Noiunea de arhetip la Jung

n Dialectica eului i incontientului Jung descrie procesul de confruntare a eului cu

incontientul sau mai precis cu coninuturile incontientului, cu imaginile arhetipale.
Dintre acestea el citeaz cteva, universale: Umbra, Anima/Animus, Btrnul
nelept i Personalitatea Mana.

Dar ce este arhetipul? Un dat ereditar care modeleaz i transform contiina

individului. Un dat care se definete mai degrab printr-o tendin dect prin
coninuturi specifice, imagini etc. motenite. O matrice care determin existena
uman att n planul ideilor ct i n cel al moralei, eticii, al conduitei n general. Jung
vorbete despre arhetipuri (iniial numite "imagini primordiale") ca despre trsturile
comportamentale nnscute (patterns of behaviour) ale biologilor. Deci, tendine
nnscute care modeleaz conduita uman.

"Noiunea de arhetip - scrie Jung - deriv din observaia repetat adeseori c miturile
i povetile literaturii universale conin teme bine definite care reapar pretutindeni i
ntotdeauna. ntlnim aceleai teme n fanteziile, visele, ideile delirante i iluziile
indivizilor care triesc n zilele noastre." Aceste imagini tematice snt reprezentri ale
arhetipurilor, au la baz un arhetip. Ele ne impresioneaz, ne influeneaz i ne
fascineaz.

Arhetipurile nu au un coninut determinat "dect din momentul n care devin

contiente, adic alimentate cu materialul experienei contiente... Arhetipul este vid,
el este un element pur formal, nimic altceva dect o posibilitate de preformare, tendin
de reprezentare dat a priori".

Arhetipurile corespund instinctelor care, i ele, nu pot fi recunoscute ca atare dect din
momentul n care se manifest n intenie sau act.

n fine, arhetipul este psihoid (parial psihic) dar poate cpta i aspecte materiale
acionnd deopotriv pe plan psihic i material.