You are on page 1of 24

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 1

ORIENTAREA PDA (PISTA DE DECOLARE-ATERIARE) FUNCTIE


DE ROZA VANTURILOR.

Amplasarea pistelor aeroportuare necesita studii functie de directia vanturilor


dominante din zona geografica a aeroportului. Se iau in consideratie informatii statistice
de ordin meteorologic, legate de viteza vantului din directia predominanta, modul si
fregventa schmbarilor directiei vantului fata de axa pistei aeroportuare.

Instrumentarea rozei vanturilor

Roza vanturilor reprezinta o diagrama care inregistreaza fregventa si forta medie


a vantului precum si directia exacta din care bate. Aceasta diagrama se prelucreaza in
turnul de control al aeroportului unde aparatura de urmarire a zborului este in legatura
directa cu instrumentele de masura ce deservesc pista.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 1
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 2

LIFTAREA SUPRAFETEI AEROPORTULUI IN VEDEREA


COMPENSARII TERASAMENTELOR.

Procedura de liftare a suprafetei consta in analizarea variantei optime de


amplasare pe verticala a suprafetei aeroportului , pentru o inscriere eficienta a acesteia
la formele de relief din zona alocata.

O operatie relativ simpla pentru identificarea cotei zero de amenajare a platformei , o


reprezinta media simpla a cotelor de la colturile dreptunghiului aferent parcajului pe
planul de situatie topografic

Dupa determinarea cotei zero de analiza (C0), se determina prin interpolare cota zero pe
laturile dreptunghiului ABCD planul de situatie

In acest fel se afla linia geometrica care separa suprafata aferenta volumului de rambleu
fata suprafata aferenta volumului de debleu.

Procedura cu titul acoperitor permite ulterior calculul volumelor de terasamente aferente


nivelarii optime a suprafetei parcajului , respectiv se poate face compensarea
terasamentelor .

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 2
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Determinarea pantelor generale longitudinale si transversale pentru colectarea si


evacuarea si apelor de suprafata.

Aceasta faza de proiectare permite identificarea pantelor longitudnale si transversale


care se adapteaza declivitatii reliefului pe care este amplasata suprafata parcajului.

Exista doua variante de amenanjare a declivitatilor longitudinale si transversale.

Asigurarea oantelor generale pe cele doua directii sunt dirijate in sensul descrescator al
pantei terenului.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 3
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 3

DECUPAREA TERENULUI VEGETAL.CALCULUL COTELOR


SUPORT PENTRU PROIECTAREA SUPRAFETEI AEROPORTULUI
Pentru definitivarea cotelor de proiectare ca si suport pentru amenajare definitiva a
suprafetei aeroportului din punct de vedere al sistematizarii verticale , se vor lua in
studiu suprafata nivelata prin procedura liftarii si cotele obligate rezultate din constructii
existente.

Se porneste de la pichetul de acces din drumul care face legatura la aeroport (B).
Aceasta se gaseste pr perimetrul suprafetei aeroportului , deci I se poate determina cota
de proiect in functie de pantele generale (longitudinal si transversala ) si functie de
varianta optima de liftare , folosind planul arhitectural cu distantele care rezulta functie
de scara de redactare

1%

286 283 280 277 274 271 268 265 262 259 256
273.05 268.86 265.75 264.67 262.62 258.93 256.17 253.23 250.81 248.73 247.14
PARKING Turn Cladire Cladire Servicii
Control Administrativa Calatori Auxiliare
300

280 277 274 271 268 265 262 259 256 253 250
269.75 267.91 265.18 263.11 260.00 257.33 254.57 252.74 250.96 249.30 248.13
300

274 271 268 265 262 259 256 253 250 247 244
268.05 265.55 263.52 261.49 258.36 255.85 254.11 252.85 251.63 250.20 249.62

271 268 265 262 259 256 253 250 247 244 241
267.20 264 262.5 259.3 258 256 253.9 252.7 251.6 250.8 250.2
1500
300

268 265 262 259 256 253 250 247 244 241 238
266.35 261.64 261.64 259.33 257.69 254.91 253.75 252.58 251.56 251.80 253.15
300

262 259 256 253 250 247 244 241 238 235 232
262.48 258.36 258.36 258.35 256.86 254.75 253.97 253.00 252.88 253.41 253.08

HANGARE UNITATE DE REPARATII


300

256 253 250 247 244 241 238 235 232 229 226
258.24 259.10 259.10 257.75 256.74 254.94 254.45 254.77 255.28 255.20 254.69
300 300 300 300 300 300 300 300 300 300
3000

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 4
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 4

CALCULUL VOLUMEOR DE TERASAMENTE CU METODA


CAROURILOR , PENTRU NIVELAREA PLATFORMA.
Pentru a putea calcula volumelor de terasamente la un aeroport de capactate medie ce
poate ocupa o suprafata de circa 200ha, este necesara impartirea acestea in suprafete
elementare de cate 1 ha , pentru care se determina volumul de sapatura si umplutura
aferent.

a) Determinarea pantelor generale ale aeroportului in sens transversal si


longitudinal.

Acest lucru se obtine prin analiza amplasamentului aeroportului pe planul de


situatie , pentru forma de relief in care se inscrie suprafata lui astfel , panta
longitudinala si cea transversala a aeroportului trebuie sa fie orientata in sensul
pantei terenului natural inregistrat pe planul de situatie

b) Impartirea suprafetei aeroportului in suprafete elementare pentru calculul


volumelor de terasamente aferente.

Avand de calculat volume de tersamente pe suprafete intinse , la care lungimea si


latimea au valori apropiate , nu se mai pot folosi metodele de calcul clasice

Suprafata sa se imparte in suprafele asa zise elementare , sub orma de carouri .


pentru fiecare carou in parte se calculeaza suprafata si cotele terenului la
fiecarecolt. Cotele terenului se determina pe planuri de situatie functie de curbele
de nivel.

c) Calculul cotelor platformei aeroportului om fiecare colt al carourilor.

Pornind de la punctele generale ale platformei aeroportului , stabilite prin tema de


proiectare pentru directia longitudinala si transversala , se trece apoi la modelarea
acestora functie de sistematizarea verticala.

Pentru a obtine la final un volum aproximativ egal de umplutura cu cel de


sapatura , se dispune suprafata aeroportului delimitata pe planul de situatie astfel
incat , curba de nivel din partea sa centrala sa se gaseasca pe suprafata.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 5
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

d) Calculul suprafetelor si volumelor de terasamente ale aeroportului.

Suprafetele de calcul pentru fiecare carou in parte se determina grafic separat


pentru suprafata de rambleu , respectiv pentru debleu . volu,ul de terasament
pentru fiecare suprafata delimitat se calculeaza multiplicand-o cu media
diferentelor de cote aferente , determinate la fiecare colt al fiecarui carou.

TEMA NR 5+6

CALCULUL COTELOR PROIECTATE PENTRU ASIGURAREA


SCURGERII APELOR PLUVIALE. PROFILE PRINCIPLAE ALE
PLATFORMEI AEROPORTULUI.
Pentru calculul cotei de comstructie la cladiri se oa in consideratie sectiunea
caeacteristica a aeroportului unde prin ea apare si pozitia acesteia.

Astfel se pune problema realizarii elementelor geometrice ale pistelor PDA , pistelor
de circulatie ai acelor de operare a avioanlor , caracteristici geometrice care vor fi
detaliate la capitolul de specialitate , in acest sens se aplica conditiile de panta
transversala pentru pistele aeroportuare si cele circulabile auto.

In detaliu de profil caracteristic se porneste la calculul cotelor proiectate de la


pichetii A,B ,C care se afla pe linia profilului initial de nivelare a terenului si se cunosc
valorile cotelor proiect suport;

In sectiunea de detaliu drum se determina cota de constructie cladire utilizand


elementele geometrice in plan si pantele proiect din profil transversal .astfel incepand cu
cota pichetului C se verifica cota din axul drumului si se determina in final cota de
constructie cladire adaugand pentru cota la pardoseala inaltimea aferenta a trei trepte de
0.20 m .

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 6
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 7

AMENAJAREA SISTEMATIZARII VERTICALE LA UN AEROPORT.

Sistematizarea verticala reprezinta modul in care se amenajeaza suprafata partii


carosabile astfel incat apa de suprafata (din ploi si topirea zapezii) sa se scurga in mod
controlat spre locuri prevazute cu dispozitive de colectare si evacuare a apei.
Reprezentarea sistematizarii verticale se face pe planul de situatie prin linii
proiectate de cota egala echidistante numite izolinii.
Pentru inceput, tinandu-se seama de declivitatea liniei rosii si de valoarea
echidistantei convenabil aleasa in functie de necesitatile de detaliere, se calculeaza
distanta intre sectiunile cu puncte echidistante.
i% = tg = e/d => d = e/i*100
- i declivitatea liniei rosii
- e echidistanta dintre puncte
- d distanta dintre 2 puncte echidistante

Trasarea izoliniilor e posibila prin stabilirea mai intai a pozitiei punctelor de cota
egala. In felul acesta rezulta un plan similar cu cel al curbelor de nivel din planul de
situatie, dar avand izoliniile identificate pe suprafata proiectata. Apele pluviale se vor
scurge pe linia de cea mai mare panta, respectiv perpendicular pe aceste izolinii catre
gura de canalizare. Se verifica ca aceasta descarcare a apelor pluviale sa se faca in
directia declivitatii profilului longitudinal.
Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 7
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 8
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 8

CALCULUL LUNGIMII UTILE A PISTEI DE ATERIZARE PENTRU


UN AVION DE CALCUL SI MODUL DE UTILIZARE A PISTELOR
DE CIRCULATIE

Lungimea reala a pistei


La calculul lungimii pistei trebuie luata in considerare necesitatea folosirii pistei
in ambele sensuri. Cu exceptia pistelor prevazute cu prelungire de oprire (SWY)
lungimea pistei principale trebuie sa corespunda parametrilor de performanta ai
aeronavei critice si conditiilor locale de altitudine, temperatura, profil in lung al pistei si
caracteristicile suprafetei de rulare. Cand nu se dispune de aceste date, se porneste de la
lungimea de baza a pistei si se adopta coeficienti de corectie generali.
Lungimile de baza a pistelor, aferente distantelor de referinta ale aeronavei,
corespund presiunii atmosferice la nivelul marii, temperatura standard si profilului in
lung al pistei in palier. Lungimea reala a pistei se obtine prin corectia lungimii de baza
in functie de altitudinea aeroportului, temperatura ambianta si profilul in lung al pistei.
Lungimea de baza se sporeste cu 7% pentru fiecare 300m diferenta de altitudine fata de
nivelul marii. Cand corectia totala pentru altitudine si temperatura depaseste 35% se
justifica adoptarea corectiilor pe baza unui studiu local.
Lungimile pistelor secundare
Lungimea unei piste secundare se recomanda sa fie determinata in acelasi fel ca
lungimea pistei principale. Totusi e suficient ca lungimea pistei secundare sa fie
adaptata aeronavelor care o vor folosi. In principiu, o pista secundara are o lungime mai
mica decat pista principala (0,82 0.92).
Calculul lungimii utile a pistei de aterizare decolare
Aliniamentul pistei de aterizare decolare e format din lungimea utila determinata
de caracteristicile constructive ale avionului de calcul, precum si din 2 sectoare de capat
cu rol de preluare a socului de aterizare si de spatiu de siguranta.
Lungimea utila se calculeaza din conditiile de combatere a energiei cinetice
inmagazinata de avionul venit la aterizare de catre rezistenta aerului si in mica masura
de catre frecarea pneu avion carosabil pista.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 9
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

NOTE DE CALCUL

Date de tema
- viteza avion: v = 160 km/h =44.44 m/s
- greutate avion: P = 14 t
- coef. de frecare pneu carosabil: f = 0.5
- coef. aerodinamic: c = 0.07
- suprafata frontala: s = 4.0m2
- acceleratia gravitationala: g = 10m/s2
- presiunea echivalenta contact pneu pista: p = 4.4 daN/cm2
- lungimea de referinta: d = 17.4 m
- latime tren principal: lt = 4.8 m
- anvergura: Av = 11 m
- coeficientul Ko = 29

Determinarea distantei de franare


df = max(d1, d2)
mv2/2 = Fg*df + csv2/P => P/g*v2/2 = P*f*df + csv2/P
=> 14/10*(160*1000/3600)2/2 = 14*0.5*df + 0.07*4.0*(160*1000/3600) 2/14
=> 1382.72 = 7df + 39.51 => df = 191.89 => df = 200m

In cazul in care pista este dispusa intr-o usoara declivitate spre directia vanturilor
dominante, calculul se face dupa schema de mai jos:

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 10
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

mv2/2 = (Psin + Pcosf)d2 - csv2


v2/2g = (i+f)d2 - csv2/P
d2 = v2/2g(f + i) + csv2/P => d2
d2 = (160*1000/3600)2 / 2*10*(0.5+1) + 0.07*4.0*(160*100/3600)2 /14 = 105.34m
=> d2 = 200m
d1=d2 => se alege df = 200m
La avionul de calcul care vine cu viteza v=160 km/h care are o greutate P=14t rezulta o
distanta de franare df=200m.
Avionul poate folosi breteaua mediana deoarece distanta de la capatul pistei si pana la
aceasta este de 1000m iar distanta de franare este mai mica.

Calculul elementelor geometrice pentru o curba de pe traseul cailor de circulatie ale


avioanelor

Calculul elementelor geometrice in plan , profil lungitudinal si profil transversal la caile


de circulatie ale avioanelor in calcul unui aeroport , depind de caracteristicile
constructive ale avioanelor de calcul.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 11
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Raza de racordarea in plan orizontal.


Razele de racordare , intre aliniamente trebuie corelate cu posibilitatile la manevra ale
avioanelor si cu vitezele normale de circulatie la sol.
Razele admisibile sunt calculate cu relatia:
V2
R=
127.130.133

Axa caii de rulare constituie linia de ghidare a aeronavei fiind parcursa de punctul S
(postul de pilotare) si se amenajeaza racordarea marginilor cailor.
Pentru stabilirea elementelor geometrice ale racordarilor se pot folosi diverse metode si
anume :
- Simularea pe macheta a deplasarii aeronavei;
- Calculul elementelor geometrice ale racordarii;
- Folosirea de metode grafice care modeeaza traiectoria punctului central (u) al
trenului principal de aterizare ;

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 12
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

TEMA NR 9

CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE RACORDARILOR


CAILOR LA JANCTIUNI SI INTERSECTII

Date initiale :
Av=11 m
lt = 4.8 m
d=0.78*Av =8.58 m
R = 147.80 = 150 m
u = 100g
= 200g -100g =100g

R
C= =235.62 m
200

C C
=nd n= =13.73
2 2d

In acest moment avem ca si elemente cunoscute R , U , , pentru calculul elementelor


de trasare ale axului curbei de racordare in plan.
Se porneste de la determinarea punctelor de trasare , care pentru cozile egale cu
valoarea (d) imparte unghiul () in cele (n) arce egale.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 13
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Calculul pentru determinarea coordonatelor celor 10 picheti a fost realizat in excel.

100
n 13
R 150

PICH
i fi sinfi cosfi ri xi yi ci
ETI
Ti
7.692 3.846 0.060 0.998 18.11 18.08 1.093 18.12
a
31 15 38 18 35 05 67 46
15.38 7.692 0.120 0.992 36.16 35.89 4.358 36.24
b
46 31 54 71 1 73 73 91
23.07 11.53 0.180 0.983 54.07 53.19 9.747 54.37
c
69 85 26 62 65 07 56 37
30.76 15.38 0.239 0.970 71.79 69.70 17.18 72.49
d
92 46 32 94 47 85 16 83
38.46 19.23 0.297 0.954 89.25 85.20 26.55 90.62
e
15 08 5 72 09 97 24 29
46.15 23.07 0.354 0.935 106.3 99.46 37.72 108.7
f
38 69 6 02 81 84 34 47
53.84 26.92 0.410 0.911 123.1 112.2 50.53 126.8
g
62 31 41 9 24 77 16 72
h 61.53 30.76 0.464 0.885 139.4 123.4 64.79 144.9
Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 14
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

85 92 72 46 17 48 03 97
69.23 34.61 0.517 0.855 155.2 132.8 80.29 163.1
i
08 54 34 78 01 18 15 21
76.92 38.46 0.568 0.822 170.4 140.2 96.80 181.2
j
31 15 06 98 19 52 93 46
84.61 42.30 0.616 0.787 185.0 145.6 114.1 199.3
k
54 77 72 18 16 41 03 7
92.30 46.15 0.663 0.748 198.9 148.9 131.9 217.4
l
77 38 12 51 37 06 19 95
0.707 0.707 212.1 235.6
B 100 50 150 150
11 11 32 19

Elementele geometrice in profil transversal

Latimea carosabilului se determina in functie de spatile de siguranta laterale vehicului


de calcul cand acesta se deplaseaza cu viteza de proiectare . de asemenea se mai pune
conditia unui spatiu de siguranta in cazul intersectiei a doua vehicule ce circula in sens
contrar.

La pistele aeroportuare , latimea carosabilului tine seama numai de viteza de rulaj a


avionului la aterizare si la decolare prin spatile de siguranta laterale.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 15
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Elementele geometrice in profil lungitudinal

Daca lungimea de baza la decolare este cel putin cu 900 m sporul de lungime este de
10% pentru fiecare 1% declivitate.
Declivitatea pistei se calculeaza cu relatia:
h h maxh mn
P= = ()
L L

Unde:
hmax cota cea mai ridicata a pistei (m);
hmin cota cea mai coborata a pistei (m);
L lungimea pistei (m).

TEMA NR 10

INCARCARI DATE DE AVIOANE PE CAILE DE CIRCULATIE


AEROPORTUARE
Incarcarile date de avioane asupra cailor de circulatie a avioanelor pe un aeroport
sunt extrem de variate si depind in mare masura de greutatea lor cand sunt incarcate cu
sarcini si de caracteristicile constructive ale trenului de rulaj .

La diminsionarea structurilor rutiere se lucreaza cu caracteristicile vehiculului


respectiv cel mai greu preconizat a circula pe structura rutiera ce se diminsioneaza sau
se ramforseaza in cazul in care se constata reduceri ale capacitatii portante reziduale.

Structurile rutiere pentru caile de circulatie aeroportuale difera functie de destinatia


acesteia .Astfel, pentru pistele de decolare aterizare PDA se disting structurile de
capat de pista fata de lungimea de rulaj propriuzisa a avionului . la aterizare , socul
produs la contactul trenului de rulaj cu pista PDA , induce efecte dinamice majore in
structura rutiera , care amplifica efectul incarcarii pe boghiu cu un coeficient de
actiune dinamica supraunitar.

STRUCTURA RUTIERA

Structura rutiera este reprezentata de un pachet de straturi rutiere de rigitati diferita ,


care au scopul de a prelua si transmite starea de tensiune-deformatii de la incarcarea pe
roata vehiculului la terenul de fundatie

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 16
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

La aceiasi incarcare P , starea de tensiune-deformatii de la nivelul terenului suport se


reduce cand repartitia incarcarii se face prin mai multe osii(boghiuri), chiar daca
structura rutiera are aceiasi alcatuire.

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 17
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Pentru dimensionarea structurilor rutiere aeroportuare se pot analiza doua etape de


lucru:
PREDIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE
DIMENSIONAREA STRUCTURII RUTIERE
Prin prediminsonare se poate determina grosimile structurii rutiere , iar prin
dimensionarea propriuzisa se determina starea de tensiune-deformatii transmisa
de incarcarea traficului aviatic la terenul de fundare.
Tipuri de structuri rutiere aeroportuare folosite.
Structuri rutiere rigide au in alcatuierea lor cel putin un strat din beton de ciment
Structuri rutiere flexibile au in alcatuierea straturi de fundatie din materiale
granulare (balast,piatra sparta). Nestabilizate cu lianti rutieri (bitum, ciment etc.)
si cu imbracaminti asfaltice.
Structuri rutiere semirigide

Dimensionarea structurilor rutiere rigide


Calculul se va realiza pe o perioada de viata de 10 ani.
-modulul de reactie al pamantului : K0 = 29MN/m3 = 2.9daN/cm3
-alcatuire

Modulul de reactie al pamantului se calculeaza in fundatie de grosimea efectiva a


stratului de fundatie . valoarea obtinuta reprezinta valoarea modulului de reactie la sub
stratului de fundatie (K).
K- Capacitatea portanta a stratului de fundatie.
Grosimea echivalenta a stratului de fundatie
n
H ech = hiCei (cm)
i=1

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 18
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

n=numarul de straturi
ce= coeficientul de echivalare
H ech =151+200.75+100.50=35 cm

Pentru a deremina K se foloseste diagrama din figura 3.

K=60MN/m3

Dala de beton de ciment


Dala se realizeaza dintr-un beton BCR5.0 care se caracterizeaza
-Rezistenta admisibila la incovoiere Rti=5MPa
-modulul de elasticitate E=30000MPa
-coef lui poisson =0.15
Criteriul de dimensionare a structurilor rutiere rigide pt suprafete aeroportoare este
tensiunea la intindere incovoiere admisibila a betonului de ciment stadm.
Rti 90
adm= ( MPa)
cs

Rti90 - Rezistenta la intindere din incovoiere det la 90 de zile.


cs coeficient de siguranta functie de tipul dispozitivului de transfer prevazut in
rosturi.
cs=1.8
Normele romanesti indica rezistenta la intindere din incovoiere determinata la 28 de
zile. Pentru a se face trecerea la Rti 90 se accepta un spor de rezistenta de 10%.
Rti 90=0.1* Rti 28=1.1*5=5.5MPa
5.5
t adm= =3.06 (MPa)
1.8

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 19
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Presiuni de trafic
Tip avion : A300 B2
Tip aterizor: boghiu
Incarcarea pe osie p=66030 Kg/osie =66t/osie
Numarul de miscari pe zi = 5

Date de calcul pentru determinarea grosimii initiale a dale

1. Determinarea incarcarii reale ponderate (p).


Incarcarea reala ponderata (p) se foloseste pentru a lua in considerare diferentele de
incarcare ce apar pentru diverse zone din aeroport.
CF coeficient de pondere (0,8.1,2) functie de zona .
P=p*CF = 66*1=66 kN
Incarcarea reala ponderata (p) se aplica de un numar real de miscari zilnice timp de 10
ani.
2. Determinarea incarcarii normale de calcul (p)
Pentru a lua in calcul fenomenul de oboseala generat de posibilitatea suprapunerii
amprentelor se introduce o incarcare normala de calcul (p) echivalent la 10 miscari
zilnice timp de 10 ani.
c=1.2-0.2logN=1.060
p'
'' 66
p= = =62.25 kN
c 1.2.2logn

3. Determinarea grosimii initiale a dalei:


Se determina functie de rezistenta admisibila a betonului , coeficientul de pat la
suprafata fundatiei , incarcarea normala de calcul.
Anexa 3C.2
H=39 cm

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 20
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Calculul volumelor de terasamente:

Pentru C15

268 265

b d

262 260 257.33


259

a c

258.36 255.85

a+b +c +d
V= S
4

S=300*300=90,000

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 21
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

3.64+ 8+3.15+7.67
V= 90,000=50,5350.0 0
4

Pentru C16
265 262

b d

257.33 254.57
259

a 256 c

255.85 254.11

a+b +c +d
V= S
4

S=300*300=90,000

3.15+7.67+1.9+7.43
V= 90,000=45,337.5
4

Pentru C25
262 259

b d
258.33 255.85

257.69 256.91
a c
256 253

a+b +c +d
V= S
4

S=300*300=90,000

1.69+1.91 3.64 +3.15


V= 90,000=71,775.00
4 4
Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 22
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

Pentru C26
259
256
b d
255.85 254.11

254.91 253.75
a
253 c

250

a+b +c +d
V= S
4

S=300*300=90,000

1.91+3.75 3.15+ 1.89


V= 90,000=13,950.00
4 4

Pentru C35
257.69 254.91
b d
256 253

256.86 254.75

c
a

250
247

a+b +c +d
V= S
4

S=300*300=90,000
Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 23
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Facultatea de Cai ferate, Drumuri si Poduri

6.86+1.69+1.91+7.75
V= 90,000=40,972.50
4

Pentru C36
254.91 253.75
b
253 d

254.75 253.97 250

a c

247

244

a+b +c +d
V= S
4

S=300*300=90,000

7.75+ 1.91+ 9.97+3.75


V= 90,000=526,050.0 0
4

Crudu Mirela
An Master II Aeroporturi si helioporturi 24