— {naintede aciti mai departe,cautdinalbume de arta saupeinternetaspecte privindvestimentatia gi armele din secolul al XVI-lea, {ti atragem atentia ca scriitorii pot aborda orice subiect, indiferent de epocé, insufletind personaje care au trait in urma cu sute de ani sau imaginand lumi care sA nu aiba nimic in comun cu cea in care traiesti. i STUDIU DE CAZ Alexandru Lépusneanul de Costache Negruzzi Posibile teme de reflectie: Q Temasiviziunea despre lume; Q Particularitati de constructie a unui personaj; Q Relatia dintre doua personaje. Tema gi viziunea despre lume Repere > evidentierea a doua trasaturi care fac posibilé incadrarea textului narativ| studiat intr-o orientare/perioada literard, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematicd; _ > prezentarea a doua scene/citate/secvente relevante pentru tema gi vizi- unea despre lume din textul narativ studiat; > ilustrarea a patru elemente de structura, de compozitie gi de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru prezentarea temei gi a vizi- unii despre lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spati- ale, modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); > sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lume se reflect in textul narativ studiat. a Context Q ,Ceea ce izbuteste in chip uimitor Negruzzi in Alerandru Lépugneanul este de- sivarsita eliminare a propriei sale imagini din naratiunea pe care o intreprinde.” (T, Vianu, Arta prozatorilor romani) a Viziunea despre lume Q Dincronica lui Ureche, Negruzzi preia scene, fapte si replici (de exemplu: mottoul capitolului I sial IV-lea), dar se distanteazé de realitatea istorica prin apelul la ficti- une si prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideologia pagoptista. 37Q Viziunea despre lume in acest discurs literar se bazeazh pe idee ey Duterea pare si fie urmarita de un soi de fatalitate, e condamnata 84-gi ascunds vul nate prin ostentatie (vestimentatia domnitorului la intalnirea cu ee ae ), iar pentru aceasta stare de fapt este condamnata 8 recurga la violenta. Din acest punct de vedere, viziunea seriitorului prezinta interesante asemandéri cucele din dramele istorice ale lui Shakespeare, despre care vorbea criticul Jann Kott: orice Suveran € un simplu instrument al puterii, aceasta avand aspectul brutal al unyj mecanism care il dezumanizeaza pe individul pus s-o serveasca. _ ; Q Monumentalitatea personajului, titanismul, exceptionalitatea romanticé, forta de agi duce planurile machiavelice la bun sfargit, spectaculosul actiunilor, concizia replicilor fac din Alexandru Lépugneanul un personaj memorabil, indreptatind afirmatia lui G, Calinescu: ,,Lap ugneanul apare omenesc ca orice om viu gi intreg gi impresia ultima cititoruluie mai putin a unui portret romantic, cat a unei puternice creatii, pe deasupra oricarui stil de scoala.” (Istoria literaturit roméne dela origini pana in prezent). foe Rg ar 4 Diincadrare in curent ‘migcar /orientare literara _| Q_ perioada Pagoptista Q nuveld romantica ~ modul de abordare a destinului protagonistului; ~ atitudinea voluntara a unor personaje; ~ patetismul gesturilor, ~ tematic; ~ Protagonist complex (defecte gi calitati); ~ constructia antitetica a personajelor; ~ prezentarea cadrului temporal, cu amanunte, nuvelé realista ~ obiectivitatea discursului narativ; nuvela clasici ~ observatiile tipologice; ~ proportia gi echilibrul compozitiei; Tema operei; istoricd & Elemente ale textului narativ Q Titlul: Face trimitere la protagonist, Q Repere temporale gi spatiale: Reconstituie un Moment zbuciumat din istoria Mol- ee secolului al XVI-lea, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapugneanul 1564-1569). Q Conflict: dintre Alexandru Lapugneanul gi boierii tradatori; Q Structura: patru capitole; Q Compozitie: + Expozifiunea gi intriga sunt prezentate in itolul I - ito- ene capitolul I - intoarcerea domnito. ‘ Hotararea domnitorului de araméne in ac funil este evocatd in capitolele I gi III: domnnitonit ite lui Motoc c& nu-l va omot dar - oe ludnducte averie yi ri, es bedepseasca pe boierii intriganti,@ Ceipatruzeci si gapte de boieri sunt macelariti, iar capetele lor sunt agezate in forma de piramida, in functie de rangul fiecaruia, acesta reprezentand punctul culminant al actiunii. @ incapitolul al IV-lea, asistim la deznodamant: Ruxanda, sfatuita de cei doi boieri intorsi din pribegie, intelege ca trebuie sa-gi ucida sotul, jntinzandu-i o cupa cu otrava. Spancioc gi Stroici duc la capat fapta sotiei domnitorului. @ Constructie: Poate fi asemanata cu aceea a unei piese de teatru. Q Tehnici narative: finalul fiecdrui capitol anunta intamplarile ce vor urma. OQ Perspectivi narativa: Relatarea se realizeaza la persoana a III-a (perspectiva na- rativa obiectiva). Scene semnificative Q Scena dialogata a intlnirii dintre domnitor si solia de boieri contureaza conflictul puternice, evidentiind trasatura fundamentala a Lapugneanului: vointa neclintita de a domni. Ea pune in lumina un domn absolut, un tiran al epocii medievale, ce actioneaza pentru intarirea autoritatii domnesti si slabirea puterii boierilor. Q inparteaaIII-a, in scena slujbei, este evidentiat faptul ca Lapugneanul di dovada de capacitate de disimulare, dovedindu-se un bun actor: ,apropiindu-se de racla Sf. Ioan cel nou, s-a plecat cu mare smerenie si a sarutat moastele sfantului.” El recunoaste cinic crimele savarsite, sugerand insa ci asemenea actiuni erau necesare pentru bi- nele gilinistea tarii. El igi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace gi cere iertare multimii, invitandu-i apoi pe boierila un ospat, la curte. Scriitorul isi lasa eroul si se miste singur, fara nicio interventie, obiectivand total actiunile acestuia. Q fnopinia mea, Alexandru Lépugneanul, constituie un moment de referinta pentru dezvoltarea nuvelei istorice romanesti, conturand un personaj memorabil, Lapug- neanul este o figura complex, depasind incadrarea in tipul tiranului. Rezolvare: Publicata in perioada pagoptista, in primul numéar al Daciei literare, nuvelailustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu in articolul-program Intro- ductie: promovarea unei literaturi originale gi inspiratia din istoria nationala. Din punct de vedere tematic, Alexandru Lapusneanul este onuvela istorica, deoarece reconstituie un moment zbuciumat din istoria Moldovei secolului al XVI-lea, cea de-a doua domnie alui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Titlul nuvelei face trimitere la protagonist. evidentierea a doud trAsaturi care fac posibila incadrarea textului narativ | studiat intr-o orientare/perioada literara, intr-un curent cultural/literar sau | intr-o orientare tematica 2: 2B ager Ca autor de proza romantica, Negruzzi e preocupat de prezentarea cadrului tem- poral, cu amanunte (imbracdmintea domneasca a protagonistului, eticheta si felurile de la masa domneasca) destinate sa evoce culoarea de epoca. Aceeagi functionalitate revine arhaismelor, pe care Negruzzi le foloseste in alternanta cu neologismele, reali- 24nd astfel contraste pline de expresivitate. 39ea destinului protagonistului, prin i fi, pri » abort De factura romantica, prin modul de ¢ 1 u ' h atitudinea voluntaré a unor personaje, prin patetismul Sete navele pute cla. sicismului, prin observatiile tipologice. Motoc, de exemplu, reprezinta ea in. ‘i de avere, lingugitorul; Ruxanda ilustreaza gingdigia; Spancioc gi Stroici ~ boierii patrioti. Nuvela este clasicd gi prin proportia sau echilibrul compares Viziunea despre lume in acest discurs literar se bazeaza pe ideea ca puterea Pare sa fie urmaritd de un soi de fatalitate, e condamnata sa-gi ascund& vulnerabilitatea prin ostentatie (vestimentatia domnitorului la intalnirea cu boierii, in biserica), iar pentry aceasta este condamnata sé recurga la violenta. Din acest punct de vedere, viziunea scriitorului prezinta interesante asemandri sele din dramele istorice ale lui Sha- despre care vorbea criticul Jann Kott: orice suveran e un simplu instrument al puterii, aceasta avand aspectul brutal al unui mecanism care i] dezumanizeaza pe individul pus s-o serveasca. , ' Costache Negruzzi este intemeietorul nuvelei istorice romAnesti gi primul Scriitor care valorificé, intr-o creatie literara, cronicile moldovenegti. Scriitorul declara caizvor al nuvelei Letopisetul Térii Moldovei, de Miron Costin, de unde prelucreaza, pentru epi- sodul omorarii lui Mofoc din nuvela, scena uciderii lui Batiste Veveli in timpul domniei lui Alexandru Ilias. nschimb, imaginea domnitorului este conturata in Letopisetul Tarii Moldovei de Grigore Ureche. Tot din cronica lui Ureche, Negruzzi preia scene, fapte gi replici (de exemplu, mottoul capitolului I gi al IV-lea), dar se distanteaza de realitatea istoricd prin apelul la fictiune gi prin viziunea romantica asupra istoriei, influentata de ideolo- gia pagoptista. Dintre principalele evenimente consemnate de cronicar, autorul preia urmatoarele: imprejurarile venirii lui Lapugneanul la a doua domnie, solia boierilor trimisd de Tomga, uciderea celor 47 de boieri, arderea cetatilor Moldovei, boala, clu- Garirea gi moartea prin otravire a domnitorului. Negruzzi comprima, omite sau modifica unele fapte istorice (de exemplu, decapitarea lui Motoc la Liov). Scriitorul transforma evenimentele mentionate de cronicar in scene, carora le confer o desfasurare ampla, impusé de evolutia conflictului. Autorul modifica realitatea istorica, prin interme- diul fictiunii, actiunea nuvelei pastrandu-se in limitele verosimilului. De exemplu, ca persoane, vornicul Motoc, postelnicul Veverita gi spatarul Spancioc fugiserala Liov, in Polonia, gi nu mai traiau in timpul celei de-a doua domniia lui Alexandru Lapusneanul; ca personaje insa, ele sunt prezente pentru a ilustra tipuri umane (boierul tradator si boierii patrioti). ; Nuvela este o specie a genului epic, cu un singur fir narativ, care prezinti, cel mai adesea, fapte verosimile. Nuvela urméareste viata protagonistului, iar atitudinea naratorului este detagata. Compozitional, Alexandru Lépugneanul este alcatuitA din patru capitole cu ,,ti- tluri” sugestive, exprimate sub forma de motto: ,Daca voi nu m& vreti, eu va vreu”; Ai 8 aa ne Doamna!”; ,Capul lui Motoc vrem!”; ,De ma voi scula, pre multi am sa po- pesc gi eu!”. Momentele naratiunii se succed Sradat, ca intr-o opera dramatica; fiecare dintre cele patru capitole, asemenea actelor unei , unei drame, se inca ai compozitionala unitara a nuvelei, droazs in structure prezentareaadoua Scene/citate/; Secvente despre lume din textul narativ studiat; relevante pentru tema giviziunea cl 40Expozitiunea si intriga sunt prezentate in capitolul I, prin cateva secvente rele- yante, Dupa uciderea lui Despot de catre Stefan Tomga, Lapugneanul se intoarce de ja Constantinopole cu o armata turceasca gi este intampinat de patru boiert: vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarii Spancioc si Stroici, care-i sugereaza ca nu este dorit de catre popor. Domnitorul nu renunta insa la planurile sale. Hotararea domnitorului de a ramane in tar constituie intriga. Desfagurarea ac- tiunii este evocata in capitolele II si III: domnitorul ii promite lui Motoc cal nu-l va iucide, dar hotaraste s4-i pedepseasca pe boierii intriganti, luandu-le averile gi omoran- u-i. Singurii care ghicesc intentia lui Lapusneanul si reugese sa pardseasca tara sunt Spancioc si Stroici. La rugamintea unei jupanese vaduve, Ruxanda, sotia domnitorului, ficere acestuia sa inceteze cu omorurile, el promitandu-i un leac de frica. Cu prilejul slujbei religioase, domnitorul le tine boierilor un discurs, fagaduindu-le ca-i iarta gi in- vitandu-i la un ospat. Cei patruzeci si sapte de boieri sunt macelariti, iar capetele lor sunt asezate in forma de piramida, in functie de rangul fiecaruia, acesta reprezentand punctul culminant al actiunii. La vederea acestui .leac de frici”, doamna Ruxanda le- sina. Multimea, alertata de slugile boieresti, se strange la palat, cerand capul lui Motoc. Acesta va filinsat. in capitolul al IV-lea, asistim la deznodamant: retras la cetatea Hotinului, dom- nitorul continua represaliile asupra boierilor. Bolnav de friguri, Lapugneanul cere s& fie cilugarit si, revenindu-si din boala, nu-si mai aminteste de cererea sa, promitand cAse va razbuna. Dupa indelungi ezitari, Ruxanda, sfatuita de cei doi boieri intorgi din pribegie, intelege ca trebuie sa-si ucida sotul, intinzandu-i o cup cu otrava. Spancioc siStroici duc la capat fapta sotiei domnitorului. ilustrarea a patru elemente de structura, de compozitie si de limbaj ale textu- luinarativ studiat, semnificative pentru prezentarea temei sia viziunii despre | lume (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, modalitati | de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor etc.) | jn orice nuvela conflictul este concentrat. in Alexandru Lépugneanul, conflictul este generat de infruntarea dintre boierii tradatori si domnitor. In nuvela, spre deosebire de povestire, accentul cade mai mult pe conturarea portretului protagonistului decat pe actiune. Faptele voievodului ajuns din nou pe tronul Moldovei (campania de exterminare a boierilor, iertarea pe care o cere cu umi- linta acestora, leacul de frica oferit doamnei Ruxanda, aruncarea lui Motoc in mainile multimii) pun in lumina un domn absolut, un tiran al epocii medievale, care actioneaza Pentru intarirea autoritatii domnesti gi slabirea puterii boierilor. Prin puterea de evo- care a dialogului, printr-o find observatie a gesturilor, a mimicii, se dezvaluie toata mis- carea psihologica a viitorului tiran, inca din primul capitol. Scena dialogata a intalnirii dintre domnitor gi solia de boieri contureaza conflictul puternic, evidentiind trasatura ental a Lapusneanului: vointa neclintita de a domni. in partea a II-a, se observa doud insusiri ale protagonistului: impulsivitatea gi cruzimea: ,strigi... sirind in picioare, simana lui, prin deprindere, se razima de junghiul sau’. In partea a III-a, in timpul slujbei, este evidentiat faptul ca Lapugneanul da dovada de capacitate de disimulare, dovedindu-se un bun actor. Scriitorul isi las& eroul si se miste singur, fara nicio interventie, obiectivand total actiunile acestuia. Luciditatea, 41in fata scenei sangeroase a macelaririi lui Motoc dezvs tonul sarcastic in faya seenel singeroase a mies ate cu cea unom diabolic. in scena final a bolii gi a otravi bere fe ; i elor care |-au célugarit, apoi groaza in fata mort atit umilinya, cat gi revolta impotriva cans . 4 intamplarile ce y ¥ in privinta tehnicii narative, finalul fiecdrui capitol anunté intamplai vor urma: In privinta 2 5 ~aeste asiguraté de replicile de la sfargitul capitolului al doile,, «Dar our wi intreabd domnitoral pe armag.,Vor vent réspundeinaltu regi Dar oare va veni?’, il ints ae i A + gicititorul este pregatit 94 asiste la intamplarile sangeroase ieyiniemear onan Registrul stilistic este obiectiv: ,Ceea ce izbutegte in chip uimitor! eae inAle. xandru Lépugneanul este desavargita eliminare a propriel sale imagini d in naratiunea pe care o intreprinde” (T. Vianu, Arta prozatorilor romani). Cu alte cuvinte, relatarea se realizeazd la persoana a III-a (perspectiva narativa obiectiva), impersonalismuy] fiind o tréséturd a realismului, dar gi a acestei specii literare. Aga cum sesiza G, Ca. linescu: , judecatile de valoare ale scriitorului sunt rare, ca de pilda cand ne vorbeste despre urdtul caracter al domnitorului sau despre degantata-i cuvantare Actiunea nuvelei este spectaculoasa la modul romantic, ea cuprinde scene senza. jionale (piramida de capete) gi rasturnéri de situatie (transformarea protagonistului din céldu in victima). Degi a fost asimilaté de unii comentatori (Tudor Vianu) tealismului, pentru obiectivitatea discursului narativ, opera lui Negruzzi ramane esentialmen- te romantica. in acelagi spirit romantic, autorul il inzestreaza pe protagonistul nuvelei cu defecte gi calitati exceptionale Modalitatile de caracterizare a protagonistului sunt diverse. zinta o ipostazé a demonului romantic, ,un damnat, osandit de Providenta sa ge gi sd ndzuie spre mantuire” (G. Calinescu). Mustrarile de constiinta, teama de pedeapsa divina il determind sa se cdlugareascé, lasandu-i domnia fiului sau, dar per- sonajul e prea setos de putere pentrua renunta cu usurinta la tron. Din acest moment, Lépugneanul devine un suflet dedublat (motiv prin excelenta romantic), care oscileaza intre dorinta de putere gi setea de mantuire despre care vorbea Calinescu, facand-o pe doamna Ruxanda sé se teamé pentru viata fiului ei. »Raul puterii” este dublat, in viziunea lui Negruzzi, de un ,rau al istoriei”, care ii contamineaza gi pe inocenti, Aceasta idee este sugerata de procedeul ,,punerii in abis”, in scena masacrarii boierilor, prin imaginea vinului amestecat cu sange care acopera dugumeaua sili de ospat, idee ce devine pregnanta in capitolul final, Lapusneanul e criminal gi aceasta criminalitate le molipseste gi pe celelalte bersonaje, de exemplu, pe Spancioc gi pe Stroici. Toate aceste elemente se articuleazi coerent, intr-o viziune pesimisté asupra istoriei, care o anticipeaza pe ceaa lui Eminescu. sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se Teflecta in textul narativ studiat. | in opinia mea, o caracteristicd a acestei nuvele este faptul ca, in ceea ce priveste constructia, ea poate a fi asemanata cu aceea a unei piese de teatru: ,Opera traieste prin constructia dramaticé, personajele se migc, vorbesc, autorul nu intervine decat atunci cfind este necesara explicarea scenelor dialogate” (T. Vianu, Arta prozatorilor romdni). Criticul G, Célinescu, numind-o fara ezitare »0 Capodopera”,o ageza in imediata descen- dent estetica gi valoricd a tragediei shakespeari a li ariene H a fi avut prestigiul unei limbi universale”, oe 42fn concluzie, prin structura ei simetricg giechilibrul i r “4 $1 echilibri Huvelaiaat ‘ ism, in vreme ce psihologia protagonistului o situ ul solid, nuvela se inserie in 5 8 eaz’ in sfe: z ; om yg nuvelei este evidentiat de adevarul 24 in sfera romantismului. \ istoric al evoluties apanipene mil 2 parcursul celei de-a doua domnii, volugel laf Alexandru Lapug- ne! particulariti de constructie a Personajului Redacteazi un eseu de 600-900 de cuvinte in care sé prezinti particularitatile de bonstructic aunui personaj dintr-o nuvela studiata, : in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmatoarele repe > prezentarea statutului social, psihologic, moralete. aly personajuluiales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ studial > evidentierea unei trasituri a personajului ales, prin doud episoade/cita- te/secvente comentate; > ilustrareaapatru componente de structura gi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru particularitatile de constructie a personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, relatii temporale si spatiale, limbajul personajelor etc.); > sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului stu- diat se reflect in constructia personajului ales. | i Context O ,Ceea ce izbuteste in chip uimitor Negruzzi in Alexandru Lapusneanul este de- sivargita eliminare a propriei sale imagini din naratiunea pe care o intreprinde.” (I. Vianu, Arta prozatorilor romani) Q perioada pagoptista Q nuveli romantica = modul de abordare a destinului protagonistului; ~atitudinea voluntara a unor personaje; -patetismul gesturilor; = tematica; ~ protagonist complex (defecte si calitati); ~constructia antitetica a personajelor; ~prezentarea cadrului temporal, cu amanunte. nuvela realist ~ obiectivitatea discursului narativ; Ruveli clasicd ~observatiile tipologice; ~proportia gi echilibrul compozitiei: 43| Elemente ale textului narativ Q Tema operei: istorica Q_ Titlul: face trimitere la protagonist. Q Reperetemporale gi spatiale: Reconstituie un moment zbuciumat din istoria Mol- dovei secolului al XVI-lea, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapugneany) (1564-1569). Conflict: dintre Alexandru Lapugneanul gi boierii tradatori; atru capitole; ooo : Z Z Compozit: 4 Expozitiunea gi intriga sunt prezentate in capitolul I~ jntoarcerea domnito- rului in tara. Hotararea domnitorului de a ramane in tara constituie, propriu-zis, intriga. 4% Desfagurarea actiunii este evocata in capitolele II silII: domnitorul ti promite lui Motoc ca nu-l va omori, dar hotaraste si-i pedepseasca pe boierii intriganti, luandu-le averile si omorandu-i. % Ceipatruzeci si sapte de boieri sunt macelariti, iar capetele lor sunt agezate in forma de piramida, in functie de rangul fiecaruia, acesta reprezentand punctul culminant al actiunii. @ incapitolul al IV- lea, asistdm la deznodamant: Ruxanda, sfatuita de cei doi boieri intorsi din pribegie, intelege ci trebuie si-gi ucida sotul, intinzdndu-io cupa cu otrava, Spancioc gi Stroici duc la capat fapta sotiei domnitorului. @ Constructie: Poate fi asemanata cu aceeaa unei piese de teatru. OQ Tehnici narative: finalul fiecdrui capitol anunta intamplarile ce vor urma. Q Perspectiva narativa: Relatarea se realizeaza lapersoana a III-a (perspectiva na- rativa obiectiva). prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajuluiales, prin raportare la conflictul/conflictele din textul narativ i Q__ personaj romantic, exceptional, eponim; OQ construit din contraste. evidentierea unei trasaturi a personajului ales, prin doua episoade/citate/ secvente comentate = | OQ Scena dialogata, a intalnirii dintre domnitor gi solia de boieri, contureaza conflic- tul puternic, evidentiind trasatura fundamental a Lapugneanului: vointa neclintita de a domni. Ea pune in lumina un domn absolut, un tiran al epocii medievale, ce actioneaza pentru intarirea autoritatii domnesti i slabirea puterii boierilor. Q. inparteaa III-a, inscena slujbei, este evidentiat faptul c& Lapugneanul da dovada de capacitate de disimulare, dovedindu-se un bun actor: ,Apropiindu-se de racla Sf. Ioan cel Nou, s-a plecat cu mare smerenie gia sdrutat moastele sfantului.” El re cunoaste cinic crimele savarsite, sugerdnd insa cé asemenea actiuni erau necesare pentru binele si linistea tarii. El igi exprimé apoi dorinta de a trai cu totii in pace $! cere iertare multimii, invitandu-i pe boieri la un ospat la curte. Scriitorul igi las’ eroul sa se miste singur, fara nicio interventie, obiectivand total actiunile acestule. 44Opinia _ inopinia mea, ca personaj de nuvela, Alexandru Lapusneanul este situat, in mod firesc, in centrul intregii structuri narative Elementele constitutive ale textului Jiterar ilustreaza profilul unui despot, dornic de razbunare, care igi urmareste pla- nurile cu viclenie si detasare. : ‘ Rezolvare E: Alexandru Lapusneanul este personajul principal din nuve 1A, personaj romantic, exceptional, eponim care actioneaza in situatii exceptionale (de exem| plu, scena uci- Geri lui Motoc). Reprezinta tipul domnitorului crud si tiran, exponent al epocii medi- evale, pentru care este fireasca guvernarea absolutista. Lapusneanul este un persona) sangvinar, viclean, cu un comportament ce releva obsesia puterii ‘Autorul sugereaza, prin cele patru mottouri, evolutia protagonistului, dela revenirea in taripanila incercarea de a-i determina pe Spancioc si pe Stroici sa revina sunt mai ales primul si ultimul motto (,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu. scula, pre multi am sa popesc si eu..”), ele avand rolul dea evidentia un personaj rotund. E.M. Forster afirma: , Numai personajele rotunde pot juca roluri tragice, de o oarecare intindere intimp sine pot emotiona...”. Aceasta afirmatie sustine rolul tragic al personajului romantic Alexandru Lapusneanul, care ,,...lasao pata de sdnge in istoria Moldaviei”. Sangvinar, abil psiholog, viclean, inteligent, disimulat, Alexandru Lapusneanul instaureaza ura si spiritul vindicativ. Adeseori, in cea de-a doua domnie, agresivul voievod demonstreaza un comportament la limita patologicului. Asista razand la macelul boierilor, i reprima adversarii prin felurite schingiuiri, iar de pe patul de moarte, ameninti ca isi ucide fiul. in mod firesc, Spancioc si Stroici vor pregati gestul justitiar al uciderii tiranului. inprimele paginiale naratiunii existao replica, evidentiind atitudinea complet diferi- tdapersonajului in prima sa domnie:,,...Au doar nu mi-ati jurat si mie credinta, canderam stolnicul Petre? Nu m-atiales voi? Cum au fost obladuirea mea? Ce sange am varsat? Care s-au intors de la usa mea fara sa castige dreptate $i méangaiere?...” Asadar, el facuse candva efortul de a-sicenzura firea impulsiva, violenta, incercase sa conduca prin fermitate sinu prin pedepse drastice, ins eguase. Tradat de boieri, el se va schimba radical. pia sine cae aera aE aie | evidentierea une! trisaturi a personajului ales, prin doua episoade/citate/ | secvente comentate es a _ Hotarérea de a avea puterea este formulata implacabil prin raspunsul dat soliei boierilor: ,Dac& voi nu ma vreti, eu va vreau...gi daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi gi voi merge ori cu voia ori fara voia voastra. Sama {ntorc? Mai degraba-si va intoarce Dunirea cursul indarapt.” Vointa de neclintit a personajuluieste trisatura evidentiaté acum. Hotararea este pusa in practicd prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin lichida- rea posibilelor opozitii, totul culmindnd cu uciderea celor 47 de boieri si incheindu-se prin revenirea domnitorului asupra hotararii de ase calugari. rezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al personajului ales, prin | rtare la conflictul/conflictele din textul narativ studiat 45Alexandru Lapusneanul incearea, la intoarcerea in Moldova, b 5 puterea prin orice mijloace. Cruzimea este, uneori, disimulata, caatunci cind il menting in preajma sa pe Motoc, devenit unealta in planurile de raizbunare de neclintit:,,.y) fagaiduiesc ca sabia mea nu se va manji in sangele tau; te voi cruta, cdci imi esti trebuitor ca si ma mai usurezi de blastimurile norodului”. Intr-adevar, boierul va sfar de multime. Faptul ca-I sacrifica, la momentul potrivit, pe Motoc atest dorinta de rizbunare pentru tridarea din prima domnie. Totodata, vornicul Motoc este oferit multimii, in intentia de manipulare a maselor. , Oamenii vin ,cu zurba” la curtea domneasca, iar intrebarea vicleana a |yj Lapusneanul: ,ce vor gi ce cer?” are efectul scontat. Domnitorul este constient de puterea multimii si refuza rugdmintile disperate ale lui Motoc de a fi crutat, caci ce} care s-au adunat sa aclame sunt ,,Prosti, dar multi”. : Inteligenta protagonistului este diabolica, dovada ca el intuieste ca masele vor fj descumpanite de interesul pe care il arata fata de revendicarile acestora. Pe de alta parte, este constient cd masele vor reactiona sinergic, cerand un tap ispasitor, ilustrarea a patru componente de structura si de limbaj ale textului narativ | studiat, semnificative pentru particularitatile de constructie a personajului | ales (de exemplu: actiune, conflict, modalitati de caracterizare a personajelor, registre stilistice, relafii temporale gi spatiale, limbajul personajelorete.) | Actantul este caracterizat direct (de catre narator, alte personaje, prin autocarac- terizare) si indirect (prin atitudini, comportament, fapte, gesturi, vestimentatie, relatii cu alte personaje). Naratorul realizeaza, in mod direct, portretul domnitorului prin descrierea vesti- mentatiei specifice epocii: , Purta coroana Paleologilor, i peste dulama poloneza de catifea stacosie, avea cabanita turceasca”. De asemenea, inregistreaz gesturile si mimica per- sonajului, prin observatii scurte, asemenea notatiilor scenice: ,Spun cd in minutul acela elera foarte galben la fata si cd racla sfantului ar fi tresiirit” Prin utilizarea substantivelor, se precizeaza ipostazele personajului rotund: ,voda”, »domnul’, ,tiranul”, ,bolnavul”, Caracterizarea facuta de catre alte personaje sugereaza faptul ca este perceput caun tiran insetat de sange: ,Crud si cumplit este omul acesta” (mitropolitul Teofan), »Sangele cel pangarit al unui tiran ca tine” (Spancioc). Autocaracterizarea este prezenta in enunturi care atesta lipsa de menajamente fata de ceilalti: ,N-as fi un natarau de frunte, cand m-as increde in tine”. Caracterizarea indirecta se realizeaza prin actiunile care evidentiaza, intr-un registru stilistic romantic, cruzimea personajului sidorintaluidea distruge influenta boierilor: uciderea acestora, arderea cetatilor, reducerea ostilor moldovene, Limbajul, replicile personajului sunt memorabile, cade exemplu, amenintarea: De ma voi scula, pre multi am s popese gi eu”, Hi wae eines a vereanal ili domink relatiile cu celelalte personaje, Personaj gruzzi sugereazi falsitatea atitudinii ci Sie te ae ae eens ne Racker ag mnit lui, care se casatorise cu fica lui Petru $f aga inimile norodului”. in fond, Lapusneanul ignora statutul de fica, sora sisotie de domnitor al Ruxandei, desi frumuse bunatatea, sinceri i care sugereazi firea angelica a acesteia, tia eee idl 46Limbajul este o alta modalitate de caracterizare a personajului. Pe de-o parte, el foloseste proverbe si pilde in replicile sale: ,Lupul parul schimba, iar naravul ba”, Nu toate paserile ce zboara se mananca”; pe de alta parte, cand igi iese din fire, se manifesta agresiv, prin insulta: ,esti un télhar si un vanzator”, ,muiere nesocotita”, ,boaita fatarnica’ ,cdteaua asta”. Ipocrizia tiranului se manifesta, in plan lingvistic, atunci cand, la Mitropolie, invoca ziceri biblice: ,Boierii si-au venit in cunostinta; au vizut ca turma nu poate fi fara pastor”, ,S4 trim de acum in pace, iubindu-ne ca niste frat Zz: inerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ {nopiniamea, ca personaj de nuvela, Alexandru Lapusneanul este situat, inmod firesc, in centrul intregii structuri narative. Elementele constitutive ale textuluiliterar ilustreaza profilul unui despot, dornic de rizbunare, care isi urmareste planurile cu viclenie si detasare. fn concluzie, Alexandru Lapugneanul este un erou cu atestare istorica. Nicolae Iorga observa ca acest protagonist are ,sufletul unui bolnav ce-gi afla ali- narea unei suferinte tainice numai la vederea si auzul suferintei altora”. Relatia dintre doua personaje Repere: > prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al fiectruia dintre | personajele alese din, nuvela studiata; - > evidentierea, prin doua situatii/scene comentate, a modului in care evo- lueaza relatia dintre cele doua personaj > ilustrareaa patru componente de structura gi de limbaj ale nuvelei studi- ate, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale si spatiale, modalitati de ca- racterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor etc.); > sustinerea unei opinii despre modul in care 0 idee sau tema nuvelei stu- | diate se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje. J Wh context | Q_ ,Ceeace izbuteste in chip uimitor Negruzzi in Alexandru Lapugneanul este de- savargita eliminare a propriei sale imagini din naratiunea pe care o intreprinde.” (T. Vianu, Arta prozatorilor romani) Q. perioada pagoptista Q nuveld romantica ~ modul de abordare a destinului protagonistului; ~ atitudinea voluntara a unor personaje; - patetismul gesturilor; ~ tematica; - protagonist complex (defecte si calitati); ~constructia antiteticd a personajelor; 47- prezentarea cadrului temporal, cu amanunte. nuvela realist - obiectivitatea discursului narativ; nuvela clasica - observatiile tipologice; - proportia si echilibrul compozitiei; [Bi E1emente ale textului narativ | Q> Tema operei: istorica Q_ Titlul: face trimitere la protagonist. Q_ Repere temporale gi spatiale: Reconstituie un moment zbuciumat din istoria Mol- dovei secolului al XVI-lea, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanu] (1564-1569). Q_ Conflict: dintre Alexandru Lapusneanul si boierii tradatori; Q Structura: patru capitole; Q > Compozitie: ¢ Expozitiunea si intriga sunt prezentate in capitolul I - intoarcerea domnito- ruluiin tara. ¢ Hotararea domnitorului de a ramane in tara constituie, propriu-zis, intriga. ¢ Desfagurarea actiunii este evocata in capitolele II si III: domnitorul {i promite lui Motoc ca nu-l va omori, dar hotaragte sa-i pedepseasca pe boierii intriganti, luandu-le averile si omorandu-i. # Ceipatruzeci si sapte de boieri sunt macelariti, iar capetele lor sunt asezate in forma de piramida, in functie de rangul fiecaruia, acesta reprezentand punctul culminant al actiunii. @ Incapitolul al IV-lea, asistim la deznodimant: Ruxanda, sfatuita de cei doi boieri intorsi din pribegie, intelege ca trebuie sa-gi ucida sotul, intinzandu-io cupa cu otrava. Spancioc i Stroici duc la capat fapta sotiei domnitorului. Q_ Constructie: Poate fi asemanata cu aceea a unei piese de teatru. Q_ Tehnici narative: finalul fiecdrui capitol anunta intamplarile ce vor urma. Q Perspectiva narativa: Relatarea se realizeaza la persoana a III-a (perspectiva na- rativa obiectiva). prezentarea statutului social, psihologic, moral ete. al fiecruia dintre personajele alese Q Alexandru Lapugneanul - tipul domnitorului tiran; Q Motoc - tipul boierului tradator. a Evidentierea, prin doua situatii/scene comentate, a modului in care ] evolueaza relatia dintre cele doua personaje i] Q Sosit in tar&la a doua domnie, este intémpinat de solia boierilor, din care face parte si Motoc. La replica voievodului: ,Am auzit, urma. Alexandru, de bantuirile tarii si am venit s-o mantui; stiu c& tara m-asteapta cu bucurie”, Motoc raspunde mai intai mieros, apoi trangant, vorbind innumele poporului: »Sanu banuiesti, Maria-Ta, zise Motoc, tara’ este linigtit& si poate c& Maria-Ta ai auzit lucrurile precum nu sunt; caci aga este obiceiul norodului nostru, si fac& din tantar armasar. Pentru aceea obstia 48ne-au trimis pre noi sii te intorci inapoi « Q Hotiirdrea de a avea puterea este formulaté implacabil prin raspungul dat: ,Dacd voi nu mii vreti, eu vi vreau... gi dacé voi nu ma iubiti, eu va iubese pre voi gi voi merge ori cu voia ori fair voia voastr ‘4-gi va intoarce Dunarea cursul indaript.” Mojoe, viclean, fals smerit i vaicdret, facdnd apel lao retorica biblica, i oultima carte: ,Doamne! Doamne! Zise Motoc, czand in genunchi, nu ne pedepsi pre noi dup ile noastre! Adé aminte od egti pamantean, adi-ti aminte de zisa Seri sloboade ostile ‘i-{i spunem cé norodul nu te vrea, nici te iubegte, gi Maria-Ta 2 i moldoveni aipe ling Maria“ Ta ginoi chizlesuim ca un fir "4 par nu se va clinti din capul indltimei- Tale...” Bh opinia | Q inopinia mea, relatiile dintre A andru Lapu: conflictul dintre domnitor siboieri. Acesta este de a intari autoritatea domnea: anul gi Motoc scot in evident nerat de dorinta protagonistului storicd dominata de anarhie. intr-o perioa Rezolvare: Publicata in perioada pagopti ‘4, in primul numér al Daciei literare, nuvela ilustrea- zAdoua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu in articolul-program Introductie: promovarea unei literaturi originale gi inspiratia din istoria nationala. Costache Negruzzi este intemeietorul nuvelei istorice romanesti gi primul scriitor care valorifica, intr-o creatie literara, cronicile moldovenegti. prezentarea statutului social, ‘psihologic, moral ete. al fiecdruia. dintre perso- najele alese din nuvela studiata Relatiile dintre personajele Alexandru Lapugneanul gi Motoc sunt evidentiate de tema luptei pentru putere in epoca medieval (in Moldova, la mijlocul secolului al XVI-lea). Actiunea se desfagoard, in raport cu momentele subiectului, de la expozi- tiune la deznodamant, punand in lumina tipul domnitorului tiran gi pe acela al boie- rului tradator, lag, intrigant. Conflictul nuvelei este complex. Principalul conflict, exterior, este de natura politica gi pune in evident lupta pentru putere intre domni- tor si boieri, Conflictul secundar, intre domnitor gi Motoc (boierul care-] tradase), evidentiaza dorinta de razbunare a Lapugneanului, find conturat in primul capitol gi incheiat in capitolul al [1-lea. Din constructia subiectului, capitolul al IIl-lea este cel care evidentiaza faptul cd cererea vindicativa a poporului (,Capul lui Motoc vrem...”) rezoneaza cu intentiile criminale ale domnitorului, Alexandru Lapugneanul este personajul principal din nuveld, personaj roman- tic, exceptional, eponim, care actioneaza in situatii exceptionale (de exemplu, scena uciderii lui Motoc), Intruchipeaza tipul domnitorului crud gi tiran, perfect integrat in mentalitatea epocii, care guverneaza absolutist intr-o societate dominata de anarhie feudala. El este construit din contraste gi are o psihologie complex, calitati gi defecte, find un ,damnat” romantic. Autorul {i marcheaza destinul prin cele patru replici memorabile, plasate in fruntea capitolelor, Destinul sau este de a impune autoritatea domneasca prin orice mijloace. 49Eu nu sunt calugir, sunt domn!” reflecta faptul ci nu abdica de la propriuy) ici in fata limitelor omenesti (boala, moartea), schimbarea conditiei sociale destin impundnd anularea sa fizica. ; 7 : Crud, hotarat, viclean, disimulat, inteligent, bun cunoscator al psihologiej umane, abil om politic, personajul este puternic individualizat si memorabil. ,Echili brul intre conventia romantica gi realitatea individului, aceasta e minunea creatiei |yj Negruzzi” (G. Calinescu, Istoria literaturti roméne de la origini pana in prezent). evidentierea, prin doua situatii/scene comentate, a modului in care evolueazi } relatia dintre ce! & personaj Sosit in tara la a doua domnie, este intampinat de solia boierilor, din care face parte gi Motoc. La ‘replica voievodului: ,- Am auzit, urma Alexandru, de bantuirile tari siam venit s-o mantui; stiu ca tara m-asteapt cu bucurie”, Motoc raspunde mai intai mieros, apoi transant, vorbind in numele poporului:,,- Sanu banuiesti, Maria-Ta, zise Motoc, tara este linistita gi poate cA Maria-Ta ai auzit lucrurile precum nu sunt; caci aga este obiceiul norodului nostru, sa facd din tantar armasar. Pentru aceea obstia ne-au trimis pre noi sa-ti spunem ca norodul nu te vrea, nici te iubeste, si Maria-Ta sa te intorci inapoi ca...” Hotararea de ,a curati stupul” este pusa in practica prin guvernarea cu ajutorul terorii, prin lichidarea posibilelor opozitii, culminand cu uciderea celor 47 de boieri. Scena masacrului dovedeste sAngele rece al domnitorului, lasitatea $i servilismul lui Motoc: ,El radea; iar Motoc, silindu-se a rade ca sa placa stapanului, simtea parul zbur- lindu-i-se pe cap si dintii sai clantanind”. ilustrarea a patru componente de structura gi de limbaj ale nuvelei studiate, semnificative pentru analiza relatiei dintre cele doua personaje (de exemplu: actiune, conflict, relatii temporale gi spatiale, modalitati de caracterizare a | personajelor, registre st istice, 1 limbajul personajelor etc.) i Decizia de a avea puterea este formulata implacabil prin raspunsul dat: ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreau... si dacd voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi gi voi merge ori cu voia ori fara voia voastra. Sa ma intorc? Mai degraba-si va intoarce Dunarea cursul indarapt.” Motoc, viclean, fals smerit si vaicaret, facand apel la o retorica biblica, igi joaca o ultima carte: , Doamne! Doamne! Zise Motoc, cazand in genunchi, nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre! Ada-ti aminte ca esti pamantean, ada-ti aminte de zisa Scripturei gi iarta gresitilor tai! Cruta biata tara! Doamne! sloboade ostile aceste de pagani; vind numai cu cati moldoveni ai pe lang Maria-Ta gi noi chizleguim ca un fir de par nu se va clinti din capul Inaltimei-Tale...”. Infruntarea dintre cei doi este in- egala, deoarece Lapugneanul se dovedeste un bun cunoscator al psihologiei boierilor, caracterizandu-l succint pe Motoc: ,Pesemne nu va cunosc eu gi pre tine mai vartos? Nu stiu ca, fiind mai mare peste ostile mele, cum ai vazut cA m-au biruit, m-ai lasat?... Dar tu, Motoace? Invechit in zile rele, deprins a te ciocoila toti domnii, ai vandut pre Despot, m-ai vandut gi pre mine, vei vinde pre Tomsa; spune-mi, n-ag fi un natarau de frunte, cand m-ag increde in tine?”. Motoc este crutat de domnitor, acesta fiind consti- ent ca boierul iiva putea fio unealta util8:.,... iti fagaduiesc c& sabia mea nu se va manji de sdngele tau; te voi cruta, caci imi esti trebuitor, ca si mA mai usurezi de blastemurile norodului, Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul”. 50Vointei neabatute i se asociaza alte trasituri. Abilitatea in ceea ce privegte tiile umane, diplomatia, cunoagterea psihologiei umane sunt cali rului, dar, folosite pentru consolidarea puterii absolute, devin mijloace perfide. Fl fa promisiuni linistitoare pentru ceilalti, dar care ascund un plan de razbunare. Acest plan este crud: Motoc sfarseste sfagiat de multime. Sacrificdndu-l pe boier, domnitorul se razbuna pentru tradarea acestuia din prima domnie gi linigtegte (ma- nipuleaza) multimea revoltata, de a carei putere este constient: "- Progti, dar multi”. Dialogul dintre cei doi, Lapugneanul gi Motoc, arata, inca o data, c& acesta din urma este tipul lingusitorului: ,~ Maria-Ta, ai urmat cu mare intelepciune, raspunse margavul curtean; eu de mult aveam de gand sa sfatuiesc pre Maria-Ta la aceasta, dar vad ca intelepciunea Miriei-Tale au apucat mai inainte si ai facut bine ca i-ai taiat.” Stapanirea de sine, sangele rece sunt dovedite in momentul pedepsirii lui Motoc, pe care Lapugneanul il ofera gloatei ca tap ispasitor: ,- Destul! striga Lapugneanul, nu te mai boci cao muiere! Fii roman verde. Ce sa te mai spoveduiesti? Ce sa-i spui duhovnicului? Ca esti talhar gi un vanzator? Asta o tie toata Moldova. Haide! luati-| de-1 dati norodului si-i spuneti ci acest fel plategte Alexandru-voda celor ce prada tara.” Portretul acestui personaj secundar se realizea- zaprin prisma altor personaje (Alexandru Lapugneanul) sau prin anumite abateri ale naratorului de la obiectivitate: Motoc , ji séruté mana, asemenea cdnelui care, in loc si musce, linge mana care-l bate”, Forta exceptionala a protagonistului dominé gi relatiile cu celelalte personaje. De exemplu, relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-de- monic. Diversitatea atitudinilor adoptate fata de aceasta dezvaluie falsitatea. Se cisatorise cuea,,ca sa traga inimile norodului, in care via inca pomenirea lui Rares”. Nuo respecta nici pentru originea ei nobila, nici pentru ca ii este sotie sau mamaa copiilor sii, Doamna Ruxanda ,ar fi voit si-l iubeasca, daca ar fiaflat in el cat de putina simtire omeneasca’”. rela iti ale conducato- sustinerea unei opinii despre modul in care 0 idee sau tema nuvelei studiate se reflecta in evolutia relatiei dintre cele doua personaje in opinia mea, relatiile dintre Alexandru Lapugneanul gi Motoc scot in evidenta conflictul dintre domnitor gi boieri. Acesta este generat de dorinta protagonistului dea intari autoritatea domneasc, intr-o perioada istoricd dominata de anarhie. fn concluzie, nuvela aduce in atentia cititorului un personaj memorabil, care se impune in relatiile cu toate celelalte personaje. 51