MIRCEA NEDELCIU AVENTURI INTR-O CURTE INTERIOARA

Mircea Nedelciu (1950-1999), precursor si reprezentant al generatiei 80, textualiste, postmoderniste, este originar
din locurile unde Mateiu Caragiale isi intemeia o descendenta din predecesori ilustri, din comuna Fundulea. Face
parte din aceeasi generatie cu scriitorii Mircea Cartarescu, Ioan Bogdan Lefter, Cristian Moraru. in "Aventuri intr-
o curte interioara" (1979) este prezentata lumea unei noi structuri sociale, "intelighentia" care nu face parte nici
din categoria taranilor, dar nici din categoria ganditorilor propriu-zisi.

Astfel, in spatiul literar apar studenti, candidati la facultate, absolventi, pictori existentialisti, la fel "palariile
cenusii", cei care fac naveta intre sat si oras, respectand ritmurile schimbarii orasului provincial, cuprins de
torpoarea preocuparilor cotidiene - sat, loc al linistii totale.

Toate acestea definesc "curtea interioara" a scriitorului, un loc de refugiu in fata lumii dezlantuite de afara. in "8006
de la Obor la Dalga" este surprinsa existenta meteorica a lui Gioni Scarabeu, care surprinde tipologiile feminine
din trenul cu numarul 8006, a carui viata penduleaza intre Bucuresti-Obor-Lehliu-Ciulnita-Fetesti-Calarasi, spatiu in
care se construieste linistea nesfarsita a timpului tara margini, data fiind incetineala voita a acestui mijloc de
transport. in "Traversare", cativa tineri adopta un comportament absurd. "Amendament la instinctul
proprietatii" (1983) contine, in stilul lui Camil Petrescu (adica explicatii cu note la subsol, povesti neverosimile),
istoria lui nea Vasile, sofer la ONT, avand in centru o inscenare din care un tigan trage folos.

Proza contine o serie de artefacte postmodemiste, citate din Bulgakov, Georges Perec, Gilbert Durand. In
"Provocare in stil Moreno", este prezentata istoria unui tanar, Moreno, schilodit in urma cutremurului, indragostit
de o fata care nu mai poate vorbi, din aceeasi cauza, timp de doi ani. "Zmeura de campie" (1983) este un roman
care incepe cu o decalare temporala evidenta: doi soldati care vorbesc intr-un alt timp, cu replici echivoce,
nepermitand o precizie cronologica a evenimentului, Zare Popescu si Radu A. Grintu. Zare Popescu e pasionat de
etimologii si se indragosteste de Ana Szasz, care se va darui insa lui Gelu Popescu, "fratele neconfirmat" al lui Zare
Popescu, apoi il va alunga, avand, in final, un copil cu acesta din urmi "Tratament fabulatoriu" (1986) este o
cronica a unui sat, descrisa, printre alte personaje, si de Mos Petru Brodeala, iar "Si ieri va fi o zi" (1989) pune in
evidenta "felia de realitate" a vietii cotidiene, cu intruziuni in fantastic.

Aventuri intr-o curte interioara

"Aventuri intr-o curte interioara" marcheaza o introspectie a omului cufundat in cotidianul banal, intr-o
nemiscare statuara, fara scapare. Mircea Nedelciu este un reprezentant al generatiei textualiste, interesat de o deplina
unitate a senzatiilor cu textul. in "Noul roman francez" (Editura Univers, Bucuresti, 1973, p. 230), Romul
Munteanu declara:
"Dimpotriva, cea mai intensa solicitare care a impus-o pana in momentul de fata proza celor ce o citesc, este
reprezentata de acest gen de scriitura dezafectata, silentioasa, ambigua si descentrata. Ea isi propune astfel ca prin
actul de lectura sa realizeze ceea ce insusi Sartre dorea: sinteza perceptiei si a creatiei. in acest scop, procesul de
receptare a antiromanului este convertit intr-un imens efort de re-constructie si re-creare a operei. Scriitorul
bricoleur, preocupat de mecanismul intern al textului incearca sa-l transformasi pe cititor intr-un bricoleur
anonim, capabil sa gaseasca o anumita satisfactie in demontarea si montarea unei forme literare, eventual
semnificante."
Dintre mentorii care au contribuit la formarea generatiei postmodemiste, o prelungire a modernismului interbelic, se
pot enumera Ov. S. Crohmalniceanu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Marian Papahagi. Generatia
anilor 80 trece de la actie la reactie, dupa cum spune Corin Braga: in linii mari, diversele acceptii date in Occident
postmodernismului pot fi regrupate in doua clase. De o parte, se afla cei care definesc postmodernitatea in termeni
de descentralizare, deconstructie, dispersie, fragmentarism, precum Ihab Hassan, Lyotard, Baudrillard etc. De
cealalta parte, cei care o imagineaza in termeni de pluricentrism, eclectism, toleranta, coabitare, precum John Barth,
U. Eco, G. Vattimo, G. Durand..."
Mircea Nedelciu realizeaza un adevarat demers al "antropologismului", descriind "curtea interioara" a existentei
fiecaruia, a omului inchis in lume ca intr-o racla. in cazul lui se poate vorbi de "inginerie textuala": ochiul este un
simbol al lumii ascunse, de data asta rasfrangandu-se asupra eului, "se inchide in afara, deschizandu-se inauntru"
(parafraza eminesciana), cum se intampla in Traversare".