4. ERGONOMIA SI ORGANIZAREA CAROSERIEI 4.1 Notiuni de ergonomie referitoare la proiectarea postului de conducere [13] 4.1.1 Parametrii ergonomici Calitatea ergonomica a unui autovehicul are legiturd cu calitatea relatiei dintre utilizator si autovehicul in timpul utilizirii acestuia, fiind un rezultat al interactiunii caracteristicilor ergonomice ale autovehiculului cu utilizatori specific si in condifii specifice de utilizare. Calitatea ergonomici nu este o marime masurabila, dar se poate defini o scari a calitifii ergonomice, prin compararea reactiei utilizatorilor fafa de caracteristicile ergonomice ale autovehiculului. Ergonomia influenteaz proiectarea autovehiculelor chiar din primele etape ale concepfiei acestora gi, in special, ale conceptiei compartimentului pasagerilor. Referitor la interiorul caroseriei, parametrii care influefeazi din punct de vedere psihologic, plicerea utilizirii autovehiculului sunt: gradul in care compartimentul pasagerilor poate fi locuit, accesibilitatea, confortul, plicerea senzoriald oferita, utilizabilitatea si vizibilitatea extem’. 1.Gradul in care compartimentul pasagerilor poate fi locuit se referi la capacitatea autovehiculului de a oferii: -un confort postural al conducdtorului autovehiculului si al pasagerilor. Pozitia conducatorului este conditionat’ de constréngeri impuse de activitatea de conducere, care necesita actionarea organelor de comanda (volanul, pedalele, levierul schimbatorului de viteze, comutatoarele, butoanele etc.), observarea drumului, traficului si panoului de bord si de constrngeri impuse de Normele de securitate (utilizarea sistemelor de refinere). Pasagerii pot fi asezafi in pozifii diferite de cea a conductorului. Pozifia acestora este conditionaté de constréngeri impuse de normele de securitate si mai Putin de constrangeri impuse de efectuarea unor activititi (deschiderea usilor, geamurilor etc.). un spafiu suficient necesar, restrictionat de diferitele migcari ale corpului, brafelor si picioarelor, necesare efectuarii activititilor specifice. Gradul in care compartimentul pasagerilor poate fi locuit, asa cum e Perceput de conductor si de pasageri este un factor determinat de senzatia de confort dati de relafia complexa dintre dimensiunile interiorului autovehiculului, =180 CARO I PENTRU . OME UT es : a pewepia exeriorui, prin intermedia parbrizut teeta libertatea de migeare in interior, | Accesibilitatea se refera la capacitatea de a miseari_ prin minime schimbari Posturale si maxima Naturalete, Pent Up superioara a corpului, accesibilitatea poate fj conditionata de Srosimea hain hs de prezenta unor obiecte precum geanti sau umbrela, Pentru ated infer org corpului, accesibilitatea poate fi conditionaté de imbricéminte (pantalg a de tipul incalyamintei, ii Permite ef, ni, fa 3.Confortul se referd la starea de bine oferitg de 0 existent ci placuta, comoda si igenic’. Aceasta stare de bine deriva din reducerea sat abseng tulburirilor percepute. Confortul este un Concept senzorial pasiy, sin, Comoditatea si are mai multe componente: confort vibrational — efe functionarea motorului_ si Si de deplasarea autovehicululsi (aomot serodinamic $i de rulare). Confortul scustio este influentat de caracerisiie fonoabsorbante si fonoizolatoare ale Peretilor si ale —componentler Compartimentului pasagerilor; ;confort tactil - catitatea contactului eu suprafetele interioare ale deubartimentului pasageritor. Confortul tact este influenjat de intensitatea § durata contactului, dar side calitatea materialelor utilizate; ~confort al vederii — calitatea formelor si culorilor; absolut si care este valabila pentru tofi si a Plicerea ial este un aspect activ Si cognitiv care rispunde asteptitl Provenite de la un model mental si care are mai multe componente: Plicerea acusticg & ~ Calitatea perceptiei zgomotelor produse area si deplasarea autovehicerea vizualai — plicerea pe, rea Panslor gi culorlon, * Pe*PU ca armonie sy ca vedere yacerea lermica ~ senzatia de cald sau de smterlele din care sunt reaizatesuprafetele ing -plicerea olfactiva ~ senzatia percepua de Prezena mirosur urilor pli SFunctionalitaea este abilitatea unui sistem de ac Placute, cand este folosit de catre utilizator in mediul operational. Andeplini atributiile, eficienfa $i satisfactia cu care diferiti utilizatori Pot atinge ‘hleatiyg Specific Pecifice, in medii particulare, viibilitatea — abilitatea de a distinge visual stimuli din mediul inconurdtor si Se referd la capacitatea de a idemitna Organele de comands si nda si ce ibilitate — calitatea vizuala -lizibilitate — calitatea vizuala a simboluri indi indcajilor grafice si descriptive a aparatelor de eee indicatoarelor sia -inteligibilitate — calitatea mesajului transmis. d | inerpretarea acestuia de catre utilizator. Inteligibilitates aes : cunostinjele intelectuale, de nivelul cultural si de abilitatea individuala ale Tecan utilizator; -usurinfa de atingere — usurinfa cu care pot fi atinse diferitele manete, comutatoare sau bufoane utilizate pentru a controla functonareasistemul depinde de postura gi de caracteristicile antropometrice ale utilizatorului; -usurinja de acfionare — caracteristicile organelor de comanda de a permite utilizatorului s& obfind rezultatele dorite intr-un mod eficient si satisfécitor. in axes sens, trebuie analizate: modul de operare (modul in care sunt apucat, ménuite $i eliberate, numarul de degete utilizate, directia de actionare etc.), usurinfa de a fi apucate (forma, dimensiunile, moliciunea, flexibilitate etc.), greutatea perceputi, forfa necesard actionarii si spafiul necesar pentru apucare gi ménuire; -feedback-ul comenzilor — calitatea mesajului transmis de acfionarea completa. Acesta poate s& aibé mai multe componente: feedback vizual (becuri indicatoare si de avertizare cu diferite simboluri), feedback acustic (zgomote de actionare semnificative, sunete artificiale de avertizare ete.) si feedback imediat (percepjia actionarii complete, perceptia finalizarii actionarii). . el 6.Vizibilitatea externa se referi la campul de Ace oe aia Ytovehiculului, perceput din pozifia conducitorului si pasagerior. teri are dou componente: ‘ “cmpul de vizibilitate direct& gi indirect’: oer “iret ~ mediul exterior vizibil prin parbriz si feestrels We “Indirect ~ mediul exterior vizibil prin oglinzi sau ne si parbrizulu, de ~calitatea vederii — influentata de transparenta fere ral de reflex ittistcile sistemutui de stergere a apei de ploaie si a "0 "2a luminilor tabloului de bord.