O carte e cel mai bun prieten, spune o

zictoare; e ceva mai mult: o carte iubit e o

rud, e o sor scump a sufletului nostru.
Gndcelul de Emil Grleanu (rezumat)
Parc s-a trezit dintr-un somn i parc era de
cnd lumea pe pmnt.Se tot
gndea,el,gndcelul,de unde apruse i al
cui era.Era mic,firav,cu piciorue
fragede,adpostit sub o frunzioar
umbroas i rcoroas.ntr-o zi iei afar,la
lumin,i fusese orbit de atta
strlucire.Cnd s-a vzut n mijlocul
naturii,nclzit de un bulgre de aur,adic
de soarele strlucitor,parc se simea i mai
mic.Aici,la soare,i plcea mai mult dect n
ntunericul de sub frunzioara ce-l
adpostise.Chiar credea c e o frmi de
lumin rtcit pe pmnt.Aa c,n
cpuorul lui i fcuse un plan,cum s
ajung acolo sus,la bulgrele de aur.Prin
urmare se suie pe tulpina unui crin,i
merge,i merge,apoi mai face un popas pe
prima frunz ntlnit,din nou pornete la
drum,astfel c,i trebui o jumtate de zi s
ajung la floarea crinului,de unde crezuse
el,c dintr-un salt ajunge la
soare.Dezamgit,privea n sus i,abia acum
realizeaz ct de mult mai are de suit!
Caprioara
Aceasta opera literala prezinta o intamplare
din lumea animalelor care are valoare de
simbol pentru ca demonstreaza cat de mult
poate sa tina o mama la copilul ei.
Textul este in proza, cult, pentru ca autorul
este cunoscut si apartine genului epic pentru
ca un narator povesteste o actiune care este
realizata de personaje.
Expozitiunea prezinta personajele si creeaza
premizele actiunii: o caprioara trebuie sa se
desparta de puiul ei pentru ca a sosit vremea
intarcatului.
Intriga se declanseaza cand caprioara
hotaraste sa isi lase puiul in munti pentru ca
acolo, intre stanci, va fi ferit de primejdii.
Desfasurarea actiunii prezinta drumul pe
care il face caprioara cu puiul ei, este un
drum plin de primejdii si caprioara incearca
puterile iedului, facand salturi puternice.
Iedul zburda si behaie vesel si caprioara
intelege ca e pregatit si ca se va putea
descurca singur.
Ca sa ajunga la stanci,trebuie sa strabata o
padure intunecata si in acest loc se
realizeaza punctul culminal. Iedul o ia
inainte, dar caprioara simte primejdia.
Un lup pandea si era gata sa atace iedul, dar
caprioara se sacrifica pentru puiul ei. Zbiara
si se arunca in fata lupului care vede prada
mai mare si o sfasie.
Deznodamantul prezinta momentrul
caprioara moare fericita, fiindca si-a salvat
puiul.

Prima poveste este cea a unei moldovence,

Victoria Gojan, in varsta de 28 de ani, care
locuia clandestina in Italia. Ea avea in
ingrijire doi batrani, sot si sotie, Angelo si
Maria, pentru care presta diverse treburi
casnice, in locuinta lor din Venetia. Batranii o
numeau "comoara" sau "fata mea" si
cateodata o rugau sa ramana la ei peste
noapte, ca sa nu stea singuri.
In noaptea de 4 martie 2007, apartamentul s-
a umplut cu monoxid de carbon de la soba.
Dand dovada de foarte mult curaj, Victoria a
reusit sa o salveze pe batrana in ultimul
moment. Din nefericire, batranul a murit.
Cea de-a doua poveste este cea a unei romance
care locuieste in Torino. Si ea este tot menajera si
din salariul sau de 800 de euro trimite bani acasa
pentru a-si putea intretine copiii minori.
Romanca a gasit pe jos un porofel, din care iesea
coltul unei bancnote de 50 de euro. Fara sa puna
mana pe el, Ea a anuntat carabinierii care au venit
si au gasit in portofel suma de 450 de euro. Cand a
fost anuntat proprietarul portofelului, un medic
italian, acesta i-a daruit romancei toti banii pentru
cinstea de care a dat dovada.

Editorialistul Corrado Giustiniani isi aduce aminte

ca in 1999-2000, intr-o dimineata, in timp ce isi
pornea masina, si-a lasat din intamplare portofelul
pe capota masinii. Dupa pornire, la prima curba,
portofelul a cazut. Fara sa isi aminteasca ce a facut
cu el Corrado credea ca i-a fost furat.

Dupa lasarea noptii, la ora 22:00, cand cand a

ajuns acasa, un cuplu de romani, sot si sotie, i-au
adus portofelul. Vrand sa-si arate recunostiinta
fata de ei, italianul le-a oferit cei 175 de euro care
erau in portofel, insa romanii au refuzat.

Graficianul Constantin Pavel a fost beneficiarul

unei fapte bune care i-a salvat viaa: Dac un
biat - Gelu Stentel - n-ar fi avut curajul s
nainteze pe gheaa subire i s m scoat la
suprafa, acum a fi fcut caricaturi pe undeva pe
la vreun ziar din cer.
Constantin Pavel, unul dintre cei mai importani
caricaturiti din Romania, premiat la nenumrate
competiii internaionale: mi amintesc, cu
recunotin, o fapt bun de care, sunt sigur c o
s m credei, m-am bucurat. Aveam vreo opt ani
cand, mpreun cu ali copii, ne ddeam pe ghea
pe un iaz. Dintr-un exces de vitejie, am avansat
ntr-o zon cu ghea subire. S-a spart gheaa, am
czut n ap ca ntr-o copc, reuind s m ag cu
brbia i mainile de marginea gheii. Dac un biat
(Gelu Stentel) n-ar fi avut curajul s nainteze pe
gheaa subire i s m scoat la suprafa, acum
a fi fcut caricaturi pe undeva pe la vreun ziar din
cer. Mi-ar plcea enorm s-l ntalnesc pe Gelu. La
fapte bune personale, mi amintesc c eram la
(AICI ALEX) Lepa i am auzit, vreo trei nopi la
rand, un fel de scancet ltrat al unui caine. Mi-am
nchipuit c e un ltrat normal, de noapte. Cand m-
am dus s iau ap de izvor de la poala muntelui,
am auzit iar acel ltrat. Venea de undeva de sus,
de printre copaci. Am urcat cam o sut de metri,
pe o pant de vreo 70 de grade i, dup tulpina
unui copac, am gsit un cel. Un individ cu mintea
bolnav i bgase pe cap un fel de cutie de
conserv. Am reuit s-i eliberez capul i s-l
cobor. Primul lucru pe care l-a facut a fost acela de
a se repezi s bea ap de la izvor. Pentru ca RUL
s nu ne copleeasc, ar fi bine s ne concentrm
muniia pentru a face BINE. Este cea mai ieftin
terapie pentru a ne simi bine!