Professional Documents
Culture Documents
Bucureti
modific
Aeroportul Internaional Henri Coand[3] (IATA: OTP, ICAO: LROP) este cel mai
mare aeroport din Romnia i unul dintre cele dou aeroporturi importante din Bucureti
(cellalt este Aeroportul Internaional Aurel Vlaicu din cartierul Bneasa). Aeroportul
Henri Coand este situat n afara zonei urbane a Bucuretiului, n oraul Otopeni, judeul
Ilfov. n anul 2013 pe Aeroportul Henri Coand au tranzitat 7.643.467 de pasageri.
Cuprins
1 Accesul din ora
2 Istoric
o 2.1 Extinderea
3 Fuziune aeroporturi
4 Rezultate Financiare
5 Traficul de pasageri
6 Accidente aviatice
7 Linii aeriene regulate
8 Note
9 Vezi i
10 Legturi externe
Istoric
n timpul celui de Al Doilea Rzboi Mondial, aeroportul Otopeni a fost o baz pentru Al
Treilea Reich al lui Hitler. nainte de 1965, doar Aeroportul Bneasa oferea zboruri
comerciale. Totui, n locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou
aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizat avea o lungime de 3500 m, fiind mai
lung dect cea a Aeroportului Orly din Paris. n programul de modernizri a fost inclus
i un nou terminal de pasageri, att pentru zboruri interne, ct i pentru zboruri externe.
Modernizrile au continuat prin creerea unui foaier pentru celebriti, odat cu vizita n
Romnia a preedintelui SUA, Richard Nixon, n august 1969. n anul 1986 a fost
inaugurat a doua pist, cu o lungime de 3500 m i a fost implementat un nou sistem de
balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 3540 de aeronave pe or.
Aeroportul Bucureti Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est i
nc este n proces de dezvoltare. n ultimii zece ani, exclusivitatea n domeniul
aeroportuar a fost ncheiat mai ales datorit dezvoltrii aeroporturilor Cluj i Timioara,
care au devenit staii importante pentru TAROM, compania naional romneasc i
Carpatair, o companie din sectorul privat ce opereaz zboruri din alte orae ale rii.
Fuziune aeroporturi
n data de 12 mai 2007, intra n vigoare Hotrrea 321 de la 28 martie 2007, publicat n
Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la nfiinarea Companiei Naionale
"Aeroporturi Bucureti" - S.A. prin fuziunea Companiei Naionale "Aeroportul
Internaional Henri Coand - Bucureti" - S.A. cu Societatea Naional "Aeroportul
Internaional Bucureti Bneasa - Aurel Vlaicu" - S.A.
Rezultate Financiare
Cifra de afaceri
2009: 319 milioane RON[13]
2007: 73 milioane Euro[14]
Ministerul Transporturilor este principalul acionar al Aeroportului, cu o participaie de
80%, n timp ce Fondul Proprietatea deine 20% din aciuni.
Aeroportul Henri Coand va vinde pe burs 5% din aciuni pn la finele anului 2008.
Avioane Boeing 737-700 ale companiei Tarom pe Aeroportul Internaional Henri Coand
Traficul de pasageri
Pasageri Numrul
Pasageri
An (zboruri aterizrilor Cargo (tone)
(total)
interne) i decolrilor
1999 1.600.000[15]
2005 3.031.719 53.350 16.887
2006 3.513.576 58.053 18.089
2007 4.978.587 410.916 70.588 17.423
2008 5.064.230 497.208 71.137
2009 4.483.661 496.391 72.697
2010 4.917.952 76.966
2011 5.049.443 21.800
2012 7.120.024 98.600
2013 7.643.467 95.984
2014 8.317.168 102.048
Accidente aviatice
Cuprins
1 Date generale
2 Factori cauzativi
3 Controverse
4 Referine
5 Legturi externe
Date generale
La dou minute dup decolare, la 20 kilometri nord de municipiul Bucureti, n dreptul
localitii Baloteti, avionul a intrat n picaj. Toi pasagerii (trei americani, un francez,
doi spanioli, un thailandez, zece romni i 32 de belgieni, printre care un copil de ase
ani i un altul de patru luni), precum i toi membrii echipajului, i-au pierdut viaa.[2]
Piloti in acea zi erau comandant Liviu Batanoiu (48 de ani) si copilot Ionel Stoi (51 de
ani) [3]
Factori cauzativi
traciune asimetric a motoarelor
posibila incapacitate medical a pilotului
lipsa unei aciuni corective a copilotului suficiente pentru a compensa
consecinele primilor doi factori
Controverse
Corespondena oficial cu organismele de investigare a accidentelor aviatice din
Frana i Belgia (ataat la finalul raportului oficial) indic drept cauz unic
pierderea controlului datorata lipsei aciunilor adecvate din partea pilotului.
Aceeai opinie o are un pilot instructor al American Airlines in timpul unei
prezentari de siguran. [4]
Exist opinii conform crora accidentul a fost provocat intenionat i aceasta
pentru c la bord se aflau persoane care deineau documente referitoare la
Revoluia romn din 1989 i care urmau s ajung peste hotare.[5]
Alte preri susin c este vorba de un act de rzbunare din partea unor cercuri
mafiote.[6]
Referine
1. ^ 15 ani de la cea mai mare catastrof aerian din istoria Romniei. Adevrul.
31 martie 2010. Accesat la 23 ianuarie 2012.
2. ^ Tests Show Explosion in Romania Air Crash. The New York Times. 4 aprilie
1995. Accesat la 23 ianuarie 2012.
3. ^ Raport final
4. ^ Children of Magenta minutul 12.54
5. ^ Accidentul de la Baloteti, un asasinat politic?
6. ^ Teoria conspiratiei in cazul Airbus-ului prabusit la Balotesti
Legturi externe
Raportul final [1] www.cias.gov.ro
ro A disprut dosarul celei mai mari tragedii aviatice din Romnia, 20 Mai 2008,
Roxana Dumitru, Evenimentul zilei
Baloteti 1995, 31 martie 2008, Florin Condurateanu, Jurnalul Naional
11 ani de la catastrofa aviatic de la Baloteti, 30 martie 2006, Alina Fechete,
Amos News
Raportul accidentului de la Baloteti, public dup 19 ani de la nenorocire:
defeciuni la motoare, 31 martie 2014, M. Z., Antena 3
Accidentul de la Baloteti
mari, 14 septembrie 1999 - aeronava de tip Falcon 900, proprietate a Ministerului
de Externe al Greciei, s-a prbuit iar ase persoane, printre care ministrul
adjunct de externe al acestei ri, au decedat, iar trei au fost grav rnite.[16]
Note
1. ^ a b Browse Airports by Airport IATA Code: O, airportguide.com, accesat
2010-06-16
2. ^ a b c d Lista cu frecvenele radio omologate in Romnia, flylevel.ro,
accesat 2010-06-17
3. ^ Situl web oficial, accesat 2013-04-17
4. ^ Gar-Aeroport: 40 de minute, adevarul.ro, 19 ianuarie 2009, accesat la 4
martie 2009
5. ^ Trenurile Henri Coanda Expres circula de miercuri, hotnews.ro, accesat
la 4 martie 2009
6. ^ S-a schimbat traseul magistralei 6 de metrou. VEZI NOUA RUT
SPRE AEROPORTUL OTOPENI, realitatea.net, accesat la 16 decembrie 2011
7. ^ Aeroportul Otopeni se extinde printr-o investiie de 70 mil. euro, 26
Noiembrie 2009, wall-street.ro, accesat la 16 iulie 2010
8. ^ a b c Faza a III-a Dezvoltarea i modernizarea AIBO
9. ^ Oana Blan, Peste apte milioane de pasageri au tranzitat n 2012
aeroporturile Capitalei, Adevrul, accesat 2013-02-04
10. ^ Nota de fundamentare - Ministerul Transporturilor i Infrastructurii
11. ^ a b Proiecte prioritare - Ministerul Transporturilor i Infrastructurii
12. ^ Inaugurarea noului Terminal Plecri al Aeroportului Internaional Henri
Coand Bucureti, airlinestravel.ro, 6 noiembrie 2012, accesat 2013-03-23
13. ^ Pierderi la Tarom, evz.ro, accesat 2010-01-04
14. ^ Morgan Stanley va lista Aeroportul Henri Coanda
15. ^ Tiron Mirabela, Avionul bate trenul: Traficul de pasageri de pe Henri
Coand l-a depit pe cel din Gara de Nord, Ziarul financiar, 5 ianuarie 2012,
accesat 2012-05-29
16. ^ COSCIUGUL ZBURATOR, 16 septembrie 1999, Evenimentul zilei,
accesat la 28 august 2013
Vezi i
Henri Coand
List de aeroporturi din Romnia
***
***
Trgnd din igara de la nea Petric, locotenentul Diaconu s-a dus ctre bufetul
ministerului. i-a cumprat Snagov cartonat. Kent nu-i plcea, dei avea fietul plin de
pachete primite de la piloi. A sunat la cabinetul ministrului i a cerut o audien. Abia ce
ministrul adjunct de la servicii ceruse s fie dat afar pentru c cedeaz bunurile armatei
ctre administraia civil, i acum avea deja o alt problem. Cum s demoleze hangarele
din nord, s construiasc o cazarm nou i o ntreag baz de deservire pentru forele
aeriene, n valoare de 33 de milioane, cu doar 5 milioane date de Ceauescu? Ministrul
Aprrii, generalul Ion Ioni, l-a linitit. I-a dat o cafea i i-a spus: O s ai bani din
fondurile armatei. Nu te uita c nu i-a dat Ceauescu.
Pe baza raportului fcut de comisia condus de Diaconu, proiectul civil a fost apoi
administrat de Direcia Aeroportuar a Aviaiei Civile, subordonat att Ministerului
Transporturilor, ct i Ministerului Aprrii. n 1966, lucrrile la aerogar ieeau din
fundaie, iar n 1969 totul era gata, nainte de vizita lui Richard Nixon. n 1977, Diaconu
ieea din armat cu gradul de colonel, nu nainte de a-i prezenta lui Ceauescu proiectul
de aeroport internaional de la Constana. Dup a doua cstorie, colonelul n rezerv i-a
schimbat numele n Diaconu-Colintineanu.
Pista de la aeroportul Otopeni a fost dus la lungime de 3.500 de metri. Se pare c aceast
pist este mai mare i dect care aparine Aeroportului Orly din Paris. S-a adugat i un
terminal de pasageri, optim pentru zboruri externe i interne. Aeroportul ncepea s
prind contur. Una din cele mai importante celebriti care au trecut prin aeroportul
Otopeni a fost Richard Nixon, fostul preedinte al Statelor Unite ale Americii. Au mai
venit i ali preedini americani n acest aeroport ns Richard Nixon a avut o
nsemntate mai mare pentru Romnia anului 1969. Contextul internaional sensibil al
lumii n anul 1969, a determinat o apropiere a Occidentului fa de Romnia. Dup acest
moment, aeroportul a cunoscut numeroase faze de dezvoltare i modernizare. De
exemplu n 1993, aeroportul internaional Otopeni a devenit membru al Airport Council
Internaional. n acel moment a fost adugat i un terminal de Plecri Internaionale.
Noul terminal de
Plecri Internaionale avea o capacitate de 1200 de pasageri pe or de vrf. De
asemenea, peste 7 ani a fost dezvoltat terminalul Sosiri Internaionale. n anul 2003 a
fost inaugurat i Terminalul de Curse Interne, apreciat de romnii care demult doreau
acces la un astfel de loc. Terminalul avea dou puncte de control, pentru plecri i sosiri.
Pentru cei care cltoresc cu avionul, necesitatea pentru confort i siguran este uor de
neles. Mii de familii s-au reunit n aeroportul Otopeni. De altfel, muli oameni de afaceri
vin n capitala Romniei pentru a-i pune n ordine afacerile. n prezent, aeroportul
Henri Coand are un aer modern, cu vizibile influene occidentale. Majoritatea celor
care au cltorit cu avionul i au petrecut cteva ore n aeroport, s-au bucurat de siguran
i confort.
Evoluia aeroportului este de-a dreptul impresionat. De la o baz militar, acest aeroport
a devenit un terminal important, apreciat pentru latura sa modern i frumoas. Nu tiu
dac ai fcut i dumneavoastr la fel ns muli copii vin la aeroport pentru a vedea
avioanelor decolnd i ateriznd. Pentru un copil, avionul reprezint un motiv de
fascinaie i real interes.
Realizarea noului terminal face parte din Faza a III-a a programului Dezvoltarea i
Modernizarea Aeroportului Internaional Henri Coand Bucureti. Lucrrile de
construcie a acestui obiectiv de investiii au demarat n iulie 2011 i au fost finalizate
ntr-o perioad record de 17 luni. Totalul investitiei este de 52 de milioane de Euro.
Dupa cum spuneam la inceputul acestui articol, ieri, noua facilitate a fost
inaugurata in prezenta premierului Victor Ponta i a minitrilor Transporturilor,
Ovidiu Silaghi, i Internelor, Mircea Dua. Colegul nostru Bogdan Enachi a fost
prezent la festivitate si a surprins cele mai bune momente:
Aeroportul Henri Coanda va avea 80 de porti de
imbarcare
Circa 450 de milioane de euro vor fi alocate pana in anul 2010 Aeroportului International
Henri Coanda, suma care se va adauga fon-durilor de 280 milioane de euro alocate de la
inceperea proiectului de modernizare in 1994.
"Programul strategic de dezvoltare a Aeroportului Otopeni are in vedere un orizont de
timp pana in 2020 si ia in calcul studiile privind estimarile traficului aerian si miscarile de
aeronave. Dupa anul 2007, traficul va creste semni-ficativ si pentru asta ne pregatim inca
de pe acum", a spus ministrul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Gheorghe
Dobre. Programul inceput in anul 1994 a avut ca obiectiv dezvoltarea capacitatii pana la
sase milioane de pasageri anual. Anul trecut au fost procesati circa 3.000.000 pasageri.
Prima faza de dezvoltare a constat in constructia platformelor pentru parcarea
aeronavelor, iar in anul 1998 a fost deschis noul terminal pentru plecari internationale.
Faza a doua a planului de dezvoltare a avut in vedere cresterea capacitatii terminalului de
sosiri internationale, construirea unei parcari supraetajate in fata terminalului sosiri,
completarea caii de rulare a pistei 2 si modernizarea centralelor termice, a statiilor de
pompare si a instalatiei de balizaj. In acest moment la Henri Coanda modernizarea se afla
in faza a doua extinsa, in care va fi construit corpul de legatura intre terminalul plecari si
cel de sosiri. De asemenea, va fi modernizat conform standardelor europene sistemul de
balizaj si va fi imbunatatit sistemul de securitate.
In luna februarie a devenit operational un sistem de analiza tomografica a bagajelor de
cala, cu mai multe trepte de securitate, care permite procesarea a 1.800 de bagaje pe ora,
nivel care poate fi extins pana la 2.600 bagaje/ora. Valoarea investitiei s-a ridicat la circa
sapte milioane de euro.
Ultima etapa a programului de dezvoltare va avea in vedere extinderea terminalului de
pasageri, cu inca patru module, cu 80 de porti de imbarcare, dintre care 40 echipate cu
punti de imbarcare/debarcare, care va ocupa o suprafata de 350.000 mp. Un alt proiect
are in vedere construirea de platforme de parcare pentru aeronave, cu 70 de locuri si
racorduri la sistemul de piste, obiectiv cu o suprafata estimata de 400.000 mp. Planul mai
prevede constructia a aproximativ cinci kilometri de cai de rulare, a unor parcari
supraetajate cu trei-patru niveluri si o capacitate de 20.000 de locuri, realizarea a zece
kilometri de drumuri de incinta, a unei platforme multimo-dale cargo si a unui parc
tehno-logic high-tech.
Dezvoltarea zonei aeroportuare Otopeni contine constructia mai multor zone conexe de
infrastructura. Astfel, printre obiectivele conexe acestui proiect se numara realizarea a
patru kilometri de autostrada pana la autostrada Bucuresti-Ploiesti, realizarea a patru
kilometri de cale ferata si a patru kilometri de cai pentru metrou. De asemenea, va fi
construita o statie subterana multinivel tren-metrou, un centru de afaceri de aproximativ
5.000 metri patrati si un hotel cu o capacitate de aproximativ 200 camere.
"Pentru realizarea acestui program este necesara achizitia a 600 de hectare de teren,
cuprins intre cele doua piste si in zona de nord-est a platformei aeroportuare. Am
prezentat Guvernului un proiect de lege pentru achizitia de terenuri, aprobat saptamana
trecuta de Executiv si care urmeaza sa intre in Parlament. Vom negocia cu proprietarii
pentru exproprierea de terenuri pentru utilitate publica. Daca nu vor sa plece de bunavoie,
exista instante de judecata. Nu le vom da terenuri in alta parte, vor fi despagubiti in bani,
negocierile urmand sa porneasca de la circa 10 euro pe metru patrat", a adaugat Dobre.
Potrivit ministrului, procesul de expropriere va incepe imediat ce legea va fi adoptata.
Caracteristici tehnico-operaionale
Nume oficial: Aeroportul Internaional Henri Coand Bucureti
Nume alternativ: Aeroportul Internaional Bucureti Otopeni
Operator aeroport: Compania Naional Aeroporturi Bucureti
Mijloace de navigatie:
Piste:2
Platforme: 2
Suprafaa platformelor: 274.800 m.p.
Capacitate de procesare:
Capacitate parcri publice: 1849 locuri de parcare (din care 669 locuri parcare pe
termen lung).
Ca sa poata opera avioane mari pe un aeroport e nevoie ca pista acestuia sa aiba minim
2000 metri lungime si 45 latime. O sa pun aici dimensiunile pistelor tuturor
aeroporturilor romanesti
Arad 2000 M/ 45 M
Constanta 3500 M /45 M
Timisoara 3500 M / 45 M Bucuresti baneasa 3200 M/ 45 M
Oradea 1800 M/ 30 M Bucuresti otopeni 2 PISTE DE 3500 M / 45 M
Satu mare 2500 M/ 60 M Craiova 2500 M / 45 M
Baia mare 1800 M/ 30 M
Caransebes(nefunctional) 2000 M / 60 M
Suceava 1800 M/ 30 M Sibiu 3100 M / 45 M
Iasi 1800 M / 30 M Cluj 2100 M / 30 M
Bacau 2500 M/ 80 M Targu Mures 2000 M /45 M
Tulcea 2000 M / 30 M