ANA PINTILESCU as MODELE DE CUSATURI ROMANESTIANA PINTILESCU MODELE DE CUSATURI ROMANESTI @ EDITURA TEHNIGCA Bucure sti-1977Manifesting un interes tot mal sustsut pentrs arta popular entra framusetileg maiestria cu ere strabunlinostiaustiat 4 realizeze opere inogalable de Valor atistice sntem datort 4 plsirim gi sf transmitem mat departe aceasta tlie a ta- lenfulul,sistematizind valorle, addugind- nol comor! din al ct izvor de inspiraie penra arta popula’. Broderia romineascd este alosuitt intro warietate extrem de mare tn ceea co prveste realizarea prin cusStur, pracum 51 posblitaiionelimttate de aplicare Permite realizarea unor objecte eo inlté valoare artic Imenite st inframuseteze interoarele chminelor noaste “ti tunele plese de imbractminte, Modelele prezentate sint tn mare parte preluate direct dup’ tele oblecte impodobite cu motive populare,aleleinspizate Si prelurate, avind la bee sistema geometric 3 flora lncrarea presinté dons pri: In prima parte stat cuprinse nolfunkprivind materlaleleintrebuintte, amplasarea motive: Tor in executa fetelor de masa, servejelelor,precum $1 pune tele de ler folosite m broderia romlneasc, Partoa a H-a preaina pe hirte milimetricd um numir de 112 ‘model, majoritatea color. O parte dine ele 39 foloses Sn ‘omamentarea servelelelor, ftelor de masd, lar celelalte pot constital motive oramentale penta i biuze, sau alte obecte upd gustul st fantezia celor care iubesc aceasts arta cust turilor roménesti. Se adreseazd alt tnerior fete cit si marel ‘nase de femet cu dovinja de a contribu I transmterea s at Dogaitesfolcloralat nostra in ceea ce priveste arta broderii- Jor romfnestt nesecat ivr de ingpiatie.CUPRINS CCavint inate 1, Despre cusiturile romdnesti IL, Punete de Iueru foloste in cusiturile romdnesti ‘A, Panete intebutajate cu rol practic. 2, Puncte pentru unireafoilor de pad 2 Punetal fn urma acalal '& Punetal bite pe mmuchto 4 Punetal de eve » Puncte folosite pent tivues 1, Tiv executat tp puact de tighel 2 Ti executat cu gharele 5. Panera! de drag 4 Panetal Ge feston 4 Puncte executate pe fire numavate 1, Panetal tnaintoa 2 Pumetal de-contur su m1, 8 Punctut yocal* 44 Punetal Ge tigel > 5 Punetal ‘atrinese Punetal de lantisor 7 Dunetal Ip aigeag & Punctal lin seu poste’ fie © Punetal Be erucila , Puncle omamentale pe fire scoase din plnzd 2 Rhurart 4 Savace Material folosite in executarca cusiturilor romi- esti See Furnitusi Coloritul 1. Fete de mast 2 Garnitrt de seta 5 BlineCUVINT INAINTE Arta populard romaneasca, prin tradita ef straveche consti ‘ie tinal din eapactele esenale ale clues poporall rest. “Multiplete doment! in care se manifest, sik oven! de air: ‘mare a inaitelor posibilitacreatoure a taiental sIndemind- Uitpe care artista popular ut Te imbine in mod armsonios, eusind 60 creeze oblecte de © inal valoare artistic, cme ads) Intovardjeasea de-e hinge anllr ait in munca depusd 2h de oh elt g'n lipete de raga In toate domenile de afiemare a arte popuare, ncepled de 1a prelucrareaarlstleé lemnui a metaltor, Impodshirea ct ‘tier a oblectelor de por, ant dover carta ra dezvoita sins Iegafa‘de difertele especie ale vif, In eare roll principal len fvut popora, care lubi i subeste vial, hbeste fumes Tid Inzesta cit puterniea fora exeatoare, avid in prevent mat! Dosti de desvottare nu! din elementeleprinlpate, eu 201 hotator tn arte popu lard, In evidenfierea speciicutal najlonl, 41 constitute Sora) opiiar, dezveltindu-se de-a hingul secolelor Sn strinedlegdturd ‘u'condiilie de via socaid sl economied CCostamul popular din fara noasird se prezintd aparent dile- uit de la'.z0na fa ata, ined g-a pstrat pe iicooga sa extent © struct unitard in ‘ceca Ge priveste materia prim din care Selexeculd, cola, colori gi ornamentafa, Pestrind. accasid rola generald a. stictusi sale, cu toate lwanslormarie prin care a treeal In cure ‘storie, cdptind pe {ing funetia ce o indeplinea Ja inceputatrlet practic gf functia estetia, diferenfiatd de fa 0 znd la ala, costumal popular 3-a Dastrat‘compoaita simpia gi elara, potita pentna orice vista Simoes Modal 2 rome, pnd de hey fle Ste, precum si cooriul in plesele de pert popular. seat In ev- ‘denjdunele deosebr esenale care de ta ariginalitatea sd fenflerea arel populare vamdnes lors de arta alior popeare- Cuncastere s!studerea portal popular In coea ce priveste ipa! caraeteristitle sole pe diverseone etnogrelic fo obite= tt unos cereetdt ample inreprinse de specials Asti, n condiile viel moderne, cind se azorda o mare atenlie acastor dacumente graitoare de fuse ale ariel pop Tare, se ctvine sd fim receptl la minunatal tesaur pastrat din (enoraie in generate, Ta eonservaren n fot csea ce ete som Mlleativ 1 veloriiearea clementelor teadifionaie ce sured’ de Inspiraie pentra arta protesonald eu multiple apie! In procticg “Apllcarea arte! populare, alimentaid de. surse inepuleabie ale trecutut, se face simian tot mal multe domeni ole a vit noastre ineepind et oblectele decorative, ux case de Inbrdcaminte ete. dind forme siehieioare celot ma modeste Tocunfe, simulind 9 puternied fora ereatoare In ceea ce priveste (gust pendra frumos. Accasta flacara vepnied Talents sird- Bunt nostn, Jaa ede! Ineandescenta generale viltoare tre- bute sa gdseasct Tavor de inplrfie, se cere pasiralé 9) Im begatIn acest context am considerat 0 datorie oferivea ct tor sugesi in coon ce priveste apliabie eusdturlir populare prectum si un numdr de modeleprefuate din bogata arta cost Im pobtian, din care o parte adaptato pent limpodobirea Aecoratvg a uinor obtecte din Tocuinfa noastr, cum ar: fee {de masa, mileun, servefele, garitur! de setutl, perdele, perme ‘Hoy ell si pentne unele plese. de Inbrdedminte, ca spe- anja ‘cd ce! palin unul dire aceste modele va satsface gus- {uf eitoarelor care indragesc arta cusatulet, mijloc de exprimare frumeculll $1 scusifel fre! “Avind in vedere area vaiietote pe care o prezint@ cusa ‘urite vomdnesi, precum $1 multipole doment! de eplieare ale acestora, ay dori ca acesteelteva sugesti $i modele prezentate Sconsttule un stimuient tn ceca ce priveste talental 1 magi hatia ereatoare a cititoaelor In culegerea sf realzarea de noi Imodele, in vederen rdiedrilaztel bopulare pe eulaila cele mal nate ale: gust, ponte Ieumos, in speal deagoster penta Dortit popular gi eultivareatradiiior romano In.ce masurd voi reusi sd salisiac aceste incrcary ramine ta aprecierer elifoarelor, expritsndimt recunogtinfd fafa de ob- Servalle 9! sugestle pe care vor binevol ale face AUTOAREADESPRE CUSATURILE ROMANESTI 4 Prin custard se tnteloge arta de a decora un obect text ex ‘verte materiale prin folosires acului Rezultind ca un proces herr fesutul,custtura constitsie un adeos suplimentar st se realizeaza pe baza operatiuali de numarare a frelor fsttur Origines cussturilor este foarte veche, bazindu-se la Inceput pe caracterul strict practic pe care au imprimat prin funcia fare au indeplinit-o in realizarea imbractmintei $i a coloriate 2 ancl, een unitate cates ssi rn ies folly ormamontal‘Uitatee teimice este ditata de tn esleal prects,revttt an acordul stabil inte rele do Testard gical Bireate we Coase, Fecare punct are p valoare propria s0°b Stablt, ele se compun nual din ln zepte In porte orizon. inl, verona sau oblicd, a cfsororietare ca 9-6 freor tin inci, formeard un acord perfect cu motivele geometric care Tint aperiicecusiforiior romanest In ceca ce privesefolosien, obiecte de uz. cssnic Initial, cusatura indeplinee funetia de prin Gere partion componente @ acestor oblete, ‘Ga impal Ins cuatusie Ineep 42 capete pe lingd rola prac- tue Sf un Tot deeoraty, [apt eare a dus ta un susinut interes a dezvollatea eusaturlor ormamentale, de eel incepe dierent ‘oa ela 0 Zona le alla, se contureaza carectersl national poo Brlope eate se bazeara acest cust {Uh rol important In realizarea tinct cusStri sl aa punctele de tuersst modu do folosee al acetone PUNCTELE DE LUCRU FOLOSITE IN CUSATURILE ROMANESTI umidrul puncolor este restr, isa prin respectarea lor, prin Varieti tthaiee sl coloistice so pot obline compoaiil omamen: {alo nelimitato,dfereniatadeTa‘ozond la alta. Cu toate deosebitio ca espect po care le prexinte eudrile do lao zon3 etnogratics Ia alfa In ceea ce priveste multitudinea lehlcllor de Iuer se folosese peste tot un mumar mare de puncte comune, Incepiad cu cele mal simple al pind la cele mat ‘complete, de Io cele ei veehl $1 loa Ia cele mal nol, ev ace-ast ntnstate in toate domenile custo, ct pe neg isthe i toute Din pant de vedere al func dn carl une comport r- ramets tng Goat eaiogort e pane ‘A = Ponce iebuofte col pace i ct atresia x a oases tn calgeria,poctelorintebanite cn rol prac st In- ‘luse punclele folosite pentru uniren flor de pings, precim si Sele penraoineren ti acer 9 Feira unre follor de pins se Inrbsintec petal aint acu = Panett fre aca = petal eb pe hie = faetl Goch 3) Penta obfnere ana va pce ae pot flo urmton sie pines “Pipette Re PS peat, ~ punta de fet Gon dee dove cogrie de puncte, vind cout ornamental cuprinde dowd grupe a ® ‘pent css pe ire amrate pe ps = pete cost pe ire sous apna. PUNCTE INTREBUINTATE CU ROL PRACTIC Puncte pentru unirea fllor de pins Pancta intntea acute (ig. 1) sto unal dintre cele mal simple puncte si se executé de la espa sre toga «input laine acu eae fla Spe dost lucraltl la distanf sabiitd initial de 2 ire bl 0 ninds.se wn se de linioare intreruple orizontal, Prin repetarea Dunctelor eu dstenfe st miriml eteite sau a modula de disp here a rindutllor se pot obtine puncte de ornamentate avind bcd fentea punctual iatntes acu 2 Punetul im urma aculut (tg. 2 sto un punet mal resistentdecit primal 9i se executé de le dreapta fa stings. Pentru primul punct se ia pe ac o distant de dowd or! mat rare, adic atiloa fie elt socotim penta dow pncte, Se in fige acul pe fats, la jumétalen acestel distane si se scoate tre cna pe dos peste tre! puncte Se tnfge ain now acul pe fata in urmd, sind distant uni Singur pune, wrmind a seoate pe dos tat peste el poncte Pe fata apar puncte i distanfo egal inze ele. Se intrebuin- feard pentru cusaturt simple, avind in frecvente intrebultar sca punet de oeementaie,5 Ponetal obi mace (1g. 3) Se realizoazd de ta dreapta spro stings, iar Impunsdturile se formeaza in line oblics alt pe fea cit 91 pe ss, nie punctelor find dreapta. ‘Acul se introduce spre sting in material In lnk obled tnd ‘enviar stabil fire pe Tung stl ation pe lt $i se scoate ‘hiie dupa scelas numar de five Se ebline asl, pe fla tru / oaeea nee Jui, un sir do lini oblice Intro directo, ier pe dos vor fi tn dl rectie contara CCasatura po muchie so reslizoae4 prin punetul oblle pentra foxarea a doud parti de material. Ca sf cololelte ponel, prin var Hit de mdr st inelinere, oferd posta in flosite Iu ca punct de ormementatie, 4, Punetal de chet (ig. 6 57) ste un punt de wnice a dows foi de moteril. Se poate rea lize prin puncte de feston agale ant neegele ih ce priveste in pnsdlura, mal rare sau mal dese, edpatina diverse forme, dintre fare cele mal frumoase sint cheilele dantlate,suzprinzitor de ‘arlate Inco privesto fohniea de ier u ». Punete foosite penta tvari ‘ivurlle se executd pentru ca marginea fesitrllor s& nu se dostrame, deci In scopul aporiel rristentes acstela, precum si (Gr caracier decoraiv, conferindu-e un arpect ct mal framor Se TL i Seeformescd print dob indore fst iri asa ute Tivturle pot avea diferite Jatt incepind cu cole mat inguste do la etiva hime gmat ate nd la circa sase eeatimett funelie. de" motertlat $1 estinalia obieetelor tivite. Lille foarietaguste se oblin pin rularee taroin'? materialadat st se jcc func de drug's festn, prec spc de tg entra fixares”tivurilor mat saureie Inte se folosese tivurte ea 1, Tv exeeutat in punet de tighe tig. §) ote un punct care generoaré din punetal Sn vema acull fo lost ait in seop practic cits ca pundt ornamental. Se formesza fa sl punctul im arma acaful, cu deosebize ca la Functul de pe faja Kiratul se Impunge aca In acelas! Ine eu punctulalvaate, — Oo lar pe dos acu se scoate Ia distant de doua puncte, Jumnitte di fcoosta dntanta represnts puncte tghel forming ar eae leit Jumdtate ese entra trmatoral poet, Puncta eghel ormesad o inte simpli, fur nicl un loterval, ears poste 4 oi. ‘onlala, verticals sa! obliss Ene punctu Tolsit in ficarez um {iv dor constue elemental de bara 'n structure puncttar Tor hate in tal mite fini folost ca poset omamental. rented onturarea unbl moll delimiares wil grap. de motive sah bent retizaea de motive, “ Fat 8 owt dete, Scoaterea unt numée de fe, fa ‘alerialutt 1 varee is guar Streor ramase Se intreinteosd la prinderea tivurllor sl consttule ponctal ‘oe era in exechiaresajrarion In objinerea unot tiv frumos exceatt tebuie sd avem fa ve ore in priul rind executaraa colturilo acestula, Dupa co sa fixatlilimea tivulo, aceoagt pe toate tatu, Una cont de plus de OS em, care se Tndoate ta interiors Yalu Se seot free stabil s So ce la executarea calurlor Colturle tvsist eu gdrele se poate faco in dows else si sume colt in care. giurelele tre’ peste ivull st colt a care ‘Ghuvelsle se foc nual pled fa var. ‘Pentru colfl cu gaurele peste tv, frle se scot pind ta caps {1 materiality, apot se indoaleprisa sa cloga parte-a val Pentru a nif rea gros, meteraful ce intra inauniru! vu a i, Gat organs awa ry‘wie la colt cx 0,5 can fn afard de La sera in acelast sens pent 3, Punetal de drug (fi. 14) a apllcarea colton pesie tvs fie 1a fol. Gaurelele de to ‘ei srr execute nate de alr 2 conn ata i Jie puncte fara sa se observe, se pativese gaurelele unoie : Lc shale ca lzaazd ca pact abc Se tntrebuinjaand pentra Sateiren rarginié materials ti Ce econ cari a eae cantar rind oe de tiv. Se poste folos st pentru umplerea golurlar ins ‘In cazu eotjtal cu fare pid ta tiv, fiele s¢ Seot Pin# valor ormamentele, in cart folosiril pentru executarea {ivi 4 pmchal ple seeds intro nto cx canal fo Iiereard pe Margines materlalulaly incopind execulfe de It Se aduco virul coljuli pind in punctul unde flrele se tale. Stinga spa dreapta, pe aelastnumée fire ainapre spate spre tale, So muehferd dlagonala formate prin indoiree collulut apo! fata mpungind ev aca! In ftecare oehi al Bae, ec ape Selae 1a USem de is Indoltor, eminindwse un {HUMGhL. rah bere marginea pins! din fold spre spate, Dact se urmerests "Tival se infosree. pe dos, s0 suprapuine Indotars, 9 Sas8l- a punctal st fie met "a poate execata peste ln i mal roars colle pe indolted sf spel ge conse in pune! de hel, se Gros de ald sau se lndoae pufin din marginea pine eslac revervele, 20 calcd sl se intoaree pe fafa, se tnstlenzd lUvurll st apok se troce la executarea quureolor. Gaurelele se Itereaoa pe dostl Iueral ineepind de la stnga spre dreapta, cu hnatginea tneptalé spre persoan care iuerespa, Pot simple si 4, Punetal de feston (i. 15) ‘ube (Gauselele simple (fg. 9, Se itbeesteLrul deaf i se ian po ' ac Io ie, ditt fl da aid pe Sedesblol seul, pentra'a Se folate pentru cinerea Uvurlor tm braderile rom ‘Soma nal are vasrng ete materia Sompange cups ney 1 ca ead mu oa orci Aca col de ibe as face in margines tvulul Ine (2 fire in esate * ‘Gaurelele. ¢uble ing _ou co ant ane oo ‘La executarea_gru ig. 1, Ponca de dra ie 1, Pansat de ttn Dulul de jos, se vor . Tua pe ac jumatate Areaptd pe fre numaeat, da stings spre dreapta. Acul se trece ain frele une grape $rin material de sos in jos, pe sub ates fie orizntale cit do- ‘HJumatate din grupa in sf dela, se scoate apoi aed! pe faa, tocindil pe deast 4 doua, apot dons pre frat, pentra formarea nodulul, Punctle se epeta cit mal fie ain material Fig Ghanian propiat una dealtB, PUNCTE CU ROL ORNAMENTAL ‘, Punete executate pe fire numérate Dintre punctle care se folosese pontra realizaroa oranen tutu! st sigt executate pe lire numarate din pad fae pare ut ialoetele “SsMpunetulInantea acute = panetal de conturs panetat Secor" petal e tigen punetalbitrinese net de Tentgor = punetul Signe punetul pin su peste tre buiethl Be erat 1. Panett inaint acuta (fg. 1) Se executd ca st punctolfolosit ponten cusiturd erin tne ppunetele mal mel sau mat mar iin mai mite rindi Panetul do contur (i. 17) Se mat numeste si punct sus gi fntors* find obtinet din puncte inaintes acull (dus) St completarea golurilor remase rina doles rind de puncte ait pe fa et si pe dos “4 . Punetal oval” (i. 18) ste punct care deriva din punetul de contur si se floseste peniry exocutarea de chenare eau complearea unr moti, cot {urate pe marin, Se execula estel' se lau pe aciun tomar te fre, se rage pe fea foralad pe dos line orieontals Se face Spore line vericala pe foe Ising acelat mont ce ire in Jos, pol se la pe ac acceast distana, forming fardsl pe dos 0 line nnnae Sars’ wre ange ms ae ge at lorizontals, Pentre completarea distanfelor rfmmase libere se re- ‘ine eu alt rind de punete lurate la fel, dar In sons invers. nd lel lueral Se prenta cu doua fol. 4, Panctal de tight ‘Se executd dupa indicatia dats Ia cap, A, grup b gi se fl sept penira delimitarea unbt grup de motive, entra cont ymotlvelor, aya cum indie model 5, Punetul batrinese (tig. 19) Insist denumirea i atestd vechimes in broderile romdnest snd un pnct care completeara un model ce se poate intrebulnla| perambote fale Se hcreaza in agonal dela singe a dreapia de 15 sus In jos formind o lnte orizontls peste un grup de fre mu- Indrate pe fata hnersisi, Se scoale actl dupa aelas! nomdr de fire In jos in lle vertical, continuing ait che neces modelul Se conpleteaaa free ramais bere cele de pe fala si de pe dos Se executa in sus pe dlagonala lini orizntale sl veriele, for- Iminduse pe dlagonalé o sci. Panctol finale obtine prin ‘execuiared clei de-e dove lit diagonale tot In forma do sede fies dublares prime. {6 Panctal de tatisor (tg. 20) Este un punet de umpluturd co so exocutdl mai mult cn fire melalie toute pent delimitaree unor motive, Se exe: utd stil se scoate fal pe fata incon punt, se Ispunge fn {colas punt scofind acu peste-tn humar stabilit de re reciad Lo "ig, Pantl de eon sta Inform da Tat pe dup ac, so stringe frat de at formin- fives o bucl Buclele ns sing prea tare sl se vor executa fate, pent fecare pune! acelast humar de firePanett in rgeag (tg. 20) ste un punct format din lin obtice att pe fat et spe dos lutnd forma'literel V's are dou fol, Se Iucreara de la stnga Ia ae : z : =o neeBm a oe e ie 2S Gee =XXXIIcata, ae 7 ae oe 5 aE ateXXXVIiE cae : ee brawn ona.XXXIX,x eK RRR KR A OK * Kew KK RR zoa Ie IeSe ; HHH seecreate amne = 7 ar, Ce DK Potts go isfg — ie ‘summa = ee ae c te wa a oe