Fata babei si fata mosneagului

- poveste -

Ion Creanga

Povestea este o specie a genului epic n proz, de dimensiuni relativ reduse, n care se
relateaz ntmplri fantastice ale unor personaje imaginare n lupt cu personaje nefaste i n
care binele triumf.

Textul pe care l-am ales se numeste Fata babei si fata mosneagului si este o poveste
scrisa de Ion Creanga, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii romane care s-a nascut la
Iasi Humulesti. Acesta a trait in secolul XIX iar dintre contemporanii sai ii amintim pe : Titu
Maiorescu, Ioan Slavici, Mihai Eminescu. In ceea ce priveste operele sale litarare, amintim:
Capra cu trei iezi, Ivan Turbinca, Mos Ion Roata si Unirea, Amintiri din copilarie etc.

Titlul textului este in concordanta cu continutul acestuia, in text fiind vorba despre doua
fete: una a babei - rea si lenesa, si alta a mosului buna si harnica, autorul dorind inca din titlu
sa ne indrepte atentia asupra actiunilor celor doua fete, povestea fiind una din care se pot
desprinde multe invataminte.

Acest text apartine genului epic deoarece comunicarea autor lector se realizeaza in
mod indirect, prin intermediul naratorului, actiunii si personajelor.

Naratorul este necunscut si relateaza povestea la persoana a treia, cu o perspectiva

obiectiva. Personajele textului sunt destul de numeroase, unele dintre ele avand caracter
fantastic si puteri supranaturale: fata babei, fata mosneagului, baba, mosneagul, catelusa
bolnava, Sfanta Duminica etc.

In incipitul textului, sunt prezentate cele doua fete a babei si a mosneagului, care au
trasaturi atat de diferite. Fata babei sluta, lenesa, tafnoasa si rea la inima, si fata mosneagului
frumoasa, harnica, ascultatoare si buna la inima. si pe care Dumnezeu o imposobise cu toate
darurile cele bune si frumoase. .

La ndemnul babei, moul i trimite fata n lume; trist i doar cu Dumnezeu alturi,
biata copil pornete la drum. n drumul su se ntlnete cu: o celu bolnav ; un pr frumos
i nflorit, dar plin de omizi; o fntn mlit i prsit; un cuptor nelipit i mai-mai s se
risipeasc. Fa de toate acestea, drumeaa d dovad de hrnicie i buntate, ajutndu-le i
aducndu-le pe fgaul unei viei normale.Paii au dus-o pe fat ntr-o poian, acolo unde se
afla o cas; era casa sfintei Duminici. Aici, copila a fost rugat s aib grij de copiii gazdei i
s fac mncare atta timp ct Sfnta Duminic se afl la biseric. De i pruncii gazdei erau
balauri i alte feluri de creaturi malefice, copilei nu i-a fost team de ei i i-a aranjat, splndu-i
i fcnd mncare, Sfnta Duminic, ntoars acas, tare s-a mai bucurat cnd i-a vzut
odraslele curate i masa pregtit. Drept rsplat pentru munca depus la casa ei, gazda a rugat-
o pe fat s urce n pod i s-i aleag o lad. Fata, nefiind lacom, a ales lada cea mai mic i
mai urt, ignorndu-le pe cele mari i frumoase.
Pe drumul de ntoarcere, fetei i-au aprut n cale aceleai suflete, la fel ca la plecare,
ns de aceast dat, cu toii au rspltit-o pe drumea : cuptorul i-a dat plcinte, fntna i-a dat
ap rece i limpede precum lacrima, prul i-a dat fructe, iar c elu a i-a oferit o salb de
galbeni. Ajuns acas, fata a deschis lada din care au ie it nenumrate herghelii de cai, cirezi de
vite i turme de oi.
Invidioas, fata babei, vznd toate bogiile surorii sale vitrege, decise s plece i ea de
acas, ca s adune bogii. i aceasta porni pe acelai drum, ntlni acelea i suflete (c elu a
slab, prul plin de omizi, fntna prsit i cuptorul prginit), ns le respinse pe toate,
rspunzndu-le n btaie de joc: Da cum nu! c nu mi-oiu feteli eu mnuele ttucuii i a
mmucuei! Multe slugi ai avut ca mine?
Drumul a dus-o la Sfnta Duminic, dar i aici a dat dovad de prostie i obrznicie: a
oprit copiii gazdei i a afumat mncarea. Ospitalitatea gazdei nu a ngduit ca musafirul s
plece cu mna goal, aa c sfnta Duminic a rugat-o s urce n pod, de unde s- i aleag o
lad. Fata babei a ales-o pe cea mai mare i mai frumoas i a plecat fr s salute gazda.
La ntoarcere, cuptorul nu a lsat-o s guste din plcinte, fntna a secat cnd fata a dorit
s bea ap, prul s-a fcut tot mai mare, nelsnd-o s ia roade, iar c elua o mu cat-o.
Ajuns acas i deschiznd lada, din aceasta au ie it o mul ime de balauri care le-au
mncat pe cele dou femei rele. Fata i tatl su au trit n linite i n bog ie; el a mritat pe
fiic-sa dup un om bun i harnic.

In urma prezentarii actiunii textului, cu usurinta se remarca principala trasatura a

povestii: intamplarile fantastice care evidentiaza lupta dintre personaje cu caracter negativ si
personaje cu caracter pozitiv, in care cele din urma trimfa mereu, in cazul nostru fata
mosneagului o fata harnica, perseverenta, curajoasa, muncitoare si onesta.

In acest text, modurile de expunere sunt variate, naratiunea, dialogul si descrierea,

imbinandu-se intr-un mod armonios.

Specific povestilor, in urma lecturarii acestora, se evidentiaza invataminte foarte

importante. In textul de fata, putem vorbi despre lecomie si lene care nu aduc niciodata liniste si
castig pe termen lung, iar bogatia iti poate fugi printre degete atat de usor daca esti lipsit de
intelepciune. De asemenea, trebuie sa-i ajuta pe cei din jur oricat de neinsemnati ar parea ei,
deoarece nu se stie niciodata cand roata se intoarce si ai nevoie de spijinul lor. Bineinteles, se
remarca si omul bun la suflet, care se cunoaste dupa fapte si care, niciodata nu va trece fara sa
lase loc de Buna ziua!.

In urma celor afirmate, putem sustine ca textul scris de Ion Creanga Fata babei si fata
mosneagului, apartine speciei epice poveste.

Eseu realizat de Lidia Alexandra Popa