APLICATII ALE FENOMENULUI DE INDUCTIE ELECTROMAGNETICA

Inductia electromagnetica este un fenomen fizic de obtinere a curentului electric,

prin variatia campului magnetic, care are nenumarate aplicatii, fiind valorificata
pentru generarea curentului electric si pentru transmisia sa, pentru functionarea
bobinelor, pentru fabricarea placilor de inductie ale aparatelor de gatit cu suprafata
vitroceramica (plita cu inductie), pentru lampile de iluminat cu inductie (cu o
durata de viata de peste 60 000 de ore), dar si pentru un numar mare de efecte,
printre care si curentii Eddy. Fenomenul inductiei electromagnetice se bazeaza pe
Legea lui Faraday (sau Legea Lenz-Faraday), care descrie efecte opuse cauzei.
Curentii Eddy
Un curent Eddy se formeaza in interiorul unui conductor electric ca raspuns la un
camp magnetic aflat in schimbare. Acesti curenti sunt responsabili de
transformarea anumitor forme de energie, precum cea cinetica, in caldura, care
este, in general, mult mai folositoare. In multe cazuri, pierderea de energie utila nu
este un fenomen dorit, insa exista si, prin urmare, anumite aplicatii o folosesc, asa
cum se intampla in cazul franelor de tren, unde efectele inductiei electromagnetice
sunt maxime. In timpul franarii, rotile din metal sunt expuse unui camp magnetic
generat de un electromagnet, care va determina formarea de curenti Eddy, la
nivelul rotii. Interactiunea dintre acesti curenti si campul magnetic aplicat va duce
la incetinirea rotilor. Cu cat rotile se invartesc mai repede, cu atat efectul va fi mai
puternic, motiv pentru care trenul va incetini pe masura ce forta de franare scade,
totul petrecandu-se gradual, pentru ca deplasarea sa fie lina si viteza din ce in ce
mai mica. Dupa acelasi principiu sunt construite si sistemele de franare pentru
vehiculele grele.Inductia electromagnetica (Legea lui Faraday)
Generatorul electric
Un motor electric este un dispozitiv utilizat pentru transformarea energiei electrice
in energie mecanica. Un generator electric va face inversul acestui lucru, in sensul
ca va folosi energia mecanica pentru generarea de electricitate. Atat in cazul
motorului, cat si in cazul generatorului, inductia electromagnetica functioneaza
astfel: in momentul in care dispozitivul este folosit ca motor, un curent electric este
trecut prin bobina aflata in interiorul unui camp magnetic, care va duce la
invartirea bobinei. Pentru a folosi dispozitivul ca generator, curentul trebuie indus
in bobina. Daca nu se doreste folosirea unei bobine care se roteste intr-un camp
magnetic constant, prin folosirea inductiei, se poate face ca bobina sa fie statica, iar
invartirea sa fie data de doi magneti permanenti, plasati in jurul bobinei. Un
exemplu foarte bun al acestei metode este generarea curentului electric de catre o
centrala hidroelectrica energia data de apa care cade de la o anumita inaltime este
folosita pentru invartirea unor magneti permanenti, in jurul unei axe fixe, etape
care vor duce la producerea de curent alternativ.
Legea lui Faraday spune ca prin schimbarea fluxului magnetic se va produce un
camp electromagnetic la nivelul unei bobine. Daca doua bobine sunt asezate in
paralel si daca prin prima bobina va trece un curent care va genera un camp
magnetic, un flux magnetic va trece si prin a a doua bobina. Prin schimbarea
curentului la nivelul primei bobine se va schimba si fluxul in cea de a doua,
inducand astfel un camp magnetic electric, care va fi proportional cu schimbarea
de la nivelul fluxului, care, la randul sau, este proportional cu schimbarea de la
nivelul curentului electric din prima bobina. Acest fenomen poarta numele de
inductanta mutuala, fenomen care poate fi folosit in practica, in cazul
transformatoarelor si al ampermetrelor. Ampermetrele sunt incorporate direct in
circuite, dar nu trebuie plasate in calea curentului, in cazul curentului alternativ.
Inductia electromagnetica si autoinductanta
Bobinele isi pot autoinduce un camp electromagnetic, daca un curent alternativ
este trecut prin bobina, curent care va determina producerea unui camp magnetic.
Aplicatia practica a acestui fenomen se regaseste in cazul inductorilor, bobine
simple, cu un miez feromagnetic, acesta din urma avand capacitatea de a stoca
energia in cadrul campului magnetic al bobinei.
Transformatorii
In cazul unui transformator standard, cele doua bobine sunt, in general, invelite in
jurul unui miez de fier care este identic pentru cele doua. Bobina care asigura
fluxul (cea conectata la sursa de curent alternativ) este cunoscuta ca bobina
primara, in timp ce bobina in care voltajul este indus poarta denumirea de
secundara.
Inductia electromagnetica presupune ca, daca transformatorul preia un voltaj foarte
mare si il converteste intr-un voltaj secundar mai mic, curentul din al doilea voltaj
va fi mai mare decat in cazul primarei, pentru a compensa si vice-versa. Un
transformator in care voltajul este mai mare in primara decat in secundara este
cunoscut si sub denumirea de transformator de faza joasa, in timp ce in varianta
inversa el va purta numele de transformator de faza inalta. Transformatorul are
nevoie de un flux variabil, pentru a putea functiona, de aceea este cel mai potrivit
pentru curentul alternativ. Chiar daca transformatoarele reduc substantial pierderea
de energie, acestea vor disipa o anumita cantitate de energie sub forma unor
scurgeri de flux (nu tot fluxul magnetic din primara va trece prin secundara),
producandu-se un fenomen de autoinductie pierderea data de incalzirea bobinelor
transformatorului si curentii Eddy. Pentru a minimaliza pierderile de energie din
cauza curentilor Eddy, efect al inductiei electromagnetice, miezul din fier al
bobinei este alcatuit din lame foarte fine din fier (nu doar o singura bucata).