ELABORAREA METODIC 2

TEMA: Puntea dentar ntreg turnat. Fixarea modelelor n simulatoare.

Modelarea machetei din cear.

Locul lucrrii: laborator.

Scopul lucrrii: de a nsui etapele tenhologice de confecionare a
punilor dentare ntreg turnate. Simulatoarele. Metoda fixrii modelelor n
simulatoare. Materiale.
Studenilor se demonstreaz: simulatoarele, metoda de fixare a
modelelor n ocluzor i articulator, tehnica modelrii machetei punii dentare
ntreg turnate.
Lucrul practic al studenilor: modelarea machetei punii dentare ntreg
turnate prin metoda de picurare pe modelul fantom ghipsat preventiv n
ocluzor.

PLANUL LUCRRII
1. Discuii la tem 25 min
2. Demonstrarea ghipsrii modelelor n ocluzor, articulator i tehnica modelrii
machetei punii dentare ntreg turnate. 15 min
3. Practic studenii efectueaz ghipsarea modelelor n simulatoare i modeleaz
macheta punii dentare ntreg turnate din cear. 90 min
4. ncheere. 5 min
NTREBRI DE CONTROL
1. Simulatoarele. Definiie. Varieti.
Simulatoarele aparate care reproduc n afara SS miscrile mandibuleifa de
maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare

2. Ocluzorul, varieti, elementele componente, caracteristica.

Ocluzoarele cele mai simple aparate utilizate n practica proteticii dentare, care
imit miscrile mandibulei n plan vertical.Sunt compuse din 2 ramure articulate
n jurul unui ax asemntor cu o balama, si sunt meninute la distana dorit cu
ajutorul unui surub sautij metalic situat vertical.Ocluzatoarele Biokep
(Ivoclar, Germania) repet miscrile mandibulei n plan vertical si de
lateralitate.
3. Articulatoarele, varietile, elementele componente,
caracteristica.

Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servesc pentru

refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare activitii funcionrii SS.
Aticulatoarele anatomice medii si semiadaptabile:
Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu de construire
triunghiul Bonwil. Au 2 rame: superioar => imit maxila; inferioar => imit
mandibula, articulate printr-un complex asemntor ATM.
Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentate de
condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articulari situai pe
ramura inferioar. Suprafaa acestor pante are un plan de nclinare meziodistal
de 33 si oralovestibular de 17. Aceste suprafee articulare sunt plasate mai jos
si mai posterior fa de locul corespunztor al acestora n ATM.
Locul lor de articulaie n ATM si al axului intercondilian transversal este
indicat de o tij transversal cu extremitile ascuite, solidarizat la rama
superioar a articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei superioare are o
tij, vertical detasabil ce menine distana dintre rame si pe care este instalat
o mic tij orizontal, ce indic marginea interincisival a dinilor centrali
inferiori. Totodat, vrful tijei orizontale si pintenii de suport situai pe laturile
verticale posterioare ale ramurii inferioare, formeaz linia median orizontal a
articulatorului dup care se stabileste planul protetic.
Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.
Articulatoare adaptabile reproduc individual miscari:
1) cu nregistrare intrabucal
 2) cu nregistrare extrabucal
cu nregistrare intra si extrabucal

4. Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.

Prin ghipsare, n relaie centric.
Etape:
-pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesar si se fac
pe ele niste santuri de retenie);
-poziionarea modelelor n relaie centric
-alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile de
articulare)
-ghipsarea modelelor
-fasonarea ghipsului
-fixarea dimensiunii vertical

5. Metoda fixrii modelelor n articulatoare.

 Fixarea n articulatorul Gysi Simplex:
1.pregtirea modelelor
2.pregtirea articulatorului
3.gipsarea modelelor
6. Varietile de cear utilizate la modelarea machetei punii
dentare ntreg turnate.

La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cear de

culoare rosie, albstr si verde ambalat sub form de dreptunghiuri.
Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea machetelor
coroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru modelarea fe elor
coronare, iar cea albastr pentru modelarea prilor intermediare ale
punilor dentare. (Brsa, Postolache. p 97)

7. Puntea dentar ntreg turnat, caracteristica

Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen mai bun la
bont.
Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafe ei dintelui, iar
macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm.
Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se
modeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderen
bun n zona coletului.

8. Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentare

ntreg turnate

Exista doua tehnici de obtinere a puntilor dentare : a turnarii dintr-o bucata

si a realizarii din elemente separate (metoda clasica)

FAZELE CLINICO-TEHNICE :

pentru puntea dintr-o bucata

1. examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului prin punti

2. pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si

puntii

3. amprentarea campului protetic

4. turnarea modelului

5. modelarea machetei elementelor de agregare si a corpului de punte,

unite intre ele

6. confectionarea tiparului ( ambalarea )

7. turnarea metalului in tipar

8. dezambalarea si prelucrarea piesei protetice

9. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal

10. realizarea componentei estetice prin utilizarea tehnicilor specifice

11. finisarea si lustruirea puntii ( componenta metalica)

12. fixarea puntii, prin cimentare, pe dintii stalpi

pentru puntea din elemente separate

1. examinarea pacientului si stabilirea indicatiilor tratamentului prin punti

2. pregatirea campului protetic, slefuirea dintilor, viitorii dinti stalpi si

puntii

3. amprentarea campului protetic

4. turnarea modelului

5. modelarea machetei elementelor de agregare

6. ambalarea machetei elementelor de agregare

7. turnarea metalului in tipar

8. dezambalarea si prelucrarea elementelor de agregare

9. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal

10. amprentarea campului protetic in vederea realizarii corpului de punte

11. confectionarea modelelor

 12. modelarea machetei corpului de punte

13. confectionarea tiparului corpului de punte

14. turnarea metalului in tipar

15. dezambalarea si prelucrarea corpului de punte

16. lipirea corpului de punte ca element de agregare

17. proba puntii in cavitatea bucala si individualizarea reliefului ocluzal

18. realizarea componentei estetice

19. finisarea si lustruirea puntii

20. fixarea puntii prin cimentare, pe dintii stalpi

9. Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru prepararea

dinilor stlpi n punile dentare ntreg turnate

Aceasta operatiune este efectuata cu instrumente abrazive, urmarindu-se un

dublu scop : obtinerea unei forme corecte, specifice pentru tipul de
microproteza ales ca element de agregare si obtinerea unui ax de insertie al
constructiei protetice (puntea dentara) astfel incat toate elementele de
agregare sa patrunda simultan pe dintii stalpi.

10. Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii i

necesitatea.
Praguri subgingivale si supragingivale.
Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic mai bun n
cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil.

Prepararea dinilor in zona coletal are ca scop adaptarea ct mai

perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchiderea marginal
sau jonciunea dento-protetica. Aceast limit cervicala a preparaei
dinilor intereseaz din mai multe puncte de vedere:
 nivelul de plasare;
configuratia limitei de plasare;
posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor amprente
de precizie in cazul in care aceasta limita e plasata intracrevicular avand ca
obiectiv mentinerea stabilitatii gingiei libere.

Nivelul de plasare

Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatii

parodontale, aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala si
examen radiologic.

Menajarea parodontiului marginal respecta principiul bioprofilactic.

Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limitei cervicale a preparatiei
dentare va trebui sa tina cont de varsta pacientului, de starea de sanatate
parodontala a sa precum si de necesitatile fizionomice.

Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatiei supragingival,

juxtagingival sau subgingival se va hotari pentru fiecare dinte in parte
luand in considerare atat avantajele cat si dezavantajele acestei plasari. (5)

a) Preparatia coletala intrasulculara (intracrevicular, subgingival)

nu trebuie sa depaseasca in sulcusul gingival 0,35-0,50 mm.

Ca avantaje prezinta o valoare carioprofilactica crescuta, retentivitate

si stabilitate buna precum si satisfacerea cerintelor fizionomice, insa
dezavantajele sunt mai numeroase:

traumatizarea parodontiului marginal;

amprentare mai dificila, inexacta uneori;
marginile machetei subtiri se pot deforma;
adaptare axiala imprecisa a coroanei protetice;
pot ramane zone neslefuite, neacoperite de coroana protetica,
sensibile, rugoase, placofile;
lezarea insertiei sau chiar a fibrelor ligamentare (ligaturi
circulare), ce pot produce inflamatii, retractii gingivale,
hipertrofii, pungi parodontale. (5)
Sunt indicate in mod obligatoriu la coroanele stantate si la cele
turnate realizate pe preparatie fara prag, pe dinti scurti in vederea maririi
retentiei chiar si atunci cand exista obturatii sau fracturi subgingivale.
Contraindicate la hemofilici (5)

b) Limita juxta- si supragingivala satisface principiul bioprofilactic

asupra parodontiului, mai ales pe cel biomecanic de retentie si stabilitate
precum si pe cel fizionomic.

Prezinta ca avantaje:

protejarea parodontiului marginal;

nu necesita dilatarea sulcusului gingival;
permite o amprentare mai exacta;
nu necesita gravare arbitrara in laborator;
permite o verificare a adaptarii prin inspectie;
permite perfectarea adaptarii prin brunisare;
permite controale periodice ale inchiderii marginale. (5)
Ca dezavantaje se remarca o retentie redusa pe dintii scurti iar in
zonele vizibile sunt inestetice.

Este indicata aceasta limita de plasare pe dinti lungi in zona laterala,

in conditiile tehnice si cu materialele adecvate de asemenea la pacientii
hemofilici, diabetici etc.

Configuratia limitei de plasare

cu limita exacta, tangentiala;

fara limita exacta, cu prag.
a)Configuratia fara limita exacta, tangentiala

Se plaseaza intotdeauna aproximativ 0,5 mm subgingival atat la coroane

stantate cat si la cele turnate fara prag. Nu se recomanda la coroane mixte.
11. Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea modelului de
lucru i auxiliar.
12. Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliary

Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprente cunoscute,
ns calitatea confecionrii lui depinde de materialul utilizat la obinerea
amprentei.
Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se recomand a fi
tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu timp de 1-2
minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic din alginat si obtinerea
unei suprafee netede a modelului.
Turnarea modelului la nceput amprentele se spalbine cu un jet de ap rece,
apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual au mecanic a apei cu
pulbere de ghips.
Dup prepararea pastei din ghips trecem la turnarea modelului. n acest
scop amprenta splat se usuc si se depune cu spatula poriuni mici de past
 din ghips pe prile interne cele mai pronunate ale amprentei. Se vibreaz cu
mna sau prin meninerea amprentei n vibrator pentru ca pasta s ptrund
treptat n toate imprimrile amprentei. Pentru realizarea soclului modelului
pe masa de ghips sau pe o plac de sticl se depun poriuni de past din ghips
de dimensiunile amprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu partea n
care a fost turnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare se
apas usor pentru solidarizarea poriunilor de past de ghips din amprent si
de pe mas avnd grij s nu subdimensionm. Concomitent, cu spatula se
nltur surplusurile de ghips. Dup priza definitiv, se ndeprteaz modelul
de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul amprentar. Se
fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips sau cu ajutorul
aparatlui de soclat.

13. Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizarea

machetei din cear a punii dentare ntreg turnate
Tehnici de modelare a machetei din cear a punii dentare ntreg turnate

Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibile ale
arcadelor dentare.Macheta lor reprezint forma ce red aspectul
morfofuncional al dinilor abseni cu dimensiuni corespunztoare. Modelarea
machetei poate fi realizat att dup tehnica clasic ct si dup cea modern.
La confecionarea punilor dentare din dou buci sunt aplicate procedee
prevzute de ambele tehnici. Iniial se plastific un bloc de form paralelipidic
de cear albastr fabricat n acest scop si se aseaz n spaiul edentat. Blocul de
cear este presat manual, nct s prezinte adaptri intime la relieful spaiului
edentat extinzndu-se pn la linia ce marcheaz coletul dinilor lips si la
suprafeele proximale ale elementelor de agregare. Peste blocul de cear
plastificat se preseaz dinii antagonisti n ocluzia centric prin aducerea
ramurilor ocluzorului n poziia de cuplare. Astfel, pe suprafaa ocluzal a
blocului din cear din spaiul edentat rmn imprimrile suprafeelor ocluzale
ale dinilor antagonisti. Dup aceste imprimri cu spatula de modelat sau cu
bisturiul se schieaz prin linii dimensiunile suprafeelor ocluzale, vestibulare si
orale ale dinilor lips n sens mezio-distal, marcnd astfel mrimea dinilor ce
vor fi modelai. Pentru a evita miscarea blocului de cear n timpul modelrii, el
se ncleie de model ntr-un punct din partea oral atingndu-ne de cear cu
spatula fierbinte. Ulterior prin rzuira cerei se modeleaz forma anatomic
corespunztoare a dinilor lips. Dup aceasta, prin tehnica adiiei de cear, se
red relieful crestelor de smal, poziia cuspizilor si a pantelor n relaie centric
conform principiilor ocluziei dinamice. n continuare, cu un instrument cu vrf
ascuit, sunt accentuate sanurile intercuspidiene si faetele corespunztoare.
Suprafaa mucozal a corpului de punte se modeleaz n raport de situaia
clinic. La modelarea unui corp de punte suspendat, macheta este detasat cu
atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaa mucozal se secioneaz
un strat de cear de 1-3 mm n raport de forma si topografia bresei. Dup
aceast operaiune macheta este repoziionat ntre elementele de agregare, iar
pe suprafaa oral se modeleaz prelungiri sub form de aripioare plasate pe
suprafeele corespunztoar ale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei
suprafeelor de lipire ntre corp si microproteze si sunt situate n treimea medie
a suprafeelor orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinilor-stlpi,
precum si pentru a nu modifica ocluzia.