Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Batranul Si Marea

    Uploaded by

    sirbescustefan
    8 views85 pages
    Batranul si marea

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Batranul si marea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    8 views85 pages

    Batranul Si Marea

    Uploaded by

    sirbescustefan
    Batranul si marea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 85
    8 Ernest Hemtazwoy vona cfte und, Acum avea senratia ek se deplasenza printr-un gigantic canion de nor, iar vintol tmoetase si. ba Peale trei sau patru aile 0 sf se {aca vreme rea, ase el. Dar mu in noaptea asta gi nici mline, Gindeslete acum co 8h fact ca ak dorm patin, eft vreme pastele ¢ linigtit gi statormic ‘Apuci strins sfoara cu mina dreapta si gi Mlsa coapsn poste palma méinii, rezemindn-00 eu loa grentatea in lem pul punji dela prova. Apo isi faa sfonra putin mai jas pe emeri gi strinse bine on stinga, ,Atita timp eft imine inelestata, mina dreupld o sa find sfoara’, Tpi spuse ba ‘trinul, Doct se relaxcazi cind dorm, mina alingli 0 si mf trezeaseé in clips ind sfoara incope #4 se desftigoare. Hie ‘grou milinit drepte, Dar ¢ obisauité on hinol. Chiar duet dorm doukzeci de mi- ‘ante su jumitate de ori tat © bine" Se imtinse in ful, incovrigindu-se eu tot corpul pa Ting sfoard si lasindu-se ea Bavnut gf marco 109 sntreaga groulale ye mina dreapti, dup care adori [No vist lei, ef un imens bane de mar uini, gare ee intinden pe vruo zoe cincisprezece Kilometri gi era In timpul sezonului de fmperechere, aga ct mar= ‘soni icons salturi mari tn eer gi cAdeas Sn ageeasi adincitard pe care 0 fcuser’ tn api atuaci eind tigniserd afar ‘Apo! vist ef era in sat, [a el ia pat, #1 ci bitea un vint reee dinepre nord, s38 ca H era frig, iar brated drept fi amore, ‘indo yi eulease eapul pe el, mu pe pera ‘Dupe acoea moepu sa vise plaja tung ‘i galbeni si varu cum primal leu coboars ‘napre ea tn pragul inserdri si apoi ve- snr gi eeilall lei, iar batrinal ff ohne, barbia pe lomoul provei, seole undo an- corase nava, gi, in vintol Tusordni, o& ‘toa dinspre maze, agtepta sf vadii dae or si mai vini gi alfi loi i era fericit, Luna ge ridicase de molt pe eor, dar ol dormea im continuare, poytele triigea ne Erne! Homingwoy nest, jar baren ange prin tunel de nor it treiea un avtenet al pamnala sa rept, care il pocnt direct in obrat, $8 sfoara, eave il arse de-a Tuayul beat Gropt. Mina etings mu. si mal slimes, tga ed sizinee de sfoarh cit pu de tare a dreapia, dar sonra slunect fn eont- fnuare. In ero din uso bragul lui sting fpved sfoara gi hatrinal ineepm sind deen, dar decom sl nrdicn pe sate 3 ‘onl povara romano pe mina stingy ze AT ustura rin de tot, So wit bo wrt lu, a monoarele de stor, dlsfayuran nostingherte, Chir a cpa sown pestele cu un salt, fgnind eet dha ocean, gi 80 privat greot inapol to fpf. Apoi fen inc un salts ned uu, jarbarea ineepa 8 goncascd, dex sfoara fe deafaqura fn continunre on reper Giune qi bateinal tines de oa pind cd Sima ce gata vo rap i aba atuncl ti diden drammul gi Sari o tinea ger ‘iden drunmal, Fosese tit vias tng Basia gf marae mm prove, fagese lipil-de ea, ajunsese sgt urteased obrarul de bueata de dorad tints gi nu putea ef se mai migte “Asta am agteptat amindoi®, Ii zise cel ,PAi, ntunci hai s8 edem care pe JFi-l ei plitessedt pentru sf indi bitrinul. .F&1 s-0 pliteasel.* Nu vedea salturile pestelni, of doar uzea cum se spange ogiinda apei si ples cfital grou al peslelui atunei cind acesta cides inapoi, Vitoua eu eare se desfigura sfoara ti ranea rau de tot carnea sini, der bitin] gtiuse dinainte of aga 0 si pifeased gi incares si o lase a6-{ ulunece ‘poste palile mai batdvorile ale petit, ea bio fmmpiediee si i so seungS printre palme situ eit taie la degete, Dach pustivl ar fi aie, ar uda mo- soarele cu sfoard, igh zine el, .Da. Dac pugtiul ar fi aiei, Duet puptiul arf aci® Sfoara se destagurh, so desflqus’ si se tot desfigurd, nusnai ef Incepa si lunece ‘mai inet, iar biityinul 71 wilen pe poyte ha iret ernguony 4 Jupte din grew pentru flecare eenti- rmetrn, Reugi si-gi sonata eapul de lings seindurile de Ia prova gi din bucata do pegte po eareo etrivinn en obrazul Apo se pute in genunchi gi se ridie Ineet‘ncet {n picioare, Didea fn continuare drumul Ja sfoara, der din ce in ce mai putin. Se stridui tee tragé'tn spnto pind sntr-on, locde unde af piptie cx picioral monoazele 0 afar, pe cave nu To putes vedes. Mai avea fined motri din belgug, iar de-acum pestele trobufa af se lupte gi cu fork do frecare a intregii sfori desfagurate prin ans. ‘Dat, igi spuse bitrinal. ,De-acum a ficut mai bine de gece sullars,x-a umplul ‘sui de pe spinors en aor gi nu mai poate 8 s¢ seufunde $i s8 moar in adincuri, de unde eu nul pot scoate. in curind o ‘il IoeapA 9A inoate fn carcuri gi atncl ‘va trebui sa il obozesc. Ma intreb ee ba stimit aga, dintr-odath? Oure atl 6 adus Ja disperave foamea sau 5-0 fi speriat de ceva din intunoricul nop(i? Ponte elt i Bitrinal f mare us fa Rieut bruse fried, Numai cf era ua ‘poate atit de calm gi de paternic gi prea tga do viteaz gi de sigue pe el. Ciudal — Ai face mai bine a Oi tu viteas gt sigur pe tine, batzine, na apastroil el. TL controlesi iar, numai ef nu egti in stare ‘58 aduni din sfoard. Dar agteaptit nel ‘un pie, ef 0 sh tnccapa sh fast eercuri ‘Batrinul finea acum pegtele io undifi cu brajel sting gi eu umerti. Se aploct i TA putind api in cdugul palmet dropte, ‘en al si spele de po ubraz caren flog: caith a doradei, Se tomoa ¢& ar putea ‘si provoace greata, ar ajunge si vomite si tar goli do vlaga, Dupt co se curata pe fata, igi spalX mina dreapta tr apa, foborind.n poste copastie, dup care o isd aici attmne in apa saratd, timp in ‘gare ae uith la primele raze do Lumin’ ce se ifenu inainte de rasaritul soarelei Merge aproape spre est*, se gindi “Asta inseamné e& e obosit gi ia tn Tirec\ia eurentului. fn entind 9 si Be rnevoit sa inoate fa cerenri, Si-atunci incope de-adevératoles gi truda nostra.” na Ernest Hemingway Dupt ce decise 08 a stat destul ex suilna dreaplt in api, © aeonse din mare si Se wild Ia ea. Ne-irém, comenté el, far lawn bit bat durerea nu conteazi, Apred para eu grit, asfel inet ad-m, fi alingS nici una din taieturile proaspete, i Igi schioba contrat de yromtate, en sisi poatd Idea gimina stiagl fn api, de cealalté parte a bareli, —Niu te-ai descureat chiar aga de ran, pentra ceva atit de nevelnie fi spuse el fin sale stingi. Dara fast un moment fn care nu te-am mai git »De ce mu m-am niseut ou deus miini sdravene™ se gindi batrimul. ,Poate c2 vine mea, find n-am antrenst-o eum se cavine peasta, Dar numgi Damnexou sti elte ocazit a avut gi en sit inveye! Pe de alti parte, azinoaple sa descurcat Dinigor gi n-a fiieut cfreei dectt intr-nn Singur rind. Daci 9 apucd inci o data, lagi sonra en ratone de tot." ‘sarin 35 mare us Cind eo ginal Jn ant, 95 did coon -avea mintea limped 4i igi zise e& ar § trebuit sii mai mestece putin din ‘carnoa doradei. ,Dar nu mai pot”, space fn ainon Ini, ,Mni bine sf fii en minten slabita decit 24 ramii fara puteri din causa grolel. $i gtiu et au pot stant pastres puterile dact 0 minine dupi coam stat a fata To en, O so pietrer aga, In caz de urgeni, pind ce se strict. Dar acum e prea tiraiu ca sit ineere sa rma Sntarese hrdnindu-ma, Esti prost™ Ii Pigpunse singue: Mantes gi coltlal, peste zhuritox." Postale era neolo, ourajat gi presi 98 cA culese cu mina sting’ gil macs, mestecindu en grijé oasele si Inghitin- du tos, pind la conda, F mai hrinitor doctt aproape erieare peste", igi cise el. ,Cel putin pentra oiul de vaya de ence am eu nevoie De-ncum am Gieub toe ce mi-a stat in Las’ sl-neoapil att dea roa gf wineepem Iupta.* us Brno Hominy ind peytele meepu #8 inoale tn core, soarele sv inilta pe ecr pentre a treia oar’ de cind biitrinul please pe mare Nu putea si-si dea seama dupa fncli- nafia sforii dacé postele chiar tnota in cere. Hra prea dovreme pentru aga ceva, ‘Simi numai ch tensiunea sfori a alabit, ‘ugor gi tncepa si traga Incotigor de ea en mina dreapti. Sfoura se tneord iar, en {pind acum, dar exact atunci cind atinse pnetul in care ar fi urmat at Go rap’, Incepu si se lage trast spre el. Batrinul fi capul de sub apie savea sloriisiincepu si o adune ou grija, fara si smuceascd. Iragou eu umindond unfinile, altornatiy, legtinindn-se, siincerca si se foloseasca cit mai mult de trup si {de picioare. Picioarele si umeril lui ubo- siti se balansau in ritmul legtinat fn eare sduna sfoara —Face un cere foarte mare, zise ol Totusi inoata m cere ‘Dar apoi sfoara nu se ms ist adunatih si batrinul trase pind cind vizw com sar Ptrinal ge mare a7 stropi do api de pe-en im bitaia soarelui. Dupa aceea sfoara incepu si se deruloue Un nou, jar batrinal fngenunche, bom. bimind suptrat, gi 0 lasé 8 se desfi- goare inca o data in apa intunecat’. —Acum face partea coa mai lagi a coreului, epuce el Trebuie si trag de ea din toate pule- silet, holt atunei, La feeare aeol ten- junea 0 38 mai micsoreze din cercul pa care] face. Poste ef fnts-o ori 0 ail 5i vid. Deocamdata trobuie si-l conving gi upi aia 31 omor Dar pegtele continua #8 dea roald tocol yi dupa doua ure balrtaul ers leoarca do sudoare si stors do puteri pin’ in ma uva aacolor Numai ea seum cerenrile e care le facea prada sa eran mull mai ‘miei, iar din folol in enze states fnelinata sfoara, batetnul tg: didu wear c8 pestele sw ridiease tneet-ineet in timp ee inota Vrome de 9 ora batrinal view murat pole negee inaintea ochilor, iar sudoares iat i intra Ga oobi gi fa taietura do us Binet Hemingway deasupra ochiului gi de po frunto. Nu we tomen de petele negre. Ta forta cu care triges de sfoari, erau ceva normal Numai e& de dowd eri aimfi et jl fa ex legin i ii ametegte, esea ce sl ingrijora. ponte af o dau in bara si s& mor din pricina unui peyle ex delat spuse el. Acum, oi lam adus atit de frames pina aici, d&-mi, Doamne, pu era si rezist! O sf spun deo auta de ori Tatil nostra” gi deo autd de ori Bucuriste, Movie", Nuraai ef ma pot sk Consider ch le-em spas", rosti el in gind. 0 s-0 fac mai tevin, ixact 1 clipa aceea simli a irbitn puterniel io smuciturd zdravins a foara ‘petcre« fina eu amindout mine. Fusese cova rapid, furios 8 paternie. cu virtej*, se gfodi el, rebui inkimple gi asta. Trobuia s fae Namal i asta Lar putea stiri sa sard, iar tag profera afi inonte in continuar (0 Bavrint 9 mara na cerenti, De salturi era novoie en sit ia aur, Dar de-acum fiecare salt poate sii Tringeasot mana pe eare i Ricul-o crligul condi gi si] ajute 6A acape de cflig™ Nu siti, poste, tise el. Nu sari Postele mai izbi agrafa cu virtej de alte citewn ori gi do flocuro dat end sunucea din eap, bitzinel i mai Tasa un pie de soars. Nu trobuie si-i eporese durerea msi walt dectt a simte ues, se gindi el. A mea au coatesza. Pe-a mea pot $4 mi-o sttipinese. Dar po el dureroa Lar putea Dupo vreme postele incul —Atunci noapte buns. 0 54 te trezese ine-dimmineata, Tu esti ceasul meu desteptitar, cise pustinl, —Vireta e consul meu desteptitor, th rispunse hatrinul. De ee ge trezese ite: nif devreme? Ca ai aibi parte de o xi mai lung’? —Nu stin, spate pugtiul. Tot ce stine i bitiefii dorm bustean pind trata ‘Micadue i cu aminte, eomenta bart: nul © si te trozese Ia veeme: —Nucuni plaeo ati ma trezesseé el, B a gi enm ing & inferior. Frese Hemingway Pustiol ploct. Mineasera Piri niei un {ial de Inman ee maa, iar seven bts {igi scoase pantalonii gi se duse spre pat pe intunorie. Is fen pantaloail sul, ea ‘sii foloseased drept porn, gi streeurs inral in interiaral sulule. Se tnveli apoi cu pitura gi se Intinse po rostul rinrelor voohi eure wesperenn areurile patului, fn scurt timp adormi gi vied la Atriew ‘aceea de pe vromea eind ora pugti, 1a Iungile plaje aurite gi In plajele albe, att de albe ineit te uaturau echii de la ele, la culmile albe si la muntiisnalfi gi vale De-scumn fyi ducva viaje pe eoasta seven in fevare noapto, iarin visele gale nnzen viotul valurilor spirgindn-se de mal gi vedea cum barcile indigeaslor vin edlare pe ele. In timp eo dormea, simfea miro- sul de la catranul gi ealditaiala puntit 51 mai simon gi mirosul Attic, pe care Sl aducea spre diminesta vintul wv bites dinapre us Barina 5 mare ” De obicei, atunci ind simtea vintul Aingpre uscat, se seula din pat, oe Imbriea gi ne ducea sic! trezousea pe put, Dar in sosra anla mizosul siatului dinspre uscat veni foarte devreme, iar el tei did: ‘seama inca din vis ed era proa devreme si continua s& visexe eum vede piseurile albe ale Insulelor ridicindu-se din mare, \dupé care visa tot felul de portnri gi rade in Insulele Canare, ‘De-aeum nu mai visa nici furtut, niet femei, nici mtimplasi extraordinare, nici po9ti imengi, niet lupte, nici coneursuri de for} si nied po satin bai. Nu mai vin decit loeur gi lei pe plajé. Leti se jucan a nigte pisici tinere tn amurg, iar el Th iuben tot aga cum il iubou gi pe pst. Pe Pogli nurl visas niefadata. Se trezi aga, pur gi simplu, se uit la lua prin eadrul uti deschise, igi intinge pantalonii yi 91 pve pe el. Urind Lagi eotiba gi o lua la picior pe drum, on si trezeased. pe pusli Tremura din pricina ricorii de \iminenga. Dar stia eX tremuratul o #-1 fnedlzoased gi ef in curind o #4 tnceap sik dea In vile Usa casei in care locuia pustinl era Aooouiat, aga of batetaul o docchicd i inti, eleindincatigor eu tpi li dee cnlte. Pagttul darmea pe un prici din prima inedpere, iar bitrinul il vlzu lim- pode fn Turina luni muribunde, € se strecorainduntra, I prinae ex blindete de un pcior si finu aya pd ctod pupil treti, se riguci gi go utd la el, Bitrnul dad din cap apeobator, a> pagal 39 In pantaloni de pe seaunul de Hing pat atin ngerat pm pre, gi trase pe Batrinul iegi pe ued si pugtiol veni dupa el Era adores, Batetnul sl euprinse cu braful pe dupa umeri gis spuse — Ini pare ri. — Qué va, rispunse pagtinl. Asta-i mo- pire barhatilor © luara inapoi pe drum pina Ia coliba batutnului, fn tntuporie, eft era drumel do lung, se vedeau barbaji descul}i care igi cdran eatargele bircilor Bara 9 mare 20 Cind ajunsera la coliba batrinulei, pus- tiul bag Sntr-un cog eolaeii de sfoart, ‘harponul gi cangea, iar héitrimul igi puse po umnir entargul, eu vela strinsa, = Viei o cafea? intreba pustiul —Siai sf punem seulele In bares gi Gupi aia 0 8 bem. aura cafea din nig cutit metalice de lapie condensat 1a un local pontra pposcari ca se deschidea devreme. —Cam si dormit, batrine? intreba pustiul Deja fneepea ai se trezeasca, desi sme 1 vonea greu si se seuture de some, —Foarte bine, Manolin zise bitrinul, ‘Asi mi simt increxiLor $i ou, spuse pustinl. Acum stai si due gardelele tale gi pe-ale mele gi ma- imolite tale proaspete, El igi aduce singur sculele, Nu vrea si lase pe nimeni siti care nieiodatal nimie Sintom diferiti, comonta batrinel Bu te las sk-mi eari Inerurile de pe vee- 0 ctu ave cine ai Brest Hemingoay — Skin, spuse pustiul. Mit-ntare ime iat. Mai bea o onfea. Aici ni se dé pe dat Prstial iegi,efletnd eu picioarele goale pe stinle de coral, gi se tndrepta spre Bhetacia undo eran deporitate momlile Biirinol isi bau ealuaua find grabi, Stia ca n-o ai mai alba parte de nimic altcova toath ziua gi cA trebuie ot ce bucure de ca. ‘recuse deja multé vreme Gecind i se urise st mai mininee gi musi ya nictodata nimi pentru pring. La prora breif avon o sticla cu api i alteeva nici isi mai trebuia toaté ziva, Pupliul we tntoaree dega en sardelole i eu cele dout momeli, invelite intro ducaté de ziar O porniri amindoi pe siraren spre barcl, simfind sub talpi nisipal sgronfuros, Ridiearii barca si o ‘mpinserd tn apts —Noree, bitrine! — Noroe, si réspunse bitrinul 4 opacele visiolor In strapazane gi, ylecindu-se eu toutd greutatea pe loputile Batra 6 marco a Tisate in apa, noepu si visleases, iesind din port pe fntiunerie, Alte bare iepoay Be mare de pe alte plaje. Batrinal auzi lesesitul gi aeirgsinat vietolor lor, cine eck mu mai iabuti si le vada, céci luna cobortse tn spatele dealurilor Uneori vreun ins din ete 0 haved spu- ea cova, Dar ccle mai multe barei siz Beau tonta, Se aurea doar plesetital Mislelor. Dupa ex iegiré din gura portului, bavcile se tmpragtiard gi fceare o porni spre acea parte do o¢ean in eare sper sil gseased peste. Batrinul gti ci a si ies mulbin larg, aga ed Tied fn wema hal mirosul uscatului gi visli inainte, spre mirooul eurat al oceanolui de Ja prima ford a diminelii. Veo in apd fostorese tonja algclor golfului ta timp ee trecua Vislind peste acea parte din ocoan pe ‘caro pescarij o namest: marele pu, pen= ‘ru i acolo incepen bre un abis deo mie Patru sute de metri, unde, din pricina Virtejului Rieut de curentul ce se izbea ‘do pereti abrupti de pe fundul oceanuln, 2 ‘Srnest Honinasey se stringems toate soturile de pegti. Aci, 1m gropile cele mai adinci se ghseau colon Ale eroveyi gi yoste pootru momeals, uneori cintar gt grupurt de calmari, ar vuln toate nceste ffipturi se ridicau aproape de suprafata i tof peptii riticitori se branoan eu ole Cum ststea aga, in intimorie, bitrioul simfoa cf se apropie dimineata gi, timp ce vislea, auzea sunetul tremurstor al pegtilor shuritori, care tigneau din api, 51 fsitul pe care il sentenu perechile Jor de aripi pone atunci cind se avintas prin aer in benat. Pept sburilori fi orau foarte drags, cfci ei erau principalil chi prieteni pe ocean fi phrea rau de pais, ‘mai ales do micile i delicatele rinéunie! de mare nogre, enre zburau yi edulan ‘mere gi nu gtiseau aproapo niciodati, ai se gindi c& pisarile an o viat mai ‘grea deett avem nei, eu exceptia pastrilor de prada gia color mari yi puternice. De ce fit Heute pastrile ait de plipinde gt de doicate, 299 cnm aint chirele de bull. art gi wrod # ind marea poate fi atit de crud? Ba € blind gi alft do frumoast.. Dar maraa ponte fi gi foarte eruda si se schiraba de inte, iar pasivile asten care aboard, se cofunda si vinessi, cu glasurile lor miel gi trict, sint dintro plimadd pron Mlelieats pentru ea. iin mintea bitriaului marea fusese to ltdeaune Ja mar, aja cum 0 numese oamenti in spaniolé atunei ind o iubese Uneori, cei ce o iubese spun luerari urite despre ea, dar vorbele Tur sink rastite ‘ntotdoauna ea gi cum ar fi ndresate nei fomei, Cijiva dintre pescarii mai Liner, vi care fulusvuu geamundurt pe post de pplute pontra undifele lor gi aveau heir! ‘eu motor, hire eampirate pe vremea ciné se puteas face bani frumogi cu ficalul de rechin, vorhesu despre ea ea despre el mar, adicd Ja masculin. Vorboau doapre eae despre un eoneurent.aan despre tn loc ori chiar ea despre wn dugman. Daz in mintea bitrinului en fusese fatol- deauna Ja feminin gi iasemnate cava 6 acorda sau refuza favoruri imense, iar ocd faces uiiebiti ean ticilosi eauail ¢& mm se putea abjine, Lona o inffuentessd tot aga com influenfenzd o femaie, 131 xioes batetnal Vislea ritmic gi fir 04 fack niet un fort deoarece rengea si-gi mengini foarte bine vitera, iar suprafnta ceeanului era noted, eu excepfia anor virtejuri pro Vocate ici si colo de enrent, Batrinul lisa curentul sf facd o treime din tress si, ind Sncepu 8 so lumineze, vazu ed ajun seae deja mai departe do loeul unde spe- ase 88 fie 1a aean ord Am poocait la putusile cole adines 0 suptoming intzeag’ gi nam fkeut nici 9 treabi", se gindi el. Avi o wit meng sa eseuiese tn larg, acolo unde se adundt Dancurile de palmida gi tom alb, gi ponte ‘4 printce pestii aia o a8 dan 3i peste tuaul mare.* 1. Bare sorta 91 Thurs aladunge, speci do pe din mate ela Bosra 96 arse 3 Pini 0 se luminoze en adevirat de ‘iu, bateinud didn dracou! momelior in apa gi se Ist dus de curent. Agezi una dntre momeli la mai bine de saplazert ‘de mori adineime, Cole de-a doua fi dah ddrumot pad lao suta patruzoci de mei, iar a trein i a patra oe seufundard mult © (ot m apa albastré —la a sutd optzeci gi ous sue treizec de mets, Fiecare peste Pus ea momeala states attrnat ex capul ‘jos, ou eapatul ebigotes infunirul mo- ‘molt, care era legeth $i cusuta rdravin, inr toate pinile exterioure ale cieliguhut ‘curba gi virfal —eran acoperite cu sardcle roaspete. Wiecaro sardea era upstate bine, cetigul taversindusi anindai och, vstfel inet toate laolalia forman o jum. ‘ate de ghilands pe ofotl priectat inspre exterior, Din partie de efelig pe eare tin ogte mare ar fi putut si le simnta, au era nied una care 88 na alba un miros ‘ademenitor gi un gust bun, Pustiul i diduse doi toni mici gi proas- Peti, dot toni abi, care atienau en nigte 28 Ernst Memangwoey plumb ta enpitul color Goud undite lsat ‘cea mai mare adincime, iar fn celelalte dowd etrige batrinul pusese dauf sciuri de stavrid — unul albastru-argintin si altul glint -, pasti pe eaze 1h mat folo~ sxe, dar eran inen in ataro bun gi aves ‘pe ling ei gi nighe sardele superbo, ov le dadean un gust gi un aspect atriigiton Fiecare sfourd aven grosimea unui ersion mare gi era legata de un bay de un verde pring, nstfel inelt ovice so atingea sau smucea de momonlti icon bijul si se senfunde, iar Gecare wndita avea douk _mosoare de eita gapluaee si cova de metrt de sfonra, eare putea fl lepute rapid de cexlolalte mosoare de reserv, aga c8, duck ar fi foot eaaul, un peste putea sf tirasct dupa e] mai bine de cinei sute de metri de sfoura ‘Acam bitrinel staten eu ochii atintitt la ecle patru bete ce plateau dincolo de ‘marginea bakrcii si vislea incetigor, ca sf ‘menfind sforile wnditelor dreple gi la adin- cimile potrivite, Do-aoam se lominnse Barinal y mare a” de-a bineles si m curind rma sii rear i soarele, Soarele apiru palid din mare, iar bit trim nr gi eelelalte barei, imprastiate de curent, care plotemu in apa mai putin adinos gi mit mai aproape de (rm. Apot soavele lumind mai pulernie 1 apa Tuct ‘ios, ine cind discul Ini so arta comple: fntinderea noted fi reflect& lomina tn ‘ochii bateinalui, eare tl usturard att de ‘are, inet omul visi fir si se mai ute la soare, Privea in jos, in profonzimea ape’, si urmarea sforile co se Rasau rept {in jos, in adineari, Se prieepoa sit le ink mai drepte deett orleine altcinava, astfel inet la fieenre nivel din beana curentulu st existe efle o memeals exact in local unde voia el, pentru orice pogie ee toota pe-acolo, Alli Spi IAsau sforile «i plu- teased, duse de enront, aja el uneuri abis ddacit ajungoau la veo suti, 0 suta zece rotri, macar ¢4 pescaril fg fnchipuiny sii ar ota Ia © auth optzech -Darea le pun exact ana eum webu’, se ghadi batrinl, .Doar e&-nyiaa! am ore Dar cine stie? Poa eas. Niko ps seat eo celal. B mai bine oh vorwos. Nua el eu vena pai de sabi @i le pon eum trebuie, Cu a i rogittit atunci cind da noroeul peste tine Soarele ern acum cu dowd ceasuri mai sus po cor si ne-i mai rinea ochii atit de tare atunei cind batrioul privea inspre isdril. Deja nu mai zien deft trei bite, dar gf avelen se vedeun foarte departe, undeea jos, spro farm ~De cid ma gta, soarele de diuineatt taba mlinit ocbi*, xe gingi el. i totugi imi sint Incd destul de zdeaveni. Cind pune, pol sk ma uit direct ls ol fn sa ‘mi se intunece privirea, Asta en toate of seara aro mai mulls putere, Dar dim Neal rinogte.* In elipn aceoa obacrvé o fmgatit cx aripi mari si nogre, care zhura in cercnsi e cer, deasupra capulul edu, Pasion se lansi intr-un picaj rapid, cobortnd Batra $i mares 0 vettiginos, cu aripile strinse pe spate, dupa caro incepa. sf rboate innigi tn A vawul en cova, zise bitrinal eo voce tare, N-a venit doar aga, ca af ae Vili tncet gi Mira govdire spre loeal lunde se rotua passes, Nu se gridboagi-g Mentinea sforile unditelor drepte gi lx aceeagi adincime. Numai el ae view prine ‘wor de curent, aga ci, degi pescuia enm trebuie,o ficva plutind mai rypede deci a Hi ficut-o dack mar fi tnoereat ad 26 folwsonses do passive Pasiirea ge indltA gi mai sus po oer upd eare se roti in continnare, eu aripile ‘necemonite. Apot ao lansi bruse inte-un plonjon 95 batrinal vizw un peste sbu, rior care pai din api gi plot disperat este suprainta ei ~ Domnde, spuse tare bitrinul. Dorade Trase vislele din api gi acoase do Ia ror o undi{a mick. Undija aves uagratn Ernest Heng un eilig de macime mijlocie, {n care batrinul puse una din earl, Ii Akdu drumul poste marginea bari gi ups cevea Tega sfoaes de: aaa din tne lele de la pupa. Mai puse moments inte-o undiji, dar je asta o lied undeva Ia Jumbré, sub banca do ln prosn, Incepu sé Visloaselt din nou si 58 urmareusct pastt- yea neagrd, cu aripi mari, eare de-aeum zbura jos, razant en apa, ‘In timp ce se uita dupa pasive, aceasta patrunge din non in apa, cu aripile strinse pentru plonjon, apoi le desfteu iar, beuse siluutil, cd ge Iansa pe urmele pegtelui ‘ourétor Ratrinul reugi et’ vadd ugonra valurize pe care 0 iecaseri doradele pe suprafafa apei atunci cind o porniserd up pestele fagar. Doradele despiean ‘apa exacl pe sub pegtele ce plana tu aor T Ayrife ow deposit fariereastont eon Fecjwnat din elem ds ott, eare perinte atagarea ane seruse ofelite fs, Vitel lugar @-antrena ail fa rotate trina i mace a si ajungenn, tnotind eu tants vitezn, im Tocul unde peslole eden tuapoi. 8 un bane mare de dovade*, se gindi biteiaul ‘Sint rispindite peste tot si pestele abu itor nu are ganse prea mari. Pasarea ‘ou are niet una. Postele zburtitor e prea rare pentra ea, iar doradelefaoati malt prea sopedo.* ‘Unmitri saltarilerepetate ale pestlul avuritor po denmipra. ape st inutiele smiscri ale psi sBancul ta de dorade 5 Indepivtat de mine, cogeta el. § snigeat mult prea repode gaa ajans deja departo. Dar poate ef 0 aa rengese si rind vreuna ela yi poate ot gl pogtale ‘mou mare 0 po-aeolo, cu ele. Po und trebuie si. Ge i pegtele mou.* NNoriide deasupra uscatului se vidicara scum ea nigte mu gi coast deveni doar o Tinie luagd gi verde, ew nie dealuri ‘vcalbastrub in spatele ei. Apa se Sieuse da unalbastra intunecat, ait do intuneeat, Inet pron aprnnpa mew. ind Ritsu we ‘utd Sn js, la ea, eAzu Sn apa intuneeat viermaiala ropistica @ planctonulai gi Jumina ciudata pe care o isca soarele in apt. Se uits la unditcle sale, ea 08 gi dea seuima daei sforile stau fntinse eum tre: Inuie tn apa, din oft puten el s8 observe, si se bucura e& vede atit de mult planeton, ffinded asta insemna gi mult peste. La- ‘ina straaie po earo soarele v nigton in ap acum, cind wrease mai san pe cen, arta ei va fi vreme uni gi tot asta arta gi forma norilor de deasupra usca- tului Dar pastiven aproape ed nu se mat zhrea, iar pe supralata mArii nw mai piri nimi, daar cttevn petice de alge ilbui, arse de soare, #ibaloaul moval bine conturat, gelatinos gi ex rina malt cslore al une meduze oteavitoare, ce pax toa chiar ting bared, Moduza ne rst pea parte gi se ininarse ian Plutea vesel8, exo minge, Uirindwgi prin apd, la un meta in urme ei, filamentele hangi s weigittoare, Satin sf mare o Agua male, spuse bitrinul. Tefo! Se last ugor poste vise, suits de-scolo $n adine gi vizu pestigorii sovia de aceeasi culoaro ea ¢i lamentolo ve ploteaa dupa. medazi, pogti care snotau printre sub umbra micufa lasata de halonagel creaturii in timp ce aluneea pe api, Peg tigoriieruu imuni In oteava mednzei. Nix nad gi oamenii, iar atunei cind vreunul din flamemte se prindea de efuara net tundife gi riminen acolo, mov si viseos, in timp ce bétrinul ae lupta si prinda cite um peste, pe miini gi pe palme apliroau iritaii @ rin en aenten pe enre le fae iedora otrtivitonre anu alte tafe de soful sta. Dar injepaturile utravite venite de Ia agua mata se inflamau gi te ardeau ca 0 lovitur’ de biel Balonagole multicolore eran frumoase, Numa cle representan col mai ingeliter 1 Name spanioh ml medal otetsitasre din Speciale, Apu unc (0) He ‘nana 3h imal de toestsportgess™ a portighest pan trader Jeaast Portuese gran 900" “ Breet Homing, tuera de pe iutinsul ape, iar bitrinutes ti ‘lcea si so uite eam le méanes festoasele de mare uriage, Testoasele le vedeau, se apropiaw de ele prin fats, apoi inchideau. fi, ca 58 fic Implitogate complet, silo mrincau eu lot eu flamenta, Bitrinudui ft plicoa st se vite eum festonsele mainine ‘meduze $5 ti plicea sé le calee pe pia, apa cite o fartuna, ea wit le anda cum Pocnese attinci cind lo strivea cu tiple Iinttrite ale pieionrelor. Xi pliceau festossele vorai gi festonssle Ge baga, att de elegante, de rapide gi de rofioase, si avon un dispret pristemos fat de testoasele de mare obignuite, cu earapacea lor gelbeni, animalele acelea Smense si prostinace, eare fieeau dru ‘este inte-an mod gindat si miaci eu ‘marv plicere meduzele otravitoar, tinsnd chi inch Nu simjea nici un fel de fior mistie fat de oreaturite aston, desi navignse ‘multi ani pe vase ee vinaw festoase, fi lirea rau de toute, chiar gi do giganticele treat 6 meres 4“ {estoase pielonse, carw eran Inngi et barea ai gictntarenn o (ond, Majoritatoa oame- nilor m-au nici un pie de mila fata do festoase, pentru ed inima unei testoure ‘at bale Tacd multe orw dupa ee fipinre 8 fost tainta 5 mueolAsita. Dar batrinul se gindea: .$i eu am o inima din asta, inr miinile $i piciosrole mele sin! la fet «a ale lor". Bitrinul minca out de fes- foasd, ca 98 capete viagd. In Tana mai Iminea sa cova tot timpal, en si fie ara van fn septembrie gi actombrie, eind ‘umnbla 68 prinddt pestit cu adevarat mary In plus, btrined mai bea in Gecare ai tistc-um bute: mare, tintin caliba unde ‘i Misau sculele multi dintre peaeari, cite © evaged de ulei din feat de rechin. Uleiul fra pas acolo pentre tot! poscarii care voiau 8 ia din el. Cei mai mulfi nmi suporta deloe gustul, Dar sa to trezesti | orele Ia care se trezeas ei era la fel de iu, far uleiul te apara foarte bine do orice rtceala sau grips gi mai facea bine vi la vedere. “ Brust Hemingway ‘Batrinul isi indles privivea gi vitzn ef Pasives sbura iaragi in cere —A dat de peste, spuse el en voce tare. Nici un payin shoriter nu opézoe oglinda apet gi nici pest miei nu ae fmm prigtiard care incoteo. Dar in timp ee Datrinul se uita la apa, un ton mica} se ‘nif in er, se rAsuei pi eva inv in ‘mare, eu eapul Sainte, Toma Iuel argiae ‘tiu im bataia sourelni si dupa ee etn Snapoi in mare, se inalfa sltul, apoi ltl ‘laltal, si-neurn se vodoau strind in tanto Girechile, agitind apa si lansindu-se in sselturi lungi dupa pestit miei. Ti mean- jurau gi fi minan cum gi unde voiae Dace nu se miged prea repede, o 9 ajung Ia ei, socoti hatrinul, witinduse com baneul de pesti acoperi apa de spu- ‘1d, iur pactirea eobouri gi plonjeara peste post vinati, care se repezeas sper la euprafaga —Pasiirea le © de mare ajulur, apase bitstnul, Ptrnal 9 aren ” Chias in momenta acela undifa dela Pups ise incorda sub Ualp, fn loeul unde 1 feuse sforis un nod, aga class vislele din ming. Cind prinse ferm sfoara in simi i ineepu 52 o tray, simi grentae ‘ea unui tan mic, ce wo zhitea in andi’, Zhaterea deveni tot mai puiernied pe ‘masuré ve stringea sfoara, iar bityinul vivu ris@rind din apd spinarea albastra yi auriul de pe partie laterale ined insinte 5a 1l traga pecte copastic si si-l arunee in bared. Pogtele xacea Ia pupa, in bataia soarelui, solid si alungit oun glunt, en ochii lui maci gi lipiti de intoligeng’ Jarg deschii, eu viafa seurgin- ddusise din corp, ia timp ce coada sa azh tal qi frumoasi izbea ritmic, eu loviturt rapide si saeadate, m seindurile bireit Batyimul se milostivi si 1 Invi tm cap, poi fi trase un picior. Trupul peptelui {ned mai tremura in umbra de sub pupa —Toa alb, zise tare batstaul. Ce mo. meal splendida o s8 fe! Trebuio sa aibi, vreo einei kile Nu-#i mai amintes momentul fn care ‘meepuse 88 vorhease& prima cara eu voce tare cind era singur in veemurile de odiniosr’, c@nd riminoa singur, énta, far ettoailata cinta gf nanptea, end fieen' Ae cart pe nave de pescuit san pe cele ce vinau jestouse, Probabil e& ieepuse 8 ‘vorbeased aga, cu vovo taro, cind rimi- rhea numai el dupii ce pmstinl pleease Dar nu-gi mai amintea precis, Cind el gi pugtitl poscuiau tmpreund, de obieei vor beau deny atunei cind era nevoie, Vorbea noaptes sau clad trebulau si tragi la um din pricina vromii rele. Pe mare se credea cf ¢ virtate vt nu worbegti decit daca e nevoie gi aga considerase dintot- deauna i bitsinul gi respectase regula, ‘Dar scum i se intimpla de multe ori ssi rosteasell gindurile en voee tare, fiindes ‘mi mai aven pe eine si deranjeze Daca nur aust ceilalli ef vorbese cu voce tare, ar crede cf am innebunit, aiso ol, Dar eam nu-e nobun, zi ei moma asd. Si-poi Sia bogati ani In barci arial 96 ree o radiouri cu ene si vorbensea st care le dau si meciuri de baseball Aun aus moment ad mi gindese ln baseball, gi spuse el. ,Acum e miomen- ful si mit gindese la un singur luere. Lucrul pentru care m-am niseul, Sar ‘pales ea pe Tingh banent de colo si dea ‘reoale vreun peste mare. Eu n-am prias ocit uoul rétzeil de ai lui fn timp co ve hnrfimea. Dar s-an pornit repede Ia vinat 18 iegifi mull in lang. Tot eo risare aei Ja suprafaté se mised foarte ropede gi ‘merge epre nord-est, Onro acum sit fe momentul? Sau e veeun sema logat de veune pe care eu ul glia” De-aeum nu mai putea sii vadi vor- ole farmalui, et doar culmile dealuriler alhijstrai, care pireau albe, ea si cum ar fi fost acoperite cu zApadi, gi nor ee se vedeau deasupra lor ea niglo mung! inalti, Inucipesiti. Marca ora foarte tntuneeata, jar razole de lumina erean-prisme str locitoaze in apa. Nenamirabole frigosre de plancton fusesers sterse de lumina 50 Ernst Horinguey soarshii de pring, iar bitriaul nu mai vizu decit imensole prismo eo oaloray profunsimilo marii sf firele sntinse ale unditelor sale, eaze coborau in wpa adtned o un kilomotru 9i jumiitate ‘Tool ~ clei poveurii Te apnea ton Ta ‘oti pegtit din specia asta gi si deosebeau Intre ef dup numele propriu-zise doar ind ajungonu ai-4 vind san 84 i dea la chim eu pesti de mamealii — eoborise iar in adineuri, Soarele ardea deja gi bbitrinul fl simi im ooaft. Simi gi aa oaren care i ae scurgea pe git in jos ta ‘timp ce vislea, ‘As puton sii plutesc", se gindi el, doar 4 plutase, ea dorm gi sh ims innod sloara undifelor in jurul degetelor de la pivios, a si ma trezoased. Dar aui oa opizeei gi cinces vi yi ear putea si fle una buna pontre posouit." Fxnet atunci arunc’ o privire spro undite si véau cum unul din hetigagele lungi si verzi ee seufundd seurt —Da, ziso ol. Da. [seein ‘$i truvo vialole In bord faa 88 xilfiie barca. Intinse mina spre sfuari yi prinse eu blindefe intre dogetul mare gi arta ‘oral de la mina dveapta. Nu simfi nici un fél de ineardare, nic un fel de greuia, fagn eX fin sfoara lejer. Fava ee repatd ‘De dats sla ora o amucitura preeasta, niei puternich gi nie grea, iar bitriaul slin exact ce 6 Jos, la o su optzeci de ‘mets in pa, un marlin minen sardetele cu eure era aonperite virful gi corpul cfrlignini, acolo wade cirligul eut de mind jegea din eapal micuyé ton Butrinul prinse afoara ea mina sting, Incetigor gi grijuli, desfecind de po ea bral ce slujea de plata. De-acum puaton 0 lase sci aluncee printre degete fara x postal sit simté yre0 tensiune. Dacé-i aga de departe in larg, mai ales in luna asta din an, teebuie sf Ge uring’, gindi el. .Matne-te, pogte! Mainin- clvto! Te rog eu, minined-le! Sins atit de Pronspeto gi tu ala nealo jos, la apreape owl wute de metri, in apa aia rece gi tn 10TECA Jue Teawa| suzay se Eracs Hemingiy Sntuneric. Mai dii 0 turd prin bemna gi dupa aia intoarcecte gi mimtnes-let* Simp) eum ceva trnge ugor gi delieat de sfoari, dupit care veni ¢ emucituri ‘ai devist, probabnl finde trebure sa fost mai grew s4 desprinai eapcl sardulet din civ. Apoi mu se mai simi nimic. —Haido! cise batrinul cu voce tare, Mai fi 0 tura, Numai miroasele. Agai ls minunate? Miinined-lo acum pe ele i dupé aia apuedte de ton, E tare, reve gi ¢ minnnat. Nu te rugina, peste! ‘Manines-te | Astepti, ew sfoara prinst Intre degotul ‘maro of aritdton, si intro timp ramase 4 ochii i pe celelalte undite, finde Postele or 6 putut si se ridice sau ad coboare la alt nivel. Siveni iurligi acseagi smucituris delicata, =O sa muste, zise tare batstnul, Doamine-ajuté si rmugte! Numai ci pogtele mu muses. Se inde- Plctase, iar batrinul pescar nu simfiae Patra 95 mre sa —Nu oe poate si fi pleeat, rise ol. Pentru numele li Dumnezeu, nu se poate 88 M1 plecat! Pace aga, un col. Poste cd Sa mai prins gi altidata in ctrlig gi igh amintogte cite ceva, Simfi brusc in undila acca atingere Golieata si se umplu de bueure. ~A flout numai un ocol, ise el. O si mugte. Se bucurt iar eind pereepu amucitura ‘reea ugoacl gi apoi simfs cova tare gi incrodibil de greu. ra greutates postelui, ‘ga ci st sfbara si aluneee tn jis, fn joa, tot mai jos, desfagurtnd primal dintre cele dou mosoare de reserva. Ia timp oe sfoara so aeufunda in apa, alunecind wsor Drintre degetolo bitrinalui, acosta sini ‘mn continuare imensa groutate, en toate 4 strinwoures dogetulti séu mare gi a ‘oritatorului era aproaps imperceptibi Ce peste! ize el. De-acum ia intrat ‘in qurd prin amindon partie yi se duce ree) rte Homingay -Dupi ala o 8 ge tntoareh yi 0 sil Soghiti*, socoli ilrinul. Nu o spase tare, omtre ef gtia oh dac& rostoai ou glas tare wn hier bua, sar putes $4 om"se Ssmplineasct. Stia ce pogto mare era acolo i se indi cum so indeparteaza el in Sntunerie, en toncl fimut pieny im gurt In ‘cel moment It simti eum se opreste, dar apasarea greutatii rimase. Apoi greuta- twa sport si biteinul didu drumul la si mai mult sfoard. Spori silo epi stein- soaron eu dogetul muro gi col arataitor gi ‘slunci greutatea crescu iar gi o porni ropt tn Jos. =A apucato, 2ise batrinal. Aeum 0 si Jag 68 0 Ioghila ex Tummea, [asi alaara a+ alunece printre degete, lar intro timp se aplect si, folosindu-se de mina sting, Lega capital liber al celor dows mosoare de rezervi de nodal de la celelalte desi mosaare de rozerva alo uurmitoarei undife, De-acum era gata De-senm aven trei mosoare de rezervit Betrnal nore 8s Ade cite gaptezect si ceva de met, Inclalt eu mosorul pe care il foloses deja, —Mai inghite putin, zise el. Inghite cum tretuie. wlaghite pind eind vieful cirligulai it intri In inima gi te omoars, igi zise in sind batrinul. Teg tneetigor deasupra gi lasi-mi si-mi inf harponal in tine. In roguld. Egti gata? Ai stat destul de mult Ta masa?" —Acum! striga el si trase advavain ca ‘omindout mfinile, recuperind un nets de afoara, Dupi care Lrase gi tot Lease de afoara, apucind de ea ou Becare mind, succes, 180 foloai do toaté puterea brajelor sale, ‘m timp ee greutatoa corpulul fi comtra balansa efortal ‘Nu se intimpla nimie. Pegtele se inde- prt ugurel, jar biteinul wu iabute sil vidieo niei milegr un eentimetru, Sfoara pe care ofalosea era puter, era feat pentru pegti mar, iar batrinul gio tree peste spinare, isind-o 88 se incordeze lit of Brees Honingeey de tare, Incit Meepuri sf saré dia ea stropi de apa. Stora prinse sa zhirntie ‘upurel in apa, dar elo finu tn contiauare {incorduta, rezeminducse de bancheta bar. ig eplectndhesu tn dtrocha in care tt. leo, Barca incepa sa se deplasezefneotigor ‘mai in larg, Inspre nord-vast Povtele inota nestinjenit si c&latoriet Inoct mspreune po moprafata eal @ ape Celslalte undite ca momeli eran in con snuare in apa, dar bateinul n-avea oe le faa. —As fi vrut ot fe gi pustiul cu mine! ost tare bien. Mea remareat un peyte dopo}, iaveu stot bbe de ls eumnored, Ag putea si log sfoara de ceva, Doar ei tune el ar putea s-0 rapa. Trobuie si i fin aga eit pot gi sii dau afoard atunci fal ore nevoie. Slav’i Demanalui c# moat rept gi nu o ia in jos! 4 Pose metal 2 lem de forma indica, até pu chur taut boedal anor vans de aro se Ing cu parma navele aneoate oat, rareate, Ratrnal $4 mares 57 Dar 0-054 ma ne dat ne hottie #1 0a in jos, asta nu mm: gti, Con a Imi fre dact ge Indies giv duce Ia fund, 280 oh nm glin, Dato a8 fac en ceva. Sint 0 malme de hori pe care ot Ye fn" itrinal fines afoara poste spinare #150 ita com se curbonzh in api gt cam barca lunes in continuaed apre nowdsvoat. ~Asta 0 1 omosro", if spuse hits nul. ,Xa peate 0 tnd apa ia neal" Numai ci dupa alte patra ore poste iota in comtinnare la fl de devs toupee largul mai, tedgind borea dupa wl iar Irina nck ma nea, incordat, de efoara treeuts poste epinae. —Leam pring pela puny, rise el. $i nici nu bam vazul inl Toninte sa prindé pestle in eli, sf Snfundate bine de tot pe exp prin de Paie, iar acum maatgineu of fl thin pe frunte Ise feuse si sete aga cl we ted tm genunchi, se apropi de prorat eit putea, avind mare grijh a4 me smuceasci Go sfoatl, gi apucd intx-o mink sticla de apa. O deschiso gi bau un pic. Apoi se odihni, rezemat de prora, Se agexi pe catargul neridient @ pe pinza acostuia, ndihnindu-se, gi tncere’ $4 nm se gin ddeasca ci doar 88 rin. ‘Se uild ta epatele lui gi ohservii ed nu rai vedea usvainl. ,N-are nici o impor- an{i, se gindi el, Pot ot mi intore linigtit orieind nami daca mé iau dup’ Juminile din Havana. Mai sin ined dou’ ore pink afi apuni noarsle gi sar pater a pi atunci #8 iasd gi el In vuprafata aed nu, pole ef w sx asd cind résare Tuna, $i dacd n-0 face nici atunci, ar putea s4 fon din apa oda cu rasiritul soarelui, Neam cicei gi mit sim puter= nie, El e Sla en eirligul infipt in guré. Dar ce pogle trebuie si fe, dae Lrage aga! Probahil of strinye Lare de tot coarda fn gurl, Ag vrea atl pot voles. Ay vrea 41 pot veden micar o data, ca 2 gtiu cat cing am de-a Face." arn 9 arse i Din cite observ8 bitrinal dupa positia stelclor pe cer, cit a tinut noaptea, poy tele nu gica schimbat nici ritenul gi niet Gireclia, Dupa ce soarele apuse, se ficu fig, iar teanapieatia rooo e used aga po spatele, pe bratele gi pe picicarele bar nului, Pe timpul zilei batrima! inase saeut ce acoporoa cutia ea momelile gi i intin- sese a soare, en af 60 tates, Duplt ee sourele dispiru, si: lega in jural gitului, ‘n aga fol inci sti alrne peste spate, si Al treen ex grijh pe sad sfoara, po care de-acum y-o pusewe pe dupa umeri. Sacul amortina apisarea sfori, iar bitrinul das- oper 9 peritia tn enre ae pita aprijial co pattea din fata de prora gi in care #0 simfea sproape eonfartabil. De fapt, posi- (ia ora doar un pic mai suportabil8, dar 1 igi imagina e ¢ una eonfortabild. Eu eam ce ati fae gi niei ol n-are co J-mi fae mie*, se giodi hatrinul. Asta asta timp et o fine tot aga" So ridies o data tn piciuare, ea si uri nose peste marginea biti, Se wits la ro est Heiney stele gi studie direetia In care merges. Sfoara arta ca o ravi fosforeseenti ce pitrundea in api, pornind exaet de pe ‘umerit Ini. De-newm ae migeau mai inet stralucirea Havanei mu era foarte puter aici, inr bitetnal gi dade seama €@, probabil, fseser’ purtati de curent mai inspre est, ,Daea pierd do sub ochi In- minile din Havana, inseamnd ck men gem si mai inepre eet, igi uve ol. «Atel, in eax ed pegtele auesi schimba directia, ar trobui sd le vad tn continvare ines multe ere de-acum incolo. MU fotreb cw reaullate or fi fost. in seara asta in liga Intii de baseball. Ar fi minnnat 5 le pot nila do la radio.* iyi zisu: Numai la aga cova ffi sti: mintea! Gindoste-te Ia ce treahé ai! 1N-at woe Jaci neo proatio!* ‘Apoi zise iar tare: — Ay fi veut si fie gi puptiul cu mine, ‘84 ma ajuto gi ett vada si el _Nimeni nar trebui af riming singur ind imbatsineste", se gindi bitrinul Dare cova inevitubil, Trebuie semi avimals rea a aduc aminte 64 ménine tonul ila fnainte 8 so ulrieo, ami platres puterile, St yi rminte ci miine-dimines& trebuie 2-1 minine, oriet de puting poftd ai avea, $84 {ii mintel* tpi spuse el. Po timpul noptii de bared se apropi oi marsuini si batrinul ti uel cum reau prin aor gi fulerau. Putea a fact iferonta intre fluicratel pe care il co: tea maseulul gi guieriturile domoale ale famelei, —Ei sint de trea, rise el. Se jonca fac glume $i se iubese... Bi sat frail opin, ea si pogtil zburitori Dupa caro incopu ec-1 para rau de pejtele imens pe care il prinsese, ,Eeova ‘aga de minunat §i de ciudat gi cine stia cit de batrin o fe indi el. N-am dat niviodat peste vroun poste atit de pater- nic sam peste una eare ai = poarte atit ‘le ciudat. Poate ef e prea destept ca sit smuceased do undit&. Dac& ar emuel saa ac ar lua la goand ca nebunul, ar putea i mi tormine, Dar paate of pind Benes Heringnay acum & mai fost prine do multe ori in cirlig gi gti of aga trebuio si doa lupta, Neare de unde si sie cA impotriva lui nui devit un om gi niei ef omul dla e on bbatnn. Dar ce peste mare gi sit 0 ea scot eu pe el In piaté daca are carnen bund! A mugeat momeala ea un birba, rneum trage de os en un barat gi se lope fara nici o urma de spaima, Ma intreb ‘ach gi Pieut vroun plan sau o gi el la fel de disperat a gi mine." ls nminti de sina tn enre prinsese on tarlindintr-o pereche, Csi doi vinaw i prounh. Maseulal lisa intotdenena fomeln ‘s& manince prima, iar pegtele agatat in lig, femela, jncepuse i se lupe dise erat gi tunebunita de spaimi, aga ef {n ceurt Limp gf istoviee putorlo, gi tn tot timpul dsta masealal ramasese alivari de 8, se agitase in jural afori undifei i se ‘ot Invirise pe nga femelé Ia suprafata pel, Statuse tot timpul alk de aproape, {nclt batrinal se tomuse eo st tae sfoara ex conta. Int ascufild, ee semana eu 0 Perna si mares oa coal gi era eam la fel de mare, Cit timp batrinel apacé fomela, o tease eu cangea 1m bared gf 6 Tovi en ciomagul, tinind-o de Dartea mai aspra s maxslaruli prelungit eu.acen lance gi izbind-o in moalele eapu- Ji pina cind pestele tncopn sf enpete o ular ce adueea cu cea de pe spatele oglinzilor, iar apoi, ajuiat de pugti, 0 ridied 1a bord, mascalul rimase ling bared. Dupii acces, im vreme ce hatriaul raf storie gi pregati harponul, mas. full sari sus de tot in ger, chiar Ting bared, vrind sf vada unde e femela, gi se seafunda in mare, th adtuo, lisind wij se vad aripioarele de ewloarea levanjicn, adic Inotitoarele pestornle, gi dangile Tate de po pele, ce aveaa aceeasi culoare, Bra frumos, igi aminti batvfaul, Bra fe moss si rimisese pe loe A fost lugrul cel mai trist pe care [Lam vagut Ia of", se gindi batrinal, ,Puy- tiul sca intristat gi el. Lum cerut amindoi lertare femelei si apoi am trengato repede.* oe Ernest Homa As fi veut 98 fie gi pustiul cu mine, spuse jar en voce tare So agouti pe scindurile rotunjile ale prorei gi sim in inenrdaroa wlorii inute vente umeri Forja pestelai alia mare, 2 se indrepta firs yovsire spre cine gtie ce el al Ie Dar dintrodata, din prisina vielonioi rule, s-a viaut silt #8 aleagi, se gindi Dire _Elar fi putut alege sa rhmind in apele adinei gi intunerale, frit de aries eap- cane, siretliouri gl vielenii, Eu em ales 58 vin aici i sic] glsese Inaintea cricui alteuiva. inaintes cricknw om de pe Taman asta, Acum sintam lugai unul de altal Sintem legapi inch de la prina. $i nut nnimeni sit ne ajuto ~ pe nie uaul din fale eh mar Fi Urehuit 64 ma fas pesear*, eo gindi ol. Dar pentru asia m-am nisent, Trobuio simi adue aminte heaparat s& manine tonul #ln cind 66 InminearA de ina" Bown si mares as Cu pufin timp fnainte si s0 fae nina, ‘ova mused la una din momelile din spa tele batrinului, Auzi eum batul seseufuada, {napa gi cum sfoara Ineepe et ge deru. leze rapid posto copastia baren, It deatnen pe fatunerie teuen do la eufit i, Iuind toata povara peslelui colui maro pe um rulsting, o uplec gi thie sfonea pe lemnul copastiei. Apoi taie gi celelalte sfori de lundifa de po ling’ ol i, tot po Intunerie, ‘Innoda capetele mosoarelor pastrave ea reaerva. Luerii ex indeminare, folosindu-se deo singuri ming, gi cind strinse nodu rile, fina eu pieioral masosréle, ea 88 le impiedice 98 ne desfignaie. Asin aves pase mosnare de revervl. wes cite dout, de Ie fiecare sfoars de undié pe care 0 reiwzase gi tne dou de In undita din care fi furase momeala un pegie. $i toate cerau legate unul de altul = Dupé ce se face ziui,o si mi intind pind la undija lanaata ta geptozeci de rmetri,o si- tai sara gi ei gi 0 0 leg $1 pe ea de mosonrele de rezervi", meditis 6 Brest Hemingway el. ,0 8 pierd upa vreo tet suty gaizect domelti de corde! eatalan de ealitate, eu ‘ot ou eitlige si phumbi, Toate pot fi inlo- cite Tar eine-mn inlornicgto mic peytcle ‘Bvta daca prind alt yeste eare mil alunga? Nici au shiv ce peste mica mugent di ‘undif mat inainte, Patea si fie wn marlin, lun peyte-cu-spada sau un rechin, Nici ram apucat ait sit. A trebuit si ocap de el mult prea zepede tunel roeti en voce tare 5 fi veut st fe gi pustiul ex mina. Dar meien linet, s¢ admonesta batt raul, -Nu te ai dectt pe tine gi de-ooum, ‘eid jatunerie ou ba, ai fece hime 6 te tating! eumva ping In ultima und, st tai wara gi si Togi yi cele dou moseare de rezervi." ‘Aga gi feu, Ti venea geet ni Tucrere pe intuneric iar la un moment dat po ‘ele ge smuci inainte, astfel e& batsinal se pomeni trintit eu fata in jos yise ese cw © taieturd eub ochi, Singele fi curse ppatin in jos pe obraz. Dar se coagulll yi trial 9h mare or cc tnainte £4 1 ajungé pe bArbic, iar bitrinul se chinul si se intasred Ia prora, undo we ager pe scindurile bixei fai aranjé mai bine sneul pe spate, tg patrivi sfuara ew grij, tm aga fel ictt s {i Lraverseze alt por{iune # umerilor, gi in timp ce ducea pe umeri grentaten pey- telat ancoral, masuri cu grit Forfa cu care tragen acest, iar apoi is reou palma. ‘prin apa, ea si isi dea seama de vitezs cea care inainta bare MG intreb c@ La facut af sari ays", se gindi el. ,Poate ci afoara « alunecat peste coama spinieii Ini imense, Sint ‘eonvins c& pe el nu] duare spinarea In fel de tare ca po ming, Dar n-o sf poail tage barca aga, vognic, orieit de mare ar & dihania. $i de-acum am sefpat de orice mi-ae fi putut face probleme si am o revervé tdravénd de sfoard. Nici nag ppulea sé cer mai mull* ~ Mai pegte, vse batrinul ou glas blind, © ssh stan cu tine pind mor Emert Hemingway lar el biiuiese cd o 88 stea en mine’, Is aise gi agteptd ese facd Luin. Acum, inuinie de vonirea zovilor, se ficuse frig, aga ef bitrinul su lipi de lemma biel, cn 9 a¢ inctilzcasch.

    You might also like