Efectul alcolului si drogurilor asupra SN

Alcoolismul are nenumarate efecte atat asupra persoanei in cauza cat si asupra celor din
jur, si vorbim de efecte ce tin de sfera psihologica dar si de efecte fizice. Abuzul de alcool
este cauza celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina, de pilda. O treime
din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool, fara a mai numara miile de raniti
rezultati in fiecare an.
Consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea
raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri. In unele cazuri apar
"efecte" mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite.
Un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si
agresivitatea. Sub influenta consumului de alcool poti interpreta gresit o remarca sau un
gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive si violenta.
Asupra organismului, consumul de alcool are efecte multiple:
Alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea
arteriala, sunt eliberate in sange, mai multe substante ca: lipide, zaharuri,
cortizon.
Organismul foloseste energie pentru inlaturarea alcoolului din organism,
energie care ar fi fost necesara pentru buna lor functionare. Metabolizarea
alcoolului la nivelul ficatului, "fura" 80% din oxigenul necesar functionarii
acestui organ. Astfel alcoolul devine un "parazit metabolic". Celulele
cardiace si cele nervoase, au cel mai ridicat consum de oxigen si sufera cel
mai mult sub influenta alcoolului.
Abuzul de alcool, consumul matinal "pe stomacul gol", duce la
malnutritie. Organismul este lipsit de proteine, substante minerale si
vitamine. Pe langa reducerea aportului acestor elemente importante din
hrana, excesul de etanol are ca efect reducerea progresiva a capacitatii
intestinului subtire de a resorbi substante importante ca: vitamina B1,
acidul folic, iar mai tarziu sodiu si apa.
Produsii de inalta toxicitate rezultati din descompunerea alcoolului (de
ex. acetaldehida) afecteaza celulele nervoase.
Incapacitatea progresiva a intestinului subtire de a absorbi substante
vitale bunei functionari a organismului (vitamine in special A si C, saruri
minerale), cauzeaza in timp tulburari nervoase si tulburari cu origine
somatica. Pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a
consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea
pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale,
precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave.
Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de
imbolnavire de cancer esofagian.
 Sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui
muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor
din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.

Drogul e o substan sau un amestec de substane naturale sau sintetice, avnd aciune
psihotrop (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central,
intensificnd unele procese (apar halucinaii auditive sau vizuale) i eliminndu-le pe altele
(durerea fizic, moralitatea).
Toate drogurile pot fi clasificate n trei categorii:
Depresantele (spre exemplu heroina, barbiturate) sunt sedative care actioneaza asupra
sistemului nervos. Relaxarea artificiala si usurarea de la neliniste si stres mintal tinde sa
produca dependenta psihologica si renuntarea de la utilizarea lor este problematica.
Dependenta poate duce la supradozare acuta, care la rndul sau poate cauza moartea din
cauza depresiei respiratorii.
Stimulantele (spre exemplu cocaina, crackul, amfetamine) sunt agenti care activeaza,
sporesc sau maresc activitatea neurala. n primul rnd ei cauzeaza frisoane, dureri de cap,
hipertensiune si batai de inima sporite. Efectele de lunga durata sunt greata, insomnia,
pierderea greutatii, convulsii si depresia.
Halucinogenele (spre exemplu marijuana, extazi, LSD) sunt un grup chimic divers care
produce schimbari mintale profunde, cum ar fi euforia, nelinistea, distorsiunea senzoriala,
halucinatii vivide, deluzii, paranoie si depresie.
Oamenii primesc droguri pentru a-si schimba gndirea, comportamentul si simturile. Aceste
feluri de substante se numesc psihoactive si includ alcoolul si tutunul, la fel si drogurile
naturale si produse. n trecut, majoritatea drogurilor folosite erau produse din plante
naturale, asa ca tufa de coca pentru cocaina, opiu de mac pentru heroina si cannabis pentru
hasis si marijuana. Mai recent, drogurile ca extazi sau LSD au nceput a fi produse pe cale
sintetica de variate ntreprinderi chimice.
Consumul de droguri
- afecteaza organele interne si functiile lor;
- are consecinte economice (nevoie de bani pentru procurarea substantei);
- are consecinte sociale (preocuparea pentru procuararea substantei si efectele psihice il
indeparteaza pe consumator de familie si prieteni);
- are consecinte juridice (sanctionarea de catre lege a consumului si detinerii de droguri
precum si a faptelor antisociale generate de procurarea drogurilor sau efectele lor);
- deces prin supradoza;
- deces datorat bolilor provocate.
Toxicomanul vede in droguri solutia de a accede la o bucatica de viata in care timpul sa nu
mai conteze. Pentru o perioada scurta, efemera, consumatorul cunoaste iluzia pacii, a
calmului sau a fortei. Dar dupa aceste binefaceri isi fac aparitia si efectele nedorite cum
ar fi: dependenta si efectele toxice asupra sistemului nervos, asupra inimii sau a altor organe
interne. La inceput, majoritatea drogurilor creaza o trecatoare dispozitie de bunastare
fizica, o senzatie de euforie, o liniste sau o exaltare psihica dorite cu aviditate de indivizii
care se dedau la consumul acestora.
Efectele nocive ale drogurilor se regasesc atat pe plan fizic cat si plan psihic, sanitar si
social, riscul consumului de droguri fiind definitoriu, raportul dintre consumator si drog
fiind asemanator celui dintre stapan si sclav. Efectele nocive ale consumului si traficului de
droguri se regasesc atat asupra sanatatii fizice si psihice a consumatorului, cat si asupra
libertatii sale, astfel incat, timpul in care nu sunt sub influenta drogului, toxicomanii si-l
consuma in cautarea lui, in cautarea banilor necesari pentru achizitionarea drogurilor, comit
fapte antisociale uneri cu pericol ridicat. Consumatoriii dependenti isi pierd libertatea, insa
cei care se drogheaza cred ca vor ramane la prima experienta, dar nimeni nu poate fi sigur
ca se va opri, deoarece consumatorii reiau experienta, sperand obtinerea unui "paradis
artificial".
Un efect asupra sistemului nervos central; aceasta actiune poate sa fie o depresie, un stimul
sau o perturbare oarecare, dand loc unor halucinatii, tulburari de judecata, tulburari ale
functiilor motrice, ale perceptiilor ori ale dispozitiei