ACCIDENTUL VASCULAR

STUDIU DE CAZ

PACIENTA: G D, 30 ani
Georgiana, Alina, Laura. Tinere. 29 de ani fiecare. Viei obinuite. Viei normale pn in
anul 2016. Pe 29 iulie 2016 viaa Georgianei s-a schimbat brusc. Tot de atunci,
din 29 iulie 2016, Alina i Laura brodeaz din greu la dantela asta preioas care
se numete prietenie. O vor pe Georgiana.

Erau n vacan cnd s-a ntmplat. Fuseser vreo patru zile la mare apoi plecaser spre
munte. Dimineaa, la cafea, Georgiana a nceput s se simt ru. A ncercat s
explice c o doare foarte ru capul ns nu reuea. Se blbia, nu i gsea
cuvintele. i amorise obrazul drept i limba. i mna dreapt. Durerea de cap era
cumplit. Prietenii au crezut c a fcut o cdere de calciu. I-au dat un calciu,
normal. Georgiana i-a revenit un pic. Georgiana a promis c va merge la doctor
n Bucureti dup ce se va termina vacana i i-a rugat prietenii s nu se abat de
la program din cauza ei. Au plecat cu maina spre munte. Georgina s-a ntins pe o
ptur. Nu s-a mai putut ridica.

La spitalul din Braov i s-a pus diagnosticul: accident cerebral. Nu primul. Al treilea
accident cerebral.

Georgiana se ntreba de ce i din ce cauz. Misterul a fost dezlegat dou zile mai trziu,
pe 31 iulie 2016, la Spitalul de Urgen din Bucureti: Georgiana suferea de o
malformaie arterio-venoas fronto-parietal stnga.

Georgiana nu i-a pierdut contiena. La 6 zile dup accidentul cerebral, Georgiana i-a
revenit. A renceput s mearg i s vorbeasc normal. Medicul i-a spus c o mic
intervenie rezolv totul, fr riscuri majore. Georgiana a acceptat.

A fost supus unei intervenii prin embolizare. Aici viaa Georgianei a fost tras pe linie
moart. Pe 5 august 2016, n timpul procedurii, malformaia se rupe i creierul
Georgianei este inundat cu snge. A urmat o operaie de urgen. Georgiana a
intrat n com.

Georgiana a stat n com mai mult de o lun. S-a trezit, ns medicii au declarat-o n stare
vegetativ. A rmas internat la terapie intensiv nc dou luni i jumtate. n
decembrie 2016 au trimis-o acas. Familia a ncercat ca Georgiana s fie internat
n cteva clinici de recuperare. Nu a fost primit, era n stare vegetativ.
Georgiana a rmas acas. A ngrijit-o mtua ei, tanti Lili. i o ngrijete bine, n
continuare. Georgiana mnnc (poate nghii), i poate mica puin minile i
picioarele, st n ezut zilnic, n scaun. Nu poate vorbi. Spune doar a. Georgiana
a nceput recuperarea la trei spitale din Bucureti, n aprilie, mai i iunie. Acum
Georgiana este la centrul din Mangalia, pentru o lun.

05 august 2016 - 27 ani Georgiana a suferit o hemoragie cerebrala in timpul efectuarii

embolizarii unei malformatii arteriovenoase ce cauzase cu 7 zile ir urma un accident
vascular cerebral, ramanand cu multiple leziuni cerebrale.
EMBOLIZARE

Procedeu prin care un vas de sange sau un organ este blocat (obstruat) prin introducerea unei
mase de material (denumita embol)

[Gr. embol - invazie]

Tehnica embolizarii consta in injectarea intr-o artera a unui material care permite
obstruarea ei completa. Embolizarea este utilizata pentru inchiderea unei artere a carei
functionare este patologica: daca artera alimenteaza un cancer localizat, embolizarea
provoaca distrugerea prin necroza a celulelor care depind de aceasta artera; daca artera
este sediul unui anevrism arteriovenos (comunicare anormala intre o artera si o vena,
putand fi responsabila de o insuficienta cardiaca), pentru tratarea acestei malformatii
poate fi suficienta obturarea arterei. Embolizarea este o interventie delicata. Ea necesita o
anestezie locala sau generala si o spitalizare de cateva zile.

Georgiana este diagnosticata cu tetrapareza spastica, casexie, sindrom apalic(stare

vegetativa permanenta). Georgiana are nevoie de multe sedinte de recuperare.

Initial s-a gasit doar o clinica din Germania care sa o primeasca in starea ei pt recuperare
timp de 2 luni pt o suma de 47.000 euro, bani pe care mama ei nu a reusit sa-i stranga.
Apoi a fost programata la Techirghiol dar nu a mai plecat nici acolo din cauza ca se
renoveaza parterul si s-a amanat programarea. A stat acasa pana pe 10 mai cand era
programare la Elias, iar pe 30 mai la Balotesti.

Intre timp, acasa, un kinetoterapeut de la Filantropia vine la 2 zile sa faca gimnastica cu

ea, face bicicleta zilnic si exercitii de mers mers. Are si spalier ca sa faca exercitii de
ortostatism si sa invete sa isi mentina pozitia de ortostatism.

Pe 1 martie 2016, Georgiana s-a intors la Sf.Luca cu rezultate bune de la Elias si cu o

noua programare pt.inceputul lui mai.
La Sf.Luca a fost controlata si de un oftalmolog si concluzia a fost ca nu are probleme.
Pe 13 martie, impreuna cu Lili si cu Laura, Georgiana a fost la control la Galati, unde a
fost vazuta pentru a doua oara de dl.doctor Platon, care a recunoscut-o imediat si a fost
foarte incantat de evolutia ei. Si-a marit masa musculara si asta o ajuta sa nu mai fie
spastica. A fost atat de incantat incat a cerut datele de contact pentru a recomanda echipa
de la Sf.Luca. A ramas sa o revada in toamna si atunci se va decide daca se va interveni
cu operatia pentru picioare, intre timp a recomandat o interventie de implant cu celule
stem la Koln.
Pe 19 aprilie Georgiana pleaca la Techirghiol pt. 3 saptamani, apoi revine la Elias,
urmand ca dupa aceea sa se ia legatura cu Clinica de Medicina Hiperbara din Constanta.
Mai jos sunt poze de la Elias:

Reabilitarea post accident vascular cerebral

Generalitati

Programul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea
procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit un
accident vascular cerebral. Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a
asigura desfasurarea unei vieti normale.

Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral

difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume:

- dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si

ajutor minim din partea celorlalte persoane
- acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul
vascular cerebral
- integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.

Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in

cateva luni, insa altele pot sa persiste pentru intreaga viata. Trebuie sa se retina ca
reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de
recuperare in acest stadiu precoce. Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente
odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea unui program de reabilitare
cat mai curand posibil.

Tipuri

Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate
de localizarea si extinderea cerebrala a leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati
post accident vascular cerebral, includ:
- tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). Pot sa apara scaderea fortei
musculare, fasciculatii musculare, mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru
(pareza), spasme musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia sensibilitatii
pentru durere, stimuli mecanici sau termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si
organelor interne
- tulburari de perceptie care consta in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte
cunoscute, imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului
- probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris
sau de memorie. Aceste probleme apar destul de frecvent dupa un accident vascular
cerebral si sunt obiectivate prin pierderi de memorie, dificultate in scrierea unor cuvinte
sau in citirea si intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri sau
sentimente
- probleme emotionale, sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral.
Pot sa apara anxietatea, depresia, frustrarea, agresivitatea sau frica. Dintre acestea,
depresia se poate agrava in timp si poate necesita tratament psihiatric corespunzator.

Majoritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odata cu initierea

programului de reabilitare.

Recuperarea sau permanentizarea dizabilitatilor post AVC

Creierul este un organ care are capacitate mare de refacere, insa nu se poate regenera in
totalitate (vindecare ad integrum). Portiunile encefalului neafectate de accidentul vascular
cerebral pot prelua cu succes functia tesutului cerebral lezat. In timp, se pot recupera
anumite functii anterior alterate si persoana in cauza reuseste sa-si controleze treptat ariile
cerebrale deficitare. Cu toate ca 15-30% dintre pacientii cu accident vascular cerebral
raman cu cel putin o dizabilitate permanenta, mai mult de jumatate din restul pacientilor
reusesc sa-si recastige majoritatea functiilor, independent.
Recuperarea depinde de localizarea si extinderea tesutului cerebral afectat de accidentul
vascular cerebral precum si de capacitatea de preluare a functiilor neurologice deficitare a
portiunii de encefal sanatos. De asemenea, creierul are o capacitate mare de adaptabilitate
si ajuta organismul sa gaseasca noi metode de a desfasura activitatile obisnuite. Nu
trebuie sa uitam si de recuperarea emotionala a pacientilor care au suferit un accident
vascular cerebral, care poate fi realizata prin consiliere psihologica sau tratament
medicamentos.

Recuperarea pacientului poate fi destul de dificila, fiind necesare o rabdare si gandire

pozitiva pe tot parcursul acesteia. Sprijinul moral si fizic din partea familiei si prietenilor
este de asemenea foarte important in reabilitarea pacientilor.

Cat dureaza reabilitarea dupa un accident vascular cerebral?

Primele 36 de luni de la accidentul vascular cerebral constituie perioada de timp in care

sunt recuperarte majoritatea dizabilitatilor, cu toate ca unele probleme sunt ameliorate pe
parcursul anilor si depind de mai multi factori (intinderea si localizarea leziunii cerebrale,
varsta pacientului, patologia asociata, tratamentul efectuat).

Perioada de recuperare difera de la o persoana la alta si este de cele mai multe ori un
proces care dureaza intreaga viata.

Medici specialisti recomandati

In programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi
specialisti care lucreaza in echipa si ajuta pacientul pe tot parcursul procesului de
recuperare. Acestia sunt:
- fiziokinetoterapeutul, care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare,
echilibru si coordonare
- specialistul in terapie ocupationala, ajuta pacientul sa-si redobandeasca unele abilitati
esentiale pentru supravietuire, precum mancatul, imbaierea, imbracatul, gatitul, scrisul,
cititul
- logopedul, ajuta pacientul sa citeasca, sa scrie, sa invete noi metode de comunicare
verbala sau non verbala. De asemenea terapeutul specializat in problemele de vorbire,
poate ajuta de asemenea la recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie
(inghitire)
- specialistul in terapie recreationala, ajuta pacientul sa desfasoare din nou activitatile
cotidiene si sociale efectuate si inaintea accidentului vascular cerebral
- specialistul ortoped, poate recomanda in unele cazuri folosirea unor proteze speciale
care ajuta la corectarea unor diformitati fizice sau ajuta la ameliorarea durerii
- nutritionistul, stabileste o dieta corespunzatoare fiecarui pacient in parte in functie de
necesitatile acestuia
- consilierul vocational, poate ajuta pacientul sa-si gaseasca o noua slujba sau ocupatie
in functie de abilitatile acestuia.

Dizabilitatile post accident vascular cerebral

Dizabilitatile initiale

Dizabilitatile si capacitatea de recuperare dupa un accident vascular cerebral depind de

mai multi factori:

- portiunea de creier afectata (daca este sau nu la nivelul emisferei dominante)

- ariile cerebrale afectate (fiecare arie controleaza o anumita functie a organismului)
- suprafata si adancimea leziunii cerebrale
- starea generala de sanatate si bolile asociate.

Dizabilitatile care afecteaza sistemul muscular si miscarea sunt:

- slabiciune pe o parte a corpului (hemicorp), care poate cauza tulburari de mers,

imposibilitatea de apucare a obiectelor (prehensiune). De obicei partea emisferei
cerebrale afectate determina simptome pe hemicorpul de partea opusa (datorita
incrucisarii fibrelor musculare la nivelul trunchiului cerebral)
- rigiditate si artralgii (durere articulara). O persoana care a suferit un accident vascular
cerebral si care are slabiciune musculara accentuata, prezinta de asemenea si durere a
articulatiilor adiacente datorata lipsei miscarii active a membrului respectiv. De aceea
este foarte important ca pe tot parcursul recuperarii sa se incurajeze miscarile active,
respectiv pasive ale membrului afectat. Exercitiile de recuperare a fortei musculare sunt
importante pentru a evita atrofia fibrelor musculare si a asigura forta musculara necesara
recuperarii
- spasticitate musculara (spasme si contracturi musculare), apar in asociere cu celelalte
tulburari musculare si neurologice secundare accidentului vascular cerebral. Medicul
neurolog poate recomanda tratament medicamentos, care amelioreaza simptomatologia
(substante medicamentoase care blocheaza influxul nervos)
- tulburari de sensibilitate si termoreglare, sunt neplacute insa nu sunt considerate
grave, predispun pacientul la accidentari (arsuri, degeraturi, echimoze)
- durere, furnicaturi
- tulburari de mers si coordonare a miscarilor
- disfagie (tulburari la inghitire)
- probleme digestive si urinare, apar destul de frecvent in contextul unui accident
vascular cerebral. Incontinenta urinara (probleme in retinerea urinii in vezica urinara),
constipatie cronica (tranzit intestinal incetinit), episoade de diaree (rar), balonare
postprandiala (dupa mancare), defecatie dificila.

Pe langa tulburarile somatice (fizice), pot aparea si unele manifestari de ordin emotional
si informational, precum:

- afazia, care se prezinta sub forma tulburarilor de vorbire si limbaj si este datorata lezarii
portiunii stangi a creierului, unde este localizat centrul nervos responsabil de controlul
limbajului. Unele persoane cu afazie nu inteleg sensul cuvintelor scrise sau vorbite si isi
exprima cu greutate propriile ganduri si simtiri
- problemele cognitive si de memorie, apar in momentul in care sunt lezate anumite arii
din encefal care controleaza costienta, capacitatea de invatare sau memoria. Pacientul
relateaza tulburari de concentrare, invatare cu amnezie retrograda sau anterograda. Toate
aceste tulburari fac dificila efectuarea unor activitati obisnuite mai mult sau mai putin
complexe. In unele cazuri, pacientul nu este constient de problemele pe care le are si ii
este foarte greu sa se adapteze la cerintele sociale obisnuite
- tulburarile de perceptie, constau in probleme legate de aprecierea corecta a distantei,
pozitiei, orientarii temporo-spatiale, perceptia gresita a formei lucrurilor
- probleme legate de afectarea hemicorpului, cum se intampla atunci cand persoana in
cauza nu mai poate realiza anumite comenzi a jumatatii de corp afectate de accidentul
vascular cerebral (campul vizual diminuat pe hemicorpul de aceeasi parte, imposibilitatea
rotirii capului catre partea afectata). Uneori pacientii nu-si recunosc anumite parti ale
corpului ca fiind proprii (in special in cazul pacientilor care au si tulburari senzitive pe
aceleasi segmente).In unele cazuri, mai rare, sunt identificate anumite bizarerii. De
exemplu, recunoasterea unui obiect fara corelarea acestuia cu functia lui (stie cum arata o
furculita insa nu stie la ce si cum se foloseste sau stie cum arata o masina, dar nu mai stie
cum se conduce sau cum se porneste). In alte cazuri, exista o perceptie gresita asupra
orientarii in spatiu (lucrurile i se par mai aproape sau mai departe decat sunt in realitate)
- problemele emotionale, insotesc deseori tulburarile neurologice si sunt materializate
prin frustrare, frica, agresivitate, anxietate, depresie. Aproximativ o treime dintre
pacientii mai in varsta de 65 de ani care au suferit un accident vascular cerebral prezinta
sindrom depresiv. In cazul in care acesta persista se recomanda tratament medicamentos
de specialitate (de catre medicul psihiatru).

Recuperarea initiala dupa accidentul vascular cerebral

Dupa cum am amintit si anterior, creierul are o capacitate mare de refacere, ariile
nervoase integre putand sa preia cu succes functiile zonelor encefalului afectate de
accidentul vascular cerebral.

Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ

scurt de timp de la accidentul vascular cerebral, de aceea este foarte important ca
reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil.

Recuperarea se poate initia dupa 24-48 de ore de la accidentul vascular cerebral, imediat
ce pacientul este stabil hemodinamic. Reabilitarea initiala necesita supraveghere medicala
atenta. Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In
unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si
invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara).

Recuperarea initiala variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori,

precum: localizarea si extinderea leziunii, varsta pacientului si bolile asociate.

De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitar
(asistente, infirmiere, fiziochinetoterapeut) precum si a familiei si prientenilor.

Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta
sectie medicala (de recuperare medicala). Medicul specialist fiziochinetoterapeut sau de
recuperare medicala va stabilii impreuna cu pacientul un program de reabilitare care
inlude o serie de exercitii fizice, tratament medicamentos (daca este necesar) si consiliere
psihologica.

Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa
declanseze episoade recurente de depresie. In acest caz se recomanda consilierea
psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburarile de limbaj si
comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de
asemenea mai grea. Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care
le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

Recuperarea pe termen lung dupa accidentul vascular cerebral

Pentru majoritatea persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral, reabilitarea

este un proces care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si necesita uneori tratament
zilnic (de exemplu aspirina, pentru a preveni atacurile ischemice viitoare, medicatia
antihipertensiva, care scade riscul aparitiei unui accident vascular hemoragic).

Sfaturi pentru persoanele care ingrijesc un pacient cu AVC

Ingrijirea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular cerebral poate fi
uneori dificila din mai multe motive. Recuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita
multa rabdare, minime cunostinte medicale precum si un suport material adecvat.
Majoritatea apartinatorilor sunt ingrijorati de faptul ca nu vor putea oferi sprijinul
corespunzator pacientilor cu dizabilitati. Pe langa ajutorul fizic, de cele mai multe ori
conteaza si sprijinul emotional, in special in momentele in care apare depresia.

Echipa de reabilitare care se ocupa de pacient pe parcursul internarii acestuia poate oferii
toate informatiile necesare ingrijirii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia.

Sfaturi privind ingrijirea pacientilor cu dizabilitati dupa un accident vascular cerebral:

- oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator

- integrarea intr-un program de recuperare
- incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc)
- participarea in diferite programe educationale
- incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti
normale
- supravegherea tratamentului recomandat de medicul specialist (tratament
medicamentos, exercitii fizice).

Profilaxia unui nou accident vascular cerebral

Exista mai multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral care nu sunt influentabili
prin profilaxie. Cu toate acestea exista anumiti factori de risc care pot fi insa evitati si
anume:
- hipertensiunea arteriala
- boala cardiaca ischemica
- dislipidemia (in special hipercolesterolemia)
- diabetul zaharat
- obezitatea
- consumul excesiv de alcool
- fumatul
- consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola)
- consumul de droguri (mai ales cocaina).

Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea stilului de viata. Pe langa
administrarea regulata a unor medicamente, se recomanda urmatoarele:

- exercitiul fizic regulat

- limitarea si chiar renuntarea la consumul de alcool, cafea, grasimi animale, alimente
procesate, dulciuri concentrate
- consumul zilnic de fructe si legume, bogate in fibre.

Adoptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. Niciodata nu e prea tarziu sa se
adopte schimbarea modului de viata, acest lucru aduce beneficii cu atat mai mari cu cat
este instituit mai repede.

Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post
accident vascular cerebral, deoarece identificarea precoce a simptomelor recidivante
poate sa salveze viata pacientului.

Profilaxia medicamentoasa a accidentului vascular cerebral recidivant

Pe langa inscrierea intr-un program de reabilitare corespuzator, este necesara instituirea

unui tratament medicamentos care poate sa previna aparitia unui nou accident vascular
cerebral.

Sunt recomandate urmatoarele clase de medicamente:

- medicatia cu actiune antiplachetara (inhiba agregarea trombocitelor, care pot forma

trombi). Aspirina este cel mai des folosita in acest scop, existand multiple studii medicale
de specialitate care au dovedit eficienta acestuia in profilaxia accidentului vascular
cerebral si al infarctului de miocard

- medicatia anticoagulanta, care trebuie administrata zilnic si necesita monitorizare

lunara a timpilor de coagulare pentru a preveni sangerarile secundare supradozarii
(anticoagulantele cel mai des folosite in profilaxia accidentului vascular cerebral sunt
dicumarinicele)
- medicatia hipocolesterolemianta este reprezentata prin 2 grupe de medicamente care
sunt folosite in tratamentul dislipidemiilor, statinele care scad nivelul colesterolului si
fibratii care scad nivelul trigliceridelor

- medicatia antihipertensiva este reprezentata de 4 grupe medicamentoase si anume:

inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), blocantii receptorilor de
angiotensia II, agentii beta blocanti si diureticele.

Optiuni de medicamente in reabilitarea dupa un accident vascular cerebral

Exista mai multe tipuri de medicamnete care se pot administra pe tot parcursul reabilitarii
dupa accident vascular cerebral. Dintre acestea amintim:

- medicatia antalgica si antidepresiva precum inhibitorii selectivi de serotonina,

antidepresivele triciclice, anticonvulsivante (folosite ca medicatie antalgica)

- medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident vascular cerebral, atunci
cand apar tulburarile de somn (insomniile). Dintre medicamentele prescrise de medicul
specialist amintim: antidepresivele (trazodone, mirtazapine) care au si un efect sedativ

- medicatia anxiolitica este de asemenea des folosita dupa un accident vascular cerebral.
Cel mai des utilizat este alprazolamul (Xanax), care reduce anxietatea si nervozitatea.
Alte medicamente utilizate in reducerea anxietatii sunt benzodiazepinele (lorazepamul),
tranchilizantele minore si sedativele, care pot insa creea dependenta

- medicatia care combate agitatia este necesara mai rar si cuprinde medicamnete din
clasa neurolepticelor (haloperidol, risperidol, olanzapina), antipsihoticelor sau
anticonvulsivantelor

- medicatia care ajuta la restabilirea tonusului general, precum metilphenidatul, este

folosit in primele stadii ale reabilitarii dupa un accident vascular cerebral

- medicatia care ajuta la imbunatatirea atentiei si creste capacitatea de invatare,

precum dextroamfetamina este folosita deocamdata in diferite studii medicale (deoarece
poate creea dependenta).

Viata dupa un accident vascular cerebral

Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral nu presupune doar recuperarea unor

disfunctii motorii, senzitive, senzoriale sau emotionale, ci si asigurarea unei reintegrari
familiale si sociale corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale.

Anumite tulburari de perceptie, destul de des intalnite in cazul pacientilor cu accident

vascular cerebral pot ingreuna recuperarea pacientului, dintre acestea amintim:
- ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatrea de a vedea anumite
lucruri decat daca intoarce capul in aceea directie)
- reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele cazuri pacientul nu
isi simpte partile corporale afectate)
- dificulati de concentrare, confuzii, amnezie retrograda sau anterograda (pacientul nu-si
aminteste numerele de telefon, datele calendaristice, etc)
- dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere
- tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare, gatit, igiena).

Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot pune in
pericol viata acestuia sau a altor persoane (sofatul, manevrarea unor utilaje).

Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie, precum

oferirea unui confort domestic care sa protejeze pacientul de eventualele accidentari
(iluminarea corespunzatoare a incaperilor, evitarea suprafetelor care predispun la
accidentari fizice, mobilier corespunzator, etc).

Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tind sa desfasoare anumite

activitati mai lent sau dezorganizat, mai ales cand acestea le par nefamiliare. In aceste
cazuri apar anxietatea si ezitarea care fac si mai grea reintegrarea sociala. Sprijinul
familiei si prietenilor este extrem de important in aceste cazuri.