lui Caragiale. 31 este unul din autorii coi,

mai scrupuloi ai literaturai noastre.Ar fi
una din cercettirile cele mai interesante ci
bogatp in reZultate, dacil s'ar urmNri metoda -

de lucru a lui Caragiale, urmdrind detaiiile

manuscridUlui Egu.
Iatd, Oonul Leonida SAILcu reac-
Iium14. care apare 1 1880, se joac6 fdr6 suc-
ces pe scena Teatrului National din Bucu::-
.y

regti L abia mult mai tftrziu este acceptatd

in repertoriulpertanent al -teatrului. Bete
interesant de studiat schita acestei omedii,
care ne-a rtimas din fericirei po.care o
ggsitiIn'importanta editie ..44szcare v'am
vorb1t.'.1.ManusCriSu1 a fest
institulii care;II pdstreazg i astAzi.
-iConu*Iebnida, in aceastd schitA,
.

I--
.este'prezentat-ta thi boer sgtran4 reactionar,
foarte Inspdimantat'de revolutie. In prtma .

schitrnaragiale pe Coma:. Leonida ca

pe un Doer bdtran, pe clod in comedia defini;
tivCok Leonida este un otreonagiu bur-
ghez, un functionar, un pensionar. Se opera

www.dacoromanica.ro
 - 116 -
astfel readucerea comediei in acea nume bur-
ghezg, singura pe care Caragiale o studiase'
i in leggtur5 cu care se precizase contribu-
,

tie criticei lui.

In ceeace priveste mijloacele lite-
rare, pe care le intrebuinleazA "Scrisoarea
pierdutg", despre care ne vom ocupa amain, nu
avem de adbugat prea muite lucruri la cele pe
care le-am cunocut cu ocazia analizei come-
diet "0 ncepte furtunoes5". *

Si aci mijloantle sunt: un comic

verbal obtinut prim mijloac faatle, prin sta.
circa cuvintelor, Bunt apoi verbal*,
care ati vgzut c constitue un procedeu mcwte-
. .

nit dela teatrul francez al veacului al 19-lea

IntAmpin6rn apoi un comic de situatii. .

Der avem .act nu numai situatii co-

mice, ci t un comic de caractere. Vom vedea
in ce sens in "Sorisoarea piardut6" oaractere_
, le sunt ittc6 Mai lr 7iduaizte docAt I. "0 .

noapte furtunosa". Cadrele acestor iipuii g-

nerale sunt cp1.i prin insuiri parti- .

culare, care le d o1urn ?rccesUl de indivi-

dualizare in comedia "0 scrtocare pierdutg" :
.

enta impins mult mai departe de'6at in fe0 #ca.

te furtunoesd"; .
)
Tip6tevcu; prefectul judAtului,este
pcA-kte mai putin individualizat ca ceilalti,
. ca de exemplu,A&Amit4 Dandanache, care po-.
\
\
www.dacoromanica.ro
 &.=

- 117 -
aadti an ambetec de naivitate,liretenie i
imbeclitate.Trahanache este an temperament
coleric, dar totaci este an om bun, bland4 Dea-
same:nes, CeInTenen procesul de individualizare
este foarte departe Impins/
f Airem c.iteva refrinIc foarte impor-
tante asupra lui Caragiale, acrise do cgtre bg-
tranul I. Sacianu, astgzi mort. I. Sucianu a
fost un bun prieteat a Iui Caragiale an rge-
timp lung- da ani La o Wirstt foarte Inaintag
era aproape do 90 de ani, a &crii c carte pli-
ng de referin.!it interepante aaapra lui Caragia
lq, Cartea lui a ap5rut in .040ditura"Univervil.
Caragiale fiind intrehat de egtre Zachiana in
timp ce le oo=&:_la "0 acrisoare pierdatti"
cum se va rezolva confll(Aul pang la urmg: ia
favoarea lni Dwidur.:Ache, a lui Farfaride eau
Catavencm, CL1.2agla1e ar fi rgs puns aa pare ,

- in m:A1extu1 acia kU era sigur - og are ag

reaecti DAndanache, pentra.qC. este ma*.ci
nalie deckt. Caqaven ep. qi mai prost decAt Yar-
furide. Acaasta aratg cum postal comio ifyi -`
reprzenta personagiila IA valori tipice. Par-
,
furide este.= proat, Caqpireno4 date o cana1ie-
D2ndanache.ebta un neZericit 0. prim urma3:e,
personagik:te lui Caragiale swat fixate in vac-
.
ri 1ip, la fel c i In.teatrul fraucaz al
veaculal al 17-lea, sub influenta cgraia a
www.dacoromanica.ro
 - 118 - .
stat daasemeni.
Popescu gi IdnesCU sunt reprezentanIii
.

d6sc6iimki, reprezentanIii ai Adbera-

lismului . Latinismul, naIioAalisMu1 gi libera-
lismul a1c6tuiai o sintez6 cSracteristic6 in e
epoca de dup6 actul unir.mi. 'dela 1859. DAsc6-
1imea este foarte bine reprezentatg prin aces-
te clout personagii, PopescU qi-Ionesctri. care
toIdeauna invoac6 istortt arguMeinte din
istorie. Cineva dintre-I'erStinagii r.spurte': "4tca

sunte/i Yoi dascIlii, AUmai decAt v referi-.

/i la istorie" ,11far perSdnagiile aCesteitt nu au . *,!

dectit caractere Sociale ,taractere tipice , nu

au consis ten/a Ili' volumuI'viu al 'persona
t
giu ca 2rahanache', Calavehou .4au Dandanache.
GhiI6 Pristanda este un; persbnagiu administra-
ti*t un mic funclionai If6r4 riici O. Vemni tate ,
tricIbr mizerie gi abjecI,Aune intr'o depen-
dentVSi :tota16' fa/6 de factorul po-
litic. CreatiUnea'iltia :mai dmportant6 din "0
scrisoare la.l.rdut6" este cet6/eanul turmentat.
Cet6 an.u..1 turtetat'este :martoru inactiv,
perplex :''.care nU 1nte1ege-n'iMic': din drama poli
tic6 care se desf6soar6 in fa/a ,1ui, cu cet6-
/eanUi :*Urmen tat- :Caragial6;- p6r6beg te planul .

tea Ili t dindolb (d-W4irdelitICI; peiplanul

. Cdt6/eanu1turMeritaLt 4'st e: d figur6
' ft-be14.1d irC "0 sdTis6are pierdut6".

www.dacoromanica.ro
 ,
- 119 -

Prelegerea 1.X-a ^

In ultimele prelegeri am incer-cat o

lui
caracterizare de ansamblu al teatrului Cara-
giale. Analiza teatrului 'lui Caragiale ne [

duce,cu expunerea noastr pAnt la 1885,,cdnd

apare in "Convoreiri Literare" ultima din lu-
cr6ri1e lui dramatice. Odatt cu aceasta inche-
em de fapt expunerea celei de a doua faze jjj
actiTitatea lui Caragiale. Yt aduceli aminte .

et cea dintdi din fazele carierii lui, aceea

pe care am analizat-o in primele prelegeri ale 1

acestui cure, cuprindea epi)ca dela 1873, anul

in care Caragiale apare in, pualicistict, pant '

la 1878, anul in care el scoate reviata valkpo-

ii
I

mil". Dela aceastt datt, In care ei_Ant.ril

, Am reftactia ziarului TIMPUL, incepe o altt pe-
aitt
rioadt, studiaV'iart0.intr'o seria de prele-
:_geri, cure se !tntinde dela 1878 la 1090. Eve-
'Atmentul ,pal. mai de seamt al acesteiperioade
este, a14turi de continuarea colaborgirii la
Timpul, apari-tcia gi reprezentarea-comediilor
sale. Spun ct aceaatt perioadt-dat.e4iii4 pant
la 1890. Dar in aceastt perioadt.exiatt dont
mariitiatianum in care Caragiale nu public
.8au publict putin. An4,4 1882-14.883./ sant ani,
rt putem spun de.staripentmeli: in
;_yremea aceasta sprgtorul. _pp foxpla4: Aae:adncea,

www.dacoromanica.ro
 - 120 -,

j dar in tot cazal ani, in care nu putem s in-

acriem dAta nici aneia din ()parole sale mil
illsemnat(1. 0 anti perioad5 de aceotea libere,
30 intindr., imediat dupti 1885. Intr'adev6r;4_
.

;-

1886, 1887 -Ti 1888 sant ani in care Caragiale

tact, In 1839 il vedem reapArand la "Convorbi. .

.ri Iiiteart" ci in alte reviste sau ziare:

"Pagini 74iterare" ci g4e.11,ituIione1u1"; In '
"lagiLi Lite Caragiale continuA activi-
tatea La do cronicar dramatic, o activitate -
[1 care incepao 1a 1877 ci 1878 p4n colabora-
rea sa 4ronicar dramatic la gazita timpului
I,
eare se numea "RcoAnia LiberW'.
Bete foarte inttresant de urm6rit,
OriN

in yolumul Ill i V aa oporeior ocmplecte,

activitatea de ox.onicardramatic a lui Cara-
-

giale. Pentra a ne aa MelMA de canoctin-Oie

sale adanO. tA maiwis de ttru. 4i in acelac
tiOD unale din nin1iti;61e :r4 ingpirau
activitatea ea ca autor dramatic, este india-
pensabilt cunca*terea acestai material de
cronici drama tioe pa care Caragisle le eerie
in Romani* Liber6 in IC77 i 1378 ci apoi in
,agini jilterare din 1889. IL aceate cronici-
drnmatice Caragiale a T ridict ia;potri.va It-
teraturli dramtice 2 V.1-tafj.,:: ncat6 in mare
parte di.n traduceri, loc--4"irr ki plagiate.
Loca1izarec4 era da fapt o tradacere,
www.dacoromanica.ro
 - 121 -
in care insd numele personagiilor era romani-
zat, se fdceau unele aluzii la imprejurdrile
,.
4
romaneqti mai leach' eau mai noi,i in felul
acesta, localizatorii dddeau impresia aViluce
in fata publicalui o lucrare romaneascd. Era
un procedeu al vremii, de care se uza 0. se -c
abuza. Se abuza, pentru cd uneori se localiza
nu rumai comedii frantuzeti de moravuri,scri-
ea in ieacul a -III-lea i care, prin urmare,
puteau prezenta o analogie carecare cu stdri
ei figuri dela noi, dar uneori se localizau ci
pies istorice i evident, cand a piesd istori
31 infiltiand de pildd imprejeir6ri1e Frantei
din veacul ZVI-lea o tribuir unei imlirejurd-
ri romanegil din veacul trecut, aceasta era
o situatie impotriva cdruia, buaul gust al lui
4Daragia1e
_ se vedea obiigat sd protesteze.15oa-
te mai interesant decAt aceastt polemicd ui
cronidlle diesmatice aio lui Caragiale este -

intereaul ave de eu1104nat de competent, pc

i

1 care el il manifestd fat de elementele apec

tacolului i feta jocul artitilor. Spre
J.ii
,

decuebire teti eronice.ri dranatioi de a-

'tunci qi de mai titredu, roici1e dramatice r!.

a lui Caemgiale nu suat nite simple referate

&supra luerrilor literare ..caspec-tive, ci
!mat azIa1lze asupra :;ocului sctoricese pri-
vit ir toate aspeettle asupra
:tor, asupra actiunii, a gesticulatiei, apoi

I I ry
www.dacoromanica.ro
\,-
 - 122 -
asapra spectatolului in genere, asupra ansam-
blului. Impreung cu Eminescu, care ci el a .

Piet unul din cei mai avertizaIi cronicari ,

dramatici in cronicile sale dela Curierul din

Iaci, aceastg parte a operei lui Caragiale in-
aerie un foarte.frumos capitol in istoria
criticei dramatice romnecti.
In 1890 Caragiale, pare timp de 3-4
ani nu mai publicase in 'Opnvorbiri Literare,
reapare la Convorbiri Literare de clout ori
in acelac an, ci reapare la Timpul, dar de da-
,ta aceasta pentru puling vreme, fiindca in a-
lui
nul urmgtor 1891, numele nu mai poate fi aemna
lat in coloanele Timpului. In 1892 apare un
volum de Caragiale intitulat"Note ci Schile",
cuprinzand material de prong, a cgrei primg
. imprimare este in parte identificatg, in par-
1
te neidentificatgl e probabil cg cercetgri -
viitoare vor identifica ci locul primei pu-
blicgri u acclor bucgIi din "Note ci schile"
aprute in 1892 la "Sfetea". Este. foarte ia.
. teresant de analizat sweat volum, fiindcA din
.., ,

el se constatg prpgresele artei scriitoricet1

a lui Caragiale fala de lelul in care ea sta
manifetata In prima ci a doua perioada, adl-
cg.in perioada ct a CLANNaLAat
, congluerat
. in acelac timp, ea-ce foarte interesant de/
Si
gtudat volumul "note ai schiIe , pe ntra a

www.dacoromanica.ro
 - 123 -

,
,

vedea pi motivele noi in fala cdrora Caragiale

, se oprepte) entrn 4 vedea cum lUcie4zd si u-
ncle din resorturile sale suf1eteSti active
in acest moment ci mai tArziu:
.,.
Epoca aceasta, care se intinde in ju-
.

,rul anului 1890, st'zicem dela 1889 si apoi

"pang la 1892, in momentul in care apare"Note
pi OchiVell, se caracterizeand, printre altele,
prim itekti:a pe *re' Caragiale o acOrdt proble
Mei' artiatului. Incep st se desvolte din acest
moment in sufletul lui Caragiale, ; atitudini
noi, faId de'problema artei cia artistului.
?bate 04 unul din motivele care au
'--

pus in miccare ideile lui Caragiale in aceas-

td privintt,"a foist evenimentur-horIii lui
Emineacii, adidt a ace1uia de deri-1 lega o
stranst :rettintgop prietenie 6care-nu era
lipsitg de altfel' de umele rezerve pi poate
. de unele-reticente, caci injLreadevdr",' n4au
existat doi oamenf -mai decsebiIr fifddeastt
. _

fume, decAt Eminescu si Caragiale. Cn tante

" a-oestea, evenimentul mor/ii asa de:tragic a
lui Eminescu Ii e.guduie pro-fund pe Caragiale.
Sub influen/a acestei emcIii, Caragiale scrie
clout buct/i ci anume." In Nirvana" pi: "Ironic" ,
,
aptiutg' des dint
.

:in orid n'alul'1, o

gazett 1a-care colaborarea lui Caragiale este
mpigto'are ci a doda ; tacatt "Irdnie",-un

www.dacoromanica.ro ;
 - 124 - 1-
an mai tgrziu adica la 15 Iqlie 1890. Aceste
buc61, complectate cu doug note pe care le
citim mai intgi In 'Tote i enile", consti-
tue foarte pretiosul material pe care contim-
poranal Caragialejl ofer4 posternitNtii- cu .

privire la Eminesca. ,
,,
evident. Caragiale 1-a cunoacut
foarte bine pe Eminesera. Cu toate acestea, >
astAzi, cAnd examinNm portretui Moral al lui
Eminesca in bucata kirvana, 'hu ne putem 0- "
pri de a spune cg acest portret eSte oarecum
1;1

stilizat; avem impresia eN Caragiale descrie

mai degrabN un geniu romantic decAt pe omul
via care va fi That ETinesca- "Iirvana" este
mai degrab o buoatt literarg decat depozi-
tia unui martor. aragiale 11 vede pe Emin'es-
cu prin prisma unor ideildr ca-
rente ale- vrtmii &supra firii nelini*tite,
Cana plirA de melancoli, cand 'piing de ell
nuri mari de bun4; .

care aty:::11;
,

fiimta ge-
nului staitAr.s bizar.
. .

.
I

..
CealaltI bucult6,"Ironie ", pune Da-

411
zule bPoCestIlUiptz: care, in leeturN cu Emi-
nescu, ds aici inainte 31NP:1.
,
decant:I-,
..,
pa-
blicirtica 11 va face Impotriv2:tociey1
tNtil t:ng.ncgt.i.. In fodie coasiatoarc aau
socialiate, neconcnii; va i cuzatN aocie-
,,.
lil

, tatea romaneasc, in care o periionalitate ca

it 7 www.dacoromanica.ro Ji
 - 125 -
u lui Eminescu a trebuit sg sufere, sa ne-
buneamcg pi ea moarI in imprejurairile trtigice
cUncscute. CAtevaditt,..atitudinile tipice pe
I

care le va lua literatura mmAnsajp011 .de aici

inainte faIg de "cazul 7 Eminesc4", sunt
fixate In aceastg hucat6
i .

Prin urmare iat6-1 pe Caragiale re-

.

flectAnd la natura scriitorului pi la desti-

nul lui in aceasta 1ume, In legaitura cu Emi-
nescu. Dar problema aceasta, problema artis-
tului, este o problemg care-1 urmareste, mai
insistent pe Caragiale In aceastg vreme Ea
a1c6tuepte unul din motivtle tipice aio roar-
.
te interosantuiui volum "Note 0_ Schi-W 1a-
ta de pildgen acest volum, bucata intitula-
tL " Un artist. .&k meritla'sa fie Cetitg
pi meditate mod mai adtInc, deoarece
;

este unaCtin,cele mai earacteristice, una

din acelea care nl introduce mai profund in
,

iumea de motive interioare a scriitorului pe

care-1 studiei .(Iecturr%). ;

Cunca$ttrea i analiza acesti bonE-

ti este ana din operatiiie monite;sg dea re-
zultate mai intereuante pentruaprofundarea
acelei lumf de motive aracunsO, gr.et4 de'des-
cifrat, care lucreaz5 in sufletuli' 1u Car-
giale atunci pi mai tdrziu. Aceasta bucata
este foarte tipicg pentru ironia Caragialia-
4. -

www.dacoromanica.ro
-
 44-
- 12t5 -
nt. Atat in opert cat si in viaIt, lucrul a-
cesta ne4a fost consemnat in memoriile mai
multor scriitori care ne-au ltsat amintiri
despre Caragiale, - Caragiale practica o iro-
nie rece. El era un ironist de tipul si din
seria pe care francezii it numesc "les pin-
ces sans rire", t'acea ironie simultant,care
surpinde deseori buna credinIt a persoanelor
mai naive. Sunt deseori povestite mntlniri
a lui Caragiale cIa persoane ,-de pare el se
amuza in mod enorm si cu cruzime, ltsandu-ti
perspeetivil oameni st-si desfsoare intre-
r

guI lor ridicol, ftrt ca el st dea un ai

oarecare, cdt de mic, a ironiei foarte thur, 5-
-
toare cu care priveste si chiar provoact
I manifestarea ridicol a acestor persoane.
Atitudinea acestei ironii reci, disi
mulemta, este prezentt si in aceastt bucatt.
Dupt cum vedeti, bucata incepe cu o evocare
intr'un stil solemn, a admiraIiei pe care .
eiADpoartt categoriei btrbierilor Niciun
I

euvant, niciun fel de calificativ, hu poate

et ne fact st b6nuim ct'scriitorular-avea
;,(;.-
cumva rezerve sau ct ar dori sb" mantfeivte
ironie !salt de aceast categorie. Se ex-
a$
prim6 cu o destvarsitt consideraIie, ba .Zpu-
ne cu o destivArsitt admiraIie, pentru a-
ceastt categorie de excelen+4 artisti, de ;

www.dacoromanica.ro
 - 127 -
profesionisti. In al doilea pasaj
.
Caragiale
continu64,4subliniin manifastgrile artelor.
\
Si ca s6
,
ne dea un exemplu de aceastg exal-
tare a personalitgtilor artistica, el ne ci-
dragoste .

teaz6 dragostea de muzicg a bgrbierului, ma-

nifestatg prin faptul de a fi dresat pisici-
cu
le lui, st cante una din ele minavetc., in
timp ce cea1a1t6 dansa duiA aceasta melodie.
Gustul acesta artistic se vede ci in lucri-
rile de artg plastice cu care parsona;iul
descris aici se inftitiseazg. Bunt toate ace
le planse colorate, planul Sevastopolului ".

A
" cu luarea turnului Malakoff4 -executia lui
Maximilian, etc. Imprejurgri contimporane
redata in culori vii, 1A-Mboare la ochi, de
anumiti arttcyti plastici ai vremii, foarte
gustati intr'o lame. Ba chiar in a-
ceast galerie se aflg si o operg originalg,
nu lucratg cu penelul, dar tesutg cu fire
de Or! In Uirbieriile vathi se mai vgd in
cg astfel de lucrgri artistice executata de
profesionisti din aceast5 categorie. Dar ar-
tistul acesta mersese si mai departa: citesa
se doi cocosi, care mergeau in pas miliM7
rase la auzul sunetelor Martiale ale marsu
lui dela 1848, pa care lArbicrul insusi /1
canta din mandolingl
In realitate, Caragiale se amuza e- A

norm de exemplarul acesta omenesc ftlrg ca

- www.dacoromanica.ro
 I

- 128 -
1

prin propria sa judecatt de valoare st mani- .

feete adevtratul lui sentiment, care nu este

.

an sentiment de admiratie, ci in realitate un

)

sentiment de dispret, foarte discret. El infg-

tisealt faptele, ltsdndu-ne pe noi st conati-
tuim judecttile de valoare. Inst, Ca in toate
creatiile artistice importante, si aici, in
aceastt tucatt a lui Caragiale, avem o serie
de planuri in adancime. Simboliamul'unei la-
crtri literarm nu se istoveste intrun prim
plan. Existt un al doi1ea, aneori ula al trei-
lea si i pattulea plan, in care se complec-
,

teazt neincetatf semnificatia bUcttii. Ce

vrea 86 ne spang aceastg bucatt? Vrea ea evil
- .

. manifeate numai sentimentlade diapret sate iro-

nic a lui Oaregiale pentru cxemplarul acesta
de aztt, de cslitate inferioart? Simbolismal
bucttii este mai adnc. Caragiale parct ex-
prims an el de indoialt felt de fiinta ar- '

tistului inigenere, in tot cazul fatg de fiin-

ta s.rtistului liric, faIt de fiina artistu-
, de
r tip romantic. Este in aceastt oucatt ca 0
. .

implicatie,care,ne face 86 gAndim: nu canna

toti artis*ii, cel putin toi artisti4 de us
anumit tip - si intuntrul aceetui -chiar
cei mai sari - au ceva din firea bgrbierului
pe care ni-1 infgqiseazt Caragiale? Bate ca
o iudgilt cu pvivire la valoarea omeneasct

.1

www.dacoromanica.ro
 - 129 _

tir-
--,

a tuturor athstilor de tip Uric,

ronantic. Dp aceea spuneam cg bucata ea- ,1
da diIi
te asa intercsaatg pentru a ceti in lumea moti
velar amculat t lui Caragiale. "
De aitfel, aceasta Au este aingura bu-
catg din volumul Note si Schile, care se inval
testa in jurul problematicei artistului, a
scriitorului a publicistuluia Jt a bucata
L;
urmAtcare,"Norocul Caleggtorlaui", sau bucata
"Temg si variWunlb, De data aceasta, satire.
: lui Caragia1e, mai putin discretg ca in buca-
ta "Un artiet", se indreaptg impotriva zia-
.
rtstilor, adicg a acelei proresiuni cgreia el
insusi i parinea in acest moment. Bucata,
"Norocul Culeggtoruluil' eate scrisg in forma
unui basm. Descrie aci Caragiale viata,de o-
bidg a ucenicului de tipografie, pang (And
intr'o zi ii ices in faIg Maica Precista care
pentru aceste imprejurri 4:a.e cobordrii pe
'Aslant, ze imbracg in haine de staretg. Ii
intleabgi pt bgiat cu o. merge bgiatului
nu-i merge bine: ,o duce greu, si o roagg ag-i
facg vreun alt rost. Si- tntr'adevgr, cuieg-
torul de tipografie se intoarce acasg,unde
.

nevasta lui ggsise sub pragul usti, sumede-

nie de bani, pentru cdte '4minuni" sau nero-
Faso. 9 Ist.Lit.RomAne Moderne.rxof,T.VJANU

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
zii adunase culegatorul. Dupg cum vedeti,
de data satira este mai trarisparenta,
insa bucata aceasta se leag6 cu celelaite
prin inrudirea motivului. Este aceeaPi pro-
blematizare, aceeap indoiala, aceeas critic
adnca fata de valoarea, de data aceasta nu a
artei, dar in tot cazul a unei profesii apro-
plate de arta, a profesiei scrisului, pe care
el insupi o manuia.:
Aceeas punere in problema, aceeas sa-
tira feta de propria profesie pi aceeas este
situatia si in celelalte bucati"A zecee muza"
."Tema si Variantg" pe care las ea le ceti-
-Te.

ti singuri pi sa le identificati motivul(Lec

turi). E vremea prin urmare, in care Caragia-
le cugeta la valoarea morai, estetica pi in-
telectuala a artei pi a profesiei pe care o
I- face.
I

In aceasta examinare, ceea ce iese

rau este mai intAi mania de a :oma,,, de a or-
namenta frazologic pi in al doilea rand atitu
dinile lirice, romantice: pe care el le re1e4-
va in arta barbierului din .tucata "Un artist"
Asa se intareste in sufletul lui Caragiale
credinta de a merge pe alte drumuri de arta.
Realismulcaxagealilin este un produs al re-
santimentului sau anti-romantic pi anti fra-
zeologi.c. Ku pattern ea-1 intelegem bine pe
Caragiale in momntui acesta,daea nu tinem
seama si se manifestarile acestea a7a de in-
www.dacoromanica.ro
jr

- 131 -
teresante din volumul "Note pi Schite" .

Prelegerea X-a

.7. In prelegerea trecutg am inceput s-1

urmgrim pe,.Caragiale in cea de a treia etap6
a actvit6tii sale, -adic5. in aceea care se
intinde- dela anul 1890, cand Caragiale reapa-
re - de altfel, pentru scurt vreme in coloa-
nele ziarului Timpul, si pane la 1902, &And 11

se epuizeaa6 seria contritUtiunilor sale,

grupatersub titlul care 'are celebritatea cea
mai intins6 in oibliografia operelor sale
titlul "Momente". -1 _
Vc1. spuneam cI in 1892 apare volumul
lui "Note si schite", in care Caragiale gru-
peaz 6. o parte din contributia In proz4,
elaboratii paralel cu comediile sale: acestea
apartinn.nd.etapei a doua a carierei lui. Dar
in aceast material de proz6, Caragiale nu re
,
tine ntmte din sale contributii dela
"Ghimpele", dela "C1a-j2onulm si dela "Calenda-
,
rul ClaponUlui".'. .
-
Dac6 examiner' asttzi .seria bucAtilor
,
intruni.tein vOlumul amintit, Putem s stabi-
. lim.o anumitA legbturt intre ele, o legIturg
care gruPeazti acea8t6 contributie in jurul
unei anumite probleme, problema reiativg la
-\ valoarea literaturii si la valoarea profesiU:
www.dacoromanica.ro ;
 - 132 -
nii publiciste.
Ati vgzut, din analiza buciltilor .

citate, si in parte reproduse randu1 tredut,

indoielile care il cutreerau pe Caragiale in
. .

acest moment. Valoarea literaturii, concepu-

t6 de el in form6 romantic6 si sentimentalg,
si valcarea profesiunii publiciste, constitue
obiectul unei grave indoieli la Caragiale, al
unei tndoieli care coincide, de fapt, cu o a-
dev6rat6 criza de viaIg si de creiere
nduil
In 1893 Caragiale creiaz6 o revistg
umoristic6 pe care o intituleaz6 "Moftul Ro-
man". In ace1aan cc1aboreaz6 la periodical
"Ldmea_llustrat6"0 Mai tarziu, in 1894, el
este
,. semnalat, impreung cu Slavici si cu Cos-
buc, la directia revistei "Vatra,"
in6t din coloanele "Moftului Roman"!
apoi in "Vatra" in 18949 in "Gazeta Poporului'
In 1895, in "rovemea Vorbei" in 1896, in
"Gaz,eta Uteenului" in 1897, 1E08 -11. 1899
,
Caragiale are un moment In care se concentrea-
zg asupra problemei 1,1irt4nisid1u1. in Litera- .

turn. Bra yremea in care litaratura romng a-

firma, prin Delayrancea i prin VlahuIt, o a-
titudine, Ipreasm5n6teristI.
Ca care vorbeto de "Ssmitngtorta ca
ds o initiativt literar absolut nou6, fac
abatractie de preg6ti.rea acestui curent In u-

www.dacoromanica.ro
 - 133 -
nele din revistele literare ale ultimei deca-
de a yeacalul XIX, ca ei de formula realismu-
lui popular al "Junimii", forra./Z selectat6
si recomandat6 de T.Maioresca.
Caragiale ia atitudine falli de acezt
3 :

curent literar; dar, dupcum veld_ vedea, atitu

dinea lui ente
Prin urmare, daog considerm intreaga
activitate a lui Caragiale, dela 1892 pang la
, ,

1899, cAnd el apare in ziarul "Univcrsul" cu

AotiIele sale critice, care vor da materia
- .

principalg a "Mcrintelor" salp*fvedem pe Cara-

giale intr'o atitudine dotest, intro
titu.dirie nei. Dar atitudinsa de Protest.
este la un scriitor, ea pi la orice om in ge-
,

nere, semnul outpril unui ideal. Nimeni nu

--proteatea ;LA simple plte'eere de a protemta
pi de a tAgNdui. P-foteetezi impotriva unei att
ri de fapt, t6g6dueti anumite valori, pentru.
cA ele te nomulumeeic, qi pentruxA al dori ag
le vezi inlocuite prin eitele Prin urmare,
contra .partea acestei miscOri welf_?tepti , pe
care o putem urngri la Caragiale..-
in,cP4n1A
"Moftalui Roman" 0. u. telrzia, este acoatd
centers a unui ideal, a Uuui :Weal artitta
s1 social. Ou aclemivioa ao indicat iiji1i ge-

www.dacoromanica.ro ,
 - 134 -
generale ale catorva din prelegerile care vor

.
veni, qi trebue ea spun, ale. ultimelor prele-
-

I I geri ale cursului desPre Caragiale, de vreme

ce acest curs, prin forte imprejurarilor, se . .

apropie de starlit. intAiu

, aPrin urmare va trebui, sa definim a-
titudinile protestatare, orifice, ale lui Ca-
ragiale i in al doilea rand, va trePUi sa de-
I.
,

finim ceeace este pozitiv crezul artistic

al lui Caragiale, acum seu peva Mai Varsiu.
Revista "Moftul Rolean" care este a
treia revistg umoristica Pfe care o scoate Ca-
ragiale sau la care 1141 concentreaza colabora-
rea sa - a treia dupt."Ghimpele" i dupa "Cla-
ponul"- caracteristic "Moftul
Roman", si cOntine ca introducere IurmatOare-
le scurte diaioguri, culesedie: Caragiale in
diferite straturi si in diterite cercuri ale
societaii romaneti.. 1.

Eu: Ce mai spun gazetele,Nene?

Nenea: Mofturi. ' 1 r
Eu: Ceera astgzi la Camera?
t 4

Dl.Deputat: Mofturi! ,

Un cersetor degerat: Fa-Ii ppmanii;

mor de foame..
Un domn: Motturi!
Un June cu revollierul in mant: Acrivi-
. ,

10 dac nu md iubecti mg Omor,

www.dacoromanica.ro
 ,
it..---------- .

- 135 - i
- Domnisoara Acrivi-ta(.fgcand 2 gropile a-
- i ;1
N

sasine in obraji) Mofturi! r

4
Eu: Ce crezi pgrinte zgbavg despre npul d

, - proect asupra clerului? I. 1,

Pgrintele (potriVinde-si culionul, si

cgoytiadu-int_ discret)Moft,taic!
Eu: Care este rezultatul final al siege-
xi' dela Dorohoi?
, Un reporter: Moft. -/ t . .-

411

Doctorul Babes: Ferili-vg de apa nefil-

tratg!Are germenii tuturor boll-
,
lor.
'..DIrn mitocan: Mofturi.
. Si aca mai departe. Aceste crAmpeie de
dialog continua pe mai multe pagini. Dupgcum
4r
vedeti, in acest original program al revistei
Caragiale ne aratg cg va satirize o anumitg
atitudine de aieincredeTe, de usurgtate, de
instabilitate, de neaderent la realitgtile
grave si profunde ale vieIii. CetgIeanul ro-
man eute infiiIisat in momentul acesta pro-
mitand vocabula de defienIg si frivolitate:
"mofturi", la toate Intrebgrile earl sepot
pune.
Caracteriz4rea (mai astfel de curent
de sensibilitatesi gandire in cu!pinsul so-
I
eiaii romaneti din acest moment - ne a-

www.dacoromanica.ro
 - 136 -
fltm in 1893 - era destul de generalg in car-
curile Junimii. In 1891 apgruse in "Convorbi-
ri Literare" un articol foarte semnificativ,
1
cu ocazia jubileului do 25 ani al revistei,
daterit lui Teodor Rosettit care, dupAcum gti-
-O., a foot unul din intemeietorii "Junimii"

ai "Convorbirilor Literare". Colaborarea

.15-1

lui Teodor Rcietti a font destul de rarg la

"Convorbiri Literare",Acest pezsonagiu, care
apartinoa-elitei celei mai inalte a ttrii *
sora lui era Elena Doamna, oiia lui Cuza Vo-
dt; el Samuel.' a ocupat, in =real viem4i nu-
meroase eituatii inalte: a fest in nenumgra-
te rAnduri minietru, p-t.eedinte al Consiliu-
,
lui, prim prepediate al Curlii de Casaie,
etc apare In "Convorbiri Literare" numai
in trei Anduri, 1 pentru ultima oars in
1891, cand publict articolul "Sceptioismul lE
I'

Bete interest:xi da -gzut cam evi-

dent, intr'o altg form6 cu aite mijloace
,

dar reprezentnd o ptrere care trebue ag fi -

foot generalg im "Junimea"-.Teo6or Rozetti

semaleazg ci -rot:itejek-ite acelai defect pe
care, in formg tuslorietic, 11 rtEarct ci ii
satirizeagg Cetragiaiet aeinorederea, fri-
.

volitata, Aaaderenlia la realitAtile &rave.

ale vieVA:; scepticism ca-ra To'do:o Rceeti.
II exp1icg ptin rapiditat,aa reformelor

www.dacoromanica.ro
 - 137 -
sociale in interiorul societAtii romanecti a
1
veacului XIX. Toate cAtigurile ieii publi-
ce romaneTti, introduse - gpunea Teodor Rose-
tti intr'un ritm.de schimbZri prea precipi-
tate, explial starea de scepticism, de neincre
:dere a societilor noastre. Aceeasi stare de
ispirit 0 aemnaIeaz i Caragiale, atunci
cand inchipue diferite personagii ale e cietl-
tii r6spunzand cu cuvAntul"mofturi"Ola intre-
sau la remarcele cele mai deosebite.
Dar revista nn se numete numai "Moftu-
ri"; ea se numete "Moftul Roman". Sensni. a-
cestui adjectiv trebue lgmurit deasemenea. A
fost o pgrere adeseori repetat6, abeea 0.1 ju-
nimitii ar fi fost rn_ patrio-4, rgi romAni.
Cosmopolitismul "Junimii", lipsa de patrio-
rism, a membrilor ei, a fost una din.
invinui-
rile care s'au adus de mai multe ori renumi-
tei societ6Ii literare i oamenilor Istruni-
In cnprinsul. Qi. Evident, o astfel de
invinuire, aatgzi ne apare cu total nefandat6
PersonalitA-p.le de marcg ale "junimii", un
Maioreacn, un Eminescu, un Xenopol, un Lambri
or, ci atAtea altele le respectgm ast6zi oa
pe unele din cciwtdinele ,cele mai inalte ale
vremii lor, nu Anrai ca pe niste buni romani,

I.
www.dacoromanica.ro
 - 138 -
dar ca pe nigte mari romAni, unii din cei ca-
re au contribuit, intr'o mgsurg mai hotgrdtpa..
re, .1a ing1Iarea niyelului intelectual, moral,
gi social al "priincastre. Ii stimgm adicg
. pentru gi atitudini care, dupg concep-
tia noastrg, alcgtuesc cuprinsul, in forma
cea mai inaltg, a ceeace numim patriotism. sg
fii patriot inseamng a-ti iubi tara in expre-
cilia ei cele mai inalte, gi a dori pentru la-
ra ta rid*carea la nivelul cel,mai inalt al va .

1ori1oF.,spiritua1e..Este ceea ce au. dorit, gi

ceeace.au realizat intr'o mgsurg Aga: de in-
semngtate:,.
.. principalii membri ai Societgii
"Junimea". Aga That invinuirea pe care le.-au
adus-o unii c;intre contemporanii lor face par-
.,
te dstazi,din exaGergrile pe care le explicg,
gi poate $i scuzg, intr 'o anumitg mgsurg, pa-
siunea polemieg contemporana. ,-
Cu toate acestea, dacg dupg adevrul .,
lucrurilor, junimiFcltii au fost buni gi au fost
marl patrioIi, ei adeseori au biciuit
le.atitudini patriotice,atitudinile patrioar-
de, demagogiapatriotieg.,. aceea care aacunde,
aub afi*area unor atitudinl_dejlnaltg valoare
eticg, interese mgruntcorinoArta_ mesohing,
a intreselor personale. Aceasta este pat-cl.o-
timp4.pe-care 11 cati4zeazg, gi pe care il,

www.dacoromanica.ro
I
 - 139 -

detest -ai
putea upune - cu bun motiv, juni
misMul. Si dIn acest punct de vedere,
.
a'titu- 1,
;.
dinea lui Caragiale se potrivete cu aceea a
, 4 ,

junimistilor.; in general. "Moftul Roman" -

.. .

aceasta este Una din nOtele diatinctive ale

lui Caragiale in aceastg reviii- tI
- .

tg este persiflrea cbhtinu a atitudinilor

a falaulti'patriotism, demagcgic
i interest:W.' Este foarte interesant, ih a- - ,
, ,
ceast6 Privinta, de citit r6sPunisul'pe. care
Ia. dg Caragiale in numrlrul 12 al revistei
sale, obiec'ciunilor i criticilor, care tre-
.

buiau sg Se producg fatg de mesajul pe care

11 adu:cea re-vista lui.
lett a'cest interesant document, pu-
blicat in volUmUlt al Operelor complecte
(Lecturg). .

Acest -rtieplins
pe care Caragiale 11 dg
in organUl isu, criticilor aspre, 7i amenin-
. .

Igril'or care se aduceau " Moftului Roman", . .

fixeazt intr'un mod'foarte 'caracteristic ati

tudinea ea in momentul acesta. Dar aceastt
. . .

atitudine poate sg fie caracterizat i mai

departe, din conVinutul "Moftului ROman".
Intr in aceastg revistg gasim cateva
cucdti, publicate de el si in volumele an 7
terIoare ca de p5,1da "Bongresul coope-e.ativ

4 :* :.i*,"C'4%.

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
,

roman:, retipgrit in "Schite acloare", "StatiL

tica", tot acta sau 0 "Intentie mare", retipg-
\
ritg de data aceasta mai tarziu, abia in TO-
lumul "Povestiri% dela Miner7a, din 1908.
Aoi, in "Congresul ccoperativ roman",Caragia-
le sacrificg unui procedev utpr. "Congresul
cooperativ roman" insumeazg o eerie da.calam-
barall,pe tema cooperatiei, o ideie noug in
acel moment. El inchipuie congresul acesta,
'
in care diferiti produogtori sau comercianti
Tomani iau cuvantul, i vorbesc cu un voca -
bular intr'o leggturg oarecare cu specialita-
tea pe ca.ce o reprezintg,(Lecturg).
Bucata AO atpare ca avand un umor
de o calitate mai dar este totuPli
carecteristicg pentru o anumU crientare
a spiritrlui lai Caragiale. Ca1amUirii aunt

IF -
oameni care iabuteac ga:1 diuL,ciezop intr'un
aaumit, gru7
ansamblu sinctec;it.,, un pravan
pane in jurul aceswi. cuvi, o ncug conRtruc-
Iie frLzecIgicX i idcologicg. Stat calam-
burgii cei car." reuF,Iteso s* opreancg cursul
gandirii, gi mg izolese a/Ian:mit savant,
dintr'an Rn:;6thibln, dintr'a configuratie,ge-
xer ideolo.gia ci sinci:actioil; aunt aceia
care ai apune.ciii privesc limbo din apropie-
re, care nu 'me multumesa numai aa senaurile :

r www.dacoromanica.ro
 !. 141 -

aorp-roe 4rt-c,-,+., din cavinte-

lor, ;7i care reupesc st analizeze fraza,pen-
tru a se opri in fata cuerdatului izolat.Este
o atitudine asembngtoare cu aceea a filologu-
lui, care are iarti..
o anumitA apropiere fa-
t6 de cuvnt, un mod de a privi cuvantul de
. a-1 contempla, de a-1 intelege, de a-1 exa-
mina, chiar detapat din contextele mai mari
in care el se ggsevte. Si este foarte intere-
sant de constatat la Caragiale atitudinea a-
ceasta calamourgietg, care emte o atitudine
inruditg cu toate acelea ca7f'e alcAtueac stria
genta AIrtei saie, zratritt, din atAtea iavoa
re fi1olo4tiataL Conaidergm, aqadar,"CoAgreF3111
. cooperativ romgn mai dp grabg ca un docu-
ment psihologic, decAt cs o reuitg artieti-
eJ.
' In "C invenie mare", Caragiale intre
prinde a satir ii adreaa tipografiei, dic
la adresa aceluf. mare mijioc de propagandN
a ideilor, dat care, in acela0 timp a foot
pi un mare milloc de d47azare a erorilor, a
vederilor strawbc, a aon-valorilor. Ceeace
este inag, na Aumai din .punct de ,
vedere ideologic, dar 1 din punct de vede-
: re literar, in aceazt8 bucatt, ek:te cg pentrL
prima datg Caragiale adoptg aici tonal bas-

www.dacoromanica.ro
 - 142 -
mului. Acest ton al basmului 11:_imperechiazg
fist ca o sprie de amtnunte realistiee(Lecturg:
In sfarit, in volumul "Schie upoare;
,
si in intreaga colectie a "Moftulai Roman" in-
talnim articole ale lui Caragiale, care ar pu-
tea fi intelese, cu bung dreptate, drePt con-
tributia sa critico-literarg in acest motent.
Ava aunt de pildg, oucata "Literatura pi ar-
tele romans", apoi diversele sale parodii, DV-
blicate acum pi mai tarziu, dar intalnite -
duptcum v'am spus- in volumul "Schite upoare",
ca de nildg bucata "Smgrgndita", in care Ca-
ragiale satirizeazt maniera nout a tangrului
scriitor Delavrancea ut apa bucata, , publicati
mult mai tarziu". "De demult mai de demult",
un titlu care iargsi satirizeazg provinciaIis
1

mul muntenesc al lui Delavrancea; apoi bucata 1

"Noaptea invierii", in care Caragiale se apn-
cg sg.eontrafacg propria sa lucrare litera-
1

rg din bucata "0 friclie de Pagti", dupg rete-

-1
tele curente ale vremii, si obtine -parodia,
as spunea_smatizal propriei sale productii.
_

In toate aceste bucgV., se Osecte inching,

1: in formg paroclisticg, contribulia lui Cara-
giale, ix aceastg yreme, lacrritica literarg,
Ta trebai mg analizgm, pe rand, punctele
. '

PI

i.
11
www.dacoromanica.ro
 - 143 -
_ a
de vedere pi p4cedeele care let la iveal5
din toat6 aceaet6 contribuIie pi'voi :acsivqu-
crul acesta in mAsura incare 1.1 vom urmri
pe Caragiale insotindU-se sau desflicnduse
de cercurile presemgngtoriste, ilustrate in
acest moment de Delavrancea, V1ahu, Slavici
. .

pi Copbuc.
Soil
In 1896, ca o contraparie/a actiunii
sale critice negative, Caragiale ajunge eg
cristalizeze estetica aa in foarte importan-
tul studiu "cateva pgreri". Prin urmare, cgu-
tarea lui febril, in luptg cu exercitiul
.

profesiunii lui, in luptg cu societatea, gA-

seats putinta de a ajunge la afirmaIii pozi-
tive, si crezul ogu estetic nu mai trebue
acum dedus din negatiunea lui, ci poate fi
ggsit in formulgrile lui positive. cat pri-
vepte rezultatele frgmAntgrii lui sociale,
critica lui va ajunge la un crez pozitiv
mult mai tarziu, deabia dupg ce rgacoala "0-
rgneascg din 1907, va sgudui profund pe a -
cest mare patriot roman pi 11 Va indemna la
acea revizuire de constiinttl, pe,care el o
consemneazti in foarte importantul s studiu

www.dacoromanica.ro
 - 144 -

politic pi social, intitulat "1907, din ri-

mAyarif pn6 -In tOWMAg".

---000---

www.dacoromanica.ro
94/%zi
pt
att- 4 (1- # zic`A",,t7

it 4 tteell 4:11,4(4, 11 4
9 it Du cob- 1- 2 411 ft .5.

www.dacoromanica.ro