© atentie deosebita trebuie acordata puilor broileri in. primele ile de furajare. In acest interval se procetieaza, ca si la tineretul dle inlocuire, la adaosuri de antibiotice in apa de baut, urmate de administrarea de vitamina A+D;+E hidrosolubila. In functie de protocolul. stabilit, pe arcursul cresterii mai au loc suplimentéri in vitamine Jiposolubile, in special in vitamina E, In ceea ce priveste consumu! de hrana pentru hibridul ,Robro", nor- mele previd un consum medju zilnie de 68 g. In acest fel, la virsta de 56 zile, cind are loc livrarea, trebuie si se realizeze 0 greutate de 1450 g ee ee 8 Spor) 5.5.5. ALIMENTATIA CURCILOR Dintre pasarile de ferma, curcile produc carnea cut continutul cel mai redus in grisime. Pe de altA parte, curcile au un randament mai mic de transformare al proteinei din nutreturi in. proteini animala. Daci mai adaugém s1 earacterul sezonier al ouatului, deducem.c& produciia de carne de cured se obtine la un cost mai ridicat decit la puii de ging, Alimentatia cureilor de reproduetie. In alimentafia curcilor se impun Aiferentieri de nivel si structurd a hranel, determinate de caracterul se- zonler al ouatului, acesta fiind limitat, la’ perfoada ianuarie—iunie. Productie anuala de oud este cuprins’, functie de ras&, intre 50— 95 buciti. Intensitates ouatului este mare Ja Inceput, ajungind 1a 70—80%/, dupa care scade in decurs de 4—5 luni pind le 10%, Avind in vedere faptul c& productia de oud este mai mare in primele 2 siptimfni, se vor asigura pe acest interval amestecuri de nutreturi cu un nivel de 2 700— 2900 keal EM./kg. Un nivel energetic mai ridicat in acest interval se impune §1 pentru faptul ch in perioada ouatului intens curcile plerd din sezervele tisulare. Tot in aceast’ perioada, amestecul va avea un nivel proteic de 18% P.B.D. In restul perioadel sint corespunzitoare refetele de nutrefuri cu 2500—2 700 keal EM. la 1 kg si 15%. P-B.D. Calciul trebuie asigurat in retéta in proportie de 2.2/. Cerinfele in vitamine din perioada ouatului intens sint mai mari, comparativ cu cele ale gainilor. In cresterea intensivi a cnreilor de reproductie structura amestecu- rilor comport aceleasi nutreturi ca si pentru giinile oudtoare. $i aici se recomanda adaosuri ce fainuri animale In proportie de 3—5%/. In functie de rasi, intensitatea quatulul, mod de intretinere (pe podea sau in baterii) si temperatura mediulul ambiant, consumul zilnie al cure Jor poate varia intre 200—300 g, respectiv 70110 kg nutrefuri combi- nate pe an: In conditiile exoloatarii intensive, limitat’ numai pe perioatia unui ciclu de ouat, de la 32 la 52 de saptamini, normale prevéd un con- sum mediu zilnie de 350 g (inclusiv cota aferenté curcanilor) revenind, la 0 productie planificata de 70 oud de fiecare cured, un consum de 700 ¢g pe ov. ‘In exploatarea de tip gospodarese se pot realiza economii de nutrefurt combinate in proportie de pind la 50%/, In acest scop, se vor folosi nutre- furile verzi, suculente, in eresterea in ad@post pe perioada ouatului si pasunile, mirigtile ete., in restul sezonului de vari—toamnd, In perioada pasunatului se va administra un tain de concentrate dimineata si un alt 298tain la intoarcerea la adl&post, seara. Tainul de seara se recomandé sé se dea sub form’ de graunfe. In alte imprejuréri, hrana se administreazi fn 3-4 tainuri pe zi. Se va urmari ca pe timpul sezonului de ouat ratia Zilnied sf corespunda din punct de vedere al echilibrului diferitelor grupe de nutreturi. Alimentatia puilor de curei, O particularitate a pullor de cured o constituie apetitul redus in primele siptimini de viet, la care se adaug’ freeventa mare a durerilor de picioare. Cauzele nutritionale in durerile de picioare par s& difere de cele ale puilor de gaind. Daci manganul nu este principalul factor, ca la puii de gina, insuficienta asigurare a hra- nel In cholin8, niacin s1 biotin’ face s&, creascd. frecventa acestor afec~ fluni, O vitamind neidentificata in drofdii (R. Ewing, 1972) este, de asemenea, necesar pentru prevenirea durerilor ; aga se explick de ce aproape toate rejetele de nutret combinat destinate puilor de curea com- porta in structura lor st drojdii. Pind la virsta de 8 sdptamini, structura amestecurilor de nutreturi oate fi aceeasi, indiferent daca este vorba de tineret de inlocuire sau Pentru productia de carne. De cele mai multe ori se folosesc aceleasi nivele In energie si proteind pentru ambele directii de crestere, putindu-se face, totusi, unele diferentieri de structura ale rotetelor. Deoscbirea principal poate consta in faptul ca, in timp ce la ingrdsat se recomanda o alimen- tatie Ja discretie pe intreaga durata, la tineretul de inlocuire se poate practica, cu bune reztiltate, alimentatia restrictiva de la virsta de 12 sip- tamini Fat de puii de gdind, particularitatile structurit retet continutul majorat In faind animal, care poate ajunge Ia 10—12%, primele siptdmini, cit si in substante minerale si vitamine, Pentru a: rareo nivelului energetic se fac adesen adaostri de grisimi. Puit de curcé metabolizeazi foarte eficient grésimea, dar numal dupa virsta de 34 siptimini, Nivelul proteic al retetelor este de 28—30% P.B. in primele sapta- mini de viata si scade treptat, dup virsta de 4—5 siptimini, pind Ia 14—16% P.B. la tineretul de reproductie si la 18—20%/ P.B. la cel des- tinat productie! de carne. Pentru tineretut de curci de reproductie, normele stabilesc_patru retete de nutret combinat in. care nivelul proteie este de : 260/ P.B. in primele 5 siptémini de viestt; 24,5% P.B, de la 6 la 10 saptimfni ; 17.2% PB. de la 11 la 15 sdptimini; 16% P.B. de la 16 la 32 sip- tamini. Prevazindu-se un consum mediu zilnic de 205 g, se normeazi pentru intervalul de lao i pind la maturitate (92 séptamini) un consum de 46 kg nutret combinat. Pentru productia de carne sint previzute tréi retete cu 28% P-B. (0—5 saptimini), 25,5% P.B. (610 siptimini) si 19% P.B. (de la 13 sAptimini pind la livrare). Prin. adaosul de grisime stabllizata nivelul energetic ajunge la 2.950 keal EM./kg in primele doud retete si 3.050 keal EMfkg in ultima. Pentru livrarea la virsta de 14 siptimini, la 45 kg masa corporal, se prevede un consum specific de hrana de 3,2 ke /kg spor. In sistemul gospodaresc de crestere este necesar ea, aldturi de ames tecuri de nutreturi vegetale (cereale, trite, sroturi, drojéii ete.) si se foloseasc& inc& din primele zile nutreturi animale; in lipsa fSinurilor animale se vor utiliza lapte acidulat, brinzd de vaci, oud fierte, carne const tn in 299