You are on page 1of 13

Aeroportul Internaional Bucureti

Bneasa - Aurel Vlaicu


De la Wikipedia, enciclopedia liber
Pentru alte sensuri, vedei Aurel Vlaicu.
Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa - Aurel Vlaicu

Cod IATA BBU[1]


Cod ICAO LRBS[1]
Coordonate 443011N 260611E[2]
Date de baz
Proprietar
Operator
Suprafa
Altitudine 90 m[2]
Terminale
Linii aeriene i operatori
Destinaii
Pasageri 2.400.000 (2011)
Mrfuri
Trafic de avioane
Capacitate
(Pasageri pe an)
Angajai
Legturi de transport
Distan pn n centrul oraului
Legturi feroviare Gara Bucureti Nord
Strad
Sistem de piste
Pista 1
Unghiul pistei 07 / 25[2]
Dimensiunile pistei
3200 x 45 m
(lungime x lime)
Suprafaa pistei Beton

modific

Aerogara Aeroportului Bneasa - Aurel Vlaicu.

Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa - Aurel Vlaicu[3] (IATA: BBU, ICAO:


LRBS), cunoscut nainte ca Aeroportul Bneasa, este din punct de vedere al traficului
de cltori al doilea ca mrime din Romnia, dup aeroportul Henri Coand. Inaugurat n
anul 1920, este situat la 7 km nord de ora, pe DN1, la 90 m altitudine, pe o suprafa de
128 ha. Dispune de o pist de 3200 m lungime i 60 m lime. Pn la nfiinarea
Aeroportului Internaional Otopeni n 1970, acesta era principalul aeroport din capitala
Romniei.

n 1909, Louis Blriot efectueaz primele zboruri pe terenul hipodromului particular de la


Bneasa (azi cartierul Bneasa din Capital) - o poriune din vechea moie a contesei de
Montesquiou.

La 1 august 1912, Liga Aerian Romn, condus de principele George Valentin Bibescu
nfiineaz la Bneasa o coal de pilotaj pentru piloi militari. Mai trziu, aerodromul
devine aeroport; se adaug o coal de pilotaj pentru piloi civili i Aeroclubul Regal
Romn.

n 1920 se nfiineaz Compania de Navigaie Aerian Franco-Romn, prima companie


de transport aerian din lume, pentru pasageri, mrfuri i pot. n 1923 iau natere, pe
Aeroportul Bneasa, atelierele Companiei de Navigaie Aerian Franco-Romn,
precursoarele ntreprinderii de Reparaii Motoare de Avion (IRMA) din anii '60-'70 i ale
actualei Societi Comerciale ROMAERO.
n anii 1947-1952 se construiete noua cldire a aerogrii Bneasa, care are form de
elice cu trei pale.

n ultima perioad aeroportul Bneasa era folosit de companii de aviaie mici, mai ales
cele de zboruri ieftine, precum Blue Air, care lega acest aeroport cu o serie de destinaii
internaionale, precum Paris, Lyon, Madrid, Berlin, Maastricht, Verona, Frankfurt,
Valencia, Barcelona, Istanbul, Torino i Roma. n afar de Blue Air, mai eru i Sky
Europe, care avea zboruri de la Bratislava, i My Air, cu zboruri de la Milano, Veneia i
Napoli.

Din data de 25 martie 2012 Aeroportul Internaional Bucureti Bneasa - Aurel Vlaicu a
fost nchis pentru companiile low-cost, zborurile acestora fiind mutate la Aeroportul
Internaional Henri Coand Bucureti (Otopeni)[4].

Legtura cu oraul se face prin liniile de transport n comun 783 i 131, sau prin taxi.

Cuprins
1 Personaliti care au sosit pe Aeroportul Bneasa - Aurel Vlaicu
2 Date tehnice
3 Reparaie capital
4 Fuziune aeroporturi
5 Companiile care se ocup de reparaia capital
6 Date asupra traficului
7 Rezultate financiare
8 Referine
9 Legturi externe

Personaliti care au sosit pe Aeroportul Bneasa -


Aurel Vlaicu
Pe aeroportul Aurel Vlaicu au aterizat n timp multe personaliti internaionale, printre
care i Papa Ioan Paul al II-lea, Prinul Albert al II-lea de Monaco n 2007, a aterizat la
bordul aeronavei personale, Bill Gates, tot n 2007 la lansarea oficial a Vista n
Romnia, respectiv Madonna n 2009 cu ocazia concertului susinut n Bucureti.
Traficul de pasageri pe Aeroportul Aurel Vlaicu a crescut, n ultimii trei ani, cu 6000%,
de la 30.000 pasageri n 2002, la 400.000 n 2005 i 1.768.000 n 2008.

Date tehnice
Pista 7: lungime 2960m, lime 45m - asfalt
Pista 25: lungime 3200m, lime 45m - asfalt
Cale de rulare "D" 1750m, lime 30m - asfalt
Reparaie capital
Scurt istoric:

Reparaie capital nceput n 2006 continu i n 2007.


Pn la 31/07/2007, aeroportul este nchis.

Noile date tehnice ale pistei decolare/aterizare dup decalarea pragului pistei 25.

TORA:

pista 07 2400
pista 25 2400

TODA

pista 07 2400
pista 25 2400

ASDA

pista 07 2400
pista 25 2400

LDA

pista 07 2160
pista 25 2400

n jurul datei de 12 Mai 2007, pn 12 Iulie 2007, aeroportul a fost nchis traficului
pentru finalizarea reparaiei capitale la pista decolare aterizare.

ncepnd cu data de 29 Septembrie i pn pe data de 12 Octombrie 2008, Aeroportul


Internaional Aurel Vlaicu (Bucureti-Bneasa) a fost nchis pentru efectuarea unor
lucrri de ntreinere. Directorul Aeroportului, tefan Mladin, a declarat c lucrrile vor
viza legturile dintre piste i fac parte dintr-un plan investiional de modernizare, care se
ridic la aproape zece milioane de euro. Pe aceast perioad majoritatea companiilor
aeriene care opereaz pe Aeroportul din Bneasa i-au mutat cursele pe Aeroportul
Internaional Henri Coand.

Fuziune aeroporturi
n data de 12 mai 2007, intra n vigoare Hotrrea 321 de la 28 martie 2007, publicat n
Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la nfiinarea Companiei Naionale
"Aeroporturi Bucureti" - S.A. prin fuziunea Companiei Naionale "Aeroportul
Internaional Henri Coand - Bucureti" - S.A. cu Societatea Naional "Aeroportul
Internaional Bucureti Bneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.

Companiile care se ocup de reparaia capital


Imobilele aeroportului Aurel Vlaicu din Bneasa, cu excepia Terminalului de Aviaie
General, modernizat, prezint risc seismic i necesit lucrri de consolidare, a anunat,
luni, Compania Naional Aeroporturi Bucureti (CNAB).[5] Lucrrile de reparaie vor fi
executate de ctre:

ROMSTRADE va executa reparaia capital a pistei decolare/aterizare;


UTI va executa nlocuirea balizajului nvechit moral.

Date asupra traficului


Statistic trafic:

Anul Trafic Bneasa Trafic Otopeni


2002 30 000 1 100 000
2003 170 000 1 900 000
2004 210 000 2 600 000
2005 385 000 3 000 000
2006 700 000 3 500 000
2007 1 000 000 5 000 000
[6]
2008 1 768 000 5 064 230
2009 2 005 694 4 483 661
2010 2 118 150 4 917 952
[7]
2011 2 400 000 5 100 000[8]

Rezultate financiare
Cifra de afaceri: 76,2 milioane RON n primele zece luni din 2009[9]

Aeroportul international Aurel Vlaicu


Bucuresti, Baneasa,
1948-1952
Amplasat n Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 40-44, sector 1, Bucuresti, primul aeroport
international al Romniei a fost proiectat de arhitecti: Cleopatra Alifanti, Mircea Alifanti,
N. Badescu, Ascanio Damian, T. Iconomu, Pompiliu Macovei si Al. Serbescu.

Aeroportul Baneasa este amplasat spre limita de nord a Capitalei, la est de DN1/Soseaua
Bucuresti-Ploiesti, pe un teren deschis situat ntre Padurea Baneasa si Cartierul Aviatiei,
avnd acces direct din sosea.

Partiul functional al cladirii se bazeaza pe o schema n forma de elice, constnd dintr-un


corp circular central si trei aripi dispuse radial. Acestea din urma separa net trei zone
distincte: accesul publicului la vest, accesul spre pista la nord-vest si accesul de serviciu
la sud-est.

Corpul central se dezvolta pe subsol, parter, si doua etaje deschise prin cursive spre holul
circular, un amplu spatiu public de distributie, nconjurat de ghisee, care leaga vizual
accesul dinspre oras de zona pistei printr-o mare veriera. La etaje se afla spatii destinate
administratiei, telecomunicatiilor, serviciilor de trafic si personalului navigant, accesibile
prin doua scari n forma de potcoava care flancheaza simetric nisa cu perete vitrat, initial
gndita ca spatiu de asteptare. O scara circulara nchisa cu sticla conduce de la etajul al
doilea spre turnul de control, un volum transparent suspendat deasupra corpului principal.
Subsolul, accesibil dinspre pista printr-o larga rampa pentru marfuri si bagaje, include
spatii tehnice, depozite si vestiare pentru personalul de deservire.

Cele trei aripi radiale, formate din subsol, parter si etaj, sunt articulate cu blocul central
prin intermediul unor corpuri mai nguste. Aripile includ spatii tehnice si de serviciu la
subsol, spatii pentru personal si administratie, precum si spatii destinate publicului: un
restaurant, un salon oficial si o sala de asteptare, dezvoltate pe doua niveluri; un hotel cu
spatii de cazare la etaj.

n prezent, datorita complexitatii operatiunilor de zbor si de mbarcare/debarcare a


pasagerilor, destinatia initiala a unor spatii a fost modificata, iar nchiderile si
compartimentarile au suferit numeroase transformari, cea mai vizibila fiind aparitia unor
vestibuluri vitrate prin nchiderea cu o structura metalica a porticului din accesul
principal.

Structura portanta a cladirii este pe cadre din beton armat cu acoperire n terasa. Cupola
corpului central consta dintr-o coaja dubla, perforata la exterior de 12 lunete parabolice si
formata la interior dintr-o suprafata vitrata sustinuta de 36 de arce parabolice din beton
armat.

nca din stadiul de proiect, cladirea aeroportului a fost dotata, la nivelul standardelor
internationale, cu echipamente tehnice specifice pentru controlul traficului,
telecomunicatii si servicii meteo, precum si cu un sistem de climatizare performant.

Compozitia de factura clasica se nscrie n linia generala a arhitecturii oficiale din


perioada anilor 1930-1940, care, n blocul comunist, se prelungeste pna la sfrsitul
epocii staliniste. Apar nsa si accente moderniste, n special n formele complementare ale
cupolei si turnului de control. Schema compozitionala a cladirii, care trimite simbolic la
forma unei elice de avion, este radiala si riguros simetrica fata de centrul geometric al
corpului circular.

Holul central, dezvoltat pe trei niveluri, este nconjurat de coroanele circulare ale
ghiseelor (la parter), ale birourilor si ale cursivelor de acces (la etaje). Cele trei aripi
radiale sunt organizate dupa o circulatie longitudinala cu dublu tract, iar aripile orientate
spre pista includ spatii publice dezvoltate pe doua niveluri.

Fatadele adopta o formula stilistica de sinteza ntre modernism si un clasicism stilizat,


care aminteste de arhitectura lui Auguste Perret sau, n Romnia, de cea a lui Duiliu
Marcu. Acelasi ritm alert de goluri cu ancadramente profilate mbraca att corpul central,
ct si aripile laterale, care formeaza mpreuna, pe fiecare din cele trei fatade, compozitii
simetrice piramidale de factura academica.

Ferestrele corpurilor laterale au ancadramente unificatoare care cuprind ambele niveluri,


iar articulatiile cu corpul central, usor retrase, sunt tratate cu un caroiaj decorativ din
beton n care panourile simple alterneaza cu panouri traforate; motivul traforului, format
din romburi articulate avnd usoare sugestii brncusiene, se regaseste si n interior.

Zona centrala a fatadelor este tratata diferit: un portic cu copertina, mbracat n travertin,
pentru accesul principal; o mare veriera pe doua niveluri spre pista; o continuare a
ritmului uniform al golurilor etajelor spre accesul de serviciu.

Formele parabolice ale lunetelor cupolei, amintind de designul aeronautic, si vigia


transparenta rezemata pe stlpi nclinati aduc o nota moderna insolita acestui ansamblu
clasicizant.

Interioarele, n special ale spatiilor publice, sunt concepute n acelasi spirit de sinteza al
unui clasicism modern. Pardoseala holului central este din mozaic de marmura, iar a
circulatiilor, la origine, era din xilolit, un material fonoabsorbant. Stlpii si peretii erau
initial placati cu travertin, iar parapetele ghiseelor cu marmura, dar, n prezent, toate
aceste elemente sunt mbracate n tabla de aluminiu.

Spatiul central este dominat de cupola vitrata cu elegante nervuri din beton, din pacate
alterata prin nlocuirea geamurilor mate cu geamuri givrate, colorate alternativ n albastru
si galben.

Detaliile originare, atent concepute si executate, au fost n mare masura modificate n


timp sau acoperite de interventii mai recente. Se pastreaza, printre altele, traforul
decorativ utilizat la balustradele interioare si n fatade, precum si motivul central stelat,
din marmura intarsiata, al pardoselii holului.

Zona Baneasa a fost alocata, nca de la sfrsitul sec. al XIX-lea si nceputul sec. XX, unor
activitati sportive si de agrement (hipism, circuite automobilistice, zboruri si mitinguri
aviatice) organizate de asociatii, cluburi sau ligi nfiintate pentru aceste activitati.
Aerodromul aferent Scolii de Aviatie de la Baneasa si Ligii Aeriene Nationale Romne
ambele nfiintate n 1912 din initiativa unuia din pionierii aviatiei romne, printul George
Valentin Bibescu devine aeroport n acelasi an. Pna la construirea cladirii actuale, ntre
1948 si 1952, aerogara va functiona ntr-o cladire din paianta.

Pentru circa 20 de ani, pna la darea n folosinta a Aeroportului Otopeni, Aeroportul


Baneasa a ramas cel mai mare si mai modern aeroport din tara si singurul aeroport
international al Romniei.

Prin nsumarea criteriilor de apreciere a valoarii culturale a cladirii, datorita calitatilor


sale arhitecturale remarcabile (proportiile echilibrate ale volumului general si ale
fatadelor, complexitatea bine controlata a compozitiei spatiale, originalitatea articularii
unor forme din repertorii diverse), dar si statutului de prima realizare importanta a epocii
postbelice, poate fi catalogata ca un obiectiv unicat, de valoare exceptionala.