SPITALUL CLINNIC DE BOLI INFECTIOASE SI PNEUMOFTIZIOLOGIE

DR. VICTOR BABES

TIMISOARA

Aprobat: Verificat: Elaborat:

Manager Dr Lazureanu Voichita Dr. Oancea Cristian Dr. Laitin Sorina

1
I. Introducere
Prevenirea infeciilor nosocomiale necesit un program integrat, monitorizat, care cuprinde
urmtoarele elemente cheie:

Limitarea transmiterii organismelor ntre pacieni n timpul ngrijirii directe a acestora,

prin splarea adecvat a minilor i utilizarea mnuilor, practici aseptice adecvate,
strategii de izolare, practici de dezinfectare i sterilizare, serviciul de spltorie
Controlarea factorilor de risc din mediu
Protejarea pacienilor prin utilizarea adecvat a agenilor antimicrobieni, alimentaiei i
vaccinrilor profilactice
Limitarea riscurilor infeciilor endogene prin minimalizarea procedurilor invazive, i
promovarea utilizrii agenilor antimicrobieni optimi
Supravegherea infeciilor, identificarea i controlul epidemiilor.
Prevenirea infeciilor n rndul membrilor personalului
mbuntirea practicilor de ngrijire a pacienilor, i continua educare a personalului

Controlul infeciilor reprezint responsabilitatea tuturor profesionitilor din domeniul asistenei

medicale doctori, surori medicale, terapeui, farmaciti i alii.

Clasificarea riscului

Contactarea infeciilor nosocomiale este determinat att de factori ce in de pacient, cum ar fi

gradul de compromitere al sistemului imunitar, i interveniile suferite care mresc riscul.
Nivelul practicilor de ngrijire a pacienilor poate varia ntre diversele grupe de pacieni cu riscuri
de infecie diferite. O evaluare a riscului este util pentru catalogarea pacienilor i pentru
planificarea interveniilor pentru controlul infeciilor.

2
 Legislatie privind prevenirea si controlul infectiilor nosocomiale

1. Ordinul 916/2006 privind Normele de supraveghere, prevenire i control al infeciilor

nosocomiale n unitile sanitare.
2. ORDIN nr. 914 din 26 iulie 2006 (actualizat) pentru aprobarea normelor privind
conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei
sanitare de functionare
3. ORDIN Nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
curatarea, dezinfectia si sterilizarea in unitatile sanitare
4. ORDIN Nr. 976 din 16 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind
productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor
5. Ordinul MS nr. 1226/03.12.2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea
deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei culegerii datelor pentru
baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale.
6. Ordinul MS nr. 119/04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica
privind mediul de viata al populatiei.

3
II. ASPECTE GENERALE PRIVIND ATRIBUTIILE PERSONALULUI SI
ORGANIZAREA SPATIILOR DIN SPITAL (CONFORM ORD. 916/2006)

A. Atribuiile instituionale i individuale n activitatea de prevenire i

combatere a infeciilor nosocomiale n unitile sanitare publice i private

1. Atribuiile comitetului director al unitii sanitare:

- solicit i aprob planul anual de activitate pentru supravegherea i controlul infeciilor
nosocomiale;
- organizarea i funcionarea serviciului de supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale i/sau realizarea contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii i
controlului infeciilor nosocomiale;
- asigur condiiile de implementare n activitate a prevederilor planului anual de activitate
pentru supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale;
- asigur analiza anual a ndeplinirii obiectivelor planului de activitate, rezultatele
obinute, eficiena economic a msurilor i investiiilor finanate;
- verific i aprob alocarea bugetului aferent derulrii activitilor fundamentate prin
planul anual de activitate pentru supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale i
mbuntirea continu a condiiilor de desfurare a activitilor i a dotrii tehnico-
materiale necesare evitrii sau diminurii riscului pentru infecie nosocomial;
- derularea legal a achiziiilor i aprovizionarea tehnico-material, prevzute n planul de
activitate sau impuse de situaia epidemiologic din unitate, n vederea diminurii ori
evitrii situaiilor de risc sau combaterii infeciilor nosocomiale;
- comitetul director al spitalului va asigura condiiile de igien, privind cazarea i
alimentaia pacienilor;
- delibereaz i decide, la propunerea Colegiului Medicilor din Romnia sau ca urmare a
sesizrii asistailor n privina responsabilitii instituionale ori individuale a personalului
angajat/contractat, pentru fapte sau situaii care au dus la lezarea drepturilor ori au
prejudiciat starea de sntate a asistailor prin infecie nosocomial depistat i declarat;
- asigur dotarea necesar organizrii i funcionrii sistemului informaional pentru
nregistrarea, stocarea, prelucrarea i transmiterea informaiilor privind infeciile
nosocomiale.
2. Atribuiile managerului unitii sanitare:
- rspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale n conformitate cu prevederile prezentului ordin, difereniat n funcie de
ncadrarea unitii n conformitate cu legea;
- particip la definitivarea propunerilor de activitate i achiziii cuprinse n planul anual al
unitii pentru supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale;
- rspunde de asigurarea bugetar aferent activitilor cuprinse n planul anual aprobat
pentru supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale;
- controleaz i rspunde pentru organizarea i derularea activitilor proprii ale
compartimentului/serviciului sau, dup caz, ale responsabilului nominalizat cu
supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale, ca structur de activitate n direct
subordine i coordonare;

4
 - controleaz respectarea normativelor cuprinse n planul anual de activitate pentru
supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale de la nivelul seciilor i serviciilor din
unitate, n colaborare cu responsabilul coordonator al activitii specifice i cu medicii
efi de secie;
- analizeaz i propune soluii de rezolvare, dup caz, alocare de fonduri, pentru sesizrile
compartimentului/serviciului/responsabilului de activitate specific n situaii de risc sau
focar de infecie nosocomial;
- verific i aprob evidena intern i informaiile transmise ealoanelor ierarhice,
conform legii sau la solicitare legal, aferente activitii de supraveghere, depistare,
diagnostic, investigare epidemiologic, i msurile de control al focarului de infecie
nosocomial din unitate;
- solicit, la propunerea coordonatorului de activitate specializat sau din proprie iniiativ,
expertize i investigaii externe, consiliere profesional de specialitate i intervenie n
focarele de infecie nosocomial;
- angajeaz unitatea pentru contractarea unor servicii i prestaii de specialitate;
- reprezint unitatea n litigii juridice legate de rspunderea instituiei n ceea ce privete
infeciile nosocomiale, respectiv acioneaz n instan persoanele fizice, n cazul
stabilirii responsabilitii individuale pentru infecie nosocomial.
3. Atribuiile directorului medical:
- utilizarea n activitatea curent, la toate componentele activitilor medicale de prevenie,
diagnostic, tratament i recuperare, a procedurilor i tehnicilor prevzute n protocoalele
unitii, a standardelor de sterilizare i sterilitate, asepsie i antisepsie, respectiv a
normelor privind cazarea, alimentaia i condiiile de igien oferite pe perioada ngrijirilor
acordate;
- pentru spitalele care nu ndeplinesc condiiile legale de a avea director de ngrijiri, funcia
acestuia este preluat de directorul adjunct medical, care va avea aceleai responsabiliti
ca acesta.
- rspunde de aplicarea Precauiunilor universale i izolare special a bolnavilor;
- rspunde de comportamentul igienic al personalului din subordine, de respectarea
regulilor de tehnic aseptic de ctre acesta;
- urmrete circulaia germenilor n spital, menine legtura cu laboratorul de
microbiologie i sesizeaz orice modificare;
- urmrete respectarea circuitelor funcionale din spital/secie n funcie de specific;
- rspunde de starea de curenie din secie, de respectarea normelor de igien i
antiepidemice;
- propune directorului financiar-contabil planificarea aprovizionrii cu materiale necesare
prevenirii infeciilor nosocomiale i meninerii strii de igien;
- controleaz respectarea msurilor de asepsie i antisepsie;
- controleaz igiena bolnavilor i a nsoitorilor i face educaia sanitar a acestora;
- urmrete efectuarea examenului organoleptic al alimentelor distribuite bolnavilor i
nsoitorilor i le ndeprteaz pe cele necorespunztoare, situaie pe care o aduce la
cunotin medicului ef de secie i managerului spitalului;
- constat i raporteaz managerului spitalului deficiene de igien (alimentare cu ap,
instalaii sanitare, nclzire) i ia msuri pentru remedierea acestora;
- organizeaz i supravegheaz pregtirea saloanelor pentru dezinfecii periodice i ori de
cte ori este nevoie;

5
 - particip la recoltarea probelor de mediu i testarea eficacitii dezinfeciei i sterilizrii
mpreun cu echipa compartimentului/serviciului de supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale;
- urmrete n permanen respectarea de ctre personal i nsoitori a msurilor de izolare
i controleaz prelucrarea bolnavilor la internare;
- anun la serviciul de internri locurile disponibile, urmrete internarea corect a
bolnavilor n funcie de grupe de vrst, infeciozitate sau receptivitate;
- urmrete aplicarea msurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecios i a msurilor
pentru supravegherea contacilor;
- instruiete personalul din subordine privind autodeclararea mbolnvirilor i urmrete
aplicarea acestor msuri;
- semnaleaz medicului ef de secie cazurile de boli transmisibile pe care le observ n
rndul personalului;
- instruiete i supravegheaz personalul din subordine asupra msurilor de igien care
trebuie respectate de vizitatori i personalul spitalului care nu lucreaz la paturi (portul
echipamentului, evitarea aglomerrii n saloane);
- instruiete personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor, colectarea i
pstrarea lenjeriei murdare, dezinfecia lenjeriei de la bolnavii infecioi, transportul
lenjeriei murdare, transportul i pstrarea lenjeriei curate;
- urmrete modul de colectare a deeurilor infecioase i neinfecioase, a depozitrii lor, a
modului de transport i neutralizare a acestora;
- controleaz i instruiete personalul din subordine asupra inutei i comportamentului
igienic, precum i asupra respectrii normelor de tehnic aseptic i propune medicului
ef de secie msuri disciplinare n cazurile de abateri.
4. Atribuiile directorului financiar-contabil:
- planificarea bugetar n conformitate cu planul de activitate aprobat;
- derularea achiziiilor i plilor n conformitate cu legislaia;
- evaluarea prin bilanul contabil al eficienei indicatorilor specifici.
5. Atribuiile medicului ef de secie:
- organizeaz, controleaz i rspunde pentru derularea activitilor proprii seciei, conform
planului anual de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale din unitatea sanitar;
- rspunde de activitile desfurate de personalul propriu al seciei.
6. Atribuiile medicului curant (indiferent de specialitate):
- protejarea propriilor lor pacieni de ali pacieni infectai sau de personalul care poate fi
infectat;
- aplicarea procedurilor i protocoalelor din planul anual de supraveghere i control al
infeciilor nosocomiale;
- obinerea specimenelor microbiologice necesare atunci cnd o infecie este prezent sau
suspect;
- raportarea cazurilor de infecii intraspitaliceti echipei i internarea pacienilor infectai;
- consilierea pacienilor, vizitatorilor i personalului n legtur cu tehnicile de prevenire a
transmiterii infeciilor;
- instituirea tratamentului adecvat pentru infeciile pe care le au ei nii i luarea de msuri
pentru a preveni transmiterea acestor infecii altor persoane, n special pacienilor.

6
 7. Atribuiile medicului ef de compartiment/serviciu sau medicului responsabil pentru
supravegherea i controlul infeciilor nosocomiale:
- elaboreaz i supune spre aprobare planul anual de supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale din unitatea sanitar;
- solicit includerea obiectivelor planului de activitate aprobat pentru supravegherea i
controlul infeciilor nosocomiale, condiie a autorizrii sanitare de funcionare, respectiv
component a criteriilor de acreditare;
- organizeaz activitatea serviciului de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale
pentru implementarea i derularea activitilor cuprinse n planul anual de supraveghere
i control al infeciilor nosocomiale al unitii;
- propune i iniiaz activiti complementare de prevenie sau de control cu caracter de
urgen, n cazul unor situaii de risc sau focar de infecie nosocomial;
- rspunde pentru planificarea i solicitarea aprovizionrii tehnico-materiale necesare
activitilor planificate, respectiv pentru situaii de urgen;
- rspunde pentru activitatea personalului subordonat direct din cadrul structurii;
- asigur accesibilitatea la perfecionarea/pregtirea profesional, rspunde pentru
instruirea specific a subordonailor direci i efectueaz evaluarea performanei
activitii profesionale a subordonailor;
- elaboreaz cartea de vizit a unitii care cuprinde: caracterizarea succint a activitilor
acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitar i tehnic a unitii n ansamblu i a
subunitilor din structur; facilitile prin dotri edilitar-comunitare de aprovizionare cu
ap, nclzire, curent electric; prepararea i distribuirea alimentelor; starea i dotarea
spltoriei; depozitarea, evacuarea i neutralizarea, dup caz, a reziduurilor menajere,
precum i a celor rezultate din activitile de asisten medical; circuitele organice i
funcionale din unitate etc., n vederea caracterizrii calitative i cantitative a riscurilor
pentru infecie nosocomial;
- ntocmete harta punctelor i segmentelor de risc pentru infecie nosocomial privind
modul de sterilizare i meninerea sterilitii n unitate, decontaminarea mediului fizic i
curenia din unitate, zonele "fierbini" cu activitate de risc sau cu dotare tehnic i
edilitar favorizant pentru infecii nosocomiale;
- elaboreaz "istoria" infeciilor nosocomiale din unitate, cu concluzii privind cauzele
facilitatoare ale apariiei focarelor;
- coordoneaz elaborarea i actualizarea anual, mpreun cu consiliul de conducere i cu
efii seciilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infeciilor nosocomiale, care va
cuprinde: legislaia n vigoare, definiiile de caz pentru infeciile nosocomiale,
protocoalele de proceduri, manopere i tehnici de ngrijire, precauii de izolare, standarde
aseptice i antiseptice, norme de sterilizare i meninere a sterilitii, norme de dezinfecie
i curenie, metode i manopere specifice seciilor i specialitilor aflate n structura
unitii, norme de igien spitaliceasc, de cazare i alimentaie etc. Ghidul este propriu
fiecrei uniti, dar utilizeaz definiiile de caz care sunt prevzute n anexele la ordin;
- colaboreaz cu efii de secie pentru implementarea msurilor de supraveghere i control
al infeciilor nosocomiale n conformitate cu planul de aciune i ghidul propriu al
unitii;
- verific respectarea normativelor i msurilor de prevenire;
- organizeaz i particip la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficienei
activitilor derulate;

7
- particip i supravegheaz - n calitate de consultant - politica de antibiotico-terapie a
unitii i seciilor;
- supravegheaz, din punct de vedere epidemiologic, activitatea laboratorului de diagnostic
etiologic pentru infeciile suspecte sau clinic evidente;
- colaboreaz cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoaterea circulaiei
microorganismelor patogene de la nivelul seciilor i compartimentelor de activitate i a
caracteristicilor izolatelor sub aspectul antibiocinotipiilor;
- solicit i trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referin, att n
scopul obinerii unor caracteristici suplimentare, ct i n cadrul auditului extern de
calitate;
- supravegheaz i controleaz buna funcionare a procedurilor de sterilizare i meninere a
sterilitii pentru instrumentarul i materialele sanitare care sunt supuse sterilizrii;
- supravegheaz i controleaz efectuarea decontaminrii mediului de spital prin curare
chimic i dezinfecie;
- supravegheaz i controleaz activitatea blocului alimentar n aprovizionarea,
depozitarea, prepararea i distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activitii la
buctria dietetic, lactariu, biberonerie etc.;
- supravegheaz i controleaz calitatea prestaiilor efectuate la spltorie;
- supravegheaz i controleaz activitatea de ndeprtare i neutralizare a reziduurilor, cu
accent fa de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medical;
- supravegheaz i controleaz respectarea circuitelor funcionale ale unitii, circulaia
asistailor i vizitatorilor, a personalului i, dup caz, a studenilor i elevilor din
nvmntul universitar, postuniversitar sau postliceal;
- supravegheaz i controleaz respectarea n seciile medicale i paraclinice a procedurilor
profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic i tratament pentru
infeciile nosocomiale;
- supravegheaz i controleaz corectitudinea nregistrrii suspiciunilor de infecie la
asistai, derularea investigrii etiologice a sindroamelor infecioase, operativitatea
transmiterii informaiilor aferente la structura de supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale;
- rspunde prompt la informaia primit din secii i demareaz ancheta epidemiologic
pentru toate cazurile suspecte de infecie nosocomial;
- dispune, dup anunarea prealabil a directorului medical al unitii, msurile necesare
pentru limitarea difuziunii infeciei, respectiv organizeaz, dup caz, triaje
epidemiologice i investigaii paraclinice necesare;
- ntocmete i definitiveaz ancheta epidemiologic a focarului, difuzeaz informaiile
necesare privind focarul, n conformitate cu legislaia, ntreprinde msuri i activiti
pentru evitarea riscurilor identificate n focar;
- solicit colaborrile interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern conform
reglementrilor n vigoare;
- coordoneaz activitatea colectivului din subordine n toate activitile asumate de
compartimentul/serviciul sau colectivul de supraveghere i control al infeciilor
nosocomiale.
- ntocmete, pentru subordonai, fia postului i programul de activitate;
- raporteaz efilor ierarhici problemele depistate sau constatate n prevenirea i controlul
infeciilor nosocomiale, prelucreaz i difuzeaz informaiile legate de focarele de infecii

8
 interioare investigate, prezint activitatea profesional specific n faa consiliului de
conducere, a direciunii i a consiliului de administraie;

8. Atributiile asistentei responsabile cu controlul si preventia infectiilor nosocomiale

- ntocmete rapoarte cu dovezi la dispoziia managerului spitalului, n cazurile

investigare a responsabilitilor pentru infecie nosocomial.
- elaboreaza si supune spre aprobare planul anual de supraveghere si control al
infectiilor nosocomiale, ghidul de control al infectiilor nosocomiale in unitatea
sanitara;
- da dovada de profesionalism in relatiile de subordonare, coordonare si colaborare;
- respecta confidentialitatea materialelor si datelor pe care le manipuleaza;
- colecteaza, prelucreaza si tine evidenta datelor privind infectiile nosocomiale;
- participa la realizarea anchetelor epidemiologice
- colaboreaza cu asistentele sefe de sectii/compartimente pentru aplicarea optima a
precautiunilor de izolare a bolnavilor, a masurilor de antisepsie, a tehnicilor
aseptice, a masurilor de igiena si dezinfectie;
- participa la recolatarea corecta a probelor de laborator pentru controlul igienei si
dezinfectiei materialelor sanitare, suprafetelor etc.
- controleaza si verifica prin inspectie conditiile igienico-sanitare in toate sectiile si
compartimentele din spital, urmareste respectarea normelor de igiena si a
termenelor de remediere
- in absenta medicului epidemiolog, in situatii deosebite informeaza conducatorul
unitatii pentru luarea masurilor corespunzatoare
- verifica daca personalul din spital si-a efectuat examenele la angajare si periodic
- urmareste realizarea recomandarilor facute de medicul epidemiolog in spital
pentru prevenirea infectiilor nosocomiale;
- verifica colectarea, pastrarea si eliminarea corecta a deseurilor infectioase,
neinfectioase si radioactive conform normelor legale in vigoare;
- participa la activitatea antiepidemica in focarele de boli transmisibile si
toxiinfectii alimentare;
- verifica si constata calitatea factorilor de mediu, prin recolatarea probelor de
aeromicroflora din saloane, sali de operatii, etc.
- intocmeste evidentele, prelucreaza datele statistice si le comunica periodic
conform reglementarilor in vigoare
- controleaza aprovizionarea ritmica cu materiale specifice activitatii antiepidemice,
a echipamentului de lucru si de protectie si modul lor de utilizare, precum si
aplicarea corecta a masurilor dezinfectie, dezinsectie, deratizare.
- constata prin metode specifice si dispune scoaterea din consum a alimentelor care
nu corespund normelor sanitare
- controleaza aplicarea reglementarilor de prevenire si combatere a infectiilor
nosocomiale
- efectueaza instruirea personalului sanitar mediu si verifica periodic cunostintele
profesionale privind infectiile nosocomiale, conform legislatiei in vigoare
- organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate, pentru personalul
angajat in spital

9
 - respecta prevederile regulamentului intern al spitalului
- respecta normele de protectia muncii si PSI
- se preocupa in permanenta de actualizarea cunostintelor profesionale prin studiu
individual sau alte forme de educatie continua;
- respecta secretul profesional si codul de etica al asitentului medical;
- tine registrul de evidenta al infectiilor nosocomiale
- indeplineste sarcinile incredintate de medicul epidemiolog sef;

9. Atribuiile asistentei/sorei medicale responsabile de un salon:

- implementeaz practicile de ngrijire a pacienilor n vederea controlului infeciilor;
- se familiarizeaz cu practicile de prevenire a apariiei i rspndirii infeciilor i aplicarea
practicilor adecvate pe toat durata internrii pacienilor;
- menine igiena, conform politicilor spitalului i practicilor de ngrijire adecvate din salon;
- monitorizeaz tehnicile aseptice, inclusiv splarea pe mini i utilizarea izolrii;
- informeaz cu promptitudine medicul de gard n legtur cu apariia semnelor de
infecie la unul dintre pacienii aflai n ngrijirea sa;
- iniiaz izolarea pacientului i comand obinerea specimenelor de la toi pacienii care
prezint semne ale unei boli transmisibile, atunci cnd medicul nu este momentan
disponibil;
- limiteaz expunerea pacientului la infecii provenite de la vizitatori, personalul spitalului,
ali pacieni sau echipamentul utilizat pentru diagnosticare;
- menine o rezerv asigurat i adecvat de materiale pentru salonul respectiv,
medicamente i alte materiale necesare ngrijirii pacientului;
- identific infeciile nosocomiale;
- investigheaz tipul de infecie i agentul patogen, mpreun cu medicul curant;
- particip la pregtirea personalului;
- particip la investigarea epidemiilor;
asigur comunicarea cu instituiile de sntate public i cu alte autoriti, unde este
cazul.

10
B. Precauii de control al infeciilor n ngrijirea pacienilor

1. Precautii standard:

precautiunile standard recomanda purtarea manusilor pentru orice contact sigur sau
anticipat cu sangele, fluide ale corpului, lucruri contaminate, mucoase, si leziuni ale
pielii. Daca in procedura efectuata ar putea sa existe riscul de stropire sau imprastiere a
sangelui sau a altor fluide ale corpului pe fata, ar trebui sa se poarte masca si ochelari de
protectie
daca in procedura efectuata ar putea sa existe riscul de stropire sau imprastiere a sangelui
sau a altor fluide organice pe corp ar trebui sa se poarte un halat rezistent la astfel de
fluide
tot ca si echipament protector sunt considerate a fi si acoperitorile pentru incaltaminte,ce
pot fi foarte folositoare in cazul posibilitatii intrarii in contact cu o mare cantitate de
sange sau alte fluide, mai ales in salile de operatie sau in unitatile de urgenta
precautiunile specifice pentru caile aeriene au fost initiate pentru situatiile in care
infectiile sunt cunoscute sau suspectate a se transmite pe cai aeriene. Organismele
patogene de acest tip sunt eliberate in aer de catre persoana infectata prin tuse, prin
vorbire sau stranut (prin ploaie de picaturi). Picaturile se evapora in aer lasand in
suspensie microorganismele care pot fi apoi aspirate de alte persoane care intra in zona
respectiva
precautiunile specifice pentru bolile transmisibile pe cai aeriene recomanda plasarea
persoanei infectate intr-o camera de izolare si purtarea de echipament respirator protector
de catre toate persoanele care intra in camera pacientului
precautiunile referitoare la transmiterea prin ploaie de picaturi sunt folosite pentru a
proteja personalul medical cat si vizitatorii de contactul mucoaselor cu secretiile orale si
nazale ale persoanei infectate
precautiunile de contact sunt folosite pentru a impiedica transmiterea prin contact direct
sau indirect a organismelor specifice importante din punct de vedere epidemiologic .

Precauii standard pentru toi pacenii:

- splarea minilor imediat dup contactul cu material infectant

- folosirea tehnicilor fara atingere, unde este posibil
- purtarea manusilor in caz de contact cu snge, fluide organice, secreii, excreii,
mucoziti i obiecte contaminate
- splarea pe mini imediat dup ndeprtarea mnuilor
- toate obiectele ascuite manevrate cu cea mai mare atenie
- curarea imediata, dac s-a vrsat material infectant
- asigurarea c echipamentele de ngrijire a pacientului, materialele de rezerv i lenjeria
ptat cu material infectant sunt aruncate imediat, sau sunt dezinfectate nainte de
folosirea la alt pacient.
- manevrarea deeurilor ntr-o manier adecvat

11
Decontaminarea minilor

Importana minilor n transmiterea infeciilor n cadrul spitalului a fost demonstrat, i poate fi

minimalizat printro igien corespunztoare a minilor.
Condiiile optime pentru splarea minilor:
Ap curent: bazine mari, cu dispozitive anti stropire
Produse: spun sau produse antiseptice n funcie de procedura
Faciliti pentru uscarea minilor fr riscul contaminrii (prosoape de unic folosin,
dac este posibil)

Pentru dezinfectarea minilor

Dezinfectai specifici: alcool, antiseptice, i geluri emoliente, care pot fi aplicate pe
minile curate

Procedurile vor varia n funcie de riscul evaluat al pacienilor:

o ngrijire obinuit (minim)

o Splarea cu spun obinuit
o Dezinfectarea sumar igienic a minilor cu o soluie alcoolic (prin frecare)

o Curarea antiseptic (moderat) ngrijirea aseptic a pacienilor infectai

o Splarea igienic cu spun antiseptic urmrind instruciunile productorului (de
ex. 1 minut)
o Dezinfectarea sumar igienic a minilor ca mai sus

IMPORTANA
- cel mai important i uneori singurul mod de prevenire a contaminrii i diseminrii agenilor
microbieni.
CND?
- la intrarea n serviciu i la prsirea locului de munc;
- la intrarea i la ieirea din salonul de bolnavi;
- nainte i dup examinarea fiecrui bolnav; atenie bolnavii cu mare receptivitate;
- nainte i dup aplicarea unui tratament;
- nainte i dup efectuarea de investigaii i proceduri invazive;
- dup scoaterea mnuilor de protecie;
- dup scoaterea mtii folosite la locul de munc;
- nainte de prepararea i distribuirea alimentelor i a medicamentelor administrate per os;
- dup folosirea batistei;
- dup folosirea toaletei;
- dup trecerea minii prin pr;
- dup activiti administrative, gospodreti.
CUM?
- ndeprtarea bijuteriilor (inele, brri), ceasurilor;
- unghii ngrijite, tiate scurt;
- utilizare de ap curent i spun pentru splarea obinuit;
- dou spuniri consecutive;

12
- n cazuri de urgen este permis utilizarea de antiseptice ca nlocuitor al splatului, dar nu ca
rutin;
- n unele situaii splarea este completat de dezinfecia minilor
- dup manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioi i a celor cu imunodepresie sever;
- nainte i dup efectuarea tratamentelor parenterale (n abordurile vasculare i efectuarea de
puncii lombare este obligatoriu portul mnuilor), schimbarea pansamentelor (atenie mnui),
termometrizare intrarectal, clisme, toaleta lehuzei (atenie - mnui);
- dup efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dup manipularea i transportul cadavrelor;
- nainte i dup efectuarea examenelor i tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice i n
general nainte i dup orice fel de manevr care implic abordarea sau producerea unor soluii
de continuitate (atenie-mnui),
TERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE
- cu hrtie prosop;
- prosop de unic folosinta

Utilizarea echipamentului de protectie

DEFINIIE "ECHIPAMENT DE PROTECIE": bariera ntre lucrtor i sursa de infecie,

utilizat n timpul activitilor care presupun risc de infecie.
CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauiunilor universale:
MNUI
a) VOR FI UTILIZATE n urmtoarele situaii:
- anticiparea contactului minilor cu snge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice
cu urme vizibile de snge, esuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacieni care sngereaz, au plgi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;
- manipularea, dup utilizare a instrumentarului contaminat, n vederea curarii, decontaminrii.
b) FELUL MNUILOR
de unica folosinta, sterile:
examinare intern
intervenii care implic un contact cu regiuni ale corpului n mod normal sterile; uneori sunt
necesare mnui duble;
abord vascular prin puncie;
tegument pacient cu soluii de continuitate;
manipularea unor materiale potenial contaminate;
nesterile curate:
examinri curente, care implic un contact cu mucoasele, dac nu exist o recomandare
contrar;
manipularea de materiale contaminate;
curenie, ndeprtare de produse biologice contaminate;
de uz general, menaj, de cauciuc
activiti de ntreinere, care implic un contact cu snge i alte produse biologice considerate a
fi contaminate;

13
 colectare materiale contaminate, curire i decontaminare instrumentar, material moale,
suprafee contaminate.
manipularea de materiale contaminate;
curenie, ndeprtare de produse biologice
c) MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dup fiecare pacient;
- dup folosire se spal mai nti minile cu mnui, dup care acestea se ndeprteaz, prinznd
marginea primei prin exterior aruncnd-o n containerul pentru colectare i apoi prinznd-o pe
cealalt, cu mna liber prin interior, scond-o cu grij i aruncnd-o n acelai container aflat Ia
ndemn;
- dup ndeprtarea mnuilor minile se spal din nou, 10-15 secunde, chiar dac mnuile nu
prezint semne vizibile de deteriorare n timpul activitii ncheiate; mnuile de unic utilizare
nu se reutilizeaz, deci nu se cur, dezinfecteaz;
- mnuile de uz general se pot decontamina i reutiliza, dac nu prezint semne de deteriorare
(perforare, mbtrnire cauciuc, etc.)
HALATE OBINUITE
- n timpul tuturor activitilor din unitatea medicala.
ORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaz portul halatelor atunci cnd se
anticipeaz producerea de stropi, picturi, jeturi cu produse biologice potenial
contaminate, protejnd tegumentele personalului medical din:
- secii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologic, medicin legal;
- unele activiti administrative;
- servicii de urgen.
MASCA, protejeaz:
- tegumentele;
- mucoasele bucal, nazal ale personalului medical.
PROTECTOARE FACIALE, protejeaz:
- tegumentele;
- mucoasele bucal, nazal, ocular.
Tipuri de protectoare faciale:
- ochelari
- ecran protector, etc.
ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii
respiraiei artificiale.
BONETE - simple (textile), sau impermeabile
CIZME DE CAUCIUC

2. Precautii specifice

Se folosesc urmtoarele precauii pentru pacienii selectai, n afar de cele descrise mai sus:

Precauii fa de transmiterea pe calea aerului (nucleu mai mic de 5 micrometri), ex.

tuberculoz, varicela, rujeola, rubeola, gripa, etc.

14
Cerine:

- camer individual cu ventilaie adecvat, ui nhise, cel puin 6 schimburi de aer pe or

- personalul trebuie s poarte mti de mare eficacitate n ncpere
- pacientul trebuie s stea n camer

Precauii picturi (nucleu mai mic de 5 micrometri) ex. meningit bacterian, difterie, virusul
sinciial respiratoriu, etc.

Cerine:

- camer individual pentru pacient, dac se poate

- masc pentru personalul sanitar si auxiliar
- circulaie restricionat a pacientului, pacientul poart o masc chirurgical dac
prsete rezerva

Precautii de contact:

Acestea sunt necesare pentru pacienii cu infecii enterice i diaree ce nu pot fi controlate i
pentru leziuni cutanate ce nu pot fi delimitate.

- camer individual pentru pacient. De asemenea, izolarea pacienilor pe categorie de

boala daca este posibil.
- Personalul trebuie s poarte masc la intrarea n ncpere i halat la contactul cu pacientul
sau contactul cu suprafee sau materiale contaminate
- Splarea minilor nainte i dup contacul cu pacientul, i la iesirea din ncpere
- Restricionarea miscrii pacientului n afara rezervei
- Curare, dezinfectare i sterilizare adecvat a mediului i echipamentelor

Izolare strict (absolut): S. aureus rezistent la vancomicin

Acest tip de izolare este necesar ori de cte ori exist riscul de infectare cu un agent foarte
virulent sau de facur foarte deosebit, cnd sunt implicate mai multe ci de transmitere.

- camer individual, rezerv izolat

- pentru toi cei care intr n ncpere este obligatoriu s poarte masc, manui, halat,
bonet, ochelari de protecie
- splarea pe mini aseptica la intrarea i ieirea din ncpere
- incinerarea acelor, seringilor
- dezinfectarea instrumentelor medicale
- incinerarea excreiilor, fluidelor corporale, secreiilor nazofaringiene
- dezinfectarea lenjeriei
- restricionarea accesului vizitatorilor i personalului
- dezinfectare zilnic i terminal la sfritul ederii
- folosirea de echipamente de unic folosin
- transportul i gestionarea adecvat a probelor prelevate de la pacieni

15
 FI DE MONITORIZARE A PRECAUIILOR TIP CONTACT adaptat dup [1]
Unitate medical/Departament: _________________
Ziua: ______________ Data:_______________
Iniierea monitorizrii: Ora: _____ AM/PM pn la ____ AM/PM; De ctre cine _________________
Tipul de personal medical
nregistrare
1 = Medic
2 = Student Da
3 = Asistent medical Nu
4 = Infirmier Neaplicabil
5 = Terapeut respirator
6 = Personal responsabil de transport
7 = Personal responsabil de curenie
8 = Dietetician
Tipul de personal medical
Compliana la precauii
Luarea halatului la intrarea n salon
Luarea mnuilor la intrarea n salon
nlturarea halatului la ieirea din salon
nlturarea mnuilor la ieirea din salon
Efectuarea igienei minilor dup
ndeprtarea mnuilor

1. APIC. Guide to the Elimination of Methicillin-Resistant

Staphylococcus aureus (MRSA) Transmission in Hospital Settings,
2nd Edition, Washington, 2010, disponibil pe
http://www.apic.org/Resource_/ EliminationGuideForm/631fcd91-
8773-4067-9f85-ab2a5b157eab/File/ MRSA-elimination-guide-
2010.pdf

16
 Anexa 1. PRECAUII STANDARD

RECOMANDRI

SPLAREA I/SAU ANTISEPSIA - dup scoaterea mnuilor, ntre 2 pacieni, 2 activiti

MINILOR

PORTUL MNUILOR - cnd exist riscul contactului cu snge sau alte produse biologice, cu mucoasele i tegumentele
lezate ale pacientului
- cnd exist pericolul unor accidente percutane
- cnd se manipuleaz instrumentar contaminat cu produse biologice, lenjerie, material neptor
i
- atunci cnd exist leziuni tegumentare la nivelul minilor personalului medical

PORTUL OCHELARILOR - se folosesc atunci cnd exist riscul aerosolizrii diferitelor produse
MTILOR, ETC biologice: manipularea lenjeriei i materialelor murdare

MATERIAL CONTAMINAT - pentru materialele de unic folosin: nu se recapiioneaz acele, depunerea dup utilizare ntr-o
cutie cu perei duri, ce nu permite scoaterea ulterioar a materialelor
- pentru materialele reutilizabile: manipularea cu precauie maxim a instrumentarului tios/neptor
contaminat cu snge sau produse biologice
- nainte de reutilizare trebuie verificat sterilizarea/dezinfecia instrumentarului

SUPRAFEE CONTAMINATE - curirea i decontaminarea cu soluii dezinfectante adecvate

TRANSPORTUL PROBELOR - transportul se realizeaz ntr-un ambalaj nchis, etans
BIOLOGICE, LENJERIEI I
MATERIALULUI CONTAMINAT
N CAZ DE CONTACT CU - dup inoculare percutan splare abundent, antisepsie
SNGE SAU ALTE LICHIDE - dup contact mucos splare abundent
BIOLOGICE - anunarea medicului responsabil cu sntatea personalului i compartimentul SPCIN

17
 Anexa 2. PRECAUII SUPLIMENTARE N FUNCIE DE CALEA DE TRANSMITERE

PRECAUII PRECAUII PRECAUII

TIP AERIAN TIP PICTUR TIP CONTACT

IGIENA MINILOR STANDARD STANDARD CU ANTISEPTIC

SALON INDIVIDUAL + + (SAU IMPREUN + (SAU IMPREUN

CU PACIENI CU CU PACIENI CU
PATOLOGIE SIMILAR) PATOLOGIE SIMILAR)

MASC, OCHELARI + + STANDARD

MNUI STANDARD STANDARD NAINTEA INTRRII

N SALON

MATERIAL I STANDARD STANDARD STANDARD

LENJERIE

HALAT STANDARD STANDARD CONTACT CU PACIENTUL

SAU MEDIUL

TRANSPORTUL PAC. LIMITAT LIMITAT LIMITAT

18
3 .Microorganisme rezistente la antibiotice

Apariia tot mai frecvent a microorganismelor rezistente la antibiotice (i.e. S. aureus rezistent la
meticilin sau enterococoul rezistent la vancomicin - VRE) reprezint o precupare major a
lumii medicale. Raspandirea tulpinilor multirezistente de S. aureus i VRE se face de obicei prin
transportul pe minile personalului sanitar.

Cerine pentru pervenirea extinderii MRSA:

- reducerea la minim a transferului pacienilor dintr-un salon n altul

- detectarea timpurie a cazurilor, mai ales dac au fost transferate de la alt spital, trebuie s
se ia nc onsiderare screening-ul pacienilor cu risc ridicat
- izolarea pacienilor infectai sau colonizai ntr-un singur salon, unitate de izolare sau
cohortarea ntr-un salon mai mare
- splarea pe mini de ctre personal dup contactul cu pacienii infectai sau colonizai, cu
ajutorul unei soluii antiseptice de splare
- folosirea manuilor pentru manevrarea materialelor contaminate cu MRSA, sau la
contactul cu pacienii infectai sau colonizai
- purtarea halatului sau orului, manevrarea materialelor contaminate cu MRSA, sau la
contactul cu pacienii infectai sau colonizai
- posibilitatea de tratament a purttorilor nazali
- posibilitatea de splare sau mbiere a bolnavilor sau purttorilor cu o substan de
curare antiseptic
- manevrarea i depozitarea n condiii de atenie sporit a dispozitivelor medicale,
lenjeriei, deeurilor, etc.
- elaborarea de proceduri n care s se specifice momentul cnd pot fi luate msuri de
ntrerupere a izolrii

Proceduri:

- tehnica spalarii pe maini

- tehnica punctiei venoase

- tehnica tratamentelor injectabile

19
C. NORME privind structura functionala a compartimentelor si serviciilor
din spital (CONFORM ORD. 914)

Organizarea sectiilor medicale

Sectia medicala de spitalizare
ART. 1
Sectiile medicale de spitalizare asigura cazarea si ingrijirea curenta a bolnavilor pe perioada
internarii in spital. Indiferent de profilul medical, sectiile de spitalizare au o structura functionala
asemanatoare, cu exceptia celei de pediatrie (compartimentele pentru prematuri, sugari si copii
mici) si a celei de obstetrica-ginecologie (compartimentul obstetrica fiziologica si nou-nascuti).
ART. 2
Sectia medicala de spitalizare va fi amplasata de preferinta pe un singur nivel. Se accepta
amplasarea pe doua niveluri a sectiilor mari, care au in componenta compartimente relativ
autonome.
ART. 3
In componenta unei sectii medicale de spitalizare intra urmatoarele categorii de spatii:
a) saloanele pacientilor si dotarile sanitare aferente;
b) incaperi pentru asistenta medicala;
c) incaperi pentru deservirea pacientilor;
d) camera de garda cu grup sanitar si dus;
e) diverse spatii pentru activitatile gospodaresti ale sectiei.
ART. 4
In spitalele clinice pot fi amenajate spatii suplimentare, destinate activitatilor didactice
(studentilor si cursantilor care isi desfasoara practica medicala sau specializarea la patul
bolnavului).
ART. 5
Salonul pentru pacienti adulti se va conforma urmatoarelor cerinte:
a) capacitate maxima de 6 paturi in saloane curente si maximum doua paturi in rezerve;
b) arie utila minima de 7 mp/pat in saloane curente, 8 mp/pat in rezerva;
c) cubaj de 20 mc/pat de aer, in caz de ventilatie naturala.
ART. 6
(1) Dotarea minima sanitara aferenta salonului va include:
a) la saloanele cu 1-2 paturi: grup sanitar propriu/comun (dus, WC, lavoar);
b) la saloanele cu 3-4 paturi: grup sanitar propriu, comun la doua saloane (dus, WC,
lavoar);
c) la saloanele cu 5-6 paturi: grup sanitar propriu (WC, lavoar);
d) un dus la 15 asistati cand saloanele nu sunt prevazute cu dusuri. Salile de dusuri pot fi
grupate pe unitati de ingrijir
(2) Pentru grupa de varsta 3-6 ani, sectia pediatrie, se prevad grupuri sanitare comune.
ART. 7
Urmatoarele dotari minime sunt obligatorii in salon:
a) priza de oxigen la doua paturi;
b) corp de iluminat, priza si sonerie la fiecare pat;
c) pat si noptiera cu dulap la fiecare pat;
d) o masa cu scaune la fiecare salon.

20
ART. 8
(1) Orientarea ferestrelor salonului ventilat natural va fi dupa cum urmeaza:
a) favorabila sau acceptabila: sud-est, sud, nord-vest;
b) se va evita orientarea ferestrelor spre nord si nord-est (vanturi dominante reci);
c) se poate accepta orientarea spre vest si sud-vest, in cazul asigurarii unei protectii
corespunzatoare a ferestrelor fata de excesul de insorire.
(2) Conditionarile privind orientarea ferestrelor nu mai sunt imperative la sectiile de spitalizare
de bolnavi acuti (durata mica de spitalizare: 10-12 zile) si la saloanele la care se face tratarea
aerului (climatizare).
ART. 9
(1) La amenajarea salonului se vor avea in vedere si urmatoarele criterii:
a) paturile vor fi asezate paralel cu frontul ferestrei si vor fi accesibile pe ambele laturi
lungi;
b) distanta dintre doua paturi nu va fi mai mica de 0,70 m;
c) distanta dintre pat si peretele exterior va fi de cel putin 0,80 m;
d) distanta dintre pat si peretele paralel pe care se afla lavoarul va fi de minimum 1,30 m.
(2) Pentru cel putin un pat dintr-un salon, circulatia libera aferenta va permite stationarea si
deplasarea in carucior pentru persoanele cu handicap.
ART. 10
In mod curent pentru activitati medicale din sectie se vor prevedea urmatoarele spatii:
a) sali pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafata de 16-18 mp;
b) cabinete de consultatii, fiecare cabinet cu suprafata de 12-14 mp, amplasate numai la
intrarea in sectie;
c) spatii de lucru pentru asistenti medicali (oficiu medical), cu posturi de supraveghere a
bolnavilor (monitorizare, daca este cazul), cu anexe pentru depozitarea instrumentarului si
medicamentelor;
d) incaperi pentru conducerea medicala a sectiei: medic-sef, asistent-sef, raport de garda,
secretariat;
e) grupuri sanitare si vestiare pentru personal;
f) pentru unele dintre profilurile medicale, in cadrul sectiei se mai pot prevedea si alte
spatii pentru activitati medicale: camere pentru investigatii, tratamente speciale, sali de
interventie chirurgicala cu anexele respective si alte dotari in functie de specificul
specialitatii.
ART. 11
Incaperile necesare pentru deservirea pacientilor din componenta sectiei:
a) oficiul alimentar cu anexele sale si sala de mese;
b) camera pentru activitati de zi si primirea vizitatorilor, in functie de spatiile disponibile;
c) camera de baie (dupa caz si grupul de dusuri, daca sunt solutionate centralizat).
ART. 12
Obligatoriu, in componenta sectiei vor intra urmatoarele spatii pentru activitatile gospodaresti:
a) camera de spalare-sterilizare a plostilor si a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-
30 de paturi;
b) spatiu de colectare a rufelor murdare si boxa de curatenie;
c) depozit de lenjerie curata.

21
ART. 13
(1) In fiecare sectie de spitalizare se desemneaza o subzona septica care la nevoie sa
permita izolarea si cohortarea pacientilor contagiosi si dependenti de echipamentele sectiei
sau imunodeficienti, cu respectarea precautiilor de izolare.
(2) La spitalele clinice se recomanda diferentierea pe circulatie separata a zonei spatiilor
destinate invatamantului si conducerii medicale a sectiei de zona saloanelor pentru bolnavi.
ART. 14
(1) Sectiile medicale pot fi organizate in sistemul unitatilor de ingrijire.
(2) O sectie de spital poate cuprinde 2-4 unitati de ingrijire, din care cel putin una va fi
destinata izolarii pacientilor cu risc septic.
(3) Unitatea de ingrijire include o grupare de saloane si/sau de rezerve pentru bolnavi, cu un
numar constant de paturi, pentru care asistenta medicala este acordata de o echipa compusa din
5-6 asistenti medicali, 2-3 ingrijitoare, repartizate pe ture, echipa fiind coordonata de un medic.
In functie de profilul medical al spitalului, capacitatea unei unitati de ingrijire poate varia intre
20 si 35 de paturi.
ART. 15
In sistemul de organizare a sectiilor pe unitati de ingrijire, anexele medicale si gospodaresti ale
sectiei vor fi repartizate pe unitati de ingrijire (cate un cabinet medical, o sala de tratamente-
pansamente, un post pentru asistenti medicali, un spatiu de igienizare, o camera de zi etc.),
ramanand comune spatiile conducerii sectiei, oficiul alimentar, 1-2 incaperi destinate
investigatiilor si tratamentelor speciale.

Organizarea sectiei de pediatrie

ART. 16
(1) Ingrijirea pacientilor copii se face obligatoriu in compartimente distincte in functie de
varsta: grupa sugari si copii de 1-3 ani, grupa copii prescolari (3-6 ani) si grupa copii scolari (6-
14 ani).
(2) Compartimentul destinat unei grupe de varsta constituie o unitate de ingrijire relativ
autonoma, in cadrul careia pe langa spatiile de spitalizare, conformate dupa specificul varstei, se
mai prevad:
a) o parte din spatiile de asistenta medicala (cele de supraveghere si tratament specific);
b) o parte din spatiile de deservire a bolnavilor (individualizate dupa varsta pacientilor);
c) un spatiu de curatenie.
ART. 17
(1) Compartimentul pentru copii scolari va fi organizat in mod asemanator cu unitatea de
ingrijire pentru bolnavii adulti, astfel incat saloanele, cu grupurile sanitare aferente (separate pe
sexe), vor fi identic conformate, dimensionate si mobilate si vor fi prevazute cu anexe medicale
si gospodaresti.
(2) In cadrul compartimentului va fi desemnat un sector septic incluzand 1-2 saloane sau
rezerve (fiecare cu grup sanitar propriu) care sa permita izolarea si cohortarea pacientilor.
(3) In plus, compartimentele pentru copii scolari vor fi dotate cu o camera de zi, care se va
amenaja pentru activitati scolare.
ART. 18
(1) Compartimentul pentru copii prescolari (3-6 ani) va cuprinde sistemul de cazare, care va fi
adaptat varstei, in grupari de 3-4 saloane de 2-4 copii, prevazute cu grup sanitar comun sau
separat pe sexe, carora li se afecteaza un post de supraveghere pentru asistenti medicali.

22
 (2) In cadrul compartimentului, 1-2 saloane (cu grupuri sanitare distincte) se vor specializa
pentru cazurile care necesita izolare si cohortare epidemiologica.
(3) In amenajarea saloanelor pentru aceasta grupa de varsta se va tine seama de urmatoarele
criterii:
a) suprafata utila/pat in salon va fi de minimum 6 mp;
b) peretele salonului orientat spre postul asistentului medical va fi partial vitrat securizat;
c) dimensiunile mobilierului si ale obiectelor sanitare vor fi adaptate varstei.
(4) In cadrul compartimentului se vor mai prevedea: o camera de tratamente-pansamente
proprie, un spatiu de lucru pentru personalul mediu (oficiu) si un numar de rezerve pentru copiii
care se interneaza cu mamele.
(5) Daca marimea compartimentului o justifica, se poate amenaja un spatiu de joaca pentru
copiii necontagiosi.
ART. 19
Compartimentul pentru sugari si copii de 1-3 ani va fi organizat astfel:
a) se va organiza in sistemul nucleelor cu 2-3 camere (compartimentate in boxe) de 4-6 paturi,
prevazute cu un grup sanitar de igienizare si grupate la un post de supraveghere al asistentilor
medicali;
b) unul din nuclee va fi destinat cazurilor care necesita izolare si cohortare epidemiologica;
c) suprafata utila/pat in camera va fi de 4-5 mp;
d) toti peretii vor fi vitrati in partea superioara, pentru control vizual;
e) in fiecare camera se va prevedea o cada cu dus de mana pentru imbaiere;
f) pentru copiii care se interneaza cu mamele se prevad rezerve avand dotari sanitare
specializate pentru mama si pentru copil;
g) se accepta amplasarea in afara compartimentului, dar in cadrul sectiei, a unor saloane pentru
mamele care isi alapteaza copiii.
ART. 20
Compartimentul pentru sugari si copii mici (0-3 ani) va fi izolat pe un circuit distinct de restul
grupelor de varsta, va avea anexe medicale si gospodaresti proprii, iar accesul dinspre exterior va
fi solutionat in sistem filtru.
ART. 21
In cadrul sectiei de pediatrie se mai amplaseaza urmatoarele categorii de spatii pentru asistenta
medicala:
a) unitate specializata (nucleu) de terapie intensiva, cu configuratia prevazuta la art. 27;
b) unitate specializata pentru ingrijirea prematurilor (dupa caz), avand in componenta saloane
separate pentru cazurile cu potential septic si pentru cele fara potential septic;
c) incaperi pentru consultatii, investigatii si tratamente speciale;
d) cabinete pentru medici si anexe pentru personalul medical auxiliar;
e) spatii pentru conducerea sectiei (dupa caz).
ART. 22
(1) Pentru hranirea sugarilor si a copiilor de 1-3 ani, in sectiile de pediatrie se amenajeaza o
bucatarie specializata ("biberonerie" sau "bucatarie de lapte"), organizata si conformata adecvat
capacitatii sectiei.
(2) Spatiile componente ale bucatariei de lapte se dimensioneaza tinand seama de
echipamente; alcatuirea lor urmareste fluxul tehnologic:
a) primirea, spalarea si sterilizarea biberoanelor, canitelor, linguritelor;
b) prepararea alimentelor: paste, piureuri, lichide dietetice, lapte;

23
 c) umplerea biberoanelor, racirea, distributia acestora;
d) anexe pentru depozitare;
e) camera asistentei dieteticiene.
(3) Biberoneria va avea dotarile sanitare specifice activitatilor desfasurate (autoclava,
chiuveta, frigider, aragaz, masa destinata biberoanelor murdare, masa destinata biberoanelor
sterile, casolete de transport etc.).
Serviciul de primire-internare a bolnavilor
ART. 27
Acest serviciu se organizeaza ca serviciu unic pe spital si are rolul de a asigura:
a) efectuarea formelor de internare;
b) examinarea medicala si trierea epidemiologica a bolnavilor pentru internare;
c) prelucrarea sanitara a bolnavilor in functie de starea lor fizica; si
d) echiparea bolnavilor in imbracamintea de spital.
ART. 28
Amplasarea serviciului de primire-internare se face in legatura directa cu accesul principal in
spital, servicul de urgenta si, dupa caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renala,
chimioterapie, intreruperi de sarcina.
ART. 29
Componentele functionale ale serviciului de primire-internare sunt:
a) unitatea de intocmire a documentelor medicale de internare;
b) compartimentul de examinari medicale, care include cabinete de consultatie specializate;
c) unitatea de igienizare sanitara;
d) unitatea de gestiune a hainelor si efectelor de spital;
e) unitatea de externare.
ART. 30
Unitatea de intocmire a documentelor medicale de internare cuprinde in structura:
a) spatiul de asteptare prevazut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienti adulti si
pacienti copii;
b) 2-3 birouri conexate intre ele si prevazute cu amenajari pentru relatia cu publicul (ghisee
sau tejghea cu boxe).
ART. 31
(1) Compartimentul de examinari medicale cuprinde cabinetele de consultatie, specializate
dupa profiluri medicale, cu spatiile de asteptare si grupurile sanitare aferente.
(2) In spitalele generale este obligatoriu cel putin cate un cabinet medical pentru urmatoarele
profiluri medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie si adulti.
ART. 32
(1) Necesarul de cabinete pentru spitalele generale mari si spitalele de specialitate se
determina in functie de capacitatea sectiilor carora li se adreseaza.
(2) Pentru specialitatea pediatrie, numarul de cabinete nu va fi mai mic de:
a) pana la 150 de paturi: 1 cabinet;
b) peste 150 de paturi: 2 cabinete;
c) peste 300 de paturi: 3 cabinete.
(1) Spatiul de asteptare pentru pediatrie:
a) va fi separat de spatiul de asteptare pentru adulti;
b) va fi prevazut cu urmatoarele amenajari:
- filtru de triaj epidemiologic;

24
 - boxa de izolare destinata pacientilor copii depistati cu afectiuni contagioase - fiecare boxa de
izolare va avea grup sanitar propriu si acces direct in exteriorul spitalului.
ART. 34
Unitatea de igienizare sanitara:
1. va cuprinde filtre de prelucrare sanitara cu grupuri sanitare aferente (prevazute cu dus sau
baie, dupa caz), separate pe sexe si pe cele trei categorii de pacienti: copii,
parturiente/ginecopate, adulti;
2. la pediatrie spatiul de igienizare se compartimenteaza: pentru grupa 0-2 ani si pentru grupa
2-14 ani, accesul facandu-se direct din cabinetele de consultatii;
3. in filtrele de igienizare se prevad boxe pentru lenjerie si efecte curate de spital.
ART. 35
(1) Pastrarea hainelor bolnavilor pe perioada internarii se face intr-un depozit de efecte
compartimentat, bine ventilat, legat direct de spatiile de igienizare, dar si de unitatea de
externare.
(2) Depozitul de efecte va avea dotarile corespunzatoare.
Unitatea de externare
ART. 36
(1) Unitatea de externare se compune dintr-un spatiu prevazut cu boxe de imbracare, separate
pe sexe si distincte pentru copii si nou-nascuti.
(2) Daca externarea se face centralizat, unitatea se amplaseaza in afara circuitului de internare,
dar in legatura cu depozitul de haine de oras si cu biroul de intocmire a documentelor de
spitalizare.

Compartimentul de spitalizare de o zi
ART. 39
Compartimentul de spitalizare de o zi:
a) se organizeaz n spitale mijlocii i mari, pentru o capacitate de 2-3% din numrul de paturi
al spitalului, dar minim pentru 12 paturi;
b) n cadrul compartimentului, dup caz, se pot amplasa distinct i uniti de epurare renal, de
ntreruperi de sarcin, chimioterapie;
c) se amplaseaz n apropierea accesului principal, n legtur cu serviciul ambulatoriu, cu
serviciul de urgen i cu circuitele principale care fac legtura cu serviciile tehnico-medicale.
ART. 40
n compartimentul de spitalizare de o zi:
a) cazarea pacienilor n compartiment se face n saloane de 2-3 paturi i rezerve;
b) aferent acestor saloane se prevd:
- cabinet de consultaii i tratamente (eventual sal de mici intervenii);
- post de lucru pentru asisteni medicali;
- mic oficiu alimentar;
- grupuri sanitare;
- boxe de lenjerie i de curenie etc.
Sectorul ambulatoriu
ART. 41
Sectorul ambulatoriu propriu spitalului acord servicii medicale, n specialitile pe care este
profilat, pentru pacieni a cror condiie nu impune sau nu mai impune internarea.
ART. 42
n structura funcional a ambulatorului de spital se amenajeaz:

25
 a) cabinete de consultaie (n specialiti din profilul spitalului i n specialiti conexe cu
acestea);
b) camere pentru pansamente i tratamente curente;
c) spaii de ateptare aferente cabinetelor;
d) birou de programare i eviden a pacienilor;
e) trus pentru medicamente specifice (dup caz);
f) anexe pentru personalul medical;
g) grupuri sanitare i box pentru curenie.
ART. 43
(1) Dimensiunea pentru cabinetele de consultaie sau camerele de tratamente curente este
cuprins ntre 16 i 24 mp i va fi difereniat dup activitile specifice.
(2) Numrul de cabinete i anexele acestora sunt determinate de numrul de consultaii ce se
preconizeaz a se acorda pentru fiecare specialitate.
(3) Pentru dimensionarea spaiilor de ateptare se ia n calcul ncrcarea la orele de vrf,
considernd o arie util de 1,00-1,50 mp/pacient adult i, respectiv, 1,50-2,00 mp/pacient copil
cu un nsoitor.
(4) Spaiile de ateptare i grupurile sanitare pentru copii se izoleaz de cele ale adulilor.
ART. 44
Sectorul ambulatoriu poate fi accesibil dup cum urmeaz:
a) direct din exterior, situaie n care va fi dotat cu anexe specifice (garderob, punct de
informaii i control acces, cabine telefonice);
b) din holul intrrii principale a spitalului, caz n care pacienii vor beneficia de toate serviciile
i anexele prevzute pentru vizitatori i nsoitori.
ART. 45
Amplasarea sectorului ambulatoriu n cadrul spitalului va permite legturi uor accesibile cu
serviciile de investigaii-explorri i tratamente, precum i cu compartimentul de spitalizare de o
zi.

Blocul operator
ART. 46
Blocul operator grupeaz toate slile de operaii necesare diverselor specialiti (profiluri)
medicale. n spitalele generale, profilurile medicale care utilizeaz blocul operator sunt: chirurgia
general, ortopedia, traumatologia i arii, cardiologia, gastroenterologia, urologia, obstetrica,
ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria, oncologia i serviciul de urgen.
ART. 47
n funcie de numrul de paturi chirurgicale i innd seama de specificul activitilor
medicale, pentru unele secii (compartimente) se pot prevedea sli de operaii proprii n afara
blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secia de obstetric-ginecologie, secia de
oftalmologie, secia de ORL, compartimentul de ari, serviciul de urgen.
ART. 48
Dimensionarea blocului operator, respectiv determinarea numrului necesar de sli de
operaie, se face prin raportare la numrul de paturi din seciile i compartimentele cu profil
chirurgical care l utilizeaz:
a) o sal de operaie pentru 30-35 de paturi chirurgicale;
b) o sal de operaie pentru 25 de paturi pentru specialiti chirurgicale (transplant, ari).
ART. 49

26
 n funcie de mrimea i structura medical a spitalului, blocul operator centralizat poate grupa
2-10 sli de operaie.
ART. 50
La proiectarea/amenajarea blocurilor operatorii se vor lua n considerare urmtoarele
recomandri:
a) pentru spitalele mici i mijlocii se recomand gruparea slilor de operaie ntr-un singur
bloc operator;
b) n spitalele mari i foarte mari, mai ales n cele multiprofilate, se recomand amenajarea de
2-3 blocuri operatorii distincte i specializate, amplasate mai aproape de seciile respective de
spitalizare.
ART. 51
(1) Blocul operator poate fi sectorizat, chiar i n spitalele de mrime mijlocie, prin separarea
n bloc septic i bloc aseptic, cu tratare difereniat a slilor de operaie i a anexelor medicale n
ceea ce privete msurile de asepsie.
(2) n cazul blocurilor operatorii cu o singur sal de operaie, se vor aplica prescripiile
normelor Ministerului Sntii Publice privind ordinea de efectuare a operaiilor septice i,
respectiv, aseptice.
ART. 52
Amenajarea spaial-funcional pentru blocurile operatorii difer dup mrimea acestora. Sunt
considerate blocuri operatorii mici cele cu 2-4 sli de operaie, iar blocuri operatorii mari cele cu
mai mult de 6 sli de operaie.
ART. 53
Un bloc operator mic se compune din urmtoarele categorii de spaii:
a) spaii medicale: 2-4 sli de operaie cu anexele aferente:
- spltor-filtru pentru chirurgi;
- spltor pentru instrumente, prevzut cu ghieu pentru transferul instrumentelor murdare;
- spaiu de pregtire a bolnavului;
- spaiu de pregtire a materialelor (dup caz);
- spaiu pentru trezirea pacienilor (comun sau compartimentat n boxe);
- camer de odihn pentru medici;
- camer de lucru pentru asisteni medicali;
- laborator pentru determinri de urgen;
- sal de aplicare a protezelor gipsate, cu anexe pentru pregtirea feelor (dup caz);
- camer de protocol operator;
- camer pentru medici anesteziti;
b) spaii gospodreti:
- box pentru depozitarea materialelor sterile i farmaceutice;
- depozit de aparate;
- spaiu de depozitare a trgilor i crucioarelor;
- box pentru curenie i colectare - evacuarea obiectelor murdare (rufe, deeuri);
c) spaii de control i filtrare a acceselor:
- filtru pentru bolnavi (eventual cu sistem de transbordare pentru targ);
- filtru pentru personalul medical (separat pe sexe), cuprinznd vestiar i grup sanitar cu du;
- dispecerat - programare (dup caz).
ART. 54
(1) Anexele vor fi individualizate pentru fiecare sal de operaie.

27
 (2) Amenajarea de anexe comune la dou sli de operaie se va putea face numai n cazul n
care cel puin o sal a blocului operator dispune de anexe individualizate.
ART. 55
Spaiile tehnice pentru instalaiile aferente blocului operator:
a) vor fi amplasate n afara blocului operator, dar n imediata vecintate a acestuia;
b) vor cuprinde urmtoarele:
- staie de preparare a apei sterile pentru splare chirurgical;
- staie de preparare a gazului de narcoz;
- staie de acumulatori i camer tablou electric;
- central de ventilaie i tratare a aerului (dup caz).
ART. 56
Dispunerea spaiilor i organizarea circuitelor n interiorul blocului operator se vor face pe
principiul zonrii dup cerinele de asepsie, trecerea fcndu-se gradat dinspre spaiile "neutre"
(condiii igienico-sanitare obinuite pentru sectorul sanitar), prin cele "curate" (cu condiionri
igienice speciale), la cele aseptice:
a) zona filtrelor de acces i zona funciunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct de
transfuzii, laborator pentru determinri de urgen etc.) fac parte din zona "neutr";
b) zona "curat" cuprinde camera de pregtire preoperatorie a bolnavilor, camera de trezire a
bolnavilor, spaiul de lucru al asistenilor medicali, camera de odihn pentru medici, camera de
gipsare etc.;
c) zona aseptic cuprinde sala de operaie i spaiul de splare i echipare steril a echipei
operatorii.
ART. 57
n blocurile operatorii mari se accept cuprinderea unei staii de sterilizare proprii, distinct de
staia central de sterilizare care deservete restul serviciilor din spital.
ART. 58
Blocurile operatorii mari pot fi dotate i cu alte spaii, dup cum urmeaz:
a) camer de dezinfecie a aparaturii medicale mobile;
b) punct farmaceutic;
c) bnci de esuturi;
d) post de lucru pentru medici i personal mediu anestezie;
e) mic oficiu pentru ceai, cafea, legat de zona de odihn a personalului medical etc.
ART. 59
(1) Dimensionarea diverselor spaii specifice este determinat de tipul de intervenii
chirurgicale, mrimea echipelor operatorii, mrimea blocului operator, nivelul de echipare cu
aparatur, soluia general de conformare a blocului operator, dup cum urmeaz:
a) pentru sala de operaie dimensiunile minime variaz de la 30 mp la 40 mp arie util;
b) pentru celelalte spaii medicale, aria util nu va fi mai mic de:
- 12 mp - sal de splare i mbrcare pentru chirurgi, pentru o sal;
- 18 mp - sal de splare i mbrcare pentru chirurgi, comun la dou sli;
- 10 mp - sal de splare a instrumentelor;
- 12 mp - un post de pregtire preoperatorie;
- 10 mp - un post de trezire postoperatorie;
- 25 mp - sal de gipsare.
(2) nlimea liber a slii de operaie va fi de 3,2 m.
(3) Uile slilor de operaii vor avea limea de minimum 1,20 m.

28
 ART. 60
Blocul operator va avea:
a) legtur direct cu serviciul de anestezie - terapie intensiv i sterilizare central (dac nu
are sterilizare proprie);
b) asigurate legturi uoare cu: blocul de nateri (cnd acesta nu are sal proprie de operaii
cezariene), serviciul de roentgendiagnostic, serviciul de urgen, laboratorul de anatomie
patologic (pentru examene extemporanee) i seciile de spitalizare.

Serviciul de anestezie - terapie intensiv (ATI)

ART. 61
(1) Serviciul ATI centralizeaz toate cazurile medicale grave, care necesit supraveghere
continu i ngrijire intensiv 24 de ore din 24.
(2) Asistena medical se asigur de un personal nalt calificat, cu ajutorul unei aparaturi
medicale specializate (pentru compensarea i monitorizarea funciilor vitale ale organismului
bolnavilor).
ART. 62
Mrimea serviciului (numrul de paturi) variaz n funcie de capacitatea i profilul spitalului,
astfel:
a) serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum i cele pentru spitalele de specialitate se zoneaz
n sector septic, respectiv n sector aseptic;
b) serviciile ATI mari, n spitalele multiprofilate, se organizeaz pe sectoare (uniti) distincte,
dup profilul medical sau dup gravitatea cazurilor, prevzndu-se i un compartiment amenajat
corespunztor, destinat cazurilor septice.
ART. 63
Pentru unele profiluri medicale, dac particularitile procedurilor medicale i/sau numrul de
paturi aferent o justific, se pot organiza compartimente de terapie intensiv specializate,
distincte de unitatea central, amplasate n seciile medicale respective (sunt vizate mai ales
urmtoarele specialiti: cardiologie i boli vasculare, pediatrie, ari i traumatologie, transplant
de organe).
ART. 64
Spaiile componente ale serviciului ATI sunt urmtoarele:
a) unitile de ngrijire - saloane sau nuclee cu spaii aferente pentru: postul de supraveghere
(direct i/sau monitorizat), grupul de igienizare, depozite diverse;
b) camera de lucru pentru asistente, cuplat cu staia central de monitorizare i semnalizare;
c) cabinete pentru medici anesteziti, cu grup sanitar;
d) sal de mici intervenii i tratamente speciale, cu anexele ei (n cazul serviciilor ATI mari);
e) depozite pentru aparatur, instrumentar, produse farmaceutice;
f) mic laborator pentru determinri de urgen (se poate utiliza n comun cu blocul operator);
g) boxa pentru lenjerie curat;
h) spaiu sanitar pentru prelucrarea i igienizarea obiectelor de inventar, cu box pentru
colectarea obiectelor murdare (rufe, deeuri);
i) vestiar-filtru pentru personalul medical, prevzut cu grup sanitar i du;
j) filtru de acces pentru pacieni i materiale, cuplat cu un spaiu (vestiar) pentru echiparea n
vestimentaie de protecie a persoanelor strine serviciului (aparintori sau alt personal medical
dect al seciei).
ART. 65

29
 Circuitul interior al persoanelor este de tip nchis pe considerente de asepsie, dar i pentru
izolare fa de perturbri externe (agitaie, zgomot, vizite inoportune).
ART. 66
(1) Unitatea (nucleul) de ngrijire intensiv se conformeaz i se dimensioneaz n raport de
cazuistica proprie spitalului, respectiv de numrul de paturi afectat unei echipe de ngrijire.
(2) Capacitatea optim cuprinde 5-6 paturi aferente unui post de supraveghere.
(3) Capacitatea maxim cuprinde:
a) 8 paturi (la mai multe paturi aferente unui post de supraveghere, ngrijirea nu se mai
consider intensiv);
b) arie util minim/pat: 12 mp;
c) arie util minim/post de supraveghere: ntre 12 mp i 15 mp;
d) dotare sanitar aferent: grup sanitar cu closet, lavoar i "ploscar".
ART. 67
(1) Modul optim de alctuire a unei uniti de ngrijire este de tip nucleu cu camere
(compartimente) de 1-2 paturi, grupate n jurul postului de supraveghere al echipei de ngrijire,
prevzut cu perei vitrai i goluri de trecere spre acesta.
(2) Sistemul de spitalizare n saloane mari de 5-7 paturi, cu paturile izolabile prin perdele sau
panouri uoare, este nerecomandat, fiind mai puin igienic.
(3) Indiferent de soluia tipologic aplicat, fiecare unitate de ngrijire din ATI va avea cel
puin o rezerv de un pat cu grup sanitar pentru cazurile care necesit izolare epidemiologic
sever.
ART. 68
(1) n mod curent, mai ales la spitalele mici i mijlocii, serviciul ATI se amplaseaz n
imediata vecintate a blocului operator, pe acelai nivel cu acesta.
(2) Serviciul ATI se poate amplasa i la nivel superior sau inferior fa de blocul operator (la
spitalele mari i foarte mari), cu condiia realizrii unei legturi directe, prin scar i ascensor.
Serviciul de sterilizare central
ART. 69
n spitale activitile de sterilizare se centralizeaz cu precdere n cadrul serviciului de
sterilizare central, cu urmtoarele excepii obligatorii:
a) sticlria i materialele de laborator se sterilizeaz n interiorul laboratorului;
b) produsele farmaceutice injectabile se sterilizeaz n cadrul farmaciei;
c) biberoanele i alt inventar mrunt legat de alimentaia sugarului se sterilizeaz n
compartimentul biberonerie al seciei de pediatrie.
ART. 70
(1) Serviciul central de sterilizare va avea circuit nchis pentru persoane, cu acces unic dinspre
circulaiile generale ale spitalului.
(2) n cazul n care serviciul central de sterilizare se alipete blocului operator, mai poate avea
o comunicare interioar cu circulaiile acestuia (prin u n zona "neutr" i prin ghieu n zona
"curat" a blocului, descrise la art. 56).
ART. 71
n cadrul serviciului de sterilizare, spaiile se mpart i se aaz n flux astfel nct s se asigure
circuite separate pentru instrumentarul i materialele nesterile de cele sterile, dup cum urmeaz:
a) zona de activitate cu materiale nesterile, cuprinznd spaiile pentru primire, depozitare
temporar, sortare, prelucrare primar, introducerea n aparatele sau camera de sterilizare;
b) zona de sterilizare propriu-zis sau "zona fierbinte";

30
 c) zona de activitate cu materiale sterile, cuprinznd spaiile pentru scoatere din zona fierbinte
i rcire, sortare, inscripionare, depozitare, predare;
d) sectorul anexe comune: birou de eviden, depozit de detergeni i talc (dup caz), vestiar i
grup sanitar cu du pentru personal.
ART. 72
(1) Prelucrarea primar a materialelor nesterile este difereniat ca proceduri pentru diferite
categorii de materiale (instrumentar metalic, cauciucrie, material moale) i se desfoar n
spaii distincte (boxe, alveole, nie).
(2) Spaiile vor fi echipate cu fronturi de lucru adecvate pentru splare, pregtirea
(confecionarea) materialului moale, pudrare cu talc, ambalare, aezare pe rastele sau n casolete,
conform tehnologiei impuse de tipul de aparatur de sterilizare utilizat.
ART. 73
Zona "fierbinte" poate fi alctuit n dou moduri:
a) fie dintr-o camer de sterilizare (eventual dou, separnd sterilizarea umed de sterilizarea
uscat), aezat pe linia fluxului ntre zona nesteril i cea steril, n care se amplaseaz aparatele
de sterilizare i mesele pentru descrcarea casoletelor;
b) fie din chiar frontul alctuit din aparatura de sterilizare nseriat, dac se utilizeaz
autoclave i echipamente cu deschidere dubl, sistem recomandat la spitalele mijlocii i mari,
pentru a se asigura separarea complet a circuitului nesteril de cel steril.
ART. 74
Sterilizarea materialelor se poate face conform normelor Ministerului Sntii Publice,
aparatura fiind difereniat n funcie de agentul sterilizant.
ART. 75
(1) Dimensionarea i organizarea staiei de sterilizare se vor face n funcie de:
a) numrul de paturi (capacitatea spitalului) i numrul slilor de operaie;
b) cantitatea materialului de sterilizat, pe categorii, determinat n dmc/pat/zi, corespunztor
profilului spitalului;
c) tipul i capacitatea aparatelor de sterilizare;
d) durata unui ciclu de sterilizare, pe fiecare tip de aparat.
(2) Se recomand prevederea pentru fiecare categorie de aparate a cte unuia suplimentar care
s preia efectuarea operaiunilor n caz de avariere a aparatelor aflate n serviciu.
ART. 76
(1) Serviciul de sterilizare central se amplaseaz ct mai aproape de blocul operator i trebuie
s aib legturi ct mai directe cu serviciul ATI, blocul de nateri, serviciul de urgene,
laboratoarele de explorri funcionale, seciile medicale cu paturi.
(2) La spitalele cu profil chirurgical sau la cele generale cu procent mare de paturi de
chirurgie, se recomand alipirea staiei de sterilizare la blocul operator, cu crearea unui circuit
specializat pentru relaia cu acesta.
(3) La spitalele generale mari i foarte mari, dac mrimea blocului operator o justific, se
poate amenaja o staie de sterilizare proprie blocului operator, separnd activitile de sterilizare
de restul spitalului.

31
Laboratorul de analize medicale
ART. 85
In acest compartiment se centralizeaza activitatile de laborator necesare examinarii produselor
biologice umane pentru o mai corecta apreciere a starii de sanatate sau a stadiului de imbolnavire
a pacientilor. Laboratorul poate deservi atat pacientii internati in spital, cat si pe cei ambulatorii.
ART. 86
Laboratorul va fi dimensionat si structurat functional in concordanta cu marimea si profilul
spitalului, respectiv cu capacitatea sectorului ambulatoriu, dar si cu rangul spitalului in ierarhia
unitatilor de asistenta medicala.
ART. 87
Laboratorul de analize medicale se va organiza conform normelor elaborate de Ministerul
Sanatatii Publice.
ART. 88
(1) La spitatele clinice universitare, la unele spitale de specialitate cu programe asociate de
cercetare (institute medicale), pe langa laboratorul de analize curente se dezvolta si un sector mai
mic sau mai mare de laboratoare specializate de cercetare clinica si/sau paraclinica, caz in care
apare si un sector mare de crestere si intretinere de animale, numit biobaza.
(2) Biobaza va fi amplasata izolat, in afara cladirilor spitalului.
ART. 89
(1) Incaperile cu activitati periculoase se vor separa si se vor delimita locurile de munca in
care operatiunile presupun degajari de noxe, prin crearea de boxe speciale sau nise de laborator.
(2) Asemanator se protejeaza si activitatile sau operatiunile care necesita conditii speciale de
desfasurare in ceea ce priveste mediul aseptic sau steril, ecranarea luminii, protectia fata de
vibratii etc.
ART. 90
(1) Incaperile laboratorului de analize vor fi ferite de insolare si vor avea conditii de iluminare
uniforma a zonelor de lucru. Orientarea favorabila pentru fronturile cu ferestre este nord, nord-
est si nord-vest.
(2) In cazul in care nu se pot evita orientarile nefavorabile, se vor lua masuri speciale de
protectie si ecranare a suprafetelor vitrate (geamuri termoabsorbante, brise-soleil).
ART. 91
(1) Intregul laborator de analize medicale va fi amenajat in circuit inchis, nefiind permis
accesul altor utilizatori decat personalul propriu.
(2) Accesul pacientilor sau al personalului medical din spital este permis numai in spatiile
amenajate ca atare din compartimentul de recoltare directa a produselor biologice si camera sau
ghiseul pentru primirea probelor, respectiv ghiseul pentru eliberarea rezultatelor.
(3) Fiecare incapere a laboratorului de bacteriologie, virusologie, microbiologie, biochimie va
fi asigurata cu sursa de apa potabila rece si calda, cu iluminat electric si gaze.
ART. 92
Amplasarea laboratorului va permite legaturi directe cu serviciul de explorari functionale si
legaturi usoare cu sectiile de spitalizare, sectorul ambulatoriu, serviciul de urgenta si
compartimentul de spitalizare de o zi.

32
Serviciul (laboratorul) de roentgendiagnostic
ART. 93
Serviciul grupeaz centralizat toate investigaiile bazate pe utilizarea radiaiei Roentgen pentru
aducerea n domeniul vizibilului a structurilor anatomice interne. Tehnicile de diagnostic fac
parte dintr-un sistem mai amplu de investigaii, cel al tehnicilor de examinare imagistic.
ART. 94
(1) Serviciul de roentgendiagnostic este una dintre unitile nucleare ce se pot constitui n
cadrul spitalelor, pentru care sunt obligatorii solicitarea i obinerea de avize speciale, de
amplasare i funcionare, din partea autoritilor responsabile cu controlul activitilor ce
folosesc radiaii nucleare.
(2) Modul de utilizare a radiaiei Roentgen pentru diagnosticul medical, condiiile ce trebuie s
le ndeplineasc aparatura, precum i modul de alctuire, dimensionare i ecranare la radiaii a
ncperilor sunt strict condiionate de normele de securitate nuclear - regimul de lucru cu surse
de radiaii nucleare.
ART. 95
La proiectare sau reamenajare, dimensionarea i structurarea serviciului sunt dependente de
numrul i tipul de aparate radiologice ce urmeaz a se instala, de cerinele fluxului medical
specific, de considerente de optimizare a msurilor de radioprotecie. Pentru fiecare aparat sunt
precis determinate necesarul de ncperi i condiiile tehnologice de montaj.
ART. 96
(1) Tipurile de aparate radiologice utilizate n mod curent n serviciul de roentgendiagnostic
sunt:
a) aparate de Rx-scopie i Rx-grafie, independente sau cuplate la un post comun de comand;
b) aparate de Rx-grafie specializat (angiografie, mamografie, limfografie, radiografie
dentar);
c) aparate pentru microradiofotografie (MRF);
d) aparate pentru tomografie computerizat (CT).
(2) Pentru fiecare aparat sau pentru un cuplaj de aparate se constituie o unitate funcional de
examinare.
ART. 97
n structura serviciului de roentgendiagnostic intr urmtoarele categorii de spaii:
a) unitile funcionale de examinare (compuse din camer de investigaie, posturile de
comand i control, boxele de dezbrcare pentru pacieni, spaiile sanitare i tehnice aferente);
b) spaii de ateptare pentru pacieni, cu grupuri sanitare aferente;
c) spaii medicale pentru relaia cu pacientul (secretariat, cabinete de consultaii);
d) spaii pentru personal n afara relaiei cu pacientul (cabinete de lucru ale medicilor, camere
de odihn pentru personal, vestiare cu du i grupuri sanitare);
e) spaii pentru prelucrarea i stocarea filmelor radiologice (developare, triere, uscare, citire,
depozitare);
f) spaii pentru ntreinere i activiti gospodreti (camer pentru tehnician de ntreinere,
depozit pentru piese de schimb, boxe pentru ntreinere i curenie etc.).
ART. 98
Unitatea de Rx-scopie i Rx-grafie clasic, ntlnit la toate spitalele, este constituit din
urmtoarele ncperi:
a) cele dou camere de investigaie, fiecare de minimum 20 mp (cu raportul laturilor de
minimum 2/3), ecranate corespunztor la radiaii conform cu puterea aparatului;

33
 b) camera de comand (comun pentru cele dou aparate) cu suprafaa de minimum 8 mp,
prevzut cu vizoare de sticl plumbat spre camerele de investigaie, sau vizionare direct pe
monitor TV;
c) boxe de mbrcare-dezbrcare pentru pacieni, pe fluxul de intrare n camerele de
investigare;
d) spaiul de lucru pentru asisteni medicali (prepararea bariului, prepararea seringilor i
substanelor de control injectabile) cu suprafaa de minimum 6 mp, n relaie direct cu camerele
de investigaie;
e) grup sanitar pentru pacient, n relaie cu camera de Rx-scopie.
ART. 99
Pentru unitatea de angiografie, n care se efectueaz cateterism vascular, nu sunt necesare
boxele de dezbrcare, dar este necesar un spaiu de pregtire a pacientului, un spaiu de splare
pentru medici i o box pentru splarea instrumentarului utilizat. Camera de investigaie va avea
minimum 25 mp.
ART. 100
Unitatea de tomografie computerizat se compune din: camera de investigaie (30-35 mp),
camera de comand (minimum 15 mp) prevzut cu vizor mare de vizionare radioprotejat,
camera pentru computere (10-12 mp), camera pentru pregtirea bolnavului, boxe de dezbrcare,
camera pentru evaluare, spaiile tehnice indicate de furnizorul aparatului.
ART. 101
Unitatea de microradiografie va cuprinde: camera de investigaie (18-20 mp), camera de
comand (care este i spaiul de lucru al persoanei care manipuleaz aparatul) i boxele de
dezbrcare pentru pacieni.
ART. 102
(1) Spaiile destinate prelucrrii filmelor radiologice se dimensioneaz dup numrul de filme
ce trebuie prelucrate i dup tehnica utilizat (manual sau automat).
(2) Spaiile menionate la alin. (1) vor cuprinde: camera obscur, camera luminoas i
depozitul pentru filme neexpuse.
(3) Camera obscur trebuie s fie n legtur direct cu camerele de investigaie prin ghiee
speciale de transmitere a filmului (radioprotejate i duble, de tip passe-cassettes).
(4) Depozitul pentru filmele neexpuse va fi protejat fa de radiaii calorice sau roentgen.
ART. 103
(1) Amplasarea serviciului de roentgen-diagnostic se face preferenial la nivelurile inferioare
ale cldirii (demisol, parter, etaj 1) datorit ncrcrii structurale mari date de greutatea aparaturii
i a elementelor constructive de ecranare (plumb, tencuieli baritate).
(2) Nu exist contraindicaii de amplasare a altor servicii sau compartimente ale spitalului n
vecintatea unitilor radiologice (lateral, la nivelul superior sau la nivelul inferior), dac se
aplic msurile normate de radioprotecie la elementele constructive de separare fa de alte
spaii, conform Normelor fundamentale de securitate radiologic, aprobate prin Ordinul
preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare nr. 14/2000, Normelor
privind radioprotecia persoanelor n cazul expunerii medicale la radiaii ionizante, aprobate prin
Ordinul ministrului sntii i familiei i al preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul
Activitilor Nucleare nr. 285/79/2002, i Normelor sanitare de baz pentru desfurarea n
siguran a activitilor nucleare, aprobate prin Ordinul ministrului sntii nr. 381/2004.
ART. 104

34
 Serviciul de roentgendiagnostic va avea legturi ct mai directe posibil cu blocul operator,
serviciul de urgen, seciile medicale i serviciul de explorri funcionale.
ART. 105
(1) La spitalele mari i foarte mari, unitile radiologice pot fi amplasate i separat de serviciul
central, n sectorul de urgene, n blocul operator, sau n secia de ortopedie.
(2) Aceste uniti se vor trata ca practici i activiti nucleare distincte i se vor supune, ca i
serviciul central, normelor fundamentale i de baz de la art. 103, precum i cerinelor de
radioprotecie specifice practicii:
a) pentru radiologia de diagnostic i radiologia intervenional: Normele de securitate
radiologic n practicile de radiologie de diagnostic i radiologie intervenional, aprobate prin
Ordinul preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare nr. 173/2003,
modificat prin Ordinul preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare
nr. 291/2004;
b) pentru radioterapie: Normele de securitate radiologic n practica de radioterapie, aprobate
prin Ordinul preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor Nucleare nr.
94/2004;
c) pentru medicina nuclear: Normele de securitate radiologic pentru practica de medicin
nuclear, aprobate prin Ordinul preedintelui Comisiei Naionale pentru Controlul Activitilor
Nucleare nr. 358/2005.

Serviciul (laboratorul) de explorri funcionale i alte investigaii anatomofiziologice

complexe
ART. 106
n cadrul acestui serviciu se grupeaz, centralizat pe spital, o mare varietate de tehnici de
investigare, bazate pe utilizarea unor aparaturi specializate de nalt tehnologie i care permit
obinerea de date referitoare la potenialul funcional al diferitelor organe i sisteme ale corpului
uman.
ART. 107
La proiectarea sau amenajarea serviciului:
a) se vor preciza tipul i numrul de laboratoare de explorri funcionale necesare (n funcie
de mrimea i profilul spitalului);
b) se va stabili mpreun cu proiectantul modul de organizare general a serviciului (schema
de grupare a unitilor pe compartimente);
c) se va indica aparatura medical cu care se intenioneaz s se echipeze fiecare laborator
(ntruct conformarea i dimensionarea spaiilor sunt dependente de prescripiile i condiionrile
furnizorului de echipamente i aparate medicale).
ART. 108
n mod uzual, n spitalele generale mijlocii i mari, unitile de explorri funcionale vor fi
grupate pe compartimente, n funcie de organele i sistemele anatomofiziologice investigate,
astfel:
a) explorri cardiorespiratorii i cardiovasculare [electrocardiografie (EKG), diagnostic
ultrasonic, probe de efort, ventilaie pulmonar, bronhoscopie etc.];
b) explorri ale funciilor digestive (tubaje gastrice i duodenale, colonoscopie, rectoscopie
etc.);
c) explorri ale sistemului nervos [electroencefalografie (EEG), excitabilitate neuromuscular
etc.];

35
 d) explorri ale funciilor metabolice;
e) explorri ale funciilor renale (citoscopie, cateterism uretral etc.);
f) explorri oftalmologice;
g) explorri imagistice generale (ecografie, tomografie cu rezonan magnetic - RMN).
ART. 109
n cadrul serviciului:
a) laboratoarele aparinnd aceluiai compartiment se grupeaz pe un circuit intern care, pe
lng cabinetele destinate examinrii propriu-zise, mai cuprinde: ncperi de lucru pentru medici
i personal sanitar mediu, camere pentru pregtirea pacientului n vederea examinrii (dup caz),
anexe sanitare i gospodreti, precum i eventualele spaii tehnice aferente echipamentului
medical;
b) pentru fiecare compartiment sau n comun pentru 2-3 compartimente (n funcie de
amploarea acestora i de schema general de organizare a serviciului), se prevd spaiile de
ateptare pentru pacieni cu grupurile sanitare aferente, ghieul de relaii cu pacientul (informare,
programare, eliberarea rezultatelor).
ART. 110
Evoluia tehnicilor de explorare endoscopic i laparoscopic, combinate cu proceduri
terapeutice de tip chirurgical (cauterizri, extirpri, suturri), pune problema scoaterii
laboratoarelor de endoscopie din cadrul compartimentelor specializate i gruprii lor ntr-un
serviciu (compartiment) autonom de endoscopie, prevzut cu toate anexele medicale, tehnice i
gospodreti necesare; n acest caz modelul tipologic de organizare a compartimentului de
endoscopie va fi mai apropiat de cel utilizat pentru blocul operator.
ART. 111
La spitalele mari i foarte mari unele uniti de explorri funcionale se pot regsi i n
componena seciilor medicale cu paturi, distinct de amplasarea lor n serviciul central (de
exemplu: cabinet de ecografie n secia de obstetric-ginecologie, cabinet EKG n secia de
cardiologie).
ART. 112
(1) Amplasarea serviciului de explorri funcionale se va face n apropierea serviciului de
roentgendiagnostic i a laboratorului de analize medicale.
(2) Se va asigura o legtur direct cu serviciul de urgen, cu sectorul ambulatoriu i cu
compartimentul de spitalizare de o zi.

Serviciul de fizioterapie i recuperare medical

ART. 118
Procedurile de fizioterapie i recuperare medical, mai amplu sau mai puin dezvoltate, sunt
nelipsite n structura spitalelor moderne, fie ca tratament asociat, fie ca tratament principal n
cazul spitalelor de specialitate. Amploarea i structura serviciului sunt n funcie de capacitatea
spitalului, de profilul acestuia i, dup caz, de asocierea dispensarului policlinic.
ART. 119
Serviciul de fizioterapie i recuperare medical poate cuprinde n structura sa urmtoarele
compartimente:
a) cultur fizic medical (kinetoterapie);
b) electrofototerapie;
c) hidrotermoterapie;
d) masoterapie;

36
 e) pneumoterapie;
f) psihoterapie i terapie ocupaional.
ART. 120
Pentru compartimentul de kinetoterapie (cultur fizic medical) sunt necesare urmtoarele
spaii:
a) sal de gimnastic n grup (dimensionat pentru 10-12 persoane);
b) sal de gimnastic analitic (pentru 2-3 persoane);
c) sal de elongaii;
d) sal de terapie pe aparate;
e) anexe: camere pentru instructori, depozit de materiale, vestiare pentru pacieni, separate pe
sexe, grupuri sanitare.
ART. 124
(1) Compartimentul de pneumoterapie poate avea n componen o unitate de aerosoli, o
unitate de inhalaii, barocamer, o unitate de gimnastic respiratorie la aparate.
(2) Unitatea de aerosoli se organizeaz fie ntr-o ncpere compartimentat n boxe pentru
proceduri individuale, fie ntr-o sal comun pentru mai muli pacieni, dac se fac tratamente cu
ultrasonoaerosoli.
(3) Unitatea de inhalaii se poate organiza similar celei pentru aerosoli.
(4) Barocamera va fi dimensionat corespunztor pentru un grup de 18-20 de pacieni, aezai
pe scaune
ART. 125
(1) Compartimentul de psihoterapie i ergoterapie (terapie operaional) se adreseaz n
special pacienilor care efectueaz tratamente dificile i/sau de lung durat, fiind prezent la
spitale de boli cronice, spitale pentru handicapai sau la spitale generale mari i foarte mari, care
au secii de acest fel.
(2) Unitatea de psihoterapie are n componen cabinete pentru tratament individual, sal
pentru psihoterapie de grup i grupuri sanitare pentru personal i pacieni.
(3) Unitatea de terapie ocupaional cuprinde un numr de sli-atelier specializate pentru
diferite activiti (lucru manual, desen-pictur, tmplrie), camere pentru personal, depozite de
materiale i grupuri sanitare.
ART. 126
(1) n zona accesului n serviciul de fizioterapie i recuperare medical se amplaseaz
secretariatul de programare i luare n eviden, cabinetele pentru medici de specialitate i pentru
asistenta-ef, garderoba pentru pacienii ambulatorii, vestiarele pentru personalul medical,
depozitele de lenjerie i cele pentru diferite produse farmaceutice necesare procedurilor.
(2) Spaiile de odihn postratament pentru pacieni se pot amplasa centralizat (n zona intrrii),
pentru serviciile mici, sau pe grupe de compartimente, n cazul serviciilor amplu dezvoltate.
ART. 127
(1) Amplasarea serviciului n cadrul spitalului va asigura legturile directe cu seciile medicale
de spitalizare (prin intermediul nodului de circulaie vertical) i cu zona de acces n sectorul
ambulatoriului.
(2) Nu se permite ca serviciul s fie traversat de cile de circulaie general ale spitalului.
(4) Se poate adopta i amplasarea serviciului pe dou niveluri, caz n care la nivelul superior
se amplaseaz compartimentele uscate (electroterapie, pneumoterapie, cultur fizic medical,
psihoterapie), asigurndu-se o circulaie vertical proprie (scar) ntre cele dou niveluri.

37
 Laboratorul de anatomie patologic i prosectur
ART. 128
Serviciul este destinat efecturii de examene anatomopatologice ale pacienilor decedai
(autopsie, analize de organe, esuturi i produse biologice), dar i pentru examinri ale unor
esuturi prelevate de la pacieni vii (biopsii, puncii, extirpri chirurgicale).
ART. 129
Cele dou componente ce intr n structura serviciului, urmnd a avea circuite interne relativ
autonome, sunt:
a) prosectura (prelucrarea cadavrelor i autopsie); i
b) laboratoarele (histopatologie, histochimie, citologie).
ART. 130
(1) Compartimentul de prosectur se prevede la toate tipurile de spitale.
(2) Laboratorul de anatomie patologic nu se organizeaz distinct la spitalele mici; n cazul
acestora, slii de autopsie i se altur o ncpere-anex pentru lucrri de laborator.
(3) La spitalele teritoriale judeene, de regul, pentru utilizarea mai eficient a personalului i
aparaturii din dotare, laboratorului de anatomie patologic i se asociaz laboratorul judeean de
medicin legal.
(4) La spitalele clinice serviciul se poate amplifica cu spaiile necesare pentru nvmntul
medical de specialitate, cu respectarea normelor.
ART. 131
Compartimentul de prosectur cuprinde urmtoarele spaii:
a) camer frigorific compartimentat n boxe pentru depozitarea cadavrelor;
b) sal de autopsie (cu unul sau dou posturi de autopsie, n funcie de mrimea spitalului);
c) sal pentru pregtirea cadavrelor n vederea predrii acestora ctre aparintor;
d) spaiu pentru predarea cadavrelor ctre aparintor, cu acces propriu sau exterior;
e) hol de ateptare pentru aparintori, prevzut cu grup sanitar;
f) birou pentru ntocmirea documentelor de deces;
g) spaiu de odihn i grup sanitar cu du, pentru personal;
h) laborator aferent pentru autopsie (dup caz).
ART. 132
Compartimentul laboratoare de anatomie patologic cuprinde:
a) spaii pentru prepararea probelor i pieselor anatomice;
b) spaii pentru diverse determinri histochimice, citologice etc.;
c) camer de microscopie i histotec;
d) depozit sau spaiu de expunere a pieselor anatomice;
e) boxe de depozitare a reactivilor i chimicalelor;
f) camera medicului-ef;
g) anexe pentru personal.
ART. 133
(1) Operaiunile de autopsie i cele de determinri de laborator sunt generatoare de noxe
(mirosuri, degajri de vapori toxici) i implic pericol de infectare. Dotarea cu nie de laborator
pentru localizarea acestora i ventilarea mecanic a ncperilor sunt obligatorii.
(2) Pereii camerelor vor fi faianai (pn la nlimea de 2 m), restul se vopsete n ulei.
Podeaua va fi prevzut cu sifon de pardoseal i cu pant de scurgere racordat la reeaua de
canalizare. Reziduurile se dezinfecteaz nainte de deversare. ncperile vor fi prevzute cu
instalaii de ap cald i rece, instalaii electrice i duuri pentru personal.

38
 ART. 134
(1) Amplasarea serviciului se face n aa fel nct s se asigure un acces direct din exterior
pentru aparintori i pentru preluarea cadavrelor. n zona acestui acces se va prevedea un spaiu
pentru staionarea mainii mortuare, ferit vederii dinspre saloanele bolnavilor.
(2) Accesul dinspre spital va fi amenajat cu un filtru igienico-sanitar, care s asigure izolarea
circuitului intern al serviciului de restul cilor de circulaie din spital. Dinspre acest acces se vor
asigura legturi directe cu blocul operator i nodul de circulaie vertical al sectorului de
spitalizare.

Farmacia
ART. 135
(1) Farmacia este serviciul care asigura asistenta cu medicamente de uz uman a bolnavilor
internati.
(2) Farmacia asigura receptia calitativa si cantitativa a medicamentelor si a altor produse de uz
uman, conservarea acestora, eliberarea medicamentelor si a altor produse de uz uman conform
condicilor de prescrieri, asigura prepararea si eliberarea preparatelor magistrale si oficinale.
(3) In functie de marimea si de profilul spitalului, farmacia poate avea sectie de sterile care
trebuie sa indeplineasca Regulile de buna practica de fabricatie a acestui tip de produse in
conformitate cu legislatia in vigoare.
ART. 136
Farmacia va cuprinde urmatoarele incaperi:
a) o incapere destinata primirii si eliberarii condicilor de prescriere a medicamentelor si
materialelor sanitare, venite din sectiile spitalului;
b) oficina - incapere destinata pregatirii condicilor de prescriptii medicale;
c) receptura - incapere destinata prepararii retetelor magistrale;
d) laborator - incapere destinata prepararii medicamentelor oficinale;
e) depozit de medicamente - care cuprinde o camera de receptie a medicamentelor si una sau
mai multe incaperi destinate depozitarii medicamentelor si a altor produse de uz uman;
f) boxa pentru instalarea distilatorului;
g) spalator;
h) biroul farmacistului-sef;
i) grup social compus din vestiar, dus, spalator, toaleta.
ART. 137
(1) Primirea medicamentelor se face in camera de receptie, urmata de depozitarea lor in
spatiile destinate acestui scop.
(2) Accesul se asigura direct din exterior si se prevede cu rampa de descarcare.
(3) Camerele de depozitare se organizeaza pe tipuri de produse:
a) medicamente tipizate, produse din plante;
b) substante farmaceutice care se vor depozita separat in functie de modul de ambalare;
c) produse inflamabile (alcool, eter, acetona);
d) dispozitive medicale.
(4) Medicamentele termolabile se pastreaza in frigidere.
(5) Intr-o incapere distincta se va asigura depozitarea ambalajelor returnabile si a altor
materiale necesare activitatii tehnice (flacoane, pungi, dopuri, etichete).
ART. 138

39
 Daca farmacia are sectie de produse sterile injectabile, incaperile acesteia vor fi destinate si
vor respecta Regulile de buna practica de fabricatie in vigoare.
ART. 139
(1) Prepararea formulelor magistrale se face in camera denumita receptura.
(2) Laboratorul este incaperea destinata prepararii produselor oficinale; cand spatiul o permite,
receptura si laboratorul pot functiona intr-o singura incapere.
(3) Pentru spalarea, uscarea si depozitarea veselei si ustensilelor se prevede o incapere,
accesibila din receptura si laborator, denumita spalator.
(4) Oficina este incaperea destinata pregatirii condicilor de prescriptii medicale.
ART. 140
(1) Sectia pentru produse sterile injectabile se proiecteaza conform normelor in vigoare. Ea se
compune dintr-o suita de camere, ordonate tehnologic, ce alcatuiesc un circuit inchis fata de
restul farmaciei.
(2) Accesul personalului in camera de preparare a solutiilor sterile se face numai prin filtru, iar
comunicarea dintre aceasta camera si celelalte spatii din fluxul de productie se asigura prin
ghisee.
ART. 141
Spatiul pentru primirea si eliberarea condicilor de prescriptii medicale este interfata farmaciei
cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu retete medicale
prescrise si de unde se elibereaza medicamentele si celelalte produse. Restul farmaciei este
accesibil numai personalului propriu (circuit inchis).

ART. 142
In cadrul farmaciei se vor organiza urmatoarele incaperi:
a) biroul farmacistului-sef (amplasat in apropierea zonei de eliberare a medicamentelor);
b) camera de odihna si vestiarul personalului, cu grup sanitar si dus;
c) camera pentru arhivarea documentelor;
d) boxa pentru materialele de curatenie si dezinfectie.
ART. 143
(1) Farmacia va fi amplasata in spatii adecvate, evitandu-se situarea ei in vecinatatea sectiilor
care pot contamina sau influenta negativ calitatea medicamentelor.
(2) Farmacia trebuie sa aiba o buna legatura cu toate serviciile medicale ale spitalului, de
aceea va fi cat mai usor accesibila dinspre nodul de circulatie verticala.
(3) Pentru a permite accesul direct din exterior, amplasarea favorabila este la parter sau la
etajul 1.
(4) In cazul amplasarii farmaciei la etajul 1, intre spatiul de receptie accesibil din exterior si
restul farmaciei se va asigura o legatura directa, proprie, prin ascensorul de materiale si scara.

Depozitele centrale
ART. 163
In cadrul unitatii sanitare trebuie sa existe un spatiu central de depozitare a materialelor.
ART. 164
(1) Depozitul central de materiale trebuie sa fie conceput si amenajat corespunzator.
(2) Depozitul central de materiale se recomanda sa fie o constructie separata de cladirea
unitatii sanitare.

40
 (3) Daca se apeleaza la spatiile existente, incaperile se vor amenaja astfel incat sa raspunda
cerintelor de mai jos.
(4) Pentru incaperile amenajate ca depozit in subsoluri tehnice se va asigura o buna
hidroizolatie si termoizolatie conductelor care traverseaza incaperile.
(5) Pentru o depozitare adecvata a materialelor de diferite tipuri se poate opta pentru o singura
incapere suficient de mare sau mai multe incaperi dotate cu mobilier corespunzator necesitatilor.
ART. 165
Materialele sanitare se depoziteaza separat de cele nesanitare.
ART. 166
(1) Spatiile de depozitare vor fi prevazute cu utilaje frigorifice pentru pastrarea materialelor
care necesita refrigerarea.
(2) Se va asigura protectia impotriva radiatiilor solare a materialelor sensibile.
(3) Se vor pastra o temperatura si un nivel de umiditate adecvate tipului de materiale
depozitate.
(4) Se va asigura ventilatia naturala si/sau artificiala, astfel incat sa se pastreze calitatea aerului
interior, conform normelor in vigoare.
(5) Finisajele vor fi facute cu vopsea lavabila.
(6) Pavimentul depozitului va fi neted, fara crapaturi, din materiale antiderapante, rezistente la
compresiune, socuri si uzura, inclinat si cu o hidroizolatie buna.
ART. 167
(1) Accesul in spatiul de depozitare trebuie sa fie suficient de larg, astfel incat sa fie posibila
folosirea mijloacelor mecanice de transport si manipulare. Se recomanda ca accesul sa se faca
direct din exterior.
(2) In depozitul central se vor folosi mijloace mecanice adecvate de manipulare, cantarire,
ridicare si distribuire a materialelor, pentru a se evita ca lucratorii sa poarte greutati mai mari
decat cele prevazute in normele de protectia muncii in vigoare.
ART. 168
(1) Receptionarea materialelor, verificarea si distribuirea catre localizari se fac in ziua primirii,
intr-o zona special destinata, denumita zona de primire. In aceeasi incapere se predau materialele
catre compartimentele unitatii sanitare.
(2) Materialele care sosesc la sfarsitul programului de lucru si care nu pot fi distribuite catre
localizari se vor pastra in zona de primire impreuna cu documentele insotitoare. Exceptie fac
materialele care necesita refrigerare si care se vor pune in frigidere imediat dupa primirea lor.
(3) Materialele primite catre localizari si sub localizari se vor aseza pe rafturi, in spatele celor
deja existente in depozit, pentru ca materialele sa fie folosite in ordinea intrarii in depozit.
Materialele cu termen de valabilitate depasit nu se pastreaza in depozit. Ele se scot din depozit si
vor urma filiera de eliminare finala a deseurilor, conform reglementarilor in vigoare.
(4) Incarcaturile de pe carucioare vor fi asigurate in timpul deplasarii impotriva rasturnarii sau
caderii. In timpul transportului, materialele distribuite catre sectiile unitatii sanitare vor fi
protejate impotriva oricarei contaminari sau deteriorari, pentru a se pastra integritatea
ambalajului si a produsului.
ART. 169
Evidenta materialelor sanitare se tine pe baza catalogului materialelor folosite in unitatile
sanitare.
ART. 170

41
 (1) Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendiilor (PSI) pentru depozitarea
substantelor inflamabile.
(2) Se interzice fumatul in incaperile in care sunt depozitate substante sau materiale usor
inflamabile. Acest tip de materiale vor fi depozitate intr-un spatiu special amenajat, cu acces
separat. Substantele toxice vor fi tinute in recipiente etanse, etichetate si depozitate in conditii
sigure, conform normelor in vigoare.
(3) Se vor lua masuri de precautie pentru evitarea accidentelor de munca la manipularea
substantelor periculoase.
(4) Orice accident sau incident produs in spatiile de depozitare a materialelor va fi comunicat
de indata supervizorului depozitului, care va anunta responsabilul cu protectia muncii din
unitatea sanitara.
ART. 171
Personalul de distributie din depozit (lucratorii) trebuie sa foloseasca echipament de protectie
(manusi, sorturi etc.) atunci cand manipuleaza substante potential toxice. Suprafata depozitului
central trebuie sa corespunda cu necesitatile de depozitare.
ART. 172
Materialele medicale se depoziteaza separat de materialele nemedicale.
ART. 173
Materialele sterile se depoziteaza separat de cele nesterile.
ART. 174
Spatiile de depozitare trebuie sa fie prevazute cu instalatii frigorifice pentru materialele care
necesita refrigerarea.

ART. 175
Fiecare dintre compartimentele, laboratoarele si/sau sectiile unitatii sanitare trebuie sa fie
dotate cu un spatiu special destinat pentru primirea si distribuirea materialelor.
ART. 176
In depozitul central se vor folosi obligatoriu mijloace adecvate de manipulare, cantarire,
ridicare, transport si distribuire a materialelor.
ART. 177
Depozitul central va fi dotat in mod obligatoriu cu un spatiu special amenajat pentru
depozitarea substantelor toxice.
ART. 178
Fiecare unitate sanitara va intocmi si va pastra in mod obligatoriu un catalog al materialelor
folosite.
ART. 179
Spatiile de depozitare a materialelor din cadrul sectiilor unitatii sanitare (sublocalizari) vor fi
amenajate corespunzator.

42
 NORME
privind asigurarea condiiilor generale de igien

ART. 1
Incinta spitalului (toate cldirile i anexele care asigur desfurarea activitii) trebuie s fie:
a) delimitat de zonele din jur, astfel nct accesul n incint s fie controlat;
b) zonat astfel nct sectoarele n care se desfoar activitile medicale s fie separate de
cele tehnice i gospodreti;
c) prevzut cu ci de acces pietonal i pentru autovehicule;
d) prevzut cu o zon verde cu o suprafa de minimum 20 mp/pat.
ART. 2
Distanele minime fa de alte cldiri sau surse de nociviti din mediu vor asigura un
perimetru de protecie sanitar care s evite depirea valorilor normate privind calitatea aerului
i nivelul de zgomot exterior.
ART. 3
(1) Finisajele ncperilor de spital n care staioneaz sau se deplaseaz bolnavii ori n care se
desfoar activiti medicale vor fi:
a) lavabile;
b) rezistente la dezinfectante;
c) rezistente la decontaminri radioactive (dup caz);
d) fr asperiti care s rein praful;
e) bactericide (n spaiile aseptice);
f) negeneratoare de fibre sau particule care pot rmne suspendate n aer;
g) rezistente la aciunea acizilor (n laboratoare i sli de tratamente).
(2) Se interzice folosirea materialelor de finisaj care prin alctuirea lor sau prin modul de
punere n oper pot favoriza dezvoltarea de organisme parazite (artropode, acarieni, mucegaiuri)
sau a substanelor nocive ce pot periclita sntatea omului.
(3) Este interzis amenajarea de tavane false n spaiile frecventate de bolnavi.
(4) Unghiurile dintre pardoseal i perei trebuie s fie concave.
(5) Se interzice mochetarea pardoselilor.
ART. 4
(1) Toate ncperile din spital n care au acces bolnavii vor beneficia, n msura posibilitilor,
de lumin natural.
(2) La proiectarea sau reamenajarea spitalului, ferestrele din ncperile unde au acces bolnavii
vor fi astfel dimensionate nct s asigure urmtoarele rapoarte specifice ntre aria ferestrelor i
suprafaa pardoselii:
a) 1/3-1/4 n sli de operaie, de natere, de tratamente i laboratoare;
b) 1/4-1/5 n saloane pentru alptare, nou-nscui, sugari i farmacii;
c) 1/4-1/6 n cabinete de consultaii i saloane pentru bolnavi;
d) 1/5-1/8 n spaii de lucru, buctrii i spaii de sterilizare;
e) 1/6-1/7 n sli de ateptare i de fizioterapie.
ART. 5
(1) Iluminatul artificial este obligatoriu n toate ncperile din spital unde au acces utilizatorii.
(2) Spitalul va fi dotat cu grup electrogen propriu pentru a se asigura continuarea activitii n
cazul ntreruperii distribuiei energiei electrice.
ART. 6

43
 n ncperile pentru bolnavi (saloane cu paturi, rezerve), instalaiile i corpurile de iluminat
vor fi amplasate n aa fel nct s asigure funcionarea corespunztoare a urmtoarelor sisteme
de iluminat normal:
a) iluminat general;
b) iluminat local la pat, pentru lectur;
c) iluminat local la pat, pentru examinarea i ngrijirea bolnavilor;
d) iluminat pentru supraveghere n timpul nopii.
ART. 7
(1) n cazul n care n toate ncperile spitalului n care au acces utilizatorii nu exist sisteme
mecanice autorizate de ventilaie, se vor asigura condiii pentru ventilaia prin aerisire.
(2) Pentru aerisirea permanent pe timpul verii, ferestrele vor fi astfel construite nct s
permit deschiderea parial a treimii sau jumtii superioare a acestora.
ART. 8
(1) Ventilaia mecanic se va asigura cu predilecie n slile de tratament al pacienilor, n
unitile de tratament intensiv, n spaiile de izolare, n blocurile de operaie i n grupurile
igienico-sanitare.
(2) Este obligatorie asigurarea ventilaiei mecanice prin exhaustare n spaiile prevzute n
normele de protecie a muncii.
(3) Pentru protecia mediului este obligatorie dotarea echipamentelor de ventilaie mecanic
prin exhaustare cu dispozitivele de filtrare prevzute de norme.
ART. 9
(1) Se recomand dotarea blocurilor operatorii (cu precdere pentru compartimentele de
transplant, mari ari, chirurgie pe cord deschis, imunodepresai), a serviciilor de terapie intensiv
i a unitilor de prematuri din spitalele existente la data intrrii n vigoare a prezentelor norme
cu instalaii de tratare special a aerului (n cazul n care spitalul nu este nc dotat cu astfel de
instalaii).
(2) Instalaia special de tratare a aerului din dotarea compartimentelor menionate la alin. (1)
va trebui s funcioneze cu 100% aer exterior i 3 trepte de filtrare, din care ultima treapt prin
filtru de tip HEPA sau superior.
ART. 10
Spitalul trebuie s aib asigurat accesul la ap potabil prin cel puin una dintre variantele
urmtoare:
a) racord la sistem public;
b) sistem individual din surs proprie.
ART. 11
(1) Indiferent de surs, calitatea apei va trebui s corespund normelor n vigoare.
(2) Indiferent de scop, se interzice racordarea spitalului la reele de ape industriale.
ART. 12
Se recomand ca pentru spitalele cu 400 de paturi i mai mult s se prevad o surs proprie de
ap (pu), calitatea apei urmnd a corespunde normelor n vigoare.
ART. 13
Pentru sigurana n consum a spitalelor alimentate cu ap potabil din reeaua public,
racordarea se va face prin dou branamente. Pe aceste branamente, n cminele de apometru se
vor monta ventile de reinere pentru a permite circulaia apei ntr-un singur sens (de la reeaua
public spre spital).
ART. 14

44
 (1) Pentru asigurarea continu a necesarului de ap, spitalele vor fi dotate cu rezervoare de
acumulare dimensionate astfel nct s asigure o rezerv de consum de 1-3 zile.
(2) Rezervoarele vor fi amplasate n circuitul general al apei, astfel nct aceasta s fie n
permanen proaspt.
(3) n afara rezervei de consum se va asigura o rezerv de ap de incendiu, care s permit
funcionarea hidranilor interiori timp de 10 minute i a celor exteriori timp de 3 ore.
ART. 15
(1) Pentru a asigura n permanen debitele i presiunile necesare funcionrii optime a
instalaiilor de alimentare cu ap i de combatere a incendiilor se vor prevedea staii de ridicare a
presiunii (de pompare), racordate la rezervoarele de acumulare.
(2) Instalaiile vor fi astfel alctuite nct s nu permit stagnarea apei i impurificarea ei cu
rugin sau microorganisme.
ART. 16
Fiecare salon i rezerv de bolnavi, cabinet de consultaie, sal de tratamente va fi
prevzut/prevzut cu lavoar amplasat ct mai aproape de intrarea n ncpere; lavoarul va fi
suficient de mare pentru a preveni stropirea i va fi prevzut cu urmtoarele:
a) baterie de amestecare a apei calde cu rece, prevzut cu robinet manevrabil cu cotul;
b) dispenser de spun lichid;
c) suport/dispenser de hrtie-prosop;
d) dispenser de loiune pentru ngrijirea minilor personalului (dac nu este distribuit n
flacoane individuale).
ART. 17
Materialele folosite pentru construcia instalaiilor interioare de ap potabil rece i cald,
pentru construcia rezervoarelor de stocare sau de transport, a recipientelor de stocare sau de
transport trebuie s corespund cerinelor legale privind utilizarea n contact cu apa potabil.
ART. 18
(1) Alimentarea cu ap cald menajer a spitalului se face centralizat, de la centrala termic
sau punctul termic propriu.
(2) Pentru meninerea unei temperaturi constante a apei calde menajere, precum i pentru
evitarea risipei de ap punctul termic va fi prevzut cu pompe pentru recircularea apei calde
menajare.
ART. 19
Apa cald se va distribui n program continuu la toate punctele de distribuie prevzute cu
lavoare, czi/cdie de baie, duuri.
ART. 20
Instalaia de ap cald va fi astfel construit nct s permit accesul uor pentru dezinfecia
rezervoarelor, turnurilor de rcire i condensatoarelor.
ART. 21
(1) Apele uzate evacuate din spital sunt: menajere obinuite (de la grupurile sanitare),
menajere cu nisip, pmnt i grsimi (de la buctrie i spltorie), acide (de la laboratoare),
radioactive (de la laboratoare de medicin nuclear), contaminate cu ageni patogeni (de la secii
de boli infecioase i laboratoare de bacteriologie), pluviale.
(2) Apele uzate din spital se colecteaz prin reele interioare separate i se evacueaz n
reeaua de canalizare a incintei, dup tratarea celor care nu corespund normativelor n vigoare,
dup cum urmeaz:
a) apele uzate cu nisip, pmnt i grsimi vor fi trecute mai nti prin separatoare;

45
 b) apele uzate de la seciile de gipsare vor fi decantate n decantoare locale;
c) apele uzate radioactive vor fi decontaminate n instalaii de tratare i rezervoare de stocare,
alctuite conform prescripiilor din norme;
d) apele uzate suspect radioactive vor fi dirijate spre rezervoare de retenie i, dup un control
al radioactivitii, vor fi evacuate la canalizarea public sau tratate;
e) apele uzate de la seciile de boli infecioase i/sau de la laboratoarele care lucreaz cu
produse patologice sau care prin specificul lor contamineaz apele reziduale cu ageni patogeni
se vor dirija spre o staie de dezinfecie local, n care se vor neutraliza agenii nocivi, conform
normelor Ministerului Sntii Publice.
ART. 22
Absena n zon a unor sisteme publice de canalizare se accept numai pentru spitale mici
rurale i unele aezminte de postcur, caz n care unitile sanitare respective vor fi prevzute cu
instalaii proprii pentru colectarea, tratarea i evacuarea apelor uzate, executate i exploatate
astfel nct s nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului.
ART. 23
Pentru evacuarea apelor pluviale spitalul va dispune de instalaiile necesare care vor fi
exploatate astfel nct s previn bltirile favorabile dezvoltrii narilor.
ART. 24
(1) Compartimentele spitalului se doteaz obligatoriu cu echipamente frigorifice, dup cum
urmeaz:
a) camere reci:
- buctria;
- prosectura;
b) frigidere tip domestic:
- maternitatea (produse imunobiologice - vaccinuri, imunoglobuline);
- punctul de transfuzii (snge i derivate de snge, teste de laborator);
- laboratorul de analize medicale (teste);
- farmacia (specialiti perisabile);
- secia de terapie intensiv;
- seciile de spitalizare - minimum 1 frigider de cel puin 90 de litri la 20 de paturi de spital;
c) congelatoare tip lad:
- laboratorul;
- banca de esuturi i organe.
ART. 25
Unitatea sanitar trebuie s aplice planul de gestionare a deeurilor rezultate din activitatea
medical, n conformitate cu reglementrile legale n vigoare privind managementul deeurilor
periculoase.

-----------

46
 D. Norme de igiena in blocul alimentar

1. Norme generale

Conditiile de ventilatie, iluminat, zgomot si vibratii din unitatile alimentare trebuie sa se

ncadreze n normele de igiena stabilite de Ministerul Sanatatii.
Utilajele si mobilierul tehnologic din dotarea blocului alimentar vor fi confectionate din
materiale rezistente la lovituri si coroziune, neferoase, usor de curatat, care sa nu afecteze
proprietatile nutritive, fizico-chimice si organoleptice si sa nu favorizeze contaminarea
microbiana a alimentelor cu care vin n contact; vor fi ntretinute n permanenta stare de
functionare si vor fi amplasate astfel nct sa fie accesibile operatiunilor de ntretinere
igienica.
Utilajele si mobilierul tehnologic trebuie construite cu suprafete netede, fara locuri de
retinere a reziduurilor alimentare sau greu accesibile, astfel nct sa poata fi demontate si
curatate cu usurinta.
n toate unitatile alimentare procesul de productie trebuie astfel stabilit, nct sa asigure
desfasurarea fluxului ntr-un singur sens si sa evite ncrucisarile ntre fazele insalubre si
salubre.
Toate unitatile alimentare vor fi dotate, dupa caz, cu spatii suficiente de depozitare a
produselor finite si semifabricate, a materiilor prime si auxiliare, precum si a ambalajelor,
nct sa nu se permita degradarea, impurificarea sau contaminarea.
Pentru pastrarea materiilor prime, a semifabricatelor si produselor finite usor alterabile vor fi
dotate cu spatii frigorifice, compartimentate (separat produsele crude de cele care au suferit
preparare termica, separat cele care emana mirosuri specifice de cele care mprumuta
mirosuri), cu volum stabilit n functie de natura, durata de pastrare si de cantitatea
produselor destinate a fi depozitate, si prevazute cu posibilitati de control si nregistrare a
temperaturii.
Functionarea instalatiilor frigorifice trebuie asigurata n permanenta, iar temperatura
realizata n interior va fi nregistrata.
Unitatile care folosesc n cursul activitatii produse congelate vor avea ncaperi si instalatii
care sa asigure efectuarea corecta a operatiunilor de decongelare.
Spatiile destinate depozitarii alimentelor vor fi pastrate permanent n stare de curatenie, iar
periodic vor fi curatate, reparate, dezinsectizate si deratizate.
Toate unitatile alimentare trebuie sa fie dotate si aprovizionate, dupa necesitate si n
cantitate suficienta, cu utilaje, ustensile si materiale specifice pentru ntretinerea igienica
corespunzatoare (spalare si dezinfectie).
Substantele dezinfectante folosite n concentratiile corespunzatoare trebuie sa fie numai cele
avizate de Ministerul Sanatatii.
Utilajele si ustensilele folosite pentru igienizarea grupurilor sanitare vor fi pastrate separat,
n spatii special destinate si marcate corespunzator.
ncaperile unitatilor alimentare vor fi astfel amenajate si dotate, nct sa nu permita accesul
insectelor si al rozatoarelor.
n toate unitatile alimentare trebuie sa fie asigurata dotarea cu anexe social-sanitare
corespunzatoare ca numar si capacitate normativelor de proiectare si protectia muncii n
vigoare.

47
 Pentru pastrarea echipamentului sanitar de protectie a alimentelor si a mbracamintei
individuale a personalului se vor asigura spatii dotate si dimensionate n functie de profilul
unitatii.
Se va pastra separat echipamentul folosit la operatiunile de curatenie si igienizare.
Pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare n vederea unei prelucrari si preparari a
alimentelor corespunzatoare, n functie de profilul lor, unitatile de alimentatie publica sau
colectiva vor avea din constructie spatiile necesare pentru circuitele functionale:
- sala de mese;
- spatii de preparare a mncarurilor;
- spatii de pastrare a alimentelor;
- anexe social-sanitare.
Spatiile vor fi proiectate si amplasate, astfel nct sa permita desfasurarea fluxului
tehnologic ntr-un singur sens, evitndu-se ncrucisarile ntre fazele insalubre si cele salubre.
n spatiile de preparare si n anexe peretii vor fi impermeabilizati cu material
corespunzatoare (faianta, vopsele speciale) pe o naltime de 1,80 m, iar pavimentul va fi
prevazut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare.
Sala de mese va avea asigurat minimum 1,2 mp pentru un loc la masa. Celelalte dotari vor fi
cele prevazute de reglementarile legale.
Spatiile de preparare a mncarurilor sunt constituite din bucatarii si dintr -o serie de camere
anexe n care se face prelucrarea preliminara a alimentelor.
Spatiile de prelucrare preliminara a alimentelor (curatare, spalare, tocare) sunt spatii cu
circuite separate pentru legume, carne, peste, oua.
n functie de categoria de ncadrare a unitatii vor exista anexe, precum: laborator de
cofetarie, patiserie, boxa pentru ceai, cafea si lapte, camera pentru prepararea mncarurilor
reci (salate, maioneze, preparate cu gelatina, sandviciuri, aperitive reci), complet separate de
bucataria propriu-zisa.
n unitatile de alimentatie cu un singur spatiu de productie - bucatarie, n care se realizeaza
prepararea, fierberea sau coacerea alimentelor, se vor folosi ca materii prime numai produse
agroalimentare gata curatate, portionate si ambalate.
a) Spalarea veselei pentru servire si a vaselor de bucatarie se va face separat, ntr-un loc
anume stabilit si amenajat, unde nu se fac alte operatiuni de preparare; acest loc va fi
strict delimitat.
b) Vesela curata pentru masa trebuie sa fie pastrata n spatii separate de vasele de bucatarie.
Spatiile de pastrare a alimentelor sunt reprezentate de: depozite, magazii, beciuri si spatii
frigorifice. Produsele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de obiectele de inventar,
ambalaje goale, substante pentru curatenie si dezinfectie. Produsele perisabile se vor pastra
n spatii frigorifice separate, la temperatura prevazuta de furnizor. Preparatele finite si cele
care se consuma fara a mai fi prelucrate termic se vor pastra separat de carne, peste, viscere
crude si de preparatele de carne crude (mititei, carne toccata etc.)
Pinea, chiflele, cornurile se vor pastra n spatii special amenajate, n cosuri de rachita,
(material plastic) sau n navete, cu conditia ca acestea sa fie acoperite, la adapost de praf si
de insecte, si sa nu fie asezate direct pe podele.
Anexele social-sanitare cuprind: camere-vestiar, cabine cu dusuri, grupuri sanitare (WC) si
chiuvete pentru personal si separat pentru clienti, birouri, boxe pentru reziduuri. Grupurile
sanitare (WC) pentru personal si cele pentru consumatori, n orice fel de unitate de

48
 alimentatie publica sau colectiva, vor fi n permanenta ntretinute n perfecta stare de
functionare si vor fi dotate cu hrtie igienica, sapun si servetele de hrtie la chiuveta.
Dotarea de ustensile si utilaje se face tinndu-se seama de natura, volumul si de profilul
unitatii de alimentatie - publica sau colectiva. Nu se vor folosi vase si ustensile de bucatarie
degradate.
Produsele alimentare ambalate vor fi depozitate separat de ambalajele goale, substantele
pentru curatenie si dezinfectie.
Operatiunile de prelucrare a carnii, pestelui, legumelor si produselor de cofetarie si patiserie
se vor efectua n ncaperi sau n compartimente separate. De asemenea, se vor separa
operatiunile de preparare a carnii si pestelui crud de operatiunile finale de preparare a
acestor produse.
Toate operatiunile de preparare a carnii crude (transare, tocare, preparare mititei, crnati
proaspeti, chiftele etc.) se efectueaza ntr-un spatiu destinat numai acestor operatiuni.
Spatiul va fi dotat cu butuc, funduri din lemn, marcate distinct, ustensile (masina de tocat,
cutite, topor etc.), bazine ce vor fi racordate la instalatia de apa calda, rece si la canalizare.
Operatiunile de preparare a pestelui crud se efectueaza n conditii similare.
Materia prima si produsele finite se vor prelucra pe mese (sau funduri din lemn) diferite,
marcate vizibil: "peste crud", "peste fiert", "pine" etc.
Preparatele culinare finite, pna la servirea lor de catre consumator, vor fi pastrate la o
temperatura de minimum +60 grade C (mncaruri calde) sau la maximum + 8 grade C
(preparate reci).
Refolosirea ca materie prima a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocaturilor de
carne cruda cu cele tratate termic nu este permisa.
n unitatile de alimentatie colectiva si de alimentatie publica, n care sunt servite grupuri
organizate (turisti, mese comune etc.), se vor consuma numai mncaruri pregatite n aceeasi
zi, din care se vor pastra probe (n recipiente curate, oparite, acoperite si etichetate) timp de
48 de ore la o temperatura de +4 grade C, n spatii frigorifice special destinate acestui scop.
Se vor folosi numai oua cu coaja intacta, spalate si dezinfectate nainte de spargere; folosirea
oualor de rata n aceasta categorie de unitati este interzisa.
Nu este permisa ncorporarea n preparate a grasimilor folosite la prajire.
Legumele si fructele care se consuma n stare cruda se vor spala sub curent continuu de apa
potabila.
Nu este permisa pastrarea alimentelor, cu exceptia pestelui, n contact cu gheata sau cu apa
rezultata din topirea ghetii ori servirea bauturilor, fructelor si legumelor n contact cu gheata,
cu exceptia cuburilor de gheata preparate din apa potabila, n congelatoare speciale. n cazul
n care, pentru depozitarea materiilor prime usor alterabile si nealterabile, nu se poate
asigura dect o singura ncapere, este obligatorie ndeplinirea urmatoarelor conditii:
dotarea corespunzatoare cu rafturi, hambare sau recipiente pentru toate produsele
nealterabile;
asigurarea unui spatiu frigorific pentru produse alterabile, cu compartiment separat pentru
carne cruda, care sa nu aiba o temperatura mai mare de +4 grade C;
asigurarea unei ventilatii satisfacatoare prin ferestre sau ochiuri cu rame si sita metalica;
aprovizionarea cu materii prime usor alterabile, ndeosebi cu carne si lapte, sa se faca pe
masura capacitatii spatiului de racire si sa nu depaseasca nevoile de consum pentru o zi.
Nu se vor introduce n spatiile de depozitare produsele alimentare continute n ambalaje
murdare, degradate sau care nu corespund normelor de igiena.

49
 n spatiile destinate depozitarii alimentelor nu se vor introduce produse care pot constitui
surse de contaminare a acestora.
Unitatile alimentare vor fi dotate cu spatii necesare pentru depozitarea ambalajelor. Peretii
acestor spatii vor fi etansi, nepermitnd accesul rozatoarelor. Se interzice depozitarea
ambalajelor de transport n spatii de prepararea a alimentelor.

2. Norme specifice unitatilor sanitare - Ordinul 914

ART. 145
In cadrul blocului alimentar se vor amenaja urmatoarele sectoare:
a) receptia si depozitarea produselor alimentare neprelucrate;
b) spatii pentru prelucrari primare;
c) spatii pentru prelucrari finale;
d) spatiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);
e) oficiu de distributie;
f) control dietetic;
g) anexe pentru personal.
ART. 146
(1) Bucataria are circuit inchis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare si evacuarea
deseurilor menajere.
(2) Interfata spre spital o constituie oficiul de distributie in care are acces personalul de
ingrijire din sectiile medicale, precum si cel de deservire al cantinei (restaurantului cu
autoservire).
ART. 147
Conditiile de receptie si depozitare, prelucrare si preparare a alimentelor, modul de organizare
a circuitelor bucatariei si masurile de protectie igienico-sanitare sunt cele prevazute in normele si
prescriptiile referitoare la unitatile de alimentatie publica.
ART. 148
Spatiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona in functie de
stocul necesar pentru fiecare categorie, tinandu-se seama ca la unele produse de baza se face
aprovizionarea pentru durate de timp mai lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezerva
pentru cazuri de dificultati de aprovizionare sau dezastre.
ART. 149
Camerele pentru prelucrari primare:
a) vor fi in numar de minimum doua, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peste,
pasari);
b) se vor conecta direct cu spatiile bucatariei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor
intern "curat", neinterferat de circuitele de aprovizionare "murdare".
ART. 150
(1) In bucataria propriu-zisa se vor organiza distinct urmatoarele zone de preparare (eventual
separate prin pereti de compartimentare partiala, la blocurile alimentare de mare capacitate):
a) prelucrari termice pentru mesele principale (bucataria calda);
b) prelucrari dietetice;
c) prelucrari pentru micul dejun (bucatarie lapte-ceai);
d) bucatarie rece.
(2) Preparatele de patiserie-cofetarie se vor prelucra intr-o incapere distincta.

50
 (3) Anexat direct bucatariei se amplaseaza camera pentru spalat vase.
ART. 151
(1) Modul de amenajare a oficiului de distributie a mancarii depinde de sistemul adoptat
pentru livrarea acestora la sectiile de spitalizare, astfel:
a) livrarea alimentelor preparate se face pentru intreaga cantitate necesara unei sectii (in
recipiente mari); in acest caz incalzirea si portionarea mancarii se fac in oficiile alimentare ale
sectiilor si tot aici se spala si se pastreaza vesela pentru pacienti si carturile (carucioarele) de
transport. Oficiile alimentare se vor dimensiona si se vor echipa corespunzator acestor activitati;
b) din blocul alimentar, alimentele preparate se livreaza gata portionate pentru fiecare pacient,
situatie in care oficiul de distributie (sau bucataria) va fi dotat cu o linie speciala de portionare si
catering. In acest caz, adiacent oficiului de distributie se vor prevedea spatii, echipate cu linii
mecanizate, pentru spalarea veselei intregului spital si igienizarea carturilor; carturile pentru
transportul mancarii portionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din sectii se vor
dimensiona minimal.
Se recomanda ca hrana bolnavilor sa fie servita la aproximativ 30 de minute de la preparare. In
caz contrar, ele trebuie mentinute la o temperatura mai mare de 60C sau la maximum 8C.
Alimentele preparate in afara blocului alimentar vor fi transportate la rece si incalzite la
minimum 60C inainte de a fi servite bolnavilor.
(2) Este interzisa pastrarea alimentelor preparate de la o masa la alta.
ART. 152
Daca se adopta sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul
blocului alimentar la oficiile alimentare ale sectiilor de spitalizare se poate face fie in carucioare
inchise prin intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-
charge), daca oficiile sectiilor se afla pe aceeasi verticala cu oficiul central de distributie.
ART. 153
(1) Pentru stabilirea meniurilor si controlul dietelor, in apropierea bucatariei si a oficiului de
distributie se vor plasa laboratorul de dietetica, prevazut cu un frigider pentru probe alimentare,
si biroul dieteticianului.
(2) Personalul bucatariilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare si
controalelor medicale periodice. Periodicitatea controalelor si tipurile de examene care trebuie
efectuate vor fi realizate conform normelor in vigoare.
(3) Asistenta dieteticiana va supraveghea zilnic starea de sanatate si de igiena individuala a
personalului din blocul alimentar. Ea va investiga activ toti lucratorii inainte de a incepe munca
si, daca acestia prezinta semne de boala, ii va trimite la medic. De asemenea, orice lucrator din
blocul alimentar va raporta asistentei dieteticiene aparitia in timpul lucrului a unor semne de
boala care pot pune in pericol starea de sanatate a consumatorilor.
ART. 154
Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde urmatoarele amenajari:
a) vestiar cu grup sanitar si dus, separate pe sexe, amplasate langa accesul personalului;
b) sala de mese, amplasata in relatie cu oficiul de distributie.
ART. 155
Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea, depozitarea si
indepartarea reziduurilor menajere conform normelor.
ART. 156

51
 (1) Blocul alimentar se va amplasa in asa fel incat legaturile acestuia cu sectiile de spitalizare
sau cu cantina personalului sa nu traverseze alte zone gospodaresti pentru care cerintele de igiena
sunt mai putin severe.
(2) Blocul alimentar se poate amplasa fie in cladirea principala a spitalului (la parter sau
demisol), cu luarea masurilor corespunzatoare privind protectia spatiilor spitalicesti fata de
degajarile de abur si mirosuri (ventilatie, sas-ecluza la accesul in spital), fie intr-o cladire
separata, caz in care legatura cu spitalul se va asigura printr-un coridor inchis.

E. Norme de igiena in spalatorie

ART. 157
De regula, spalatoria se organizeaza ca un serviciu unic pe spital pentru urmatoarele activitati:
primire, dezinfectie, spalare, calcare, reparare, depozitare rufe. La organizarea spatial-functionala
a spalatoriei se vor respecta urmatoarele cerinte:
a) separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare si rufe curate;
b) separarea sarjelor de rufe pe categorii de provenienta;
c) diferentierea, pe intregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru rufele pacientilor copii
fata de cele pentru rufele pacientilor adulti.
ART. 159
(1) Dimensionarea spatiilor si echiparea cu utilaje a spalatoriei se fac in functie de capacitatea
sectiilor de spitalizare, tinandu-se seama si de amploarea celorlalte servicii tehnico-medicale.
(2) Pentru spitalele generale se considera un minimum de 2,5 kg rufe pe zi si pe pat.
(3) La spitalele cu profil chirurgical sau de obstetrica-ginecologie se va lua in calcul o
cantitate mai mare de rufe pe zi si pe pat, respectiv intre 3 si 4 kg.
ART. 160
(1) Organizarea spatiilor se face in flux continuu, dupa cum urmeaza:
a) camera pentru primirea si trierea rufelor murdare (in care rufele murdare, ambalate in saci,
sunt aduse de personalul sectiilor si predate spalatoriei);
b) spatiu pentru dezinfectia rufelor, amenajat cu cazi de baie pentru inmuiere in dezinfectant,
in numar suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele sectii. Dezinfectia se
poate face si direct in utilajul mecanizat de spalare, numai daca acest utilaj are un program
special de dezinfectie, corespunzator cerintelor de igiena pentru spitale;
c) spalatoria propriu-zisa, in care se amplaseaza utilajele mecanizate pentru spalare si
stoarcere prin centrifugare;
d) spatii pentru uscatorie si calcatorie (sala comuna sau compartimentata pentru cele doua
operatii, separata insa de sala spalatoriei pentru a se asigura mentinerea conditiilor de igiena);
uscarea si calcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;
e) incapere pentru repararea rufelor, amplasata intre calcatorie si depozitul de rufe curate;
f) depozit de rufe curate, in care se face si sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru sectiile
si serviciile de destinatie;
g) camera de eliberare a rufelor curate, in care are acces personalul din sectiile medicale.
(2) Anexele pentru personalul propriu vor include:
a) vestiar cu grup sanitar si dus;
b) camera de odihna;

52
 c) biroul responsabilului, cu controlul vizual asigurat spre camerele de primire si eliberare a
rufelor.
ART. 161
Circuitul interior al spalatoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de
amplasare a utilajelor si instalatiilor aferente va avea in vedere asigurarea conditiilor pentru
intretinere usoara si rapida (reparatii, curatare).
ART. 162
Spalatoria se poate amplasa fie la parterul sau demisolul cladirii principale a spitalului (la
primul nivel peste subsolul tehnic), caz in care se vor asigura toate masurile pentru a nu permite
patrunderea in spatiile medicale a aburului si mirosurilor, fie in pavilion separat (eventual cu alte
functiuni gospodaresti), caz in care comunicarea cu cladirea spitalului se va face printr-un
coridor de legatura.

F. Managementul deseurilor periculoase

Definitii

a) deseurile rezultate din activitati medicale - toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care
se produc in unitatile sanitare;
b) deseurile nepericuloase - deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor
menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;
c) deseurile periculoase - deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real
pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate in unitatea sanitara in cursul
activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala,
inclusiv de cercetare medicala si producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si
produselor biologice;
d) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice - deseurile care includ tesuturile si organele,
partile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; in
aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate in activitatea de diagnostic,
cercetare si experimentare;
e) deseurile infectioase - deseurile lichide si solide care contin sau sunt contaminate cu sange ori
cu alte fluide biologice, precum si materialele care contin sau au venit in contact cu virusuri,
bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor;
f) deseurile chimice si farmaceutice - substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi
toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante
chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
g) deseurile intepatoare-taietoare - deseurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau
taiere;
h) deseurile radioactive - deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitatile nucleare
medicale, de diagnostic si tratament, care contin materiale radioactive;
i) unitatea sanitara - orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;
j) activitatea medicala - orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si
recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente,
echipamente ori aparatura medicala;

53
k) sistemul de gestionare a deseurilor - totalitatea activitatilor de colectare separata la locul de
producere, ambalare, depozitare intermediara, transport si eliminare finala;
l) depozitarea temporara - pastrarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator
in spatii special destinate si amenajate, pana la preluarea si transportul lor la locul de eliminare
finala;
m) eliminarea finala - totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate
deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si
riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea
volumului de deseuri;
n) incinerarea deseurilor - arderea deseurilor in instalatii speciale, denumite incineratoare, cu
asigurarea unei temperaturi inalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor,
utilizandu-se echipamente de retinere si purificare a gazelor;
o) depozitarea sanitara - depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala in locuri
special amenajate, denumite depozite de deseuri periculoase sau nepericuloase. Deseurile
periculoase sunt depozitate in depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de
neutralizare;
p) fisa interna a gestiunii deseurilor - formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse in
unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pana la
eliminarea finala a acestora, conform Hotararii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea
evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor.

Clasificarea pe categorii a deseurilor rezultate din activitatea medicala se face pe criterii

practice, dupa cum urmeaza:
1. deseurile nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea
serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare si a
oficiilor de distribuire a hranei; aceste deseuri se colecteaza si se indeparteaza la fel ca deseurile
menajere. Deseurile asimilabile celor menajere inceteaza sa mai fie nepericuloase cand sunt
amestecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Urmatoarele materiale se includ in
categoria deseurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu
au venit in contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide
biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli
contagioase), sacii si alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticla care nu au venit in
contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;
2. deseurile periculoase se clasifica in:
a) deseurile anatomo-patologice si parti anatomice, care cuprind parti anatomice, material
biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie si obstetrica (fetusi, placente), parti
anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate in urma
activitatilor de cercetare si experimentare. Toate aceste deseuri se considera infectioase conform
Precautiunilor universale;
b) deseurile infectioase sunt deseurile care contin sau au venit in contact cu sangele ori cu alte
fluide biologice, precum si cu virusuri, bacterii, paraziti si/sau toxinele microorganismelor, de
exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au continut
sange sau alte lichide biologice, campuri operatorii, manusi, sonde si alte materiale de unica
folosinta, comprese, pansamente si alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de
material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.;

54
c) deseurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac,
branule, lame de bisturiu de unica folosinta, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta
sau nu, care au venit in contact cu material infectios. Aceste deseuri se considera infectioase
conform Precautiunilor universale;
d) deseurile chimice si farmaceutice sunt deseurile care includ serurile si vaccinurile cu termen
de valabilitate depasit, medicamentele expirate, reziduurile de substante chimioterapice, reactivii
si substantele folosite in laboratoare. Substantele de curatenie si dezinfectie deteriorate ca urmare
a depozitarii lor necorespunzatoare sau cu termenul de valabilitate depasit vor fi considerate
deseuri chimice, de exemplu deseurile infectioase: substante dezinfectante, substante tensioactive
etc.

Ambalarea deeurilor medicale

Recipientul n care se face colectarea i care vine n contact direct cu deeurile periculoase
rezultate din activiti medicale este de unic folosin i se elimin odat cu coninutul.
Codurile de culori ale recipientelor n care se colecteaz deeurile medicale sunt:
a) galben - pentru deeurile medicale periculoase;
b) negru - pentru deeurile nepericuloase.

Colectarea la locul de producere (sursa)

Pentru deseurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare identificate prin codul 18 01
03* se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci din polietilena sau saci din
polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atat cutiile prevazute in interior cu saci din polietilena,
cat si sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie sa fie confectionati din
polietilena de inalta densitate pentru a avea rezistenta mecanica mare; termosuturile trebuie sa fie
continue, rezistente si sa nu permita scurgeri de lichid. Sacul trebuie sa se poata inchide usor si
sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deseuri produse in intervalul
dintre doua indepartari succesive ale deseurilor. Sacul se introduce in pubele prevazute cu capac
si pedala sau in portsac. Inaltimea sacului trebuie sa depaseasca inaltimea pubelei, astfel incat
sacul sa se rasfranga peste marginea superioara a acesteia, iar surplusul trebuie sa permita
inchiderea sacului in vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depasi trei
patrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confectionat sacul este cuprinsa intre
50-70.

Deseurile intepatoare-taietoare identificate prin codul 18 01 01, se colecteaza in cutii din

material rezistent la actiuni mecanice. Cutiile trebuie prevazute la partea superioara cu un capac
special care sa permita introducerea deseurilor si sa impiedice scoaterea acestora dupa umplere,
fiind prevazute in acest scop cu un sistem de inchidere definitiva. Capacul cutiei are orificii
pentru detasarea acelor de seringa si a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confectioneaza
aceste cutii trebuie sa permita incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie
prevazute cu un maner rezistent pentru a fi usor transportabile la locul de depozitare intermediara
si, ulterior, la locul de eliminare finala. Cutiile au culoarea galbena si sunt marcate cu pictograma
"Pericol biologic".

Deeurile anatomo-patologice ncadrate la codul 18 01 02 (18 01 03*) codul 18 01 destinate

incinerrii sunt colectate n mod obligatoriu n cutii din carton rigid, prevzute n interior cu sac

55
din polietilen care trebuie s prezinte siguran la nchidere sau n cutii confecionate din
material plastic rigid cu capac ce prezint etaneitate la nchidere, avnd marcaj galben, special
destinate acestei categorii de deeuri, i sunt eliminate prin incinerare.

Recipientele vor fi etichetate cu urmtoarele informaii: tipul deeului colectat, pictograma

"Pericol biologic", capacitatea recipientului (l sau kg), modul de utilizare, linia de marcare a
nivelului maxim de umplere, data distribuirii recipientului pe secie, unitatea sanitar i secia
care au folosit recipientul, persoana responsabil cu manipularea lui, data umplerii definitive,
marcaj conform standardelor UN, n conformitate cu ADR.

Deeurile periculoase chimice rezultate din unitile sanitare identificate prin codul 18 01 06*
se colecteaz n recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv",
"Toxic" etc.) i se trateaz conform prevederilor legale privind deeurile periculoase. Deeurile
chimice sunt colectate i ambalate n recipiente cu o capacitate care s nu depeasc 5 l pentru
substane lichide i 5 kg pentru substane solide. Aceste recipiente pot fi introduse ntr-un
ambalaj exterior care, dup umplere, nu trebuie s depeasc greutatea de 30 de kg.
Deeurile periculoase chimice rezultate din uniti sanitare se colecteaz separat i se elimin
prin incinerare (dup ce, n prealabil, a fost testat reactivitatea termic a acestor deeuri), tratare
chimic sau sunt returnate la furnizor, cu acordul expres al acestuia. Recipientele n care se
colecteaz deeurile chimice trebuie s fie proiectate i realizate n aa fel nct s mpiedice
orice pierdere de coninut, cu respectarea urmtoarelor condiii:
a) materialele din care sunt executate recipientele i sistemele de nchidere ale acestora nu
trebuie s fie atacate de ctre coninut i nici s formeze cu acesta compui periculoi;
b) toate prile recipientelor i ale sistemelor de nchidere ale acestora trebuie s fie solide i
rezistente, astfel nct s exclud orice defeciune i s rspund n deplin siguran la presiunile
i eforturile normale de manipulare;
c) recipientele prevzute cu sistem de nchidere trebuie s fie proiectate n aa fel nct
ambalajul s poat fi deschis i nchis n mod repetat, fr pierdere de coninut.
(5) Deeurile chimice periculoase aflate n stare lichid se colecteaz n recipiente speciale,
impermeabile, iar evacuarea lor se realizeaz de ctre o firm autorizat.
(6) Deeurile chimice, dac se afl n ambalajul lor original (sticl, folie etc.), pot fi
mpachetate n recipiente care nu corespund standardelor UN, n conformitate cu ADR (ADR 3.4
i dispoziia special 601 de la 3.3). n cazul n care aceste deeuri nu se mai afl n ambalajul
original, ele se stocheaz i ambaleaz n recipiente care corespund standardelor UN, n
conformitate cu prevederile ADR.

Deeurile chimice nepericuloase identificate prin codul 18 01 07 rezultate din uniti sanitare
se colecteaz separat n ambalajul original. n cazul deeurilor de la aparatele de diagnoz, ce
conin substane chimice periculoase n concentraii neglijabile, sunt urmate instruciunile
specifice echipamentului respectiv. Aceste deeuri se valorific sau se elimin ca deeuri
nepericuloase

Deeurile nepericuloase se colecteaz n saci din polietilen de culoare neagr, inscripionai

"Deeuri nepericuloase". n lipsa acestora se pot folosi saci din polietilen transpareni i
incolori.

56
Al dilea ambalaj in care se depun sacii si cutiile pentru deseurile periculoase este reprezentat de
containere mobile cu pereti rigizi, aflate in spatiul de depozitare temporara. Containerele pentru
deseuri infectioase, anatomo-patologice si parti anatomice si intepatoare-taietoare au marcaj
galben, sunt inscriptionate "Deseuri medicale" si poarta pictograma "Pericol biologic".
Containerele trebuie confectionate din materiale rezistente la actiunile mecanice, usor lavabile si
rezistente la actiunea solutiilor dezinfectante. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu un
sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat
sistemului de golire in incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel incat sa se asigure
preluarea intregii cantitati de deseuri produse in intervalul dintre doua indepartari succesive. In
aceste containere nu se depun deseuri periculoase neambalate (vrac) si nici deseuri asimilabile
celor menajere.
Pe ambalajele care contin deseuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de
identificare a sectiei sau laboratorului care a produs deseurile (denumirea sectiei sau
laboratorului si data). In cazul in care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu
creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie.

Depozitarea temporara
Depozitarea temporara trebuie realizata in functie de categoriile de deseuri colectate la locul de
producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate in incaperile destinate depozitarii
temporare.
Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar conditiile de depozitare vor respecta
normele de igiena in vigoare. Pentru deseurile periculoase durata depozitarii temporare nu
trebuie sa depaseasca 72 de ore, din care 48 de ore in incinta unitatii si 24 de ore pentru transport
si eliminare finala.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa existe in fiecare unitate sanitara. Amenajarea spatiului
pentru depozitarea temporara trebuie prevazuta in proiectul initial al unitatii, in cazul noilor
constructii. Unitatile sanitare care nu au fost prevazute in proiect cu spatii pentru depozitare
temporara le vor construi sau le vor amenaja ulterior.
Spatiul de depozitare temporara trebuie sa aiba doua compartimente:
a) un compartiment pentru deseurile periculoase, prevazut cu dispozitiv de inchidere care sa
permita numai accesul persoanelor autorizate;
b) un compartiment pentru deseurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de
igiena in vigoare privind mediul de viata al populatiei.
Conditiile spatiului de depozitare pentru deseuri periculoase trebuie sa permita depozitarea
temporara a cantitatii de deseuri periculoase acumulate in intervalul dintre doua indepartari
succesive ale acestora. Spatiul de depozitare temporara a deseurilor periculoase este o zona cu
potential septic si trebuie separat functional de restul constructiei si asigurat prin sisteme de
inchidere. Incaperea trebuie prevazuta cu sifon de pardoseala pentru evacuarea in reteaua de
canalizare a apelor uzate rezultate in urma curatarii si dezinfectiei. Spatiul de depozitare trebuie
prevazut cu ventilatie corespunzatoare pentru asigurarea temperaturilor scazute care sa nu
permita descompunerea materialului organic din compozitia deseurilor periculoase. Trebuie
asigurate dezinsectia si deratizarea spatiului de depozitare in scopul prevenirii aparitiei vectorilor
(insecte, rozatoare).

Transportul deseurilor periculoase in incinta unitatii sanitare se face pe un circuit separat de cel
al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate cu ajutorul unor carucioare speciale sau

57
cu ajutorul containerelor mobile. Carucioarele si containerele mobile se spala si se dezinfecteaza
dupa fiecare utilizare, in locul unde sunt descarcate.

Inregistrarea deseurilor
Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor periculoase care
parasesc unitatea producatoare in scopul eliminarii finale, se completeaza si se semneaza in 3
exemplare de catre producator si transportator la predarea/primirea fiecarui transport. Un
exemplar ramane la producator, iar celelalte doua exemplare se semneaza de catre agentul
economic care efectueaza operatiunea de eliminare finala. Dupa eliminarea finala un exemplar
ramane la agentul economic care a efectuat operatiunea de eliminare finala, iar al treilea
exemplar se returneaza prin posta la producator de catre agentul economic care a facut
operatiunea de eliminare finala.

Formularul de identificare pentru transportul si eliminarea finala a deseurilor contine urmatoarele

date:
a) datele de identificare pentru unitatea producatoare si pentru agentii economici prestatori de
servicii de transport si eliminare finala;
b) cantitatile de deseuri periculoase trimise, transportate si tratate;
c) data si ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul
economic care va face eliminarea finala);
d) numele si semnaturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producatorului si din
partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deseurile si au aplicat procedeul de eliminare
stipulat in contract;
e) procedura de eliminare finala utilizata.

Educatia si formarea personalului

Unitatea asigura educarea si formarea profesionala continua pentru angajati, in urmatoarele
situatii:
a) la angajare;
b)la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post;
c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente;
d) la introducerea de tehnologii noi;
e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire si control ale infectiilor nozocomiale
(SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilitati in prevenirea si combaterea infectiilor
nozocomiale, care a constatat nereguli in aplicarea codului de procedura, precum si la
recomandarea inspectorilor sanitari de stat;
f) la recomandarea coordonatorului activitatii de protectie a mediului;
g) periodic, indiferent daca au survenit sau nu schimbari in sistemul de gestionare a deseurilor.

Instruirea se face anual sau de cate ori este nevoie.

Procedura:
Managementul deseurilor in unitate

58
G. Curatenie, dezinfectie si sterilizare
Definitii
Termenii de mai jos au urmatoarele semnificatii:
- curatare - etapa preliminara obligatorie, permanenta si sistematica in cadrul oricarei
activitati sau proceduri de indepartare a murdariei (materie organica si anorganica) de pe
suprafete (inclusiv tegumente) sau obiecte, prin operatiuni mecanice sau manuale,
utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici, care se efectueaza in unitatile sanitare de orice
tip, astfel incat activitatea medicala sa se desfasoare in conditii optime de securitate;
- dezinfectie - procedura de distrugere a microorganismelor patogene sau nepatogene de pe
orice suprafete(inclusiv tegumente), utilizandu-se agenti fizici si/sau chimici;
- produse biocide - substantele active si preparatele continand una sau mai multe substante
active, conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului, avand scopul sa
distruga, sa impiedice, sa faca inofensiva si sa previna actiunea sau sa exercite un alt
efect de control asupra oricarui organism daunator, prin mijloace chimice sau biologice;
- substanta activa - o substanta sau un microorganism, inclusiv un virus sau o ciuperca
(fung), ce are o actiune generala sau specifica asupra ori impotriva organismelor
daunatoare;
- produs detergent-dezinfectant - produsul care include in compozitia sa substante care
curata si substante care dezinfecteaza. Produsul are actiune dubla: curata si dezinfecteaza;
- dezinfectie de nivel inalt - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
bacteriilor, fungilor,virusurilor si a unui numar de spori bacterieni pana la 10 (indice -4);
- dezinfectie de nivel intermediar (mediu) - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza
distrugerea bacteriilor in forma vegetativa, inclusiv Mycobacterium tuberculosis in forma
nesporulata, a fungilor si a virusurilor, fara actiune asupra sporilor bacterieni;
- dezinfectie de nivel scazut - procedura de dezinfectie prin care se realizeaza distrugerea
majoritatii bacteriilor in forma vegetativa, a unor fungi si a unor virusuri, fara actiune
asupra micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor fara invelis si a mucegaiurilor;
- antiseptic - produsul care previne sau impiedica multiplicarea ori inhiba activitatea
microorganismelor; aceasta activitate se realizeaza fie prin inhibarea dezvoltarii, fie prin
distrugerea lor, pentru prevenirea sau limitarea infectiei la nivelul tesuturilor;
- biofilm - caracteristica unui agent microbiologic de a adera si a se fixa de o suprafata
imersata prin secretia unor polimeri, ingreunand astfel accesul substantelor active
antimicrobiene;
- materiovigilenta - obligatia de a declara incidentele sau riscurile de producere a unor
incidente legate de utilizarea dispozitivelor medicale;
- sterilizare - operatiunea prin care sunt eliminate sau omorate microorganismele, inclusiv
cele aflate in stare vegetativa, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul acestei
operatiuni fiind starea de sterilitate. Probabilitatea teoretica a existentei
microorganismelor trebuie sa fie mai mica sau egala cu 10 (indice -6);
- sterilizare chimica - un nivel superior de dezinfectie care se aplica cu strictete
dispozitivelor medicale reutilizabile, destinate manevrelor invazive, si care nu suporta
autoclavarea, realizand distrugerea tuturor microorganismelor in forma vegetativa si a
unui numar mare de spori.

59
 Curatenia
(1) Curatenia reprezinta rezultatul aplicarii corecte a unui program de curatare.
(2) Suprafetele si obiectele pe care se evidentiaza macrosau microscopic materii organice ori
anorganice se definesc ca suprafete si obiecte murdare.
Curatarea se realizeaza cu detergenti, produse de intretinere si produse de curatat.
In utilizarea produselor folosite in activitatea de curatare se respecta urmatoarele reguli
fundamentale:
a) respectarea tuturor recomandarilor producatorului;
b) respectarea normelor generale de protectie a muncii, conform prevederilor in vigoare;
c) este interzis amestecul produselor;
d) este interzisa pastrarea produselor de curatare in ambalaje alimentare;
e) produsele se distribuie la locul de utilizare, respectiv la nivelul sectiilor sau
compartimentelor, in ambalajul original sau in recipiente special destinate, etichetate cu
identificarea produsului.
(1) Urmarirea si controlul programului de curatare revin personalului unitatii sanitare, care,
conform legislatiei in vigoare, este responsabil cu supravegherea si controlul infectiilor
nosocomiale din unitate.
(2) Programul de curatare si dezinfectie este parte integranta a planului propriu unitatii sanitare
de supraveghere si control ale infectiilor nosocomiale.
Depozitarea produselor si a ustensilelor folosite la efectuarea curatarii se face respectandu-se
urmatoarele:
a) in unitatea sanitara, la nivel central, trebuie sa existe spatii special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor aflate in stoc, folosite in procesul de efectuare a curatarii;
b) spatiile trebuie sa asigure mentinerea calitatii initiale a produselor pana la utilizare;
c) spatiile de depozitare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
- zona de depozitare trebuie sa permita aranjarea in ordine a materialelor de curatare si
accesul usor la acestea;
- trebuie sa existe aerisire naturala;
- trebuie sa existe iluminat corespunzator;
- gradul de umiditate sa fie optim pastrarii calitatii produselor;
d) in fiecare sectie sau compartiment trebuie sa existe incaperi special destinate depozitarii
produselor si ustensilelor utilizate pentru efectuarea curatarii, aflate in rulaj, si pentru
pregatirea activitatii propriu-zise;
e) incaperile de depozitare de pe sectii, respectiv compartimente, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
- pavimentul si peretii trebuie sa fie impermeabili si usor de curatat;
- trebuie sa existe aerisire naturala;
- trebuie sa existe iluminat corespunzator;
- locul de organizare a activitatii, sursa de apa si suprafata zonei de depozitare trebuie sa
permita aranjarea in ordine a materialelor de intretinere;
- trebuie sa existe chiuveta cu apa potabila rece si calda, dotata pentru igiena personalului
care efectueaza curatarea, conform prevederilor legislatiei in vigoare;
- trebuie sa existe chiuveta sau bazin cu apa potabila, pentru dezinfectia si spalarea
ustensilelor folosite la efectuarea curatarii; dezinfectia, spalarea si uscarea materialului

60
 moale folosit la curatare se pot face utilizandu-se masini de spalat cu uscator sau masini
de spalat si uscatoare;
- trebuie sa existe suport uscator pentru manusile de menaj, mopurile, periile si alte
ustensile;
- trebuie sa existe pubela si saci colectori de unica folosinta pentru deseuri, conform
legislatiei in vigoare.
(1) Intretinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curatarii se face zilnic, dupa fiecare
operatiune de curatare si la sfarsitul zilei de lucru; ustensilele utilizate se spala, se curata, se
dezinfecteaza si se usuca. Curatarea si dezinfectia ustensilelor complexe se efectueaza in functie
de recomandarile producatorului.
(2) Personalul care executa operatiunile de curatare si dezinfectie a materialului de curatare
trebuie sa poarte manusi de menaj sau manusi de latex nesterile.

Dezinfectia
In functie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar si de concentratia
utilizata,
nivelurile de dezinfectie sunt:
a) sterilizare chimica;
b) dezinfectie de nivel inalt;
c) dezinfectie de nivel intermediar;
d) dezinfectie de nivel scazut.

Dezinfectia suprafetelor:
- Pavimente (mozaic, ciment, linoleum, lemn) Stergere, curatare riguroasa, apoi
dezinfectie ce poate fi de nivel scazut, mediu sau inalt ca in cazul prezentei produselor
biologice)
- Pereti (faianta, tapet lavabil, usi) Stergere/pulverizare; se insista asupra curatarii partilor
superioare ale pervazurilor si a altor suprafete orizontale, precum si ale colturilor, urmata
de dezinfectie (ce poate fi de nivel scazut, mediu sau inalt)
- Mobilier, inclusiv paturi si noptiere- Stergere/pulverizare, curatare riguroasa si
dezinfectie de nivel scazut sau mediu a suprafetelor orizontale
- Mese tratament - Stergere /pulverizare, curatare riguroasa si dezinfectia suprafetelor
orizontale, suprafete pentru pregatirea tratamentului, dezinfectie de nivel inalt in
laborator
- Musamale din cauciuc sau plastic Stergere/imersie, dezinfectie de nivel mediu, apoi
curatare
- Carucioare, targi: stergere, curatare, dezinfectie de nivel mediu sau inalt
- In functie de prezenta produselor biologice de la pacienti, intai se realizeaza dezinfectia
de nivel inalt, apoi se curata.
- Grupuri sanitare: Stergere, curatare, dezinfectie de nivel mediu
- Galeti pentru curatenie, ustensile: spalare, dezinfectie de nivel mediu

Anexa: protocol curatenie si dezinfectie

61
III. Supravegherea infectiilor nosocomiale

1. Consideraii generale.
Supravegherea epidemiologic este activitatea sistematic i/sau continu de colectare, analiz,
prelucrare, interpretare a datelor, necesar pentru cunoaterea frecvenei infeciilor nosocomiale
i identificarea factorilor de risc.
1.1. Identificarea infeciilor nosocomiale constituie sarcina permanent a medicilor din
spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat i privat. Diagnosticul de infecie nosocomial se
va meniona n actele medicale cu care lucreaz medicul (ex.: foaia de observaie clinic, fia de
consultaie, registrul de consultaie, etc.).
1.2. nregistrarea i declararea infeciilor nosocomiale se face pe Fia cazului de infecie
nosocomial (model prezentat n Figura 1), de ctre asistenta desemnat (asistenta ef) din
fiecare secie sau directorul de ngrijiri din unitatea sanitar respectiv.
1.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor nregistrate revine medicului n ngrijirea cruia
se afl pacientul.
1.4.Fiele cazurilor de infecii nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului/serviciului
de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale.
1.5. Compartimentul/serviciul de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale stabilete un
ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, nenregistrate i neanunate (de 2ori
pe luna).
1.6. Serviciul de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale nregistreaz i declar
cazurile de infecie nosocomial descoperite la verificrile pe care le face la nivelul seciilor,
dup consult cu medicul care ngrijete pacientul
1.7. Centralizarea datelor se face de ctre asistenta compartimentului/serviciului de supraveghere
i control al infeciilor nosocomiale pentru spitalul pe care l deservete.
1.8. Datele se prelucreaz i se analizeaz lunar de ctre compartimentul/serviciul de
supraveghere i control al infeciilor nosocomiale.
1.9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate ctre:
_ secii, pentru informare i completarea msurilor;
_ consiliul de administraie, care prin analiz ia decizii legate de obiectivele menionate n
prezenta Anex, n legtur direct cu asigurarea actului medical;
1.10. Serviciul de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale are obligaia ntocmirii
"Drii de seam statistice trimestriale" i transmiterea acesteia ctre Autoritatea de Sntate
Public Timis.

62
 Anexa - FIA CAZULUI DE INFECIE NOSOCOMIAL

N SECIA.................................................. DATA COMPLETRII ........./......../.........

(ZZ/LL/AA)
BOLNAVUL:

NUME........................................................PRENUME.........................................SEX......
DATA NATERII........./......../.......VRSTA LA DATA INTERNRII.........................
(ZZ/LL/AA)

DATA INTERNRII........./......../.........NR. FO.......................................

(ZZ/LL/AA)

DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
...........................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
DIAGNOSTIC LA 72 H:
...........................................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................................
SALON NR........................................
DAC A FOST MUTAT (SE SPECIFIC SALONUL I DATA MUTRII)
................................................................................................................................................
N SECIILE CU PROFIL CHIRURGICAL:
DENUMIREA OPERAIEI...............................................................................................
DATA INTERVENIEI (ZZ/LL/AA) ........./......../.........
INFECIE NOSOCOMIAL
DIAGNOSTIC CLINIC......................................................................................................
DEBUT (ZZ/LL/AA)...........................................................................................................

EXEMENE MICROBIOLOGICE PENTRU DIAGNOSTICUL DE INFECIE NOSOCOMIAL

DATA RECOLTRII DENUMIREA GERMENI IZOLAI DIAGNOSTIC
PROBEI (ZZ/LL/AA) EXAMENULUI
EFECTUAT

ANTIBIOGRAMA:................................................................................................................ ..........................................
......................................................................................................................................................... ..................................
...........................................................................................................................................................................................
DATA EXTERNRII (ZZ/LL/AA) ........./......../.........
NR. TOTAL ZILE SPITALIZARE.............................
STAREA LA EXTERNARE (VINDECAT, AMELIORAT, STAIONAR, TRANSFERAT,
DECEDAT).............................................................................................
DIAGNOSTICUL LA EXTERNARE (SAU DECES)
.........................................................................................................................................................................................
NR. ZILE DE TRATAMENT PENTRU INFECIA NOSOCOMIAL.....................
FACTORI DE RISC:
...........................................................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................... .
SEMNTURA

63
1. INTERVENTIA IN CAZ DE EPIDEMII

1. Izbucnirea epidemic reprezint nregistrarea unui numr de cazuri de infecie nosocomial n

exces net fa de numrul de cazuri ateptat.
2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine n exclusivitate unitii care
l-a generat.
3. Serviciul de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale stabilete din punct de vedere
tehnic conduita n rezolvarea izbucnirii epidemice. Odat cu informarea operativ a Directiei de
Sntate Public Judeene, conform reglementrilor Ministerului Sntii, Serviciul de
supraveghere i control al infeciilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia.
4. Seciile la nivelul crora se nregistreaz izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la
ndeplinire a msurilor stabilite de Serviciul de supraveghere i control al infeciilor nosocomiale
n vederea rezolvrii episodului epidemic,
5. Conducerea unitii sanitare este abilitata s stabileasc msurile administrative
corespunztoare n cazul unei izbucniri epidemice.

64
2. PREVENIREA ACCIDENTELOR I A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE
PROFESIONAL

1. EXPUNEREA PROFESIONAL
- prin inoculri percutane:
nepare;
tiere.
- contaminarea tegumentelor care prezint soluii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- n timpul:
efecturii de manopere medicale invazive cu ace i instrumente ascuite;
manipulrii de produse biologice potenial contaminate;
manipulrii instrumentarului i a altor materiale sanitare, dup utilizarea n activiti care au
dus la contaminarea cu produse biologice potenial infectate.
- prin intermediul:
instrumentelor ascuite;
materialului moale;
suprafeelor, altor materiale utilizate n activitatea din unitile sanitare;
reziduurilor din activitatea medical;
2. METODE DE PREVENIRE
- prin obiecte ascuite:
reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
colectarea imediat dup utilizare n containere rezistente la nepare i tiere, amplasate la
ndemn i marcate corespunztor conform reglementrilor MS pentru:
> pregtire n vederea utilizrii;
> distrugere;
>evitarea recapionrii, ndoirii, ruperii acelor utilizate.
de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- prin manipulare lenjerie:
manipularea lenjeriei contaminate cu snge i alte produse biologice potenial contaminate ct
mai puin posibil;
sortare i prelucrare cu echipament de protecie potrivit, n spaii special destinate;
colectare n saci impermeabili, la nevoie dubli, marcai n mod corespunztor;
evitarea pstrrii lor ndelungate, nainte de prelucrare;
asigurarea unui ciclu corect i complet de prelucrare - decontaminare.
curenie i decontaminare:
> folosirea mnuilor la ndeprtarea urmelor de snge, alte lichide biologice sau esuturi;
> decontaminarea iniial cu substane clorigene, ndeprtarea cu hrtie absorbant care se
colecteaz n containere sau saci de plastic marcai;
> dezinfecie cu soluie germicid;
> uscarea suprafeei prelucrate;
> folosirea de tehnici standard n vederea efecturii cureniei, sterilizrii, decontaminrii
echipamentului medical, a pavimentelor, pereilor, mobilierului, veselei, sticlriei, tacmurilor,
conform reglementrilor MSP.
- prin reziduuri contaminate biologic

65
 neutralizare
colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferenierea clar prin culoare i
etichetare.
IN CAZUL LABORATORULUI CLINIC: regulile generale de aplicare a precauiunilor
universale trebuie completate cu:
colectarea flacoanelor care conin produse biologice n containere marcate, care s
mpiedice rsturnarea, vrsarea, spargerea;
evitarea contaminrii pereilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
utilizarea echipamentului potrivit cu prestaiile laboratorului:
utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru nlturarea
tehnicilor de pipetare cu gura;
curenia, dezinfecia, sterilizarea n mod corect, standardizat;
amplasarea de afie avertizoare asupra riscului de contaminare.

66
 FIA DE SUPRAVEGHERE A ACCIDENTULUI POST EXPUNERE LA PRODUSE
BIOLOGICE A PERSONALULUI SANITAR

Nr. fi..........................
Judeul: Timi
Localitatea: Buzias
Unitatea sanitar:
Secia/Compartimentul:................................................................
CPCIN Da Nu
Medic Epidemiolog Da Nu

1. Persoan expus

Iniialele:................................................CNP..................................................
Categoria profesional...................................................................................
Data naterii:........../............../................... sex M F
Vechimea n activitatea profesional.............ani Vechimea n serviciul actual.........ani
Data/ora accidentului.........................................................................................................
Data /ora declarrii......................................................................................................
Statusul vaccinal HVB: Vaccinat complet cu 3 doze
n curs de vaccinare
nevaccinat

2. Circumstanele accidentului

Locul producerii accidentului.............................................................................................

Gest de rutin Situaie de urgen
Cte ore a lucrat nainte de accident.......................................
Aplicarea conduitei de urgen Da Nu
Timpul scurs de la accident la aplicare.................

3. Natura expunerii

nepare ac: Da Nu
Tipul acului...............................................................
Tiere: Da Nu
Superficial Profund
Proiecie snge: Da Nu
Lichide biologice Da Nu
Tipul lichidului...........................................
Locul proieciei: Ochi Fa Piele lezat Altele
Cantitatea de produs biologic la care a fost expus accidentatul:
mic (sub 5 ml) medie (sub 50ml) mare (peste 50ml)

67
Timpul de contact cu produsul biologic:
Mai puin de 5 min. Intre 5-14 min. Intre 15min-1h peste 1h
Alt tip de expunere :........................................................................................................
Denumirea procedurii efectuate n momentul accidentului........................................
...........................................................................................................................................

4. Mecanismul accidentului

Autoaccidentare Accidentare de ctre un coleg Accidentare de ctre un pacient

Alte mecanisme

5. Prevenirea

APLICARE PRECAUII UNIVERSALE Da Nu

Dac nu, de ce?....................................................................................................................
Echipament de protecie:
Mnui Da Nu Nu este cazul Nr. perechi utilizate.............
Masc Da Nu Nu este cazul
Halat Da Nu Nu este cazul
Protector facial Da Nu Nu este cazul
Altele .........................................................................................................................
Cum credei c acest accident ar fi putut fi prevenit:......................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................

6. Informaii despre surs

Necunoscut Da Nu
Cunoscut Da Nu

PACIENT (status imunologic confirmat prin date de laborator)

STATUS HIV
Negativ Da Nu
Necunoscut Da Nu
Aparine unui grup de risc Da Nu
Dac da, ce grup de risc.................................
Cunoscut pozitiv Da Nu
n tratament Da Nu
Dac da, precizai tratamentul....................................

STATUS VHB
Negativ Da Nu

68
 Da Nu
Necunoscut
Aparine unui grup de risc Da Nu
Dac da, ce grup de risc.................................
Cunoscut Ag HBs pozitiv Da Nu
n tratament Da Nu
Dac da, precizai tratamentul....................................
STATUS VHC
Negativ Da Nu
Necunoscut Da Nu
Aparine unui grup de risc Da Nu
Dac da, ce grup de risc.................................
Cunoscut Ac HCV pozitiv Da Nu
n tratament Da Nu
Dac da, precizai tratamentul....................................

7. Atitudinea n caz de accident

Msuri imediate Da Nu
Dac nu, de ce.................................................................................................................
Splare cu ap i spun Da Nu
Antiseptic Da Nu
Care......................................................................................
Testul HIV rapid: Da Nu
Dac nu, de ce.................................................................................................................
Examene serologice: Da Nu
anterior accidentului Da Nu
iniiate cu ocazia accidentului:
HIV ELISA Da Nu
Antigen HBs Da Nu
Anticorpi anti HBs Da Nu
Anticorpi anti HVC Da Nu
Altele
Tratament profilactic: Da Nu
Dac da, pentru ce: .................................................................................................................
Data nceperii tratamentului:
Comentarii:

Data ntocmirii fiei: Dr.

69
 FIA UNITII SANITARE

Numele unitii sanitare:

Nr. Total paturi:
Nr. Total pacieni spitalizai:
Nr. Total consultaii:
Numr zile de spitalizare:
Nr. Total personal medico-sanitar pe spital:

Din care:

Personal
Personal superior Personal mediu
auxiliar

Secia Medici
Alt
Registr Ingrijitoare
Specialisti/ Personal Asistente Infirmiere Muncito
Rezideni atori curatenie
superior
Primari

Boli infectioase
2/5 12 11 2 6 3
1

Boli infectioase
0/7+ 1PFA 4 16 1 6 6
2

Pneumoftiziolo
2/3 16 3 4 6
gie 1

Pneumoftiziolo
0/6 29 10 2 3 5
gie 2

ATI 0/1 5 2 1

TIBI 0 4 0 0

Chirurgie
0/1 5 1 4 3
Toracica

Bloc operator 0 1 0 0

Laborator 2/3 6 7 0 2

70
Endoscopie 0 0 0 0

Explorari
0 1 0 0
functionale

Alergologie 1PFA 0 0 0

Radiologie 0/1 5 0 0

Anatomie
1PFA 1 1 0 0
Patologica

Cabinet boli
1/0 3 0 0
infectioase

Cabinet 2
Spitalizare zi 1 0 0
HIV/SIDA

Ambulatorii 2/0 4 0 3

CRMR 2/0 5 1 1

Disp. TBC 1/6 9 3+1 0 2

CPCIN 0/1 1 0 0

Activitati
Comune pe 2 1 0 0
Spital

Bloc Alimentar 7+1PF

Spalatorie 6

Farmacie 1 7

Muncitori-
2 15
Tehnic

Administrativ 10 6

Total 46 19 46 114 14 26 34 34+1P

CPCIN Da Nu
Medic Epidemiolog Da Nu

71
IV.1. Protocol de prevenie a infeciilor acute respiratorii

Dei problematica patologiei nosocomiale respiratorii este dominat de pneumonia

nosocomial, n anumite situaii sunt implicate i infeciile virale respiratorii, ce pot determina
afectri nosocomiale, att ale pacienilor ct i ale personalului medico-sanitar, prin extindere de
la nivel comunitar.
n afar de entitile bine definite, determinate de virusurile gripale, paragripale,
adenovirusuri, virusul sinciial respirator, alte 130 de tipuri i subtipuri virale din genul
Rhinovirus, Enterovirus (ECHO, Coxsackie), Reovirus, Coronavirus pot afecta tractul respirator
- predominant superior (la aduli). [3]
Prevenia infeciilor nosocomiale cu aceast etiologie prezint anumite limite datorate:
Numrului mare de izvoare de infecie comunitare, ce pot extinde infecia i n mediul
spitalicesc (nu doar prin internarea unor pacieni infectai ci i prin accesul vizitatorilor,
studenilor sau prin personalul medical contaminat/infectat);[1]
Posibilitii transmiterii directe ct i indirecte (prin intermediul aerului, obiectelor, minilor
contaminate);
Receptivitii mari n rndul pacienilor;
Existenei persoanelor infectate, contagioase dar asimptomatice, din timpul perioadei de
incubaie;
Lipsei unui test rapid i specific de diagnostic.

Controlul infeciilor respiratorii virale nosocomiale se aplic n cele 2 compartimente

existente i cuprinde:

Msuri permanente:
educaia sanitar continu a personalului medico-sanitar privind aderarea la regulile
de igien personal i la Precauiile Universale, stabilite n Ordinul 916/2006 privind
aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire i control al infeciilor nosocomiale n
unitile sanitare. Se insist asupra importanei igienei minilor, efectuat dup contactul cu
fiecare pacient, precum i a regulilor igienice privind alimentaia, aportul hidric, fumatul etc.,
n mediul de spital.
Toi pacienii cu simptome evidente de infecie respiratorie viral vor fi plasai n izolator, cu
aplicarea precauiilor de tip contact (igiena riguroas a minilor, plasarea n salon
individual sau mpreun cu pacieni cu patologie infecioas similar, portul mnuilor,
halatului) i de tip pictur (droplet Precautions) (utilizarea mtii de protecie)[2];
Curtenia i dezinfecia curent, zilnic, n saloane, cabinete medicale, alte spaii conexe, se
va efectua conform graficelor ntocmite pentru fiecare secie, n acord cu prevederile
Ordinului M.S nr.261/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea cureniei,
dezinfeciei, efectuarea sterilizrii i pstrarea sterilitii obiectelor i materialelor sanitare n
unitile sanitare de stat i private;
Mtile i orice alt material contaminat cu secreii vor fi colectate n cutii de carton rigid,
prevzute n interior cu sac de polietilen etan, marcat cu galben i cu pictograma Pericol
biologic i ndeprtate promt (n general rezistena acestor virusuri n mediu extern este

72
 redus cteva h, cu excepia Enterovirusurilor ce pot persista cteva sptmni sau luni la
temperatura camerei);
Ventilaie corespunztoare a saloanelor i cabinetelor, pentru a permite factorilor externi
(temperatur i radiaii UV) s inactiveze virusurile respiratorii;
Evitarea aglomerarii saloanelor i educarea pacienilor privind respectarea regulilor de igien
personal i colectiv;
Raportarea numrului de cazuri de grip/viroze respiratorii ctre DSP, n perioada toamn-
primvar;
Efectuarea lunar a autocontroalelor, pentru determinarea aeromicroflorei i adaptarea
msurilor de control la situaia existent;
Testarea portajului bacterian al ntregului personal medical i de ngrijire, prin prelevarea
exudatelor nazale/faringiene. Aceste msuri de control vizeaz reducerea surselor bacteriene
n vederea preveniei complicaiilor postinfecii respiratorii virale;
Incurajarea vaccinrii anuale antigripale a personalului medico-sanitar precum i a
pacienilor metabolici, aflai pe lista persoanelor cu risc nalt pentru infecia gripal.

Msuri aplicate n timpul unor epidemii comunitare / nosocomiale

n caz de epidemie comunitar cu aceast etiologie, se vor separa, n saloane diferite,
pacienii infectai de cei neinfectai, iar n cazul n care vreun pacient aflat in compartimentul
de neinfectai, dezvolt simptomatologie clinic, va fi mutat rapid n cellalt
compartiment;[2]
Personalul medical, cu acces n ambele zone, va vizita nti sectorul cu pacieni neinfectai i
apoi cel cu pacieni infectai;
n timpul epidemiilor comunitare, personalul medical va fi triat zilnic, de ctre asistenta sef,
n colaborare cu compartimentul SPCIN, iar persoanele simptomatice vor fi degrevate
temporar de obligaiile profesionale (evitarea contactului cu pacienii aflai n ngrijire,
respectarea riguroas a regulilor de igien personal, portul echipamentului de protecie,
tratament i, n funcie de caz, concediu medical);
Tot n caz de epidemii comunitare se va restriciona accesul vizitatorilor, pentru reducerea
surselor posibile de infecie iar n cazul apariiei epidemiei gripale nosocomiale, se instituie
carantina; [3]
n caz de epidemie nosocomial, n limita disponibilului, se pot folosi lmpi cu UV, pentru
reducerea ncrcturii microbiene aeriene.

Bibliografie
1. .. - Nosocomial viral respiratory infections, Hospital Epidemiology and Infections
control, Second Editions, Lippincott Williams&Wilkins; Philadelphia, 1999:611-612
2. Aitken Celia, Jeffries DJ. - Nosocomial Spread of viral Disease, Clinical Microbiology
Review, 2001, vol.14, nr.3:528-546
3. Ivan A. Infecii comune ale aparatului respirator determinate de virusuri,Tratat de
epidemiologie a bolilor transmisibile, Editura Polirom, Bucureti; 2002: 156-157,163-166

73
IV.2. Protocol de prevenie a infeciilor gastrointestinale acute nosocomiale

Definiia standard a gastroenteritei acute nosocomiale implic existena a cel puin unul
din criteriile urmtoare:
Tranzit intestinal accelerat, cu scaune de consisten sczut sau apoase, pe o durat mai
mare de 12 h, cu/sau fr vomismente i/sau febr (peste 38 C)
Pacient cu dou din urmtoarele simptome, fr o alt cauz evident: grea, vomismente,
dureri abdominale, cefalee iar rezultatele de laborator susin o etiologie infecioas
coprocultur pozitiv, evidenierea de microorganisme enteropatogene la microscopia
electronic, evidenierea de Ag sau Atc specifici la examenele serologice din snge sau
materii fecale, evidenierea toxinelor enterale, etc. [2,4]

Gastroenterita nosocomial se consider a aprea dup un inteval de 3 zile de la internare,

sub aceast perioad etichetndu-se de tip comunitar.
Dei riscurile de apariie a acestei patologii sunt reduse, ele pot exista datorit subpopulaiei
pediatrice.
Etiologia acestor gastroenterite nosocomiale este dominat de bacterii: Staphylococcus
aureus, E.coli, Salmonella spp., Shigella spp., Bacillus cereus, Campylobacter jejuni,
Clostridium perfringens dar pot fi implicate i rotavirusuri, adenovirusuri, virusuri de tip
Norwalk, fungi (Candida spp.la imunosupresai) i chiar parazii (Giardia lamblia).[3]
Clostridium difficile este implicat n apariia colitei pseudomembranoase, asociat cu
antibioterapia, entitate patologic inclus n categoria infeciilor gastroenterale nosocomiale. [2]

Activitatea de prevenie a gastroenteritelor nosocomiale se axeaz pe:

1. Prepararea corect a alimentelor:
prelucrarea termic corespunztoare a alimentelor i respectarea celor 10 reguli de
aur pentru pregtirea alimentelor, stabilite de OMS:
alegerea unor alimente corect prelucrate;
prelucrarea complet a hranei;
consumarea alimentelor imediat dup pregtirea lor;
pstrarea corect a alimentelor preparate/ gtite;
renclzirea integral a alimentelor preparate/ gtite, la peste 80C, 30 minute;
evitarea contactului ntre alimentele crude i cele deja pregtite;
splarea repetat a minilor;
pstrarea unei curenii meticuloase pe toate suprafeele din buctrie;
protejarea alimentelor fa de accesul vectorilor sinantropi;
folosirea exclusiv a apei potabile la prepararea alimentelor.
se va folosi doar carnea ce a fost supus controalelor sanitare la tiere; splarea
fructelor i legumelor cu ap potabil nainte de consum, curatarea fructelor;
evitarea laptelui i sucurilor nepasteurizate;
interzicerea folosirii gheii naturale n prepararea buturilor;
asigurarea condiiilor corespunztoare pentru prepararea alimentelor respectarea
circuitelor, a cureniei;
n blocul alimentar trebuie pstrate cte o prob de 100g din toate felurile de
mncare, timp de 48 h la rece, n recipiente sterilizate, acoperite cu capac i

74
 marcate cu denumirea alimentului, h i data servirii, pentru eventuale analize
ulterioare;
Personalul oficiilor alimentare trebuie s controleze alimentele destinate
pacienilor, nainte de a fi servite, din punct de vedere organoleptic se urmrete
aspectul, culoarea, mirosul iar dac toate acestea sunt corespunztoare, se
apreciaz i gustul, cu trecerea n registrul special;
n cazul n care alimentele sunt n parametrii normali vor fi servite pacienilor;
n cazul n care un aliment se abate de la standardul organoleptic sau exist dubii
privind calitatea, se va sesiza imediat asistenta ef sau medicul de gard iar
acetia vor decide eventuala eliminare din meniul zilei respective i vor consemna
incidentul n raportul de gard;
Pstrarea alimentului necorespunztor (exclusiv proba) pn n momentul
eliminrii se va face n recipiente adecvate, nchise ct mai ermetic, separat de
alimentele servite pacienilor. De asemenea se vor lua msurile necesare pentru a
nu fi consumat de vreun pacient sau cadru medical;
Dup consultarea CPCIN se va decide modul de distrugere a alimentului i
includerea lui n categoria deeuri menajere sau n cea a deeurilor cu potenial
infecios, pentru care exist conduite disticte n ce privete eliminarea.
2. Transportul i pstrarea corect a alimentelor:
Transportul alimentelor preparate se realizeaz n recipiente etane, introduse n crucioare
nchise;
Dezinfecia zilnic a crucioarelor;
Consumarea alimentelor ct mai curnd dup preparare;
Evitarea pstrrii alimentelor la temperatura camerei, pentru un timp ndelungat;
Pstrarea alimentelor rmase n frigider, la o temperatur corespunztoare - 4 C;
Renclzirea integral a alimentelor preparate la temperaturi de peste 80 C;
3. Evitarea contaminrii alimentelor preparate prin:
Curenie i dezinfecie zilnic, meticuloas a suprafeelor, veselei din oficiile alimentare,
conform graficelor;
Protejarea alimentelor fa de accesul vectorilor (printr-o desinsecie i deratizare periodic);
4. Educarea continu a ntregului personalul cu accent pe cel din oficiile alimentare, n ce
privete :
Respectarea regulilor de igiena personal i colectiv, cu splarea repetat a minilor, dup
fiecare manoper, dup contactul cu fiecare pacient;
ncurajarea declarrii de ctre personalul medical a unor afeciuni gastrointestinale acute, cu
evitarea temporar a contactului direct cu pacienii sau cu alimentele i respectarea strict a
regulilor de igien personal. Reluarea atribuiilor se poate face dup 24-48 h de la ncetarea
simptomatologiei [1];
Prezena unor panariii sau alte infecii ale minii oblig la indeprtarea temporar a
angajatului, pn la vindecare, dac lucreaz n oficiu alimentar/blocul alimentar, sau portul
obligatoriu al mnuilor, n cazul n care are alte atribuii;
Aplicarea Precauiilor Universale cu purtarea mnuilor n cazul schimbrii lenjeriei de pat i
corp (n limita disponibilitilor) i transportul lenjeriei n saci etani;
5. Msuri de izolare
Prezena unui caz de gastroenterit nosocomial impune rapid izolarea de tip Contact, n
salon individual sau cu ali pacieni cu patologie infecioas asemntoare, portul

75
 echipamentului de protecie (halat, mnui), splarea i dezinfecia minilor; dezinfecie
terminal n salonul respectiv;
n formele medii, severe sau cu model invaziv se impune trasferul n Clinica de Boli
Infecioase;
6. Alte msuri
prevenia entitilor clinice determinate de Clostridium difficile impune o politic riguroas
de antibioterapie n spital;
raportarea cazurilor de boal diareic infecioas aprute n spital;
educarea pacienilor privind respectarea regulilor de igien personal i colectiv, cu splarea
minilor dup folosirea toaletei, nainte de mas i ct mai des posibil;

Bibliografie

1. ..Preventing infectious diarrhea and managing food and water services,

Infections Preventions Guidelines:26 3-10
2. Barry M. Farr Nosocomial Gastrointestinal Tract Infections, Hospital Epidemiology and
Infections control, Second Editions, Lippincott Williams&Wilkins; Philadelphia, 1999:247-
267
3. Ciufecu C. Boala diareic acut, n A. Ivan Tratat de epidemiologie a bolilor transmisibile,
Editura Polirom, Bucureti; 2002: 754-756
4. Ministerul Sntii - Ordinul 994/10.08.2004 privind aprobarea Normelor de control i
supraveghere a infeciilor nosocomiale n unitile sanitare, Anexa III

76
 IV.3. PRINCIPII DE RESPECTAT N PREGTIREA I
ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR PARENTERALE

Seringile i acele utilizate trebuie s fie STERILE!

Tehnica tratamentelor parenterale sau a recoltrilor de produse biologice trebuie s fie

aseptic!

Acele i seringile de unic folosin nu se reutilizeaz! (sterilizarea deformeaz fizic att

seringa ct i acul)

Se interzice sterilizarea acelor i seringilor reutilizabile cu dezinfectante sau sterilizante

chimice!

Seringa/acul utilizate = contaminate i nu mai pot fi folosite pentru alte manopere!

Pentru un pacient se utilizeaz o sering i un ac sterile repetarea manoperei la acelai

pacient oblig la utilizarea unui alt ac/sering;

Locul unde se pregtesc tratamentele parenterale trebuie s fie desemnat special acestei
activiti, total separat de alte suprafee potenial contaminate cu snge;

Acest loc, ct i suprafeele potenial contaminate cu snge trebuie decontaminate,

curate, dezinfectate dup fiecare utilizare;

Materialul steril de unic folosin/materialul steril reutilizabil trebuie depozitat n spaii

special destinate;

Flacoanele/fiolele cu soluii medicamentoase trebuie depozitate n locuri diferite de cele

unde se depoziteaz eantioane de snge sau alte probe biologice recoltate de la pacieni;

Pe ct posibil se evit flacoanele multidoz cnd acest lucru nu este posibil, se folosete
un ac steril de fiecare dat cnd se extrage soluia din flacon;
nainte de administrarea parenteral a tratamentului trebuie:
o Verificat termenul de valabilitate al sterilizrii seringii i acului;

o Verificat termenul de valabilitate al soluiilor, aspectul acestora (clare,

transparente, fr precipitate) precum i integritatea fiolei/flaconului;

o Suspensiile se vor agita pn la solubilizarea depozitelor;

o Splare pe mini cu ap i spun / soluie antiseptic; pentru puncia venoas se

poart mnui sterile;

77
 o Se dezinfecteaz dopul flaconului;

o Acul se introduce n fiole fr a atinge marginile sau vrful fiolei;

o Fiolele de sticl deschise nu se pot pstra;

o Dac la deschidere cad cioburi de sticl n soluie, coninutul ei nu va mai fi

utilizat!

o Fiolele/flacoanele neetichetate sau cu inscripii nelizibile se vor aruca!

o Nu se las un ac n dopul de cauciuc ntre manevre! (faciliteaz contaminarea

coninutului)

o Nu se efectueaz inoculri n zone tegumentare infectate sau cu modificri

dermatologice;

o Locul de inoculare se dezinfecteaz cu alcool 70 alt antiseptic;

o Soaterea aerului din sering nainte de administrare (risc de embolie gazoas);

o Se verific poziia acului prin aspirare;

Respectarea stric a indicaiilor i contraindicaiilor pentru fiecare cale de administrare:

o Respectarea locului de elecie;

o Soluiile izo i hipertonice nu se administreaz sc. i im. (efect caustic!)

o Soluiile uleioase nu se administreaz iv. (datorit riscului de embolie);

o nlocuirea flacoanelor de perfuzie se face nainte ca acestea s se goleasc

complet;

Respectarea strict a regulilor de asepsie!!!

78
CUPRINS

I. INTRODUCERE ..................................................................................................................................... 2
LEGISLATIE PRIVIND PREVENIREA SI CONTROLUL INFECTIILOR NOSOCOMIALE.....................................3

II. ASPECTE GENERALE PRIVID ATRIBUTIILE PERSONALULUI SI ORGANIZAREA

SECTIILOR DIN SPITAL.........................................................................................................................4.

A. ATRIBUIILE INSTITUIONALE I INDIVIDUALE N ACTIVITATEA DE PREVENIRE I COMBATEREA

INFECIILOR NOSOCOMIALE N UNITILE SANITARE PUBLICE I PRIVATE ........................................... 4
B. PRECAUTII DE CONTROL AL INFECTIILOR IN
INGRIJIREAPACIENTILOR.................................................................................................................11
C.NORME PRIVIND STRUCTURA FUNCTIONALA A COMPARTIMENTELOR SI SERVICIILOR DIN
SPITAL........................................................20
D.NORME DE CONTROL IN BLOCUL ALIMENTAR.................................................................. 47
E. NORME DE IGIENA IN SPALATORIE ...................................................................................................... 52
F. MANAGEMENTUL DESEURILOR PERICULOASE ....................................................................................53
G. CURATENIE, DEZINFECTIE SI STERILIZARE ......................................................................................... 59

III. SUPRAVEGHEREA INFECTIILOR NOSOCOMIALE .............................................................. 62

1. INTERVENTIA IN CAZ DE EPIDEMII ............................................................................................ 64
2. PREVENIREA ACCIDENTELOR I A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONAL . 65

IV.1. PROTOCOL DE PREVENIE A INFECIILOR ACUTE RESPIRATORII......................... 72

IV.2. PROTOCOL DE PREVENIE A INFECIILOR GASTROINTESTINALE ACUTE

NOSOCOMIALE...................................................................................................................................... 74

IV.3. PRINCIPII DE RESPECTAT N PREGTIREA I ADMINISTRAREA

TRATAMENTELOR PARENTERALE ................................................................................................ 77

79