Professional Documents
Culture Documents
RELIEF PETROGRAFIC
Totalitatea formelor de relief a caror geneza, evolutie si aspect exterior sunt conditionate
predominant de natura rocilor (prin proprietatile fizice si chimice ale acestora), alcatuiesc relieful
petrografic.
1. RELIEFUL GRANITIC
In urma conditiilor de modelare morfoclimatica si datorita proprietatilor fizice si chimice ale
rocilor granitice se contureaza o serie de forme specifice reliefului granitic.
Dezagregarea este puternica in granitele fisurate. In urma procesului de dezagregare rezulta -
arena granitica (reprezinta blocuri aproape sferice) sau materiale foarte fine. Arena granitica apare de
obicei in climatele calde si cele temperate; se desfasoara ca o poala ce acopera baza versantilor,
protejand roca din baza.
Uneori inainte de formarea arenei granitice propriu-zise, dezagregarea fomeaza ingramadiri de
blocuri de diferite dimensiuni, care pot fi intalnite nu numai la poalele versantilor, dar si pe spinarile
culmilor. Faramitarea acestor blocuri, intr-o faza urmatoare a dezagregarii, determina formarea
arenei, care prezinta, in ansamblul ei, aspectul de pietris granitic (Dobrogea - Muntii Pricopanului).
Procesele de alterare patrund pe fisuri si altereaza mai ales suprafetele si muchiile mai expuse.
Deosebit de tipice pentru regiunile granitice sunt blocurile sferice, care pot fi dispuse sub forma
unor aglomerari, blocuri izolate si blocuri balansoare.
Capatanile de zahar (pains de sucre) se dezvolta in conditiile climatului intertropical, cald si
umed, cu un anotimp polios. Au aspect de cupole relativ conice, ale caror inaltimi ajung pana la
cateva sute de metrii (100-300 m). Aspectul lor ovoidal sau rotunjit este detreminat de procesul
descuamarii sferice.
Capatanile de zahar sunt rezultate in urma dezagregarii prin exfoliere si alterare.
Taffonii sunt excavatii semisferice, cu diametre ce ating uneori cativa metrii, care se intalnesc pe
pantele accentuate, acolo unde roca este dezvelita. Cresterea excavatiei se realizeaza de jos in sus,
prin erodarea boltei. Ei sunt repartizati in zonele in care roca se usuca repede la suprafata.
Relieful granitic este frecvent intalnit in Europa, in: Masivul Central francez, Muntii Vosgi,
Muntii Padurea Neagra. In Romania apare in zonele granitice din Carpatii Meridionali si
1
Occidentali, Muntii Caliman, Muntii Gutai si pe bazaltele de la Detunata (Muntii Apuseni), si de la
Racos (defileul Oltului).
2
3. RELIEF DEZVOLTAT PE CONGLOMERATE
Conglomeratele sunt alcatuite din elemente cristaline , rezinstente la eroziune, formate pin
cimentarea nisipurilor si galetilor ; creeaza un relief impunator, cu versanti abrupti si profiluri
ascutite.
In conditiile climatului umed are loc o dezagregare intens a acestor roci.
Gradul ridicat de coerenta a particulelor de conglomerate favorizeaza un relief de tipul
abrupturilor, sectoarele de chei, vai de decolare, care rezulta in urma procesului de largirea
diaclazelor din masa rocii, turnurilor.
Eroziunea difera in alternanta intre conglomerate si gresii.
Conglomeratele care au un ciment calcaros genereaza forme de eroziune diferentiala (coloane,
sfincsi, babe, ciuperci,hornuri, polite, pseudolapiezuri, alveole de dizolvare). Cand un bloc de
roca mai dura protejeaza masa de materiale mai fiabile de dedesubt se individualizeaza coloane,
stalpi.
In Romania un relief specific se intalneste in Ceahlau, Ciucas, Bucegi.
3
Deasemenea argila este o roca plastica, cand limita de plasticitate e depasita, aceasta incepe
sa curga.
Caracteristice pentru relieful dezvoltat pe argile sunt: alunecarilor de teren si curgerilor
noroioase.
In Romania, morfologia dezvoltata pe argile este prezenta in numeroase unitati: Podisul
Sucevei, Podisul Moldovei,Colinele Tutovei, Campia Transilvaniei, zona Montana a flisului, zona
subcarpatica (Subcarpatii de Curbura).
4
6. RELIEF DEZVOLTAT PE CALCARE
Calcarul este roca sedimentara carbonatica, biogena, alcatuita in cea mai mare parte din
carbonat de calciu CaCO3.
Tectonizarea foarte puternica a masei de calcar, duce la aparitia fisurilor, diaclazelor, de
asemenea faliile favorizeaza infiltrarea si patrunderea apei pana la mari adancimi.
Solubilitatea, reactioneaza prin dizolvare la apele meteorice si la apele de infiltratie.
Agentul principal este apa de suprafata si apa subterana. Procesele legate de actiunea apei sunt mai
intense in zonele morfoclimatice temperate si umede. Procesul predominant in modelarea specifica a
calcarului il constituie coroziunea.
Coroziunea este procesul de distrugere a rocii sub actiunea factorilor chimici si in special a
procesului de dizolvare. Ca procese secundare enumeram: eroziunea apei, dezagregarea, prabusirea,
si alterarea chimica.
In functie de predominanta proceselor mecanice sau chimice pot fi:
9 Relief calcaros- se dezvolta numai in conditii exogene, fiind rezultatul proceselor de
fragmentare a masivelor si blocurilor de calcare si al nivelarii suprafetelor acestora;
9 Relief carstic- procesul de carstificare este conditionat in rocile carbonatice de gradul de
solubilitate, diaclazare si omogenitate al acestora,prin care apa modeleaza forme specifice de relief
(la suprafata si in interior).
Relieful calcaros reprezentat de formele de relief dezvoltat in calcar prin procese
predominant fizico-mecanice.
Din acest tip de relief fac parte forme majore dezvoltate la suprafata, cum sunt cheile si
abrupturile.
Cheia este o vale ingusta cu pereti aproape abrupti si pe alocuri surplombata.
In versantii cheilor si in talvegul cheilor apar frecvent fenomene si forme de relief
carstic,(apar izvoare carstice)cum ar fi:
- ponoare
- marmite: - laterale (care sunt rezultatul combinat al procesului de eroziune si coroziune).
- de fund (se datoreaza circulatiei turbionare a apei incarcate cu aluviuni).
In urma adancirii vaii, marmitele sunt sectionate ramanand suspendate in versant sub forma
unor surplombe circulare.
Abrupturile calcaroase rezulta prin procese de retragere paralela a versantilor de calcare, cu
ei insisi. Se intalnesc in masive montane din tara noastra : Haghimas, Piarta Craiului, Muntii Cernei,
etc.
5
Relieful carstic rezulta in urma procesului de carstificare.
Carst (relief carstic) reprezinta totalitatea formelor de relief formate in roci solubile prin
procese fizico-chimice, respectiv prin dizolvare. (ex. podisul Karst- peninsula Istria din N-V
Croatiei).
Carstul are o dubla semnificatie:
Defineste regiunea constituita din roci solubile cu forme de relief carstice si componente
hidrologice caracteristice datorate proceselor de dizolvare.
Ansamblul fenomenelor naturale si efectele acestora in procesul de carstificare.
Carstificarea este reprezentata de procese fizico-chimice de modelare a rocilor solubile prin
coroziune, la care se asociaza secundar si procese fizico-mecanice (eroziune, dezagregare,
prabusire).
Coroziunea este procesul de dizolvare a calcarului care devine foarte activ cand
agresivitatea apei creste datorita absorbtiei CO2 din atmosfera, care in asociatie cu apa formeaza
acidul carbonic.
H2O+CO2CO3H2
CaCO3+CO3H2(CO3H)2Ca - bicarbonat de Ca preluat in solutie de catre
apa.
CONDITIILE DE CARSTIFICARE
I. Factori geologici
II. Factori hidrologici si hidrogeologici
6
Cu cat in masa de calcar apar minerale insolubile, calcarele devin mai impure, rolul
dizolvarii (coroziunii) diminueaza, iar pentru inlaturarea si distrugerea particulelor mineralelor
insolubile trebuie sa intervina procese mecanice.
o Atunci cand procentul de CaCO3 , scade sub 66% actiunea predominanta o au
procesele mecanice, iar procesul de carstifiere propriu-zis este inlocuit cu cel de clastocarst sau
pseudocarst.
b) Structura (alt element geologic) care in general stratificata permite, in functie de modul de
stratificare (cutat, tabular, orizontal, monoclinal), infiltrarea apei dirijata pe planurile de
stratificatie penetreaza structura de calcar.
c) Gradul de tectonizare este responsabil de formarea litoclazelor din interiorul masei de
calcar.
In aceasta categorie intra fisurile;
- diaclazele;
- planurile de falie;
Litoclazele dirijeaza patrunderea apei pe o retea rectangulara tridimensionala in interiorul
masei de calcar.
7
FORMELE CARSTICE
In urma proceselor de carstifiere (predominant dizolvare) sunt:
9 Carst de suprafata- Exocarst
9 Carst de adancime- Endocarst
EXOCARST
Formele de relief pot avea sau nu legatura prin circulatie, cu formele de relief de adancime.
In formarea lor pe langa procesul de coroziune (prin dizolvare) mai intervine si eroziunea
(prin precipitatii, siroire) care amplifica procesul propriu-zis de coroziune.
Lapiezul reprezinta un sentulet de dizolvare cu adancimi de ordinul decimetrilor, si late de
cativa centimetrii separate intre ele prin interfluvii inguste, rotunjite sau crenelate care se asociaza pe
suprafete extinse si formeaza astfel campii de lapiezuri.
Dolina este o depresiune, asemanatoare cu crovul, are forma unei palnii, dimensiuni de
cativa metrii, pana la cateva zeci de metrii.
Majoritatea dolinelor comunica printr-un sorb (ponor) cu carstul de adancime.
Cand sorbul este astupat in interiorul dolinei se pot forma lacuri.
Uneori aceste doline se directioneaza in lungul unor cursuri subterane formand la suprafata
un aliniament de doline, iar in ingemanarea lor o vale de doline.
Uvala este o depresiune de coroziune, ovala sau alungita, rezultata din unirea mai multor
doline mari.
Resturile dintre doline raman ca martor de eroziune in interiorul uvalei formand hum-uri.
Polia(polja)(in limba sarba-camp) este o depresiune carstica foarte mare (zeci de km2) rezulta
din procese combinate de coroziune si eroziune.
Se constituie ca o chiuveta endogenica in care raurile din jur converg catre centrul
depresiunii pierzandu-se aici prin intremediul sorburilor.
Avenul reprezentat de un put vertical rezultat in urma dizolvarii carstice cu diametre de
ordinul metrilor (rar zeci de metrii), face legatura intre exocarst si endocarst; sau face legatura intre
diferitele etaje de carstifiare in interiorul masei de calcar.
Valea carstica este rezultatul combinat al proceselor de coroziune si eroziune al cursurilor
epigenetice (de apa de suprafata), astfel cursurile raurilor isi pierd apa printr-un ponor situat in patul
aluvial sau in baza versantilor si reapar la zi in cadrul aceluiasi bazin sub forma unor izvoare . sunt
frecvente captarile carstice de suprafata si de adancime prin intermediul avenelor si al fisurilor.
8
Datorita particularitatilor genetice si evolutive in cadrul vailor carstice se deosebesc doua
categorii importate:
vaile seci (sau sohodoalele)
vaile oarbe
Valea seaca provine dintr-o vale initial formata de un curs epigenetic si adancita pana unde a
intalnit o retea de fisuri, de diaclaze, in lungul careia apele patrund in galeriile subterane, astfel ca
valea ramane fara apa in cea mai mare parte a raului.
Vaile oarbe sunt vai lipsite complet de apa datorita captarii prin ponoare a acesteia. Ele
raman suspendate fata de vaile cu regim de scurgere permanent. Intre aceste vai ramane deci
totdeauna un prag numit treapta antitetica.
9
Dimensiunea, pozitia si directia golurilor subterane sunt orientate pe planul de stratificatie,
fisuri, diaclaze, planuri de faliere.
In interiorul unei mase de calcar pot exista in functie de circulatia apei mai multe nivele de
carstificare.
Nivelul superior unde se formeaza epicarstul (apa circula temporar in timpul ploilor)gasim
goluri, galerii si pesteri (uscate sau fosile).
Mezocarstul in care circulatia subterana este continua intalnim goluri, galerii, pesteri in care
apa circula in mod frecvent liber.
Carstul de adancime unde cavitatile sunt in permanenta umplute cu apa iar circulatia se face
numai sub presiune.
Intre anumite etaje ale pesterilor si apa poate sa circule prin intermediul sifoanelor (galerii
verticale), prin care apa poate circula : - gravitational
- sub presiune
In interiorul galeriilor subterane, pesteri, procesele de eroziune si coroziune pot da nastere si
la forme cum ar fi:
microlapiezuri de pereti;
marmite si nivele de marmitaj (Pestera Vantului- Muntii Apuseni)
meandre si chiar meandre incatusate (pestera Ratei din M. Bucegi)
lapiezuri care pot fi nude(dezgolite) sau acoperite cu sol sau vegetatie.
10
o concretiuni inverse care rezulta din picurarea din varful stalactitei si poarta
numele de STALAGMITE;
o domuri stalagmitice
o coloane ce rezulta din unirea dintre stalactite si stalagmite.
forme de prelingere a apei pe peretii cavitatilor :
- draperii;
- cruste calcaroase;
- baldachine.
depuneri in regim acvatic- pe podeaua pesterii se acumuleaza uneori apa, iar din
concretionarea CaCO3, rezulta forme ce au aspectul unor ziduri mici chinezesti
care inchid in interiorul lor ochiuri mici de apa foarte limpede, numite Gurs-uri.
11
Dezintegrare granulara.
Relief reziual pe
conglomerate (dupa
Kenneth Hamblin)
12
Depozit de loess
Depozit de loess in
China
13
14
15