DECLARAIE

cu privire la poziia
Partidului Muncitoresc Romn
in
problemele micrii comuniste
i muncitoreti internaionale
adoptat de
Plenara lrgit a C.C. al P.M.R.
din aprilie 1964

EDITURA POLITICA
 DECLARAIE
cu privire la poziia

Partidului Muncitoresc Rom~n

n

problemele micrii comuniste

i muncitoreti internaionale
adoptat de

Plenara lrgit a e.e. al P.M.R.

din aprilie 1964

EDITURA POLI 'n e,\

Bucureti - I X'.
 DECLARATIE
cu privire la pozilia
Partidului Muncllorasc Romln
In problemele mlfClrll comun iste
.. muncllo .....tI Internallona le
.doptati de
Ptlnar. Ilrglti _ C. C. a' P. M. R.
din aprilie 1964

Plenar. JrgiUi. a Comitetului Central al Partidului

Muncitoresc Ramin din aprilie 1964 a ascultat i. a dez
batut Darea de selmA cu privire la convorbirile avute
de delegaia Partidului Muncitoresc Romin cu condu-
cerea Partidului Comunist Chinez, a Partidului Muncii
din Coreea i a Partidului Comunist al Uniunii Sovie-
tice In problema unitii midi.rii comuniste i muncito
reti.Plenara a aprabat in unanimitate aciunile intre-
prinse de Biroul Polilic al Comitetului Central in
legtur cu polemica public din mi:;carea comunist i
muneitoreascA internaional3, cit i activitatea delegaiei
Partidului Muncitoresc Rom1n.

1. AC'fIlJlI.'EA PARTlDULffi NOSTRU

IN VEDEREA INCETARU POLEMICII PUBLICE

Dupi cum ~tc cunoscut, (n ultimii ani, In micarea

comunisti i muncitoreascA internaionalA au aprut
deosebiri de vederi ,1 de interpretare in probleme ale
liniei generale a mlfcilrll comuniste - aprecierea ca-
 bJemrle de intcres comun intre ~ele .dO.uI ~ntde " ~ri
ale !ll)astn, wlidarit5.11i laglirulw SOC1ahst fi unitli1 mlJ~
crii comuniste mondiale.
Dupl inlhe~L"re.l viulel in China i Coree~, la I~toar
ccrea spre ar, dell-gnia noastrA a avut In U~l~nea
Sovietlci.i, la propunerea C.C. al P.M.R., c:onvorbU"l C:.J
tO\'arul Hru~iov i cu ali cond~cIO~ al .~.c.u.s .. in
probl('"ma I,Il1lt.liii rilor &OCialui~e I a mieAm comurus~
mO:ldiale. In cursul intilnirilor, desliturate inlr-o
atmosfer de prietenie i Intelegere reciproc!, delegaia
noastr i~51 :nCorma! pe IOVarii sovietici despre convor-
birile purtate in China i Coreea i a exprimat din nou
punctul de vedere al partidului nostru in problema ince-
Urii complete a polemicii publice.
Tovarii sovietici au declarat c, deoarece partea
chinez a redeschis polemica, ei sint nevoii s dea pu-
blicitA\ii raportul la plenar in problema divergenelor.
In uma convorbirilor avute, tovarii sovietici au czut
de acord s amine pubUc-area raportului declarind di,
dac in urma unui nou demers al nostru, tovarii chi-
nezi vor li de acord s fnceteze polemica, partea sovietic
este gata si. procedeze in acelai fel i s nu reinceapi"1
publicarea de materiale polemice.
In perioada cind aciunea partidului nostru era in
curs, am fost informaU despre un schlmb de scrisori
intre C.C. al P.C. Chinez i C.C. al P.C.U.S. In care am-
bele partide - cu toate deosebirile de vederi asupra
modului de abordare a problemei !ncetlrii polemicii, a
termenelor preconizate fi a altor mAsuri _ se pronwI-
au pentru continuarea convorbirilor dintre ele i pen-
tru constituirea unei comisii 1n vederea pregtirii Con-
12
lf'tuirU reprezentanUor tuturor partidelor comuniste \
munnl0retU. Dupl pli.rerea noastrA, aceste elemente co-
mune pot consUlul puncte de plecare pentru o acliune
In favoarea nonnalizrU relaiilor din micarea comu-
nlstA.
Dupl ce a ascultat Darea de seam l dele,aliei parti-
dului nostru, Biroul Politic al Comitetului Central a luat
hotlr-Irea si Intreprindii o noul aciune penlru salvgar-
darea uniUilli mi~Arii comuniste, propunind Comitetului
Central al P.C.U.S. i Comitetului Central al P.C. Chinez
ca aceste douA partide, tmpreunJ. cu Partidul Muncitoresc
Romtn, si adreseze In comun un Apel ciUre toate parti-
dele comuniste i muncitoreti.
La 25 martie 1964, Comitetul Central al P.M.R. a trl-
mia Com.itetelor Centrale ale P.C.U.S. i P.C. Chinez
proiectul Apelului; am menionat c n cazul acordului
de principiu al ambelor partide cu acest demers, proiectul
de Apel ar putea fi discutat i definitivat la o intilnire
a reprezentanilor celor trei partide, urmInd ca pin la
definltlvare atit unU, cit i alii s se ablin1i sub orice
torml de la polemica public.
La aceast propunere am primit rspuns numai din
parlea Comitetului Central al P.C.U.S. care, n scrisoarea
sa din 28 martie 1964, ne-a comunicat c "tn general
C.C. al P.C.U.S. este de acord cu proiedu! de Apel ctre
partidele freti pregtit de C.C. al P.M.R. Dac i C.C. al
P.C. Chinez va avea o atitudine pozitiv fal de propu-
nerea dv. privind Incetarea imediat a polemicii sub orice
forml fi va fi de acord cu propunerea privind Apelul
comun al P.C.U.S., P.C. Chinez i P.M.R. ctre toate
partidele comuniste ,1 muncitoreti, noi sintem de acord
13
 nomice, upacitAi importante de producie rimin nefolo-
site, S(' accentueaz oontinuu fenomenele de instabilitate a
economici capitaliste. Con..:enlrarea capital urilor atit pe
p~.a:l intern cit i internaional, crearea. de mari uniuni
mar,opo1bte, creterea atotputemkiel lor In viata de stat
asc:JI anta.,"(Inismcle de clasA, contradictia dintre interesE'1e
m{lnopol:Jrilor i cele ale Intregii natiuni.
E!.te izbitor dealajul dintre grupul de \Ari capitaliste
lnaintate din punct de \'edere economic i nwneroasele ri
slab dezvoltate. DacA astAzi exist la ordinea zilei o pro-
blem a rilor slab deZ\'oltate, ea se datorete imperialis-
mului, politicii colonialI' care a creat aceast stare de l u-
cruri, exploatind resur:;cle tArilor slabe, impicdici.nd crearea
In aceste ri a une! in~ustrii nationale dezvoltate, {rinind
progresul lor. Lupta dus! sub forme diferite de aceste tri
pentru Inlturaff'a urmrilor dominatiei coloniale creeaz
noi contradicii in cadrul lumii capitaliste.
Se accentueazA contr<ldictiile intre marile uniuni rnono-
poliste, Intre principalele puteri imperialiste, lupta dintre
ele pentru sUIse de materii prime, pentru pie~ i sfere de
investiii, pentru poziii dominante in alianele milHare
imperialiste.
Formarea de OI ;,:anizatii economice inlenlatale sau de
ol1l"anislJ'e "up:-:..sta~ale de genul ,.Pielei comune", "Comu
nitA\ii C1rbUMh.i . Oelului" fi altele duce la intensifi-
carea conlHl.diCliilol ;!lterimperialiste, ftlrbind su ...eranita
tea t.\rilor mtmbre mai mici [au mai slabe. Se intensifid
~n~dictiile in cadrul Pielei comune, ln 6pecial intre prin
clpalcl(' puteri membre; intre lrile ~tel gruplri i alte
liitat~ capitaliste; Intre Arile ...est-europene , i S.U.A. In
acest ghem de rontradi<:il Statele Unite ale Americii In-
16
eoard. " ... 1 menin pozi i ile de for conducAtoare a lumii
capitaliste, !n timp ~ in aerul contrar actioneazA tendinele
altor stale impcl'illiiatc, care caut s ias de liiub tu-
tela S.U.A.
Ca una din trsturile adincirii crizei generale a capita-
lismului, se intenstfic tendina liipre restrlnger-ea demoera
tiei burgheze Oi &e manifestA pronunat criza ideologiei
capitaliste care, cu toate vastcle mijloace de influentare de
care dLipune, nu reuete I stvileasc fora de atracie,
In continu cretere, a ideilo~' socialismului.
La Intn>barea care estc coninutul principal al epocii
noastre i care aint f;Jc:.orii holAritori, princip. Jc.le fore
motrice ale dezvoltrii mondiale, ..."iata impune un liiingur
rspuns : con inutul principal al epocii actuale este Irecelt';)
d e la eapitalbm la socialhm ; in prezent roninutul, direcia
,1 pa rtic ula ri t lil e prineipale ale d ezvoltrii istorice a "o~:ic
IIi[ omen~H sn t determi nate de ~i~telllu i mondial soeb-
Iisl, de for el e care lupti' impotriva imperialismului, pentru
Iran'ilormarea socia li st a societlllii.
Clarificarea. problemelor legate de aprecierea ('podi
oontemporane i a pnncipalelor ei camlte . .;tki arc ()
doosebit tn~mnllta\(' principialA i practic. Pe bata."1 '.
le;;erit jus!.e a cadrului soci.:J.HstOlic in c:.re ii de o, l
ac:i\;ta1ea, a wdiului e"o~uti('i ~iak. a apre- 'rii ccm'CI~
a fortelor ~ cLl'.~ din fH~'lre ar i a .. ,portuIUi C:! forlt
de pe arena mondialtl, prtiddc comunisti, i5 e'aborea:-. f)
strategie ti o tal"~K:l Jw,:, i~i stabik.x ubicct,ve de : apta
re.1Iiste.
Marx, Engds, Lenin ;J.CC!'d.lU cea m;,.i m...re lTl,Sl,;..,~n:\t.. ~te
studicni aprofundate a conditiile': istorice concrete i c. -
reau comunitilor rol a:uUle;te tra:clG;T.:rile ec .1p3.l in
17
()()n~'-\'C"lt pcn'U"..I ru;t.abllirea nclnUrrialA a dreptUrilor
legitim(! ale Republicii Populare Chin<':'ze la O.N.V
CheLl$ia vktorlel cauzei pleii It tn unitatea tArilor
r.oc::J.aL te - fora de baz a lupteI pentnJ pace. in ~it.atea
pal~:i~.::Ol. oomunJite i muncltore.,;tl - avan~arcl;l aeetd
lupt! E le sarc~nl e.t7!itoarea rilor .soc1ollistt'. a partid!'-
lor frAteti de a nu IIdmite nimle O! ar putea duce !.:1 &l
bire.. !'ortAlor pcii. de a milita pentru unirea rlf-:'-.stt a
tutur"o . .!CC"~or forte bltJ-un W1af front de luptA, de a 1('
I:~el-l:~, 1, noi acti __-. h'lt.irUe pe~tru .. ;UIllrC.l p'"u
IV. SISTtJ\lLL MOSDlJ\L SOCI:\UST.
FACTOR Dt:TER'II~AST AL DEZ\'OJ.TARJI ISTORICE
lnfh c: ta determinant exercitata de sistemul mondIal
!CclaJj.t a!;upra d('z:volt1irii i.storil"C este indisolubil le-
C.t1i de fora pe care el constituie pe toate planunlc -
el';:,OmlC, politic i ilO< laI
Pc plan CCOM!l\it, datorila rllmurilot rapi~ de dez-
voltar" ~ndustrin.l, mal Inalte decit ttle din lumea capita-
lista. po"def\-s IIh.:cmulw mondial socialist In productia
l!'ldc,omll! mom~"l1 a crescut de la 20 la 5llUl in 1950 la
38 la auti tn 1963,
In Uniunea Sovietici se realiu-w C".J SUCC('5 construc-
ia des!.ura:a 8 comunismului; avintul fortelor de ~ro
ducie ii g!se\e expre.sJ.e tn Ind@plinlrea i. depirea
&.ardnilor planului septena1 ; U.R.S,S, ocupi prtmulloc dm
lume In ce prlve:te volumul produciei la o serie de pro-
duse industriale; ae tnfAptuiE'te un vast program de
dezVOl!;JfC a agrkulturu Remarcabile rezultate au fost
obinute pe tirim tehnlc-,tiInific: i cultural, in crf!ljtcrea
buniblil.rll poporului,
1 In RP. Ch1nerllo, ca rezultat al erorturilor depuse In
penOJd3 {"'llor dou planuri clncinale, s-a creat baza in-
dustrlaliz.Jnj loclaliste a rii. In cursul anului 1963 au
f~t obinute IlUccese tnsc~lI1lte tn creterea prodUciei
Hldu~~T1.jIe- ,i
agricole, In dezvoltarea economici n \io04k.
JI irnbunAL'irea continui a vieii te:Or ce IrU::: '-'o
Ht'alor3ri Imporlwlte au obinut i celelalte t4r1 s0-
t ,aUste in domelliui economiei ~ culturii., tiinei ,1 teh-
d.;i mal multe Iri socialiste, intre care i Rom~i ~ au
lUtlat in etapa desvlllirll constn.qiei socialiste
I:lft,ptuir",a und "1>' re atit de vaste cum e;olte CO'lStru-
Irra sodet3ii noi impune soluionarea a numeroase pro-
bkmc complt'xe in rezolvarea acestora pot s apar!
~reutli, al .ibA loc greeli, dar ceea ce este caracteristic
e\'oluliel 13rilor soc'Jliste sil ,t m: :ih ccese in innc rea
1" on"ml.,j 1;1 "ulturii, in dezvoltare continu oriI duirii
Cor".p',;'i.:.Jlor hnb rilot pe:rc:.Jte In baza eCOlO-
r.l . il, '-alJ prl'(L! :lin<i trar. f( rm ri in struc .. , aLI
:1 ,J("(>~tor j,ri, s-a {('rIDat ) ;o ,e;..ate 10113, .' u Ifil'rit
a!o.Ln\ .. d:,~d :":l:l,c,lollre J :l:';e,E' t'lI:lr.!!lli S'"
C" :lu-
C{'h'a d(j~el mml '-'.t"l', mitll~3. m1fal-pol tic! 'il po-
porulul A('Lfll~li. d o bl&',ti, expenc-i p rti:le e C"::-~I
!liste ,1 mlml'llc:,:ti titw {( '1: ~!:lic ce c1uc3toaJ.
a socletlii. Se dcz\olt.l ,te ~o i.l s;;:. ,.It=-.l.. :~"..Iterea
popularA i-a dovedit li:O'.ruc '
Prin rezultatele pe can' 11' o!;)in rile z;o ..lltl de-
moRatreaz.l cA socialismulILt~:l1 '1 t<rc!! !le~aL~;'llll
,i contradictille int:"[t'"n!(' C'
 Colaborarea In cadrul C.A.E.R. se desflfoari potrivit
principiilor egalitii depline In drepturi, respeetlrit
suveranitlii .i intereselor nationale, avantaj ului reciproc
i intrajutorrii tovreti. . .. _.
In ce privete metoda colaborArii econonuce, ~lle "
socialiste membre ale C.A.E.R. au stabilit c mijlocul
principal de nfptuire a diviziunii internaionale seda-
liste a muncii, fOIma principal de colaborare tntre econo-
miile lor naionale este coordonarea planurilor pe baza
inlelegerilor bi i multilatE:!rale.
Pe parcursul dezvoltrii relaiilor de co~aborare ntre
rile socialiste membrE:! ale
C.A.E.R. _!:~~E.r~C!l!iB.t
fonne i msuri i .!=lrg~n~~ de plani-
ca planyl unic
~~e, c~un_E~ntTuJ_~~1!r.il~_ ~mbre, un~
statale tehnico-productive de ramur, intreprinderile
i proprietate com~-~itor~comp~
niicei~ters!;t-;tiik- - ____ _
~idul nostru i-a exprimat cu toat claritatea punc-
: \ tui su de vedere, artlnd c, intrucit esena. msurilor
.preconizate const. .i.n. _ t.rec~rea unorJuncii de conduoere
" ~onomic din comp.etena stat~lUi respectiv in atribu~
unor -organE:! sau orgallisme- suprasiaW-;, ele nu snt
cor_espunzloa~. principIIlor care stau la baza ~
~'intre rile soci~li.~ - - .. - .. - - - - - - - -
Ideea organului unic de _plani!!care, comun pe~tru
toate rile ~ ..E:.A~~, ~~p?rt 2!.:!:~~ij- economice
i politice dintre cele mai serioase. Co~~!L
a_~!Jomiei naionale csteurlUldin atributele fundamen-
;~~~~~:~=~~~~:~:~:~~
..
~.ri.:: __cn":". ::.~ta__!~ r~~z.!.. .o?_~C_~v_el..!. _~~~!..
$soclal..econOlDiee, stabil~.te direciile i ritmul de dez-
tare a economIei' naionale, proporiile ei fundamentale,
aaumulA.r:lle, mlsurile pentru ridicarea nivelului de trai
material ,i cultural al poporului. Suveranitatea statului
socialist presuptIne ca el s dispun efectiv i integral de
mijloacele Indeplinirii practice a acestor atribuii, dei
t n!nd In miinile sale totalitatea pirghiilor .de conducere
a~~o.mice_~i _oljale. Tre~-;a...un~ asen;;~
1, pirghii in competenta uno! _o.rs:al)e sUP.r!.l~ta~esau_
extrasatiear - tra.nsforma suveranitatea ntr-o noIune
~deconlhu.it. - - .--
---rOate"aceSte-;-snt intru totul valabile iin ce privet~
uni~ieT~iersta!!!~ i'?-!I~jc~:EI9Q.u.c~ .d.'_r.alll.Ur, ct i
ntreprinderile propritate _cQJE.!!!l a dou sau. ~ai ll?-Iill,e
~e. ~~l _de~~t . este un!c i~;diyjzib~~, din el n~
se pot _ extrage~?ri sa tl. seciuni _care s ~ie t~~nsferat:..
~Tara -statului. Conducerea _econo}"QieJ _.DaJio_pale lE
a~mhlu -nu este posibil dac problemele _cond~cer!..!.
~~ri. _ ~~u - ntreprind~ri snt sc~din compt!:;;
t~-par"lfd~l~i i _guv~rnului _rii-respe_ct~ i trecut~
\.lJl.Qr.~anccxtrasta.tale.
Uneori formele de conducere economic suprastatal
de natura CE:!lor sus-amintite sint prezentate ca derivind
din cuvintele lui Lenin despre "tendina de a crea o
singur economie mondial, reglementat dup un plan
general de ctre proletarialul aparinind tuturor naiuni
]or, tendinl care apare destul de dar chiar n capita-
lism i care, fr ndoial, urmeaz s fie dezvoltat i
si fie desvrit in intregime in socialism"
~tnln. Opere.
1.
BUCUreti. E.S_P.L.P. 1956, p. 129
\"01. 31,
33
 trebuit'.:; r' ... 'trc pt" r4ga,u! Jor normal [il aceasta parti.
d~l nostru \'",';!c o obligaie im~diD.tA, arzitoa~ a partid~
lor comuniste: m:J:lcjto~t.i din toate lrUe SOCialiste
mall i":,LI m.l'i, f- a g\1v,rn,]o: al'1!Stor ri. o lDdatotirt'
::r.pctieul'l fatA de Df'(;o:lUU) popor fi tal de toate ro-
pArdc
In iltocesul ,Jezvolt.lrii lor ~tori~. lirile aocialh:c
1-1,1 :.'\tJnl fOC;); omi., politic i. SOCial, partidele coml."
niste fi 111;nc, tol\.':ti dm aeHle .\ri 8-au maturiut, a
cn..::ut \..,pautatf" Ilr de" soluiona diversele probkm ..
~le. ,)flStruc~ic: Jnle: ;le i relaiilor internaionale ale
:.rihr It r. In ev,duta sistemului socialist mondial. o
d~,Ui ,U c'l.'Jtcre, fortd '1 influenei Ale, cu dezvolt.:..
n'l ~ultila.teraI a fiec3ret Uri SOCialiste, apar, In cadru!
teIunlor fundament'lll: comune, o diversitate de sarcini
~oncrete. de la Iar L, tarII Este firesc ca atateJe socia.
!~te. a~ioni.nd n 'pirit d{' unitate .. solidaritate, acor.
;lfidu-1j1 ,Sprijin recl~roc, sil aibA Initiative, si se mani-
_este activ pc arena mternaionalA, s3 Intreprlodi diverse
ac :iU~~ corespunztor pn)blemelot ,i
intereselor specifice
a.kia~~',:t~~', a~:~b:~teresClor generale ale comunlttli
c"n. : ~.e, o netirbit actualitate cuvintele lui Lenin
Si t
'. -,b.ln_:&. c ,.aUta timp elt existA Intre popoare ,i
~.rl :I~'bln nli.tionale ,i
statale _ fi aceste deosebiri
~ r ~.inuJ _Ind. foarte multi vreme, c:biar " dupA In-
plU1tea dl(laturl.i proleLarfatulul pe Karl mondiali. _
:~~: ~:tiCii intt"rn.lltionale a mifCirti mundtoNfU co-
10cte ,'Anle nu cere In.lihllvu divenitIPi.
auprirnaf'U deosebuilor nalonale ("- ce ar fi un vii
absurd In IbOffiI'ntul de fai), el eu. O .pUcare pri.,.
38
clpil10r ~taIe ale romunismului ... (-a.fl' l i modi
fice j'" aceste principii in amin\lnte, ~ le adapk:r:.
J~ ti si le aplice la dt'osebinle :la\illn:lle " :lle fl, _'!iT\.i'
stnt nalonal 1.
M
Pornind de la anost adevlI le~ini!: ~ a;fau le fi ~e
osebirHe nalionale se vor menine p;nI la victoria.:: :!3-
lismului pe pla:1 mOI.dial i i.'hI,..r mult timp dupa at '!ea,
lnle sociali!.tc re'l!izuzA uniu.tea lor je atiiure I ,rice
domeniu, economic ca fi polltic P:.""I CO:iSult: rea rec
praca, prin dao':>f area i~ c')mun a uno':'" p->zitii \~ ::Itar-
In problemele mari, priJ,cipi&ll". .u prin s\;,.bUil 11'1 r
solUlii unice de dtre \"t'eo autoritate ':.lprastRL li. O ."";!--
menf'a cale este lillgur:t JUsU ,i;M)Sibilll per.tru ~ ~Z\' 1-
tarea colaborArii ntre state lU\'e:"ane i egale In drepturi.
chezlfuiefte adoptana unor IOluii realiste.i efi."e,
asiguri o bnz tra.idt eforturilOI comune penlru InI~,p
tuirea hotirlrUor sau linie: gc,.erale adoptate
Eate posibil ca intre rile 80< ialistE s 'le ma:1de- ~~
In unele probleme deosebiri de ved2ri care, intOtdl'iUU
cind apar, trebuie ;!;naliz:lte i tratatc in mod tovI' f:
In spirit de intelegt-re reciproc, fr aplicarea de 4 ~;
ficaUve ,1 etichetAri, frl pr{';.i,.mi l fr ree- ,rgere 1:
mlsuri cu caracter dLscJ:minlltor!u,
In natura sistemului lQC:lllist nil exist cauze ob.
Uv. pentru contradiclii intre sarcinile nationale aL tiri.
lor aoetalUte lfI .ardnlJe lor internliiol:"!llt'. Intre :nt{'re
tel. f1ecIftl \Iri " Interesele comunitii ""listl, 111
anamblu, Totodatl, nle! in.tt-teSe proprii, partic :.ll.n., n J
pot fi prezentate ta interese gt'r.C':'"";le. ca c-erll',t~ o'lil"'
Ule dezvoltArii sistemuluI lOCialist.
-;-;:a:-...... Opc-reo. \"(11. II, Batumtl. ESP_L l~. 195(1
,.
 Intreaga dezvoltare I.toncf. aratA etc ele jUItI .... ideea
lui Lem:1 cu privire la abundenta Jl divenltatea eDOnbI
de !ormt', metode ,1 cAi In care !i gbe8c aplicarea lecUe
generJ.le ako Z't'\'oIuiei SCK'Jaliste Se confirml ~
lt'ninls!.J. c.1. acea.<>t.'l dh'ersitate \'3 crevte In mod inevitabil
po: m~".HJ cUf'lindeTii in pron:sul revoluionar a noi tiri
,ipopoue
Mi ~~.:-:"4 plin ele ll'pundcn" de 3 elabora linia poU-
t!,~ "rl 'p;.::de cel :n:I! bl~e CO:lcllillor concrete. parti_
rul .. ritAliI'.,r fir irei Uri. de a ilablh etapele procesului
re"oluilO~ .. r, ' .. '!e ,i metodeIt' cele mai potrivite desfIu_
rni revLl!t:\iellOc;;';"tt' ~VI:\C clasei muncitoare, forelor
re,oluiO:l3rC :nt<!l',e, plrtid.lIUJ marxL~t-l('ninist din tara
resptTtiv:.. Re, obtla .';0, ;a.h:;U, e~~c r('tulta.tul unui proces
1s:!oric' o'::lk"tiv, ,,1 asc.ltL.,i eor.trJdll'jilor i al luptei ma-
sdor popul:ol<' dm !ic~,lre I.ui.
1,'1 epo(-'L a,-.:!.l.u~., de mari prdarcri sociale, cind pu-
Icre;) d(' 1nrIuru,' .1 c1:l,d muncitoare. a ilstcmulul mon-
dial.:;odalisl i a tuturor fortelor antiimperialiste a crescut
co:-:s:deL,bil, >re n'(~a1':, condiiI din ce In ce mai favora-
bilt, pc:clla cat, rite, puterii politice de ctre clasa ml,lnC"i-
toare tI aha\,j ,Jj
UI:a din pr,'b!cmt:'-- (de m:.i controversate In micarea
C"ornumot.ll. lontl :nP~lru:O'" este aC"t'Ca a trecerii de la capi-
talhm. 1., ,',)cll'~i:'Il. j)e t 31e pa.,nk sau nepanlc, contro-
vers ,:1 r.tre 1:' Gu"-", e:(pr{'~1C tendin1e de absolutizare
a Ulld eli sau alte la.
ca1{'Po~lb~~tca trC'<.'\;.i dl' la eapitalism la aocla1ism pe
P;!-iru,!i. &:IU pe ....]l,;: nl"p~mc' este detenninat In
ficcart' ar de conditiile istorice concrete. Clasa munci-
to.Jr(' cs!e interesaU sa. cUC"creascA pute~a firi rbboi
.8
dvll. DU clutle aploatatoate nu cedeazA de bun voie
puW*. gndul de ucu1re a luptei de clas depinzind nu
aUt de proletllriat. cit de foloatrea violenei de rAta da-
lele exploala\oat8, de fora lor de impotrit'Lre.
r..en\iaI pentru asigurarea succesului revoluliei prole-
LIre este ca clasa muncilOarc ti partidul alu sUpineascl
,oate formele de lupti, firi ncePlie. Ii aib capacitatea
de a le mtnul pe toate, 5 fie pe deplin pl'f'glatite pentna
.ne. eveataaUla". spre a paka inlocui rapid o form.l. II
l.ptel ni alta. potrivit sC"hLmbrilor ce IWvin i:, .'mdilii1e
concrete de desf"urare a revolui'::i.
.. btoria tn a:eneral -- ne lnv.la Lenin - i istoria
revolu1iilor In special I"t" intotdeauna mai bogatlln con-
1inut, mai variatA, mai multilateral, mai vie, md "-;,-
clt'ani. decit t,l InchipUit' '""It- mai bun" pal,it~e, c:e!~, Mai
NlllfUente avangrzi ale claselol cdol mai inaintate... Dt
DCI rclultA douA conthttil practice foarte importante
prima _ pentru a Infaptui sardna sa, clasa revoluionar
tf('bule al ,Ue al sUip!:masc.l toate formele sau laturile
aclivitl\H sociale, fr lea mai mic excepie (duc ind
pinA Ja capat dupa cucenrea puterii politice, citeodat cu
preul unui mare risc i al unui imt'lu pericol, ceea cel-a
dus plnl la. cap' 1nainte de af,,;sstA cu .:rire) ; a dau,
clasa revoluionarA trebuk: a:J fie preglltit pentru blo
cuirea t'e'a mai rapid ~j mai neateptaU a Jnci fo. ,ne
eualla.
Oricine va fi de acanl c'-' .~e nc;,J.1i~nllll fi chiar cn-
minal1 comportarea unt'i almate wre nu se pre-;3tqte si
mlnulucl toate genurile de arme, toate mijlo:cele fi to:tte
metodele de lupti pe cart! Il' posed sau poote si le posede
lnamicuJ. AcetStl c-onstl,t.tre n'!l rUoal c' la ar~ m:Iitarl
.9
asigura, linind SC,Irna dl' ac('nll \'.rlet_I('. unltatet, ta
problemele de illlert>s comun, in problemele lund.llmentaJe
ale dezvoltllrii sociale. Ac,',uU unitate nu exclude. ri~
pareri diferite Intr-o problemA sau alta a vieii Inte~
sau internaionale.
Alune. cbd apar pln'ri deOleblte in problemele ge-
n('rale ale mlt1irii comuniste I muncitorC!tl, este \"<.en.
lial ca ele n nu duel la incordare. In relaiile Intre
par1ld~, 1., con~radicii ireconciliabile. la acuzaii fl VI:-
COl1unlcin reciproce din famlha partidelor marxist-le-
niniste,
La Coru;ftuirea din 1960 reprezentanii partidelor
freti din intreaga lume au stabilit de comun acord
normele i metodele care trebuie folosite In dezbaterea
problemelor micrii comuniste mondiale, pentru a asi-
gura unitatea ei de aciune.
DacA Intre douA sau mai multe partide comuniste
apar deosebiri de vederi In probleme de interes comun
sau g~nerale, dezbaterea lor trebuie astfel pregtit fi
organizatA Inelt SI ducA la unitatea realA de aciune a
p~rtidelor, ,sa: tmbogAl"nscll ,i s dezvolte creator, po-
tnvlt condlnl~r epocii noastre fi ale fiecArei lri, in.
vtura manust\emnistJ. In cazul dntl In cursul dez
~teCilor tovlrIeti. cons,trUCtive, nu R poate ajunge
IsaUflc:u:l:t ade vedlore umtar In unele probleme. putem
uneia 181.1 !\' prac~c. aoclal~ si deDlODStreze justetea
Juste ale rela\iUor dlntre parUde, bazate pe elaborarea
colectiva a hotArtrtlor, pc Independena ~i egalitatea in
drepturi a tiedrui partid, pe neamt'steeul in treburile
internt.' ale altor parUde
1nc in ultima perioad de existen a Comintemului,
dew.nlse dar el rezolvarea problemelor mic1rii munci
tort'~ti. dintr-o arl AU alta, de citre un centru inter-
na\IOnal nu Plai core~pundea stadiului de dezvoltare a
m 1 cAnl cqmuniste ~ muncitoreti mondiale. Metodele
grq.llr, amestecul In t~cbl1rile interne ali pJ.rtidelor c~
mUIll~te au mers pinA la inlAturarea i schimbarea unor
,,ldre din conduCt"rea de partid i chiar a unor Comitete
Ct'ntrale in Intregul lor, la impunerea din afar a unor
l'ol"iducAtorl, la reprimarea unor cadre valoroase de con
du<'ere din diferit!:' partide, 1.. blamarea i chiar dizol
\'ar,'a unor partide comuniste,
Partidul nostru a trecut i el, n acea perioadA, prin
;;rele Incerclri. Amestecul in treburile sale interne a
adus daune din cele mai serioase liniei partidului, pc.
liUCli. sale de cadre i muncii organizatorice, legAturilor
partidului cu masele.
PractiCile generate d ... cultul personalitii n cadrul
Comintemulul s-au fcut simite i in Biroul Inform.tiv>
DupA formarea sistemulUI m~ldial socialist, .lceste prac
Uei ..au extins ,i asupra relaiilor dintre state, ceea ce
a sporit gravitatea consl'.cinclor lor. In 1948 s-a trecut

::!e:: tel. dlJltre pozjli, iar partidele si acio-

U\ Iniltelqer1i f:I respectului reciproc. pentru
pur or comune,
la condamnarea fi exclude~a din Biroul Informativ fi
din comunitatea statelor socialiste a Partidului Comunist
din lupalavla . . . IugoslaViei, arA .:are COI.stI liefte so-
Indelungata Istorie. mitdrU eomunltte demonstreazA
la ce rezultate negative duce Rerespec1area normelor dalitmuJ. In unele Ari ~()("taliste ,lU .,vut loc :'Illlneroa!e

53
 exclud@ri din partid, are.tlrl, proce. fi. r.praIDouea 1Ilu1.
lor eadre de conduecre d@ partid " de slal Reabililare.:a a.portuI " ditpozJlivul forelor de clasl dmtr-o tari
au alta. dIIpIuIrile de fore ,i e\oluia stirii de ,pirlt
austora a t05t posibilA numai dupl ce Congresul
al XX-lea al P.C.U.S. a dez:vluit ti criticat CUltul pt!r-- mueJor. puticularitiUe condiiilor politice interne ,i
.sonalitAlii fi praeticile pe care acesla u...
JII!nenIt. lntemaloDale ale \Inel Ari nu pot fi de nimeni eunoscute

Partidul nostru a considerat JustA anaIiq Critici fi- mai temeinic ti mal profund decit de partidul comunist
eufj de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. cultului perso- din ara respectiv. Este dreptul exclusiv al fiedrui
nalit1tii, dind O inalt! apreciere acestei analize, cit fi partid de a-ti elabora,. de, sine stttor. lin~~ pohticl,
sublinierii de citre eongres a necesitlii d@ a se apliea obiectivele concrete, ede I metodele atmgenl a~stora,
cu cea mai mare consecvenl n()fmele 1@fLIn!ate in viaa aplicInd creator adevArurile generale ale marxism .lcna-
de partid i In micarea eomunist mondiali. nismului fi. coneluzlile pc care le dr'sprinde din studIerea
atenti a experienei celorlalte partide comuniste i mun-
A~te eoncluzil partidul no.<;tru le coNilderi de mare
citorq:ti.
actualitate in condiiile divergenelor ascuite existente
.sUzi n micarea comunist, cin1 ar putea si r.plr
Nu existi ,i
nu poate exista un partid ,.pirinte" i
pericolul rceditArii metodelor i practitilor generale de un "partid-fiu", partide ,,superioare i partide "sub-
cultul personalitii. ordonate", dar exist marea familie a partidelor comu-
fntrcllga ell:periC'nll ;l mi!jCrii comuniste arat ce niste
nu an.'
,i m\lneitoreti
i
e.'Cale in drept~ri.; n.ici un par:::
nu poate ilvca un loc pnvlleglat, nu po
rol hotrtor are oplicarca normelor leniniste in activi_
impune altor partid\! linia i prerile sale. Fiecare partId
tate:! partidelor i In relaiile dintre ele, precum fi din.
treArilesocialist('. ii aduce contribuia lJ. dezvoltarea tezaurului comun al
invturii marxist-leniniste, la imbog3irea formelor I
Respcctorca Itrict a principiului potrivit clruia toate
metodelor practice ale luptei revolutionare pentru cu-
partidele mandst-Ienini,te sint egale In drepturi, a ne-
cerire...!. puterii ,i
construirea societii socialiste.
"l::estecului in trebUrile interne ale altor partide, a drep--
tului exelusiv al fiE'CruJ pllrtid de 8"1 rezolva proble-
In dezbaterea ,i confruntarea punctelor de ...e-dere

m~le politice ,i organizatoricC', de '-.i

dNemna condu- deosebite privind probleme ale luptei te\'olullonare sa~
ale construciei socialiste nici. un partid llU trebIle c.a
ce~, de a-!ti or1vnta membrii asupra problemelor po-
lltieU interne i internaionale, reprninll eoncIiia esen- etiebetea:e partidul fresc cu care este in divergen de
ialll.
pentru 8OIulionarea just! a problemelor dh'eqente, pUeri ea fiind antinmrxm. antileninist
ca ,i
a oricror probleme pe care le ricticl lapbI lor
eomun.l.
Considerlm nejust practio de aS('. folos.i, i;n ~:~~
mtnte de partid.. In materiale de pres .l radio,
niri cUn cadrul organiuiilor internaionale P apre-

"
 _.I . . . Jlnla--.u
Can5f'ltwrtle. -.tuaDe
dIIerltelor_lII _ ti __

ales cele receaw,.,.1II ci polemica . . . . . . ~

dnarea influentei ,1 pratiglului. aN . . . . . aaa..
"'11. ~:::~:::~. capKitiil

~ oomWliHe
pe cale tovArieaIcl, principiali.
~ _1DtId. oaaalderabil prestigiul i influena IOda-
1lftii, tlrUe IOcialiste tu aoMt.e 0I'pIlIatII. la ....... Ubl-
liImUhd. ar UD putemi<: avint forelor miPrii revolu-
tAil i capacitAtii de lupti ~ ......SIanaJe
icnIre anttimperiaUate, cu consecine deosebit de favora
muncitoretti ,i democratice.
bile asupra intregului proces revolu1ionar mondial
ConstalAm cu rt'gret el In mat.eriUeJe 'UDCIr puticIp
DaeI nu le va putea realiza Incetarea complet a p0-
comuniste i muncitoreti se adraeazl1Ddemmld putici@-
I<lr !r~t i la 8SC1,Iirea polmicii publice - eeea ce dwle la
lemicii ~. atund deosebirile de preri si fie ~.
tute prindpial. cu obiectivitate. Invectivele i aprecienle
!ncordarea relaiilor, la agravarea periooluluJ de adziune.
jignitolu'e, .::lI_iile reciproc<!, procesele de intenii, def~
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice" Partidu1ui
mart"a ti m1at1Iicarea poziiilor altor partide nu pot c.onsb
Comunist Chinez, datoritl prestigiului de care III! bucur,
le revin o rbpundere i un rol deosebit In restabilirea uni-
tui argumente convingAtoare, care.s cant:ribuie la solu
t ii midrii comuniste. Adredm. apel elin toate
tionarea problemelor.
Partida! Mudtorcsc Romin consider c este necesar
partidele frAlqll ,1 in primul rind dh.. eeIe doaI mari
ali le lneeapI de luebtl consultri intre Partidul Comunul
partide, Partidul Comunist al UDIUDU Sovledce ti Partidul
al Unhuill Sovietice, Partidul Comunist Chlncz i celelalte
Comunist Chinez: 56 ne unJm al totU efOl1uile . .ira
ban cale. adtiunii, pentru __ I"',arda allita. . ti eoaIu- partide friSefii la vederea constituirii unei Comisii fonnate

nea Ja,imlui lirilor 5oelaliste, adtciril ....aaiste ti

din reprezeataalU Ullui numr de partide, earc .s tr~t la
muncitoreti mondiale!
PreaitirN anei Coosfilituiri a reprezentantilor partIdelor

,i
Primul ~l mai important pu, tn momentul de (..l,
comuiate ,i mUlldtorqti.
este incelan'a imt'diatA i sub toate formele a polemicii pu_ O asemenea Consftuire trebuie organizata nUINli pe
bliC(' intre parti<k>ko comuniste i muncitoretti. bau. partklplrii tuturor partidelor comuniste i mlIDCito-
Adresim un dlduros apel dtre _te
partidele
retU ,itftbuie convocat numai dupl ce \'a fi temeinic
pentru incetarea imediati a polemkil ...Ike fi. pnci_ PregAtiti.

tina Consfltuirii reprezentan,n... partWeIor eoDmDiste C.C. al P.M.R. co.nsiderl d o Consftui re la care ar
ti muncitoreti, pentru .pln.re. Jllatlrlrea uaftlfll ...... participa. numai o ~t1e din partidele comwliste ar fi Impo-

58
"
 triva cauzei unitAtii, ar duce la agravarea situaiei, la izo.
Iarea unor partide freti, la "onsaerarea sclziuni..i micrii llA1 mult decIt orlctnd stnt de o arztoare actualitate
comuniste ,imunciro~tl ln(uxlial(!. concluziile Declaraiei de la Mosco\'a din 1960 c "intere-
Sintem convin.i el unitatea la prlndpaleoleo probleme aJe .... luptei ,.t". eauza clasei muncitoare impun unina
dezvollrii sociale poate i trebuie si fie InfAptuitA dad tot aW strlaal rindurilor liedrui partid comunist ti ale
partidele frteti vor colufa, cu JK!ne\'eo~nli i r!bda~, marii al1Dllte tomuni~tilor din toate trile~.
dile de intelegere rttiprocl ,i de apropiere a pozitiilor.
!2.prlUeIH'
C.C. al P.M.R !$I reafirm 5. co:l\ingCI'Cir, c,j dea,'Jpraeo: _
cAror divergente "t ca>a ce ~.e Nm'lU!1 partidelor co::;.l- COllITE"ITL CE:liTPoAL
AL p.\.aTIDt:L{'"1 !HU~CITO.E~C .O)ll~
nite i muncitorcll; ceea ~ le unete np:4.int esen-
tialul i este infinit mai puternic decit orice dl"Osebir. de
vederi. Ne unesc telurile comune .:lle cJ.lceririi puterii de
ctre clasa muncitoore, ale vicl.o~ci '!QCiulismuL.Li i oClCl::'1J-
nismulu.i in intreaga l~. Ne unetc lupt,1 comun ir.::pc~
ttiva irnJX'lialismul u l, pent.nl inteoresele \"italc i drrp:;;ri!t
democratice ale m.:lselor populare, Impotriva coloniali~;nl
lui sub toale formele sa1(!, pentru eliberarea na1i<m.lL. a
popoarelor; ne un(!ote elul oomun al statomidrii unei p:.d
trainice in lume, ca sarcin vilalli a intr<'gii ome'liri I'<e
unesc internaionalismul proletar, solidaritatea intern:_
tionalist de clasA, rAspunderea istoricA fajli de prol~
tariatul interna1ional i la13 de oamenii muncii de pre-
tutindeni, ,le unesc ideoJogb comunl, fnvlatura ma.n:.,t-
leninistS,

Ac@s1e legaturi unesc partidele comuniste fi mtm<to-

ceti 1ntr-o mare famllle ~ partIde frtteJtl, lormeazll baza
traink1 a coeziunli mlclrij oomunl.ste ,i muncitoreti fn<,,!l-
diale, oonstituJe factorii obiectiVi ai solutionArii to\'.l~ti

..
a oricror probleme dintre partide]!' noastre.
,o.,1. <'1lIu z..o4/tf, ,"" /_II="'IU.'," .("
,,,.5f,'....
N'IIIH.rllt1, . . . . J.4CI-<... II.C<IIJ"'
_ici. U. Cell . . ~;_~ el. pea.r .. />IaI.locI

P=..:~';"~'t ..~_c=~~r ;'~~~~

.'. 1. """'~11i _
.
",,1.
75 huni