Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Aeterna Latinitas. Mica Enciclopedie A G PDF

    Uploaded by

    Elena Voicu
    15 views459 pages

    Original Title

    Aeterna_Latinitas._Mica_enciclopedie_a_g.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views459 pages

    Aeterna Latinitas. Mica Enciclopedie A G PDF

    Uploaded by

    Elena Voicu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 459
    odiieg Ea acai sa i —— J Eugen Munteanu ee aka EU alae Munteanu SALMA Mica enciclopedie a gindirii europene in expresie latina tw RE ee ' - - ——— = = | rT = * ous ~ ee ang r Fr we - ie ’ * f . # _— fom eet eel ™= a _O - ae | . ‘ oe Be - cs ra * f “ . . 1 ne “ - " ta . 5 fs . , 9 4 . 4 + wo . . ers . Co thee 4 * x . a. . ‘ =e . a 1 - moore, ae + _ ‘ * a “ r . “Are P| a ne eee + - ’ : eat rs we eae tog ' ae =v I ' ae oe el 4 *, r ’ ‘ , - r . . * or . - a * - _— ~~ _ wee Ww “ ee me to a ° * te. xa . -_ gt ~ as = wom, er a . it . . arene a * - a May + 4 f ™ * 1 a aetian e f L ~ em ty * . . é * - ” - , poste a *, = ' ivesrnint at in haina €e zm . _ a, i “ aes - , x ™ Oty . *, ante lt eterne.. data in cultura . | : : ; din -Sfintele Scripturi, yg ; roof, “ain 9 watristica latina, din te@leaia rn rn. i ee | e; : Soe ost filesefia Evului. Mediu si, mai Na. te, me roe Ad | : a m | y Ls ales, din. qerieasa ep peca a eye . “ yt or ie * I : ofa Scola asticli.. a eo et OT Be 7 . . " pagan . oS he = “ - i Pe be rR a Aes Vie : : a 4 Asi tla! a . \ " od, ’ % ‘ val . ‘ . 1 if 1 . . . . A t on h ee ‘ 7 wot . . .. . m, . ey . 7 . . uk a 7 1 U @ril ; f..0 te - ‘ * : ‘ bo ? Cee | : . a ; 4 x ‘ : ' - wee : Ae * f . i ee dae ee ~ ty ' . . . ’ ' s * alas, a ee ee * ™ . 4 - = ~ he a [ ) . we . a ' - w . \ ~ ™~ * _ a * * -4 | r - . “Sy. i. . * , = ‘. - . ‘ L " er ot ~. — ww otk . + op a . 1 . . am * . ty * © . . * . 2 ss * ~*~ - al * “wr : a ~ -: . * 4, at — i, o e +“ ye FO a , wae). .- " eet “ . rd - ‘, . 4 ” Lt “~ it * ¥ ra ’ “~ a ~ CS - 2 = le, . oe - my) ET WS ‘ - . — - -_ 7 a = _ Pe = ~ meee ee . me as Scag aM aan mee tee Mee ar WA taal o eee ine . . eR ea, oe Fea cat an tty 3 mY bee: a an i a ee Cy atte ON oe Be oy one 7 ver nr." o : : e . r 2 FRY pid Ne Wi me . BO a eee / Ot . ne on oom ? a ten oe aw me r - . : a - . “_ * . ny : AP ae oreo a ee ket no mise wot ty geet foae x "t- bot oe — an ages ee erg. mete ae: Tr re an we ™ ~ ad OF Me we - . ce , “ee . - . r : “* pe ety, ae a r ' ” is . . wos! : . . in! ‘Si he thi, . Tee E a . , ai * Te a . a . a - foes s . - Pa : . eo ‘ . o a as Me + gt ce ae tee vA : N\, a. : } & . _ . , @ : my ~ ao c-.: fae a» a oo coon ne: ht . 10° : ae ~ " Ng et MO f”. . a eG A mS ye Fo 8 ess mo . co 7 4 . te i + h re 4 . i ’ | x - “ rr wos J gta ee gee : aos ' rf _4 : ae : : ‘ cs po cot = . f : gn cE ah S: : | “ eos ¢ ma ; : } : - “ bike 1b, £ “op ‘ foo. ¢€ {vot wh A yo “oman . 4 od . / . 1 + 4 . ae 7 vr a / . an jek “F att he - a ' we a : . a r ~_ . 2” ‘ % * . - . wo oe ee : wee ‘ i . opp pale if . . o ., * cae ages we , ce : re a gg RE Ee * r . “ cnet NE ws! & mo, J oe C re yo wf ae ce a a . - a cos oy ae ; ; og oy % Be om + s i, Be aA *s ” e * yd oo . . wets fr se +» 4 _ Lg te ity de cen ca ae io : ee ' sar mo . 1. se a. a ee 4 -- x * wt ie . . : Vy : . * ' ame: , , . “ * : ne ee et a te rn =e 1 he a i 2 vO oan - . han we nates vc 2 sa ogi Pome “ ae fa *- f 4 r %.. » wim, * ; oa en ee vou ts 7 ™ een ws * : . | Boge sme a to ate a, . oe . . wi ~ . . ee A we te FS re : ” “ a pee stg mS v ah Mang Ege a st a 1 . meg + gy BE wr eee | Fees ts me w noo - my i A . ; oer a“ “apes She Se ae . m4 a Woe -~ . wal ® ot ‘ *, . “ son i : 1 we 4, : ‘ape! age ba a oe ve me oR ke. Fle eit aye pee — “boca “i. a _* adel ‘ernie + fee EA ae aS ane! Tae ad ak. . - * ~ eos oF %, oo ota wn # a Alig ee: * it - oo ' a, : ee i. Oa Reco xe ye 8 : mo . Ce tae tea ne ™~ mee - ath a+ . are : tc om heed heen, *, / a . ! - eg mcmahon a “pare “ye di, - , me 2 ' ‘ 4 eS - he ~ . . Sg ¥ . f woos . eA el. - » TR, OS | 7 * a ee - _ oo eo -~ 7 . : t ; ee tre ip ae! | 4 A ‘ a . fee 2 tc Ml Mi ere tem eT. * ey ee ee | oe - —-- we bee = le une ee, ee et = ! BTR . a iby ‘ - 0 eee Fy Le eS ae aS * Mine Reka ee DRESS ers wie LL (rc 7 CuVINT INAINTE 0D cuvinte romdnesti care nu au un corespondent direct in fraza latineasca echivalenta, dar sunt fie subintelese, fie absolut necesare pentru intelegerea exacti a acesteia. Pasajele poetice le-am tradus in prozd, preocupati de exactitate si mai putin de poeticitatea lor intrinseca. Aceasta din urma, ca si numeroasele jocuri de cuvinte, ambiguitati, asonante, aliteratii sau alte figuri retorico-stilistice rimin si fie descoperite de citre cititori, atunci cind nu am atras in mod expres atentia asupra lor. In sfirsit, am addugat uneori, dar numai cind ni s-au parut absolut necesare, tipirindu-le cu caractere normale, traduceri mai libere, perifraze sau alte explicatii minimale, fara de care secventa latineasca ar fi ramas de neinteles. Toate traducerile ne apartin, inclusiv ale acelor secvente sau fraze din opere clasice care detin una sau chiar mai multe traduceri in limba romana. Lasam pe seama Cititorului mai exigent satisfactia de a confrunta versiunea noastra cu cele existente. Dupd traducerea romdneasc4 urmeaz4, in paranteze, intr-o forma prescurtata dar destul de transparent’, numele autorului si titlul operei carora le apartin ex- presia sau citatul respectiv. Cind nu exista nici o indicafie expresa, inseamna, de repuld, ci expresia respectiva este fie anonima, fie comuna in lexiconul latinesc. Cind este indicat doar numele autorului sau numele autorului impreuna cu titlul operei, insA fara trimiteri exacte la carte, capitol, verset etc. este semn ca am preferat si retinem expresia respectiva, in loc sa renun{am la ea cum ne-ar fi indemnat un scrupul filologic excesiv. In asemenea cazuri, fie ca nu am reusit sa identificim locul exact, fie ci traditia ne-a pastrat doar atribuirea generala, fara alte specificiiri. Cind numele autorului si/sau titlul unei opere sunt precedate de mentiunea cf., aceasta inseamna& cd nu avem de-a face cu o reproducere absolut exacti a pasajului citat, ci cu una usor modificata de traditie. Numele autorilor si titlurile operelor sunt date in forma lor latineasca din doud ratiuni: pe de o parte pentru a face cunoscute aceste forme originare Si, pe de alti parte, din nevoia de uniformizare, intrucit nu toate numele proprii citate au fost perfect si definitiv adoptate de romana literara si adaptate convenabil la »spiritul“ limbii romane. Trimiterile la cartile biblice au fost facute prin utilizarea prescurtarilor curente in traditia rom4neasci (Fac.=Facerea; les.=Jesirea; Deut. =Deutero- nomul : Ps. = Psalmi - Sir.=Sirah; Prov.=Proverbe ; lov.=Jov; Ecles.=£clest- astul: intel.=Intelepciunea lui Solomon; Isa.=Isaia; Dan.=Daniel; Ezec. =Ezechiel: Mat.=Matei; Luc.=Luca; loan=Joan; Fapte=Faptele apos- tolilor; Corint.=Corinteni; Rom.=Romani,; Petr.=Petru; Colos. = Colosent ; Efes. =Efeseni ; Evr. =F yrei; lac.=Jacov. In sfirsit, atragem atentia asupra posibilitatii ca, data fiind varietatea surselor de informare precum si actiunea modificatoare a traditiei medievale, unele unitati frazeologice si apari in forme mai mult sau mai putin diferite, in locuri diferite. Utilizarea indicelui este si in acest caz aproape imperativd, urmind ca cititorul sa opteze, prin comparatie, pentru varianta care i se pare mai convenabila. SURSELE DE INFORMARE Cea mai mare parte a materialului brut al dictionarului a fost excerptat din colectii, antologii si dictionare existente in bibliotecile din Heidelberg $1 nie a a ee lea fe i te Lae ae oe ee Faeroe & CuvinT INAINTE Cuvint inaInte Freiburg, unde, cu sprijinul DAAD (Deutsche Akademische Austauschdienst), unul dintre autori a efectuat in anil 1987, 1990 si 1994 stagii de documentare $1 cercetare. Titlurile acestor surse sunt indicate in Index bibliographicus. Pentru autorii clasici (Vergilius, Ovidius, Horatius, Tacitus, Titus Livius, Cicero, Seneca etc.) formele exacte ale citatelor si trimiterile au fost verificate dupa editil critice existente in bibliotecile din Iasi. Q alti parte, destul de consistenta, a materialului a fost culeasa de autori pe parcursul anilor, din diverse texte literare, filosofice, istorice etc.; data find varietatea. multimea si nespecificitatea lor, aceste surse nu pot fi incluse in bibliografie. Intr-o etapa finala a redactirii, am confruntat cu atentie dictionarul nostru cu lucriri romanesti asemanatoare, precum cele ale lui Tudor Vianu, Th. Simenschy, I. Berg si Gh. Alexandrescu, pentru a fi siguri ca nu am omis nici una din unitatile frazeologice care au fost deja inregistrate si circula in cultura noastra. CONTINUTUL INDICILOR Referintcle bibliografice complete ale lucrarilor realmente folosite in redactarea acestui dictionar sunt indicate in Index bibliographicus. Numele complet al autorilor citali si titlurile operelor din care face parte extrasul respectiv sunt indicate in. /ndex auctorum et operum, unde se dau si citeva date biografice esentiale. In corpul dictionarului trimiterile se fac in mod prescurtat, de aceea consultarea indicelui este necesari. Cititorul interesat de anumiti autori gaseste in aceasta sectiune si trimiteri la paginile unde se gasesc citate din autoril respectivi. In sfirsit a treia parte a indicelui general, Jndex nonunun et rerum cuprinde, in ordine alfabeticd si cu trimitere la pagina, cuvintele, conceptele $1 realititile (inclusiv numele proprii) desemnate in cadrul fiecarui articol. Pentru a putea fi folosita in ambele directii, aceasta sectiune a indicelul cuprinde doua parti, una cu referire la termenii latinesti $i a doua privitoare la cel romanesti. Unitatile sunt date !a forma de nominativ (substantivele si adjectivele) Si infinitiv (verbele). Cititorul este insistent rugat s& aiba’ in vedere faptul ca indicele nu cuprinde cuvintele latinesti cu care incepe o secven{a oarecare, Caci acestea sunt deja inseriate in ordine alfabeticd in corpul dictionarului. Indicele termenilor latinesti este prioritar, fiind cu mult mai cuprinzdtor decit al celor romanest. Acesta din urma este in fapt un indice tematic gi trimite nu la absolut toate cuvintele romanesti din corpul traducerii, ci doar la conceptele (nominale sau verbale) cu grad mai mare de generalizare, precum inbire, bisericd, infelepciune, a infelege, a cunoaste, a fiinfa etc. $i care constituie nucleul semantic al fiecadrel umitati lexicografice. CITEVA EXEMPLE DE UTILIZARE A LUCRARII Cel mai adesea cititorul consultii un asemenea dictionar pentru a se verifica $1 a deveni sigur ci expresia latineascd pe care vrea si o intrebuin{eze este corect reprodusa $1 adecvata imprejuraril. Sd presupunem ci cineva doreste si afle forma exacti a celebrei devize a ordinului iezuit, Ad maiorem Dei gloriam. In cazul in care isi aminteste primul cuvint, prepozitia ad, va merge direct la locu!l alfabetic al acestui cuvint. $1 anume la p. 16. Daci insi isi aminteste doar cuvintul g/oria, va consulta indicele ae 9 CuViINT INAINTE ees latinesc si va afla paginile unde se afla acest cuvint, inclusiv locul care 11 intereseazi, si anume p. 16. In mod similar se poate proceda cu celelalte cuvinte ale expresiei, maior si Deus. In cazul extrem in care nu isi aminteste nici unul dintre cuvintele latinesti, dar stie ca in aceasta devizi se face referire la gloria lui Dumnezeu, fi rimane sA consulte indicele termenilor romanesti, fie la glorie, fie la Dumnezeu, unde va gisi trimiterile la paginile cuvenite. Sunt si imprejurari cind cititorul este interesat de reflectarea in dictionar a sferei unui concept sau a unei teme oarecare, sd spunem cea a latinesculul amor “Gubire’ si vrea sd afle toate locurile unde se gasesc referiri in acest sens. Primul gest care se impune este identificarea unititilor lexicografice care Incep cu acest cuvint, care va fi cdutat la litera A, si anume la p. Il si urm. Momentul urmator este reprezentat de consultarea indicelui latinesc, unde sub cuvintul amor sunt indicate toate paginile unde mai apare acest cuvint, cu exceptia celor deja identificate anterior, si anume: p. 12, 18, 21, 22 etc. La acelasi rezultat se poate ajunge si pornind de la indicele termenilor romanesti, si anume de la cuvintele jubire (p. 17, 18, 21 etc.) si dragoste (p. 12, 23, 31, Al, etc.). In ipoteza cA cineva doreste sa afle prin ce maxime, sententii sau citate este prezent in dictionar un anumit autor, si spunem poetu!l medieval Archipoeta, va trebui sd consulte sectiunea Jndex aucforum eft operuim si va afla paginile respective, In cazul de fati p. 152, 170, 336. Trebuie facut’ si mentiunea ci numele unor mari autori, precum Cicero, Vergilius, Augustinus, Thomas de Aquino s.a. apar si in Index nominum et rerum, in masura in care alti autori fac referire la ei. In acest caz, asemenea nume au acelasi statut ca alte nume proprii precum Roma, Aeneas, Jupiter etc. Mentioniam, de asemenca, ci numele propril apar in sectiunea latineasca a Indicelui atunci cind sunt impinse in corpul secventei originale, dar mai apar $1 *n cea romaneasca, atunci cind sunt folosite exclusiv in explicatiile noastre. Iconografia este menita sa sugereze si ea prezenta perpetuad a limbii latine, ca fundament al culturii europene. Tinem si il asiguram pe cititor ca eventualele omisiuni sau erorile inerente, pe care le vom constata noi sau care ne vor fi aduse la cunostinté in vreun fel sau altul vor fi emendate intr-o editie viitoare. Adresim multumirile noastre cele mai calduroase d-nei Ana Cojan, fosta noastri profesoara de limba latina la Universitatea din Iasi, care, cu generozitatea sa cunoscuti, a acceptat sA citeascd manuscrisul si si verifice cu atentie fiecare aspect. Observatiile $1 propunerile domniei sale ne-au fost de cel mai mare folos. Multumiri se cuvin si d-lut Dumitru Scortanu, redactorul cartll, care s-a implicat cu totali disponibilitate in complexele operatiuni tehnice reclamate de aceasta carte. Lucia-Gabriela Munteanu Eugen Munteanu a i =_— : a ee ee - g yr ee aa . fale ery 7 ee AL re an a oe gy ee Sm ee : ye aby AL ae “a ks mA - oom, . . io Ll | Ror te a Ce eT he ene ed we pete eh fin eT Vaceetinn g Ab abusu ad usum non valet consequentia. = De la abuz cétre uzanfd nu se instituie o conse- cinfd. Abuzul nu instituie niciodataé o regula. Principiu al dialecticii scolastice. ; Ab acia et acu. = De Ja fir si de la ac. In mod amanuntit ; de-a fir a par. A baculo ad angulum. = De la baston la unghi. De la una la alta; in mod incoerent. Ab alio expectes, alteri quod feceris. = Din par- tea altuia sd te astepti la ceea ce tu insufi fact altuia (Seneca, Epist. 94, 43). Ab amico indiscreto libera nos, Domine! = De un prieten indiscret scapd-ne, Doamne I! (ME- DIEV.). Aberrare a fortuna tua non potes, obsidet te. = Nu poti sd te abafi de la destinul tau, cdci el te impresoard neintrerupt (Seneca). Abdicere liberum. = A nu-fti recunoaste copilul legitim. Abdita loca. = Locuri ascunse. Abducere in servitutem. = A aduce (pe cineva) in robie. . Abducet praedam, qui occurrit prior. = Isi in- sugseste prada cel care Soseste primul (Plautus, Pseup. 4, 7, 101). Aberrare pecore. = A se ratdci de turmd. Ab esse ad posse valet consequentia. = De laa flinta la a fi posibil consecinfa este valabild. Principiu al metafizicii scolastice, conform ca- ruia o judecatd de existenta justifica o judecata potentiala. Ab hac et ab hoc. = De /a aceasta $i de la aces- ta. A sari de la un lucru la altul; a vorbi vrute si nevrute. Abhorrentes lacrimae. = Lacrimi nepotrivite (cu situafia). Abiecta oratio. = Vorbire neingrijita (Cicero). Abiectioni falsa pietatis et religionis Species est ; et quamvis abiectio superbiae sit contraria, est tamen abiectus superbo proximus. = Dispretul de sine este o forma falsa de onesti- tate si de religiozitate ; st, cu toate cd dispretul de sine este contrariul trufiei, totust, cel care Se disprefuieste pe sine este foarte aproape de cel trufas (Spinoza, ETH. 4, 22). Ab igne ignem. = Focul (se aprinde) de la foc. A permite cuiva si-si aprinda focul de la tine este o datorie omeneasci elementara (Cicero, DE orF. 1, 16, 32). Abi in malam crucem! = Du-fe intr-o cruce rea! Du-te Ja dracu’! Abi in pace! = Mergi in pace! Formula prin ca- re preotul incheie actul marturisiril. Abiit, excessit, evasit, erupit. = A plecat, a le- sit, a scdpat, a fisnit (afard din cetate). Despre actiunea fulgeratoare a lui Catilina. Exemplu de condensare retoricd a expresiei (Cicero, Car. 2, 4). Abiit illud tempus! = A frecut vremea aceea! Expresie a nostalgiei (Cicero). Ab immemorabili (tempore). = Din (vremurt) imemoriale. Ab immo pectore. = Din adincul inimit. Ab incunabulis. = Din leagéne. Referitor la lu- crurile originare. Ab initio. = De la inceputuri. Ab initio nullum, semper nullum. = Ceea ce a fost nimic de la inceput rdmine intotdeauna nI- mic. Ab inope ne avertas oculos tuos, et non reliquas quaerentibus tibi retro maledicere. = Sa nu-fi intorci privirile de la cel aflat in nevoie st sd nu dai priley celor care ffi cer ceva sa te blesteme mai apot (Sir. 4, 5). Ab intestato. = Fara o indicafie expresa. De exemplu a mos- teni pe cineva in mod automat, in absenta unui testa- ment, Ab Tove__ principi- um.= Inceputul se face de la Jupiter. Si incepem cu in- ceputul (Vergilius, Buc. 3, 60). PUBLIE VIRGILI! MAR ONTS BUCOLICA GEORGICA. cE AENETS. r Sie eee Gg raat ral POMARAES SAEKERVILET woe curil Editie a operelor lui Vergilius (Birmingham, 1757). ge ge eee et se oe a rt a ge Ee fet re — —_——— ae; = .-_ 0 _weP oes Ab irato Ab universali Ab irato (sau ira), = La minie. Ab odio. = Din ura, Abolitio legis. = Anilarea unei legi. Expresie ju- ridica. Ab omni parte beatus. = Fericif fn orice privintd (Horatius). Ab oportere ad esse valet consequentia. = De la necesitate la fiinfare consecinta este valabt- la. Principiu al metafizicii scolastice, conform caruia o judecata dovedité ca necesara implica adevarul asupra unei judecali referitoare Ja exis- tenta (unui lucru). Ab origine. = De fa origine. A bove maiori discat arare minor. = De fa boul mai virstnic sa tivete cel mai tindr sd are (Ac- sopus, 50, 10). - “alk ” Lo , spare: ri *} “y sero te ricci . na i eth ew real tar ahh Tonys ta i! Lage 4 rif. . * , ' me * wo ' ‘ ! rn ": hs Sa . eT a. . a be OT. wo aah ge 1 Tpit +O Hy brerr gyou apr cam r ve ' aay * sO ef I - . - tan ve ey ott -4t 1 Pg Ay Rl 4 pS are ee me 17 ent}. fol a a i + ' = — . : ~ , - Neg bo tome Ty peeve tr pa nipejss ihder UU Aree oy . ~~, - oo ' F ' : . . 2 t “ a J a. aT. eT a va Lipsy ml dee ae -. 1 a ic 4 “] r J ae I + , f on pane fae a. : ow ag App pent lit id poertfan, Munct agricole. Miniatura dintr-un manuscris cin anul 1628 (Manastirea Monte-Cassino). Ab ovo. = De fa ou. Este vorba despre oul din care s-a nascut Elena, flicad a Ledei si a Jui Jupi- ter, Horatiu observa cé Homer nu a inceput sii povesteasca razbolul troian o data cu nasterea Elenei (Horatius, Ars port. 147). Ab ovo usque ad mala. = De fa ou pind la mere. De la inceput pina la sfirsit: osptul roman in- cepea cu oud $1 se sfirsea cu fructe (Horatius, SAT. 1, 3, 6). Ab re. = Departe de subiect. Fara rost, nepotri- vit Cu imprejurarea. Abrupte cadere in narrationem. = A incepe po- vestirea in mod abrupt. A incepe ceva pe neas- teptate (Quintilianus, 4, 1, 79). Abscindere venas. = 4 (-s!) tadia vinele. Absentem qui rodit amicum,/ Qui non defendit alio culpante, solutos,/ Qui captat risus homi- num famamgue dicacis,/ Fingere qui non visa potest, commisa tacere/ Qui nequit, hic niger est, hune tu, Romane, caveto! = Acela care ist birfeste prietenul care nu este de falda,/ Care nu it ia apdrarea cind altcineva fi invinuieste, / Care vineazd risetele oamenilor si fatima de om de spirtt,/ Care este in stare sd néiscoceascd ceva ce Nut S-a vazut, dar care sd treacd sub tacere taine care i s-au incredintat/ Nu este in siare, aceSsta este un (om) neeru, si de acesta, romanitle, sd te pdzesti! (Horatius, Sar. 1, 4, 81-85). Absit adulator, feriat me verus amator. = Sd piard lingusttorul, sd md certe cel care ma iu- beste cu adevarat (MEDIEV.). Absit tntgua fames. = Sd piard nedreapta foame (Ovidius, Fasr. 4, 767). Absit omen! = Sd piard semnul rat! Ahbsoluta necessitudo. = Necesitate absolutd (Ci- cero). Absolutum Ulud humanae naturae bonum cor- poris et animi pace contentum est. = Binele absolut al naturit omenesti este cuprins in pa- cea corpulut st a sufletului (Seneca, Epist. 66, 46). Absterrere animos vitiis. = A-si feri sufletele de viChl, Abstineas verbis, quae possunt vulnus habere,/ Proximus ille Deo, qui scit ratione tacere. = Sa te infrinezt de la acele cuvinte care pot sd produca o rand, / Cel mat aproape de Dumne- zeu este cel care stie cu chibzuinfa sd@ tacd (MeE- DIEV.). ; Abstine et sustine! = /nfrineazd-te si indurd ! Principiu al filosofiel stoice formulat de Epic- tet: avéyou Kal anéxou. Abstinere a yoluptatibus. = A se infrina de la placert. Abstinere rebus venereis. = A se infrina in ches- nunile erotice. Abstinere se cibo. = A se infrina de la mincare. Abstineto irarum. = Sd te absii de la minie (Ho- ratius). Abstractum est altitudo, super suum concretum existens, eo quod sua essentia est. = Abstrac- ful este acel nivel tnait care se situeazd dea- supra concretulut sdu prin faptul cd este esenta acestuta (Ratmundus Lullus, Loc. nov. 4, 42). Abstrahunt a recto divitiae, honores, potentiae et cactera, quae opinione nostra cara sunt, pretio suo vilia. = Ne abat de la calea cea dreapta bogatitle, onorurile, puterea si celelal- fe, care dupd pdrerea noasird sunt scumpe, dar in realttate au o valoare neinsenmata (Seneca, Epist. 81, 28). Abstulit clarum cita mors Achillem. = Neastep- fata moarte l-a rapt st pe vestitul Ahile (Hora- tus, Op., 2, 16, 29). Absumere res paternas. = A irosi averile pdrin- testi (Horatius). Abundans oratio. = Un discurs bogat (Cicero). Abundanter loqui. = A vorbi pe fare (Cicero). Abundare amore. = 4 ft plin de dragoste. A avea noroc in dragoste (Terentius). Abundare ingenio et doctrina. = 4 ff plin de ta- lent si de invafdturd (Cicero), Ab untversali ad particulare valet consequen- tina. = De la universal cdtre particular conse- ciia este valabild. Principiu al metafizicil seo- lastice conform cdrula un adevir universal este valabil $1 in cazurile particulare. Ab uno disce omnes Ab uno disce omnes. = Dupd unul invaf{d-t pe tori. Viclenia unuia di mdsura pentru caracterul tuturor grecilor (Vergilius, AEN. 2, 65). Ab uno primo agente non potest esse multitudo effectuum. = De la un prim agent unic nu pot surveni o multime de efecte. Una din cele 219 teze ale aristotelismului radical, averroist, con- damnate in 1277 de Etienne Tempier, episcopul Parisulut. Ab urbe condita (a.u.c.). = De la intemeterea orasului. Intemeierea Romei (dupa Varro in anul 753 i.d.Hr.) a constituit momentul conventional dup care s-au numarat anii pind in jurul anului 500 d. Hr., cind s-a adoptat numaratoarea actu- ali, Titlul operei istoricului Titus Livius. Abusus non tollit usum. = Abuzul nu suprima uzanta. Incilcarea repetatd a unei reguli nu anu- leaza respectiva regula (Cicero, Top. 17). Abutere muliere. = A abuza de o femeie. A de- zonora o femeie (Terenttus). Abutere verbum. = A abuza de un cuvint. A to- losi un cuvint intr-un sens impropriu (Quintilia- nus). Abyssus abyssum invocat. = Abisul recheama abisul, O nenorocire cheama& pe alta (Plautus, Pseup. 41, 7). A cane muto ct aqua silente cayeto. = Pazifi-va de ctinele care nu latra si de apa linistita (ME- DIEV.). A capillo usque ad ungues. = De la firul de par pind la unghie. Din cap pina-n picioare. A casu deseribe diem, non solis ab ortu. = Des- crie zina la apusul si nu la résdritul soareltut (MEDIEV.). Accedere ad deos. = A semédina cu zeit (Cicero). Accedere in iniuriam. = A ajinge de ocara (Plau- tus). Accedo nemini. = Nu votez pe niment (dintre cel propusi). Formula folosita la alegerea unul pa- a, Accidens inseparabile/ accidens separabile. = Accident inseparabil/ accident separabil. In sis- temul de gindire thomist, definirea celor doua mari tipuri de calititi ale unui subiect: cele cu cauze inerente subiectului (precum ratiunea in cazul lui Socrate) sau, respectiv, cele a caror cauzil este extrinsec’ subiectului (precum faptul ci Socrate se misca). Accidit in puncto, quod non speratur in anno, = Se fntimpld intr-o clipa ceea ce nit Te astepti intr-un an intreg. Formula atribuita im- piratului german Ferdinand I (1503-1564). Accipere secundis auribus. = A aseulfa cu ure- chi favorabile. A te arita binevoitor. Accipias praestat quam inferas iniuriam. = £s- te preferabil sd primesti decit sa arunct o ocara (Syrus). Accipit indignus sedem, cum non prope dig- nus. = Cel nedemn primeste tronul cind nu este pe aproape cineva demn de acesta (MEDIEV.). Accipitri columbas credere. = A incredin{a po- rumbeii wliului. A pune lupul paznic la ot} (Ovidius, Am. 263). 13 Acta diurna Accomodus ad usum yivendi. = Potrivit cu ne- voile vietti (Ambrosius). Acerba est omnis homini ingenuo servitus. = Orice servitute este groaznicd pentru un om It- ber (MEDIEV.). Acerba recordatio. = O amintire groaznicd (C1- cero). Acerbus dolor. = O durere cumplitd (Cicero). Acer dolor. = O durere sfisietoare (Vergillus). Acer potor. = Un aprig bdutor (Horatius, Sat. 2, 8, 37). Acerrima proximorum odia. = Dugmanitle cele mai inversunate (sunt) cele ale rudelor (Tacitus, Hist. 4, 7Q). Acheronta movebo. = Voi rdscoli Aheronul. Su- pirat pe zei ci nu o ajuti sa se razbune pe Eneas, Iunona va apela la fortele Infernului (Vergilius, AEN. 7, 311). . . [- ae 1 a a : . ore 1 " - --EwT ve Lue: i , ' ee CATE AD a Rei RAE oe SUD } 1 . rere al ‘ af: ec Secvente din viata eroutui Eneas. Mozaic din sec. al IV-lea d.Hr. (Muzeul Somerset din Taunton). Acies ingenii. = Ascufisul mintii (Cicero). Ac nomen patrium patrando viriliter implet. = Si desdvirseste numele dat de périnfi implinin- du-l in mod bdrbdtesc. Figura retorica etimolo- gici referitoare la numele Sf. Andrei, prin trimitere la gr. dvdpe(a ‘barbitie’ (Milo de Saint-Amand), (Argumentum) a contrario. = (Argument dedus) din ceea ce este contrar. Tip de rationament in logicd, in care concluzia este dedusa din con- trariul premisel. Acrius est felle poenam sentire Gehennae. = Mai amar decit fierea este sd simf{i pedeapsa Gheene! (MEDIEV.). Acrius invidia nihil est, nil mequius illa. = Nimic nu este mai dezgustdtor decit invidia gi nimic mai respinedtor decit ea (MEDIEV.). Acta diurna (urbana sau publica) populi Roma- ni. = Actele zilnice (cetdfenesti sau publice) ale poporuluni roman, Desemnarea curenta a buleti- nului oficial al Romei. a - — _— _ ae ee a a a AE A ee _ a, a ae ?. ne oe ee _ oe none GO rei : a . ; é : Ab ff Me : i | Acta est fabula 14 Adde, quod idem 2 Acta est fabula. = Piesa s-a sfirsit. Formula de incheiere a spectacolului dramatic. Acta, non verba. = Fapte, nu vorbe. Acta probant homines, non verba, genus neque vestes. = Fuptele fi aratti pe oameni, nu cuvin- tele, neamul, nu hainele (MEDIEV.). Acta re. = Faptul fiind sdvirsit. Formula juridica. Acta senatus (sau patruum). = Actele senatulti (sau ale pdrintilor). Procesele verbale ale dis- cutiilor din Senatul roman. . Actibus et voce, corde rogare doce! = /nvafd sa te rogi in inima ta, prin fapte si prin glas! (ME- DIEV.). Acti labores iucundi. = Muncile terminate (sunt) pidcute. Dup& o munca bine facuta este placut s4 te odihnest. Actio est forma cum qua agens agit in subiec- to: sicut ignis, qui agit cum caliditate in calefacto. Ipsa vero non habet in se actto- nativum, actionabile et actionare, quoniam non sunt de suo genere, sed sunt de genere substantiae. = Acfiunea este forma prin care un agent actioneazdé cu privire la un subtect; asa este in cazul focului, care actioneazd cu caidu- Acute cogitare. = A gindi profund (Cicero). ! Acu tetigisti. = Ai atins cu acul. Ai pus degetul pe rana. Acutus ad fraudas. = Jscusit in ingeldtorie (Ne- pos). Ad absurdum. = Pind la absurd. Despre o de- monstratie. Ad acta. = La cele terminate. A considera ceva incheiat (in special despre lucr&ri birocratice). Adaequatio rei et intellectus. = Concordanjfa in- tre obiect si gindire, sau intre semnificafia unui cuvint si obiectul desemnat. Una din definite scolastice ale adevirului (Thomas de Aquino, SUMMA THEOL. I, q.XVI, 2). Ad aliena voluntatem loqui. = A vorbi conform votntei altuia. Ad aliquid. = Prin raportare la ceva. Expresie in dialectica scolastica desemnind raportarea unui semn la un obiect desemnat sau a unei referiri la o referinta. Adam primus homo bona perdidit omnia po- mo. = Adam, cel dintii om, a pierdut totul din cauza unui mdr (MEDIEV.). ra lui asupra lucrului pe care fl incdlzeste. Ac- tiunea nu define insd in sine ceva care acfionea- zd, ceva care poate fi acfionat sau faptul de a as To Tato ee -_ : e a” ola rate . : Bae bet tae ° . See oe ee eee - : : an va 2 Sine 7 , i MT ea na ae, = - Tome TOT - . det ae . Bs ea ae er tee Ae hone oes re se tae oe dee of. 7 iets " a ey - ea = ee o f it = soe vf r. - ae a ot . . . tl pees oo ae ae : wr sf, at en ee ee ne we el ate ; ae pm ee . an eed ne I ‘. ws 3

    You might also like