MANAGEMENT CALITATE — MEDIU ae Editura AGIR‘Mihaela Herman, Raibway transport proces osimization, ‘equlteent for a quaive activity. LLulsa-Izahel Dungan, Notun’ generale privind sigurana ‘contra drat. Gabrie-VasileUrsu-Nearny, Dan Simon Stepan, Mircea CCiprian Matet, Stadia! cali cicculateidinamice in ‘urbitaTocomotivel diesel elcirice 62| BGM de 2100P wiliznd boebius bere Alexandru Traistara, Laisa-I2abet Dungan, Probleme sprcifce de asigurae a cali ln instaopile de comand 3 sontol a circu feroviare. Maria Lautaru, Asupea depasiilorlaterale ale arcuior slicoidate Maria Liutaru, Sudil energetic comparsiv al arcurior... ‘Ramon-Mibai Balogh, Ioana Tone, Luisa-Lzabel Dungan, Dan Simion Stepan, Tvansport urban ecologic... an Simion Stepan, Ioana Tonel, Mircea Matei, Opimicares ‘snicturlorfonoabsorbante la vehiculole ferpviae in ‘vedereacregericonforulu Alexandra Tristar, Remon Mia Balogh, Laisa-tabel Durgesh apa fncionéi cieuitsba de ele. Minacla Popescu, Stelian Negeifeseu, Remus Belu-Nica, Camelia Demian, Aurel Rid, Cosmin Locovei, ‘Suarea pron prestune fa punete a matenlelor compozite Imetalice MCM Sil3-S253]R cuprat ‘Remus Relu-Niea, Mihaela Popesea, Viorel Aurel Serban, ‘Aurel Radu, Mircea Nieoara, Camelia Demian, ‘Cosmin Locovet, Marta Constantin, Angels Cineparu, Probleme specific la sudarea cu ultrasuree a matritelor ‘eompocite meialice MCM Si3-S2355R cupra. an Vigo, Raul Irauner, Petru Negrea, Lavinia Lupa, ‘The entire rese of the wase with nine conten. Adina Negrea, Lavinia Lupa, Mibaela Ciopee, Ramona Ghiga, Vaioiticarea deseuror cu contin deioni metalict ‘a Inprsaminteprimare eu microlernente i Valeriu Tabi, Simona Nits, Georgeta Pop, Monica ‘Prodan, Carmela Duma, C.G, Tabard, M. Pagea, Florin [Nedeleu, Breadmating quality of some winter wheat caltivars in wesiem Romania in 2008 Aurel Lizureama, Simion Alda, Gheorghe Cireh, Vari Droucte’ sia unorindicicalitativi Is dou soir de grt ‘de tounna zonate In parea de vest a fit ‘Lavinia Madina Micu, Docu fon Petanee, Mihaela ‘Coyoveanu (Tones), Studi privingrezerva biologict de plogielecerealeor 51 infuenja atau aspra cali ru} din jude ul Tis. anu 2008, Georgeta Pop, Valeriu Table, Dorin Augustin Pop, Crina Sirb, On the impac of fertilisation on winter rape m the sail and climate conditions ofthe EDS Timisoara, Cristina Flena Tofa, Viorel Berar, Resssrch onthe influence bf ratural bycactive substances on the quanity and quality Of production on tomatoes grown in greenhouse. LLaurentix Calin, Mihai Jidineant, Nicolae Lent Adrian Cloabla, Adrian Irimeseu, Improvement ofthe ‘echnological systems for drying cereal products Lauceniu Calin, Mihai JAddneant, Francise Popesca, ‘Nicolae Lontis, Adrian Irimescu, The influence ofthe drying agent's parameters in cereal drying process Marian BURA, Producerea strionilor in sistem superintensiv ‘conde unui management dara al resuseloraevtie M4 407 123 130 a 139 1 us 182 Iss v8 182 191 197 202 and ai Mihaela Herman, Railway ransport processes optimization requirement for a quali activity ba ae eel Dungeon sets aga eralment, Gabrie-VasleUsu-Nean, DamSimion Stepan, Mircea ‘Ciprian Mate Quality study of dynamic cirealaing in curve of Diese-electrical locomotive 621 EGM 2100 CP using free bogies Alexandra Triistru, Laiza-Lsabe! Dungan, Specific Problems of quality assurance a diving and control installation for railway circulating Maria Lautaru, About lateral shit of helicoidaly spring Maria Lautaru, The enevgetic comparative study for springs... Ramon-Mibai Balog, Ioana Tone, Luiza-Isabel Dangen, ‘Dan-Simion Stepan, Urban ecological snspert Dan-Simeon Stepan, Mircea-Ciprian Mate, lars Tone, ‘Sound absorption structures optimization for railway eas to increase comfort shat Alexandra Triistars, Ramon-Mibai Balog, Lusa-Tzabe! Dungan, The insulating resistance of ballast upon running of the railway circuit, Mikaela Popese Stl Negufesc, Remus Delu-Nic, ‘Camelia Demian, Aurel Réduti, Cosmin Loconeiy Resistance welding of the somposite materials MCM Sil S23uIR a Remus Belu-Nics, Mihaela Popescu, Viorel-Aurel Serban, ‘Aurel Ridufi, Mircea Nicoard, Camelia Demian, Cosmin Locovei, Constantin Marta, Angela Ciineparu, ‘Unrasonic wecing specific problems of metallic composite materials MCM Sil3- $2355 Dan Vigoiu, Raul Brauner, Petru Negrea, Lavinia Lupa, ‘The emie reuse ofthe wastes with zinc content Adina Negrea, Lavinia Lupa, Mihaela Ciopee, Ramona Giga, The reuse of wastes with metallic ios content as rime feriizers with microclements Hl ‘Valeiu Tabi, Goorgeta Pop, Simona Nit Monica Prodan, Camelia Duma, 6G, Tabi, M. Pagcay Fl. Nedetcu, Breadaking quality of some winiee wheat cultivars in wester Romania in 2008. Aurel Lizureann, Alda Simion, Gheorghe Céreia, Production and qualitztive parameters variation for to inet autumn euivars inthe west region ofthe country Lavinia Madilina Micu, Dora ton Petanek, Mihaela Coyoveanu CTonea), The study ar hological reserve of the cereal bug andthe influence of the altack upon wheat ‘quality in Tims county in 2008... Geogeta Pop, Valeria Tabira, Docin-Aupustin Pop, Crina Sirb, On impact of fenlization on winter rape si and climate conditions of the SDE Timisoara. Cristina-Elena Tota, Viorel Berar, Research regarding the inflaence of some natural bicacive substances upon the ammount and quality of the harvest of wmnates cultivate in lass house ‘Laurenta Cain, Mil Jadanean, Nccae Lantis, Adrian Cioabala, Adrian Irimeseu,liiprove:nent ofthe technological systoms for drying cereal peucts ‘Laurengiu Calin, Mihat Jadanean, Nicolae Lonts, Adrian Iimesen, The influcnce of the drying agent's parameters in cereal drying process Marian Bara, Surgeon production in supeitensve system in conditions of durable managernent ofthe aguatic resources. 212 18 ur 1s 130 Be 139 alec 145 132 163 13 178 186 11 197 202 207 Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 @ aprilie-septembrieMANAGEMENT CALITATE-MEDIU Dumitru Tucu, Antonio-Gabriel Golimbs, Dumitru Mnerie, __Dumitr Tucv, Dumitru Mnerie, Antonio-Gabriel Golimba, tod ey oii omar clin hia ‘Methods for quality cos optimization in agi-food. i 21S manufucuring.... 215, Likana-Luminita Todoresco, Clit in invafimiat Liliana-Luminifa Teodoreseu, Quality in hgterotieton ‘superior -oporuitate¢ porn 219” opportunity and importance. 27 Liliana-Luminita Todorescusfnvsanancul cena pe student LllansLamsinitaTetnorescu, The ccation centered on repex principal al procesalt bologna, 226 stud ~ principal reper ef BOLOGNA process 26 Gabriel Mogurel Dragomir, Litiana-Lominita Todoreseu, Gabriel-Mugure! Dragomir, Liliana-Laaminita Teodorescu, [Evalares activi de predare in Universitatea Galuatin ofthe teaching act'viy in “Politehaica” Polina" din Tiniscara, conde aasigurdicaliahi university of Timisoara, condition of te didactic act of oul didactic 235 quay as (Contantin Cesvan supa uo espect ae reset ‘Constantin Cesovan, About some aspects ofthe gusty cai. 241 prep enn Senet ora lon Petanec, Lavinia Madina Micw, Miaela oru-on Petznec Lavinia Madina Mit, Mihaela Cogoveanu (Vonea), Farakas Pal, Stu prvi evoliia Cosoveamu, Pal Fazakas, The study about the evolution of reat blogic de plogniele cereaelor dim pide the biological reserves oF cereals bugs in 2006-2008 from dela Tima in peicada 2006 — 2008 on 24S the Timigecumty forests 245 Ioana fone, Franese Popescu, Darn les, Lorton de {oana tone, anise Popescu, Dorin Lela, The leborstoy, tnalizeds combust, nes eclopce ft capersia for fet anaes, envronmen pact snd poling elo Teta demise gmaragemeat sl ealti.....24A/ emission measurement cchnkues and quality managemeat.247 ‘Umberto Sannino, Ion Vlad, Anti-seisic systems: hry, ‘Umberto Sanning, fn Viad, Ani-seisnic systems story, development and sdeatie basis 257 development and sseniic has 257 ‘Maria Gabriella Castellano, Sauce Infant, Gian Paolo ‘Maria Gabriela Castellano, Samuele Ina, Gian Paco (Colato The experience of FIP edule in the retro of Colato, The experience of FIP Industrial inte revolt of bridges woagh seismic isolation and energy dsspation....266 bridges tough seismic Kolaton and energy dissipation... 266 ator condo in aset num a fot prezonat in cach mantstcior ‘organi in cadhd Setar Cat Tnizrona, oa Vl-a, 97 serbia 2008 Cooricrator: ing. Worea Balan, secroand File AGIA Tens Toate opinile exprimate fn articoleapartinautoilr acestora. (rice reproducere, integral sau partial matrialclorupinute tn Buletiaul AGIR poate fi f2cula numai cu aprobiarea colectivulut de redacfie Numérpubicat cuspid \UTORITATH NATIONALE PENTRU CERCETARE STIINTIFICA 4 Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 e aprilie-sepiembrieLABORATORUL DE ANALIZE DE COMBUSTIBILI, INVESTIGATII ECOLOGICE $I DISPERSIA NOXELOR. Tehnici de masurare si management al calitat Prof. dr. ing. habil. loana IONEL Universitatea ,,Politehnica” din Timisoara ‘Absolvent al specializisii MET, actualmente cadru didactic la Universitatea ,Politehnica” din “Timisoara, Coordonea7’ activititi de cercetare in domeniul protectiei mediului Prof. dr. ing. Francise POPESCU »Politehnica” University — Timisoara Mechanical Faculty graduate, section Thermal Equipments and Machines in 1999. PhD in the field of Mechanical Engineering from 2004, He has a valuable research activity, materialised in over 85 research contracts, from which 7 are international (at 1 he was head manager), 19 national grants in research and development (at 4 of them he was head manager) and 59 them he was lead manager). He also has a large contributi arch contracts with third parties (at two of regarding the publicistic activity with over 662 scientific papers, from which 3 are books for superior education, 17 are in periodicals and equivalent, Gare in the volumes F foreign scientific manifestations. He ‘an AGIR member, $.luer. dr. ing. Dorin LELEA Universitatea ,.Politehnica” din Timisoara Este cadru didacti Universitatea .Politchnica” din Timigoara. Conduce programe de cercctare in domeniul transferului termic in microsisteme gi este responsabil tehnic in | aboratorului de Analize de Combustibili, Investigatii Ecologice gi Dispersia Noxclor. Este autor de carte de specialitate in domenial i. Are si infensd activitate de cercetare find bursier Universitit din Tokyo, Japonia [REZUMAT. Lucrarea prezinta succint echipamentele s1 metodele de lucrutlzate in cadrul Laboratorului de Analize de Combustibil, Investigafi Ecologice gl Dispersia Noxelor (LaCIEDIN) din cadrul Universtail Poltehnica din Timisoara dar si Implicarea noastra in programe de cercetare nationale p internajionale. ‘Cuvinte chete: 150/CEl 17025:2008, calltatea aeruiul, monitorizere or-ine, emis, isl AASTRACT. The paper prosonts shorly the equipments and the work methods used in the Laboratory of Fuel Analyses, Ecological ‘Investigations and Pollutant Dispersion (LaCIEDIN) from University “Politehnica” of Timigoara but also our enrollment in national ang International research programs. Keywords: 1S0/CEI 17025:2008, alr qualty, ontine monitoring. emissions. 1. CUVANT iNAINTE intre dezvoltarea durabila si calitatea aerului exista.0 dependenti. si corclatie directa. Utilizarea durabila consta in folosirea resurselor naturale intr-un mod si 0 Tati care $4 nu conduca la declinul pe termen lung al acestora, mentinand potentialul lor in acord cu nece~ sitatile si aspiratile generatilor prezente si vitoare. Asa cum se vede din figura 1, se deosebesc emisii si imisii poluante, Emisiile se definesc conform Hotirarii fr, $41 din 17 mai 2003 ca gi evacuarea in aer a substanfelor provenite de la insialatile de ardere, sau provin din evacuarea dirccti sau indirect, din surse punctuale sau difuze ale instalatiei, de substante, vibra- Wi, cAldura ori de zgomot in aer, apa sau sol. Imisiile, conform Ordinului nr. 592 din 25 iunie 2002, sunt rezultatul transmisiei prin dispersic a substantelor nocive. Obiectivul activititilor de management al poluantilor este de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea, pre- cum si de a imbunatati calitatca acrului in vederca evititii efectelor negative asupra sinititii omului gi mediului in general Buletinul AGIR nr, 1-2/2009 ¢ aprilie-septembrie 247MANAGEMENT CALITATE-MEDIU ( IMISIE Fig. 1. Bvidenterea definirii diterenfei dite nojiunca de emisie siimisie Misurarea si evaluarea calititit aerului inconjuritor este recomandath. (conform Ordimului nr. $92/25,05.2002) Si in statiile de monitorizare a calitifii aerului care nu fac parte din Rejeauta nationala de monitorizare a calitiqii acrului, exploatate de institutti publice sau autorititile administratici publice locale, de catre agent economici, organizatit neguvemameatale sau alte per~ soane juridice private, in seopul monitorizarii impactului poluarii atmosferice asupra sinatitii populate’ gi: me- diului. In aceasta categorie se include si Laboratorul de Analize de Combustibili, Investigatit Ecologice si Dis- persia Nodelor din cadrul UPT. Toate echipamentele luilizate in Laborator sunt ctalonate metrologic i laboraiorul se giseste in stadiul final al acre RENAR pe referentialul SR EN ISO/CEI 17025:2005, suplimentar atestarii CNCSIS. 2. MASURAREA EMISIILOR POLUANTE. 2.1, Masurarea concentratiei de O2, CO2, NOx, S02, H2S, CO si Ain gazele de ardere si efluenti tehnologici Gazoananalizoarcle TESTO 350 M/XL sunt echipa- mente performante de determinarca a emisiilor gazoase din gazele de ardere, determinarea acestora realizandu se in celule speciale, in urma unor reactii chimice tip Peltier. Gazele analizate sunt SO;, CO, C,Hy, O:, NO si NO), De ascmeneca, detecteaza coeficientul excesului de fer % si determing, prin calcul, concentratia de CO., presiune dinamica si statica, viteza de curgere a gazclor si debitul masic pentru toate speciile de gaze analizate. Aparatul este format din trei subansamble princi- pale: unitatea de analiza, unitatea de control si sonda de prelevare a gazelor Unitatea de analiza contine cetulele de reactie, bate- ria de acumulatori,filtrele pentru retinerea impuritatilor solide din gazele de ardere si aer, decantorul pentru condens si conexiuni clectro-pneumatice, ast cum re- iese din figurile 2513. 2345 Fig. 2. Unitas de anairs 2 ~Conesiuni transfer de date; 2 diluje, 3 ~ semnal de arma 44~ senzor optional de temperatiti; 5 conectare sond Gazul aspirat prin sonda este introdus in cclule de eactie cind pompa de gaz este porniti manual sau automat, Inainte insa gazul de analizat este ricit brusc la 4-8 °C. avand loc precipitarea condensstului cu absorbtie scazuta de NO2 si SO; Gazul uscat trece apoi printr-un filtru special, in vederea retinerii particulelor solide Acest filtru functioneaza si cao capcana pentru apa. 3. Unitatea de analian 1 contacte cletsce; 2—leduti de contol; 3~ Filey particule solide: 4— Firs rejnere particule din aerul aspiea; $~ colectare ‘condens;6~ Cele de analiza 7 sister integrat de determinare a vitezo! si prosiuni gezelor: 8 conexiunil (veri fig 1) {n urma reactillor Peltier se emite un semnal electric prcluat si prelucrat tn unitatea de control, flind afisate valorile concentratici emisiei gazelor analizate. Surplusul de gaz-este evacuat continuy. Pentru misuratori de anvergurai (monitorizarea mai multor surse) se pot interconecta pans la 8 wnititi de analiza, echipate identic sau diferit si pani la 20 unitafi separate de achizitie de date (pentru doterminiri de vitezi, temperatura, umiditate, etc.) ca in figura 4, toate cconectate la aceeagi unitate de control gi/sau la un PC. Unitatea de control (figura 4) este un dispozitiv. de misurare ce poate fi utilizat si independent de unitatea 248, Buletinul AGIR nr, 2-3/2009 # aprilie-sepiemibricLABORATORUL DE ANALIZE DE COMBUSTIBILI, INVESTIGATII ECOLOGICE $I DISPERSIA NOXELOR 6 analiza, inst NU pentru determinarea emisiilor ga~ mase, Este echipat cu mufe de intrare la care pot fi conectati (pe Langa unitatea de analiza) senzori de tem- peraturd, umiditate, vitez’, turbulent, presiune, curent ‘i tensiune, precum si turatie. Pot fi afigate grafic pind la 6 canale simultan. Unitatea de control poate fi operat fie cu ajutorul tastaturi fie al unui touch-pen. Pe langa valorile datelor masurate mai sunt afigate in- formatii cum ar fi configurarca sistemului si locatic. Prin conectarca unui sistem de achizitic de date se pot ‘extinde intrarile pentru serizori. Aparatul poate fi echi- pat cu mai multe sonde de prelevare a gazelor. Acestea diferd in functie de caracteristicile gazelor prelevate Fig. 4, Untatea de contra: 1 Imprimantd, 2~ touch pen; 3 ~ baca informa sistem, 4 display: S- hara comenai direc: 6 ~ butoane comand: 27 tastaura 8 intari sonda Piot-Pranat; 9 ~ inte senor Aemperatiei; 10 — conector RS323; [1 —conector date © data cu prelevarea si determinarea concentratici noxelor gazoase din gazcle de ardere, aparatul calcu: leaza instantancu urmatorii parametri: ~bioxidul de carbon, CO;: 0, = Clem -2IHO) gy Jn care: CO> ma« este valoarea maxima de CO, specifica, combustibilului, in %; O, — continutul de oxigen masurat in gazele de ardere, in %, ~coeficientul excesului de ardere, A: Oa. ~oxizi de azot, NOx NO, =NO+NO, ~ viteza de curgere a gazelor, w [mvs $15-Ap-(FT +2733) Pam 2.2. Masurarea concentratiei de particule jn suspensie in gazele de ardere si efluenti tehnologici Dispocitivul de recoltare este prezentat in figura 6. Ca clemente componente se enumera sonda de recoltare izocineticd, tubul de prelevare, filtrul gi suportul de filtru, pompa de aspiratie si contorul de gaze, accesoriile su- plimentare (termometru, cronometru, robinete de oprire- reglaj, recipiente, vase spalatoare, peri, etc. Fig. 6. Scher de monta) STROHLEIN: 1-caral gaze: 2~ dura calibra; 3 earcasa caruyulu iran, “4—rmcord; 5~ mangon de inci electric 6 -termoclement; 7 tex: 8'~rezervor de condensat; 9—turn de uscare eu silica; 10 debiumetrs (rotoretra), 11 — manometry, 12 —ermomery: 13 contor pompa de vid; 19 — wb Pitol-Prandu; 16~ micro~ ‘manomctu electron; 17 ~ sondd; 18 ~ gazoanalizor TESTO33; Re-Ry-robinete Gazele de ardere aspirate vor parcurge urmitorul traseu: dupa aspirafia prin duza calibrati 2 vor trece prin filrele continute in cartusul filtrant 3 unde se vor retine particulele solide wmand trecerea gazului prin sonda 5 incalzita electric la 180 °C in rezervorul de condensat 8. Pentru protejarca clementelor active ale aparatului, gazul este trecut printr-un tum de uscare 9 cu silicagel. Urmeaza trecerea gazelor de ardere prin aparatul propriu-zis unde se determina debitul cu debitmetrul 10, depresiunea cu manometrul 17, tem- peratura cu termometrul 12 si cantitatea de gaze aspirate prin contorul de gaz 13. Volumul de gaz ce urmeaza a fi aspirat se ajusteazd prin intermediul robinetului RI. Ansamblul format din duza calibrata si conpul ear tusului filtrant este prezentat in figura 7. fnaintea inceperii mAsurdtorilor propriu zise, cartusul filtrant incdrcat cu vati de sticla gi filtrul plat din hate, sunt supuse la un proces repetat de uscare In etuva a temperatura de circa 105°C, urmata de 0 racire inti-un exicator gi apoi de 0 cantarir. fnaintea inceperii masurarii concentratie pulberilor in gazele de ardere se vor face urmatoarcle caleule pregatitoare. Buletinul AGIR nr, 2-3/2009 © aprilie-septembrieMANAGEMENT CALITATE-MEDIU Fig. 7. Ansan duza caioraa corp carts titrant 1 dua calibrath:2. 10, 17 piesh do legturts 3,7 pla stingere; 4-8 ~ gaminur:3— compl cartusului iltant 6 ~ Fit ca va; 9 file plat; 12 — racer. Viteza curentului in canalul de gaze se determina din relatia : w= [2a | V Pe 5 in care = Ap, este presiunes dinamied, misurata cu ajutorul tubului Pitot-Prandtl, tn Pa; py, — densitatea gazului umed corespunzitoare compozitiei la presiunea sitemperatura din canal, in kg/m? Penitu initializarea calculelor se determina sau se accept analiza elementara a carbunelui si a combusti- bilului care asigura suport de flacdr& (pacura sau gaz natural), se fac calculele necesare stabiliri’ bilanqului material al arderi, se stabileste participarea volumica V, 2 fiecirui component al gazclor de ardere si in final se caleuleaza: 1 ee +V50,M so, +Vo,Mo, } Vu [+¥y Mw, +¥noM 0 cae ene ae [s 22,414|+28Vy, +18Vi.0 my +4 Pie s In Pa: py = 101325 Pa; Ty ~ temperatura absoluta a gazelor in ceanal Ia intrarea in cogul de fur, in K. Pentru asigurarea izocinetismului diametrul duzei calibrate se calculeaza cu relatia: fn cron ataleth lesa msta cates peat 7, =273,15 +1, [K] - temperatura gazelor in sondi. Tn continuare se monteaza duza calibrata cu dia. metrul ales d, [mm] si se recalculeaza debitul de gar care va trece prin contor ; ude Pe Th m Vets = Weds. Pe Te 699) = ese ART, h In care: Pe=Po* pe Pe=Py— Ap". mn (Pal: Ps —presiunea barometrica, in [mbar] ; Ap, ~ depresiunea gazului citi pe manometrul con- tort, in [Pals T, — temperatura gazului cititd pe termometrul conto- rut, in IK}; Pino =0.894 kg/m" — densitatea vaporilor de apa jn conditi normale, Recaleularea debitului de gaz care ya trece prin contor permite stabilirca valorii procentuale peniru care se regleazd rotametrul x = Memuts 100 v Pentru a tine cont de distributia neuniforma a prafu- lui in sectiunca de curgere masuraitorile se fac conform agtilclor standardizate, Distributia punctelor permite de- ‘terminarea coreetd a concentratiei medii a pulberilor pe sectiune, Dispunerea punctelor de misuri se face astfel incat inelele sf aibii suprafete egale. Pozitia punctelor se determina conform standardelor. Orifciile de recoltare sunt standardizate EMPA. Pe cit posibil, lungimile de porjiuni rectilinii inainte 51 dupa amplasamentul punctu- lui de masura vor fi cel putin de 5, respectiv de 3 echivalentul diamewului hidraulic al sectiunii de masura La terminarea masuratorii Tntr-un anumit punct al canalului, se opreste aspiratia gazelor, cronometrul $1 alimentarea cu energie eleciricd a mansonului sondei gi se noteazi debitul de gaz aspicat si timpul scurs. Se masoarl la locul masurdirii sau se colecteaz’ cantitatea de api colectati in rézervorul de condensat si se cfintireste silicagelul umezit. Concentratia prafului in gazele de ardere se sta- bileste din relatia: I] ‘ech TPs [m4 =| ams Ty Py by | 7'n in care: Amy este cantitatea total de praf colectate pe ‘ntreaga durati a probei, in mg; AViou ~ cantitatca de gaze ‘nregistrate de contor in acelagi interval de timp, in m’. 250 Buletinul AGIR in, 2-3/2009 apyLABORATORUL DE ANALIZE DE COMBUSTIBILI, INVESTIGATII ECOLOGICE $I DISPERSIA NOXELOR 2.3. Masurarea concentratiei de COV in gaze de ardere si efluenti tehnologici Grice molecula poate fi transformata intr-n ion prin absorbtia de energie in canttate suficient de mare pentru 1 fi posibila expulzarea unui electron dupa un anumit nivel energetic. Numarul molecutelor ionizate este pro- portional cu fluxul de energie ce poate realiza ionizarca ‘cu qumirul moleculelor dintr-un anumit volum, Men- {inind fluxul de energie fonizantA constant, yolumul constant, debitul gazulut ce stribate acest volum de ase- menea constant, numdrul moleculelor ce suferd ionizarea va fi proportional cu concentratia acestora, Fig. 9, Schema functionals analizorshii TESTA FID 123, Flacdra de hidrogen arde intr-o duzi metalic& ce ‘constituic simultan gi electrodul negativ al camerei de ionizare. Anodul este amplasat deasupra flac. lntre cei doi catozi se aplicd o tensiune continua. Debitul de ioni va genera o cidere de tensiune, care se misoari, Proba ce trebuie analizata va fi amestecat cu. gai combustibil (H.) putin inainte ca acesta sa patrunda fi spre duza de ardere, impreuna cu aerul necesar arder ‘dupa ce avesta a fost purificat in prealabil Evitarea condensirii hidrocarburilor se realizeazi prin incalzirea aparatului si a conductelor cc-1 alimen- teaza cu proba de analizat. 1 3, MASURAREA CALITATI AERULUI (IMISII) 3.1. Masurarea concentratie de SOz inimisie Analizorul HORIBA APSA370 determina concen- tratia dioxidului de sulf (SO;) in imisie prin metoda fluorescenfei Fluorescenta este un fenomen de fotoluminiscenti ‘care presupune generarea unui fenomen de absorbtic ini fial, Moleculele luminiscente excitate de anumite staci cuantice (in acest caz de iradierea in domeniul ultra- violet), rimiin in aceasti stare cel putin 10” sec, dupa care revin la starca fundamentala, prin emisie Iumi- nescenti, Accasti emisic secundara este proportionala cu moleculele de dioxid de sulf SO, din proba 51 captati, transformatd i transmis ca semnal electric de eatre tubul fotomultiplicator (PMT) al aparatului. Intensitatea luminoasi (fluorescenta) a moleculelor scade dup Iindepartarea sursei de excitate, conform relaiei [1,2]: 12h” wensitatea la timpul ¢ dupa indepartarca sursei de exeitatic, in ed; % ~ intensitatea constant aplicata pe parcursul eacitatici, in cd; ¢— timpul, in s; {— intervalul media de scidere (limpul necesar ca intensitatea sa scada la I/e din valoarea inital), in s. Fenomenul de fluorescent apare atunci cand mole- ula, aflaté intr-un anui nivel de energie, poseda cel distinete al caror nivel de Totatic-vibratie se intersecteaza in aga fel incét si existe cel putin un nivel de rorajie-vibrayie de aceeasi valoare ‘energici, in fiecare stare, Aparatul HORIBA APSA370_foloseste_principiul spectroscopici prin absorbtic. Cantitativ, absorbtia este exprimata de legea Beer- Lambert: ely et in care: fq, este intensitatea initial emisé de sursa de radiatie, in ed; f, ~ intensitatea dupa ce lumina a trecut prin proba de grosime L, tn cd; 0, ~ coeficientul de eextinctie, in Umolm); L — lungimea parcursé (grosi- me), in (ml; ¢ - concentratia, in mol. Coeficientul de extinctie este 0 proprictate caracte- risticd fiecdrei specit si se determin experimental, in laborator. Se numesle densitate opticd sau absorbfie a unui strat dintr-o specie data, mirimea D definita astfel: LO.:c=D a, Notatiile au fost definite anterior. Legea Beet-Lambert este valabili pentru amestecuti diluate de aer-gaz, cu mentiunea c& daca valoarea con. contratici esi micd, coeficientul de extintie ©) este independent de valoarea concentratici. Un criteriu tehnic al insirumentelor spectroscopice este Iungimea de unda folositi. Cei mai multi poluanti Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 e aprilie-septembrie 251MANAGEMENT CALITATE-MEDIU aeropurtati sunt activati in benzi ale lungimii de unda foarte scurte si bine definite. Astfel, cele mai uzuale fungimn de unda utilizate tn masurarea acestor speci sunt in spectrul injrarogu si ultaviolet vicibil. In consecint, lungimile de undi utilizaie in cazul fenomenului: de fluorescenfé sunt cuprinse in intervatul (190-320) nm. Lampa analizorului HORIBA APSA370.pentru deter- minarea imisiilor de dioxid de sulf emite tn lungimea de uunda de 214 nm, ig. 10, Schema de principiu a ansamblului celal de react Totomsiplicaor: 1 proba de anal 2— coll ilindried teflon; 3— sistem de ‘namurarea a hdrocartunior. 4 ~ it; 3— fru acti cu carbune; 6~acr din camera; 7 tb fovdetector 6 refeinf; 8 foro- sulipicace PMT), 9 mnaator mecai Chopper. 10-frw UV; 11~ separator, 12 —lampa UV: 13 ~ reguaior de debit: 14—colula de reat; 15 ~duze. Principalcle caracteristici ale analizorului de imisit ‘de SO; sunt urmatoarele: * domeniu: 0... | ppm cu setare automata, ‘ concenirajie minima detectabila: 0.5 pp: + reproductibilitate: + 1.0 % F' ‘zero drift: + #2 ppb /sfiptimand, ‘span drift: 22 % FS / sapxamana; ‘ iegire semnal: RS232, 0-10V. 3.2. Masurarea concentratie de CO in imisie Analizorul APMA-370 determin concentratia de monoxid de carbon CO din aer pe principiul NDIR ~ ton dispersivinfared ~ analicd nedispersiv cu absorb- Aparatul este de ultima generatie, beneficiind de noua tchnicd de modelare in curent incrucisat, conducind la o/ imbundtajire a sensibilitaiii si a stabilitatii la zero a aparatului. Monoxidul de carbon absoarbe radiatia in infrarogu la lungimi de und de aproximativ 4.7 micron, astfel inet prezenja si cantitatea de monoxid de carbon prezent i proba poate fi determinaté prin cantittes de lumina in infrarosu absorbit la trecerea probei prin cella de reactie. Analizorul! APMA-370 cu modelare in curent in- crucigat este construit dup’. modelul conventional al analizoarelor NDIR ins are incorporate in plus citeva clemente importante. Schema de principi a analizoru- lui APMA.3S0E este prezentati fa figura 1. 2s ‘ig. 11. Schema de principiu a analizrului APMA-320. Cel mai important element introdus de acest aparat este supapa rotativa care dircetioneara alternativ gazul de analizat si gazul de referint& in unica ccluld a analizorului, Prin aceasta metoda celula de reactic a aparatului este utilizata alternativ atat ca cella de analiza cit sica celula de referinf3. Asifel este eliminata existenta modulatonului mecanic: Pentru a minimiza interferentele de orice fel sa introdus un sistem dublu de detectare, format dintr-un detector principal gi un detector de compensare, detec- torul de compensare find plasat in spatele detectorului principal. Detectoarele sunt incarcate in asa fel incét detectorul de compensare .surprinde” gazul ce interfe- reazA, semnalul rezultat fiind scazut apoi din semnalul ‘generat de catre detectorul principal Principalele caracteristici ale analizorului de imisit de CO sunt urmatoarele: * precizie: 2 ppb; + domeniul de lucru: max. 100 ppm; ‘temperatura de functionare: 5 40°C; ‘ concentratia minima detectabila: 2 ppb; + debit proba: <1 Vmin; 3.3. Masurarea concentratie de CHs, COV si TOC in imisie Laboruiorul de analize de combustibili are tn dotare tun analizor pentru monitorizarea concentrajiei de CH, 252 Buletinul AGIR nr, 2-3/2009 @ aprilie-septembrieLABORATORUL DE ANALIZE DE COMBUSTIBILI, INVESTIGATII ECOLOGICE $I DISPERSIA NOXELOR: | COV gi TOC in acrul inconjuritor, produs de firma HORIBA, analizor APHA 370. Principiul de funtionare este FID (Flame ionisation detection) identic cu cel al analizorului TESTA FID 123, prezentat la punctul 2.3 3.4. Masurarea concentratie de O3 in imisie Deoarece foloseste tehnica absorbfiei cu ultraviolete (UV), aparatal APOA — 350E nu necesita nici unut din gazele sau fluidele reactive folosite pentru a utiliza analizoarele de O, bazate pe principiul _chemilumi- nescentei sau detectiei colorimetrice. APOA — 350 E dobindcste un grad de stabilitate imposibil de realizat pani acum pentru analizoarcle de Oy pe misura ce sistemul electronic sterge efectele variatiei intensitatii sursei de UV, ce reprezinta principalele surse de deviatie a valorilor intr-un analizor conventional cu absorbtie de UV. Intervalele necesare calibrarilor, aflate ‘nire 0 si valoare de pornire sunt mult mai extinse datorita acestei caractetistici. Pot Get tte Prem! Simos eer | 2 ' . ' = & bf ma eh, fenecie TONE Pr? onerereatal amlitier m5 ant Pas Pepi FO 1 hae tentnn aster UF + fae Fee BY + tee Fig. 12, Schema de principi a analizorului APOA370. Tehnica misuririi absorbjiei UV se bazeaza pe ci racteristica ozonului de a absorbi anumite lungim de ‘und a tuminii UV. [n modul de analiza, gazul de prelevare filtrat este imarjit pe dou canale. Unul trece prin deozonizatorul catalitic care indeparteazA o7onut din aerul proba; acest gaz merge spre celula de re~ ferinta. Celalalt canal uece direct tn celula proba, De aceca, gazul refering’ si cel proba sunt misurate separat ‘n acclaji timp. In interiorul senzorului, lumina UV cu o valoare de 253.7nm dintr-o lampi de presiune joasi cu mercur este directionata spre celula de misurare unde ozonul absoarbe lumina UV. Absorbtia este masuratt de un tub foto si asociat electronic pentru a se objine un semnal electric. Acelasi proces este aplicat partii de referinta. Diferenta la iesire dintre detectorul (Senzorul) pentru mostra si cel de referinta reprezint’ absorbtia UV de ozon. Gazul mostra si cel de referingi curg prin celula prin intermediul valvei rotative la 0 frecventa de 1 Hz. 3.5, Masurarea concentratie de NO, NOz si NO; in imisic Aparatul HORIBA APNA-350E foloseste chemi- Juminescenta pentni a realiza analiza continua a imisiilor oxidului de azot (NO) si a dioxidului de azot (NO), respectiv determinarea cantitatii totale de oxizi de azot (NOD dintr- mostra. Metoda de operare se bazeaza pe chemiluminiscenta unci specii activate de dioxid de azot NO,", produsd printr-o reactie chimici intre ozon (Q} $i oxidul de azot NO. Principiul chemiluminiscentei const& in activarea pind la generarea unui fenomen luminos fn urma nor reactii chimice speciale a moleculelor de oxid de a20t. Este un procedeu fizico-chimic de investiga. Metoda se aplici 1a masurarea concenttattilor de NO, NO,, atit in imisie cat si in emisie. Pentru de- terminarea concentratiilor de NO, (NO + NO.) este hnecesara reducerea initial a NO> la NO, pe suport catalitic de molibden. Drept gaz auxiliar se foloseste ozonul (extras din ‘acrul uscat in prealabil), in aparat avaind loc urmatoarele reactii in camera de reactie: NO+0;— NOs" +0; a NO +0; > NO; +0: @ NO," NO: + hv @ NO; +M—>NO;+M. (4) unde hy este energia unei radiatii luminease cu lun- ‘gimea de unda cuprinsa intre 500-3000 nm, iar Mi un partener inert de cioenire, ce preia 0 parte din energie, dar nu se implicd in alt mod la reactie, Moleculele de NO reactioneaz cu ozonul formind {in principal specii activate NO;* conform relatiei 1 Cand specia activaté NO;* revine la un nivel energetic scizut, va emite energie luminoasi in banda larga intre 500-3000 nm cu © intensitate maxima la aproximativ 1200 nm (relajia 3). O parte din NO,’ va ceda energia partenerului inert M. revenind la starea neactivata (te- latia 4). Aceasta cedare de energie, neinsoyta de emitere de radiatie se numeste quencing. Enetgia produsi. in lurma mecanismului descris de reactile (1 - 4) este re- Ccptionata de catre un amplificator fotomettc. Principalele caracteristici tehnice ale analizorului APNA-350E sunt domeniul de lucru de maxim | ppm i valoare minima detectati de 0.004 ppm. Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 « aprilie-septembricMANAGEMENT CALITATE-MEDIU 3.6. Masurarea concentratie de PM2.5, PM10 si TSP in imisie Prineipiul de functionare al aparatului este uemi torul: aerul este aspirat in aparat cu ajutorul unei pompe de vacuum a cirei debit maxim este de 3 m’7h. Gura de aspiratie a aparatului este prevézuta eu un dispozitiy tn interiorul cdruin se giisestefilteul. Acest disporitiv per- mite doar trecerea particulelor sub un anumit diametru Ulterior, acrul este refulat prin partea ingerioar’ a apa- ratului prin intermediul unui filtru pentru retinerca particulelor abrazive de carbon rezultate tn urma func tiondrii pomp LVS3 este gestionat cu ajutorul unui microprocesor electronic. Afisajul informatiitor cu privire ta parametrii de lucrt ai aparatului si anume: debit nominal de tucra, volumul total de aer aspirat, timp de operare a apara- Lulu, posibilele intreruperi de curent, etc, se realizeara Pe Un ecran digital cu cristale lichide. Acest model poate fi operat in dowd moduri si anume: + in a3 numitul “mod controlat” cid valoarea de- fe aspiratie poate fi presetatd de cdtre operator la anumite valori 1.0, 1.6, 20 respectiv 2.3 (m'sh sau mh); ‘+ in “mod necontrolat” cind aparatul luereaza cu un debit maxim de aproximatiy 3.5 mh, Abaterea_microprocesorului tn privinfa masurari volumului de aer este mai mica de 1%, in conditii de mediu de lucru exterior. Pentru pasirarea datelor pe ‘timp indelungat (pana ta 2 ani) aparatul este prevazat cu ‘© baterie electrica, In cazul in care filtrul se imbiicseste cu praf inainte de terminarea timpului de masurare, apa- ratul se opreste automat pentru a evita suprasolicitarea Pompei. Schema de principit a aparatului este prezen- {atin figura 13 _ ae Fig. 13. Schema bloc a aparstuai LSV3. Analizorul poate 11 echipat cu mai multe tipuri de ‘tur de aspirate, in functie de scopul urmtrit Nu precinté interes deca intrarea PMX, care serveste Ja masurareaparticulelor PMI0, PM4.0, PM2.5, si PMIO Ia debite de aspiratie cu valori de 4,0. m'm, 2,3 m’/h respectiy 1.0 m’yh, Pentru lucrarea de fata s-a folositintrarea PMO, proiectata sa functioneze la un debit de aer de 2,3 m'/h, Aceasta intrare servesie ca intrare de teferinja conform SR EN 12341:2002 §i ‘SR EN 149072000. Acest dispozitiv este format dintr-o portiune eilin: dried previzuti cu un guler pentru prinderea suportului de filtru. La partea superioari a cilindrului ints un capac previa cu opt tuburi de un anumit diametru, Astfel, aerul incdreat cu particule de diferite diametre este obligat, ca in drumul lui spre filtra, 38 teacd prin cele opt tuburi. Acest fapt fi imprima o anumith vitezé Jao valoare dati a debitului. La partca inferioari a tuburilor, tot in cilindru se giseste 0 farfurie de impact pentru particule. Pe suprafata acestei farfurii se aplici tun strat de vasclind siliconicd, Tot la parteainferiourd a cilindrului se giseste gi tubul de colectare si directiona- te. acrului spre filtru. Acest tub este prevazut la partea inferioaré cu un canal pentru colectarea condensuli Astfel aerul care iese din sistemul de tburi este obligat ssrsi schimbe directia datorita faptului ca gura tubutui de colectare a aerului spre fltru este situata la o inal: ime mai mare decdt gurile sistemului de 8 tuburi Datorité acestui fapt, particulele cu diametre mai mari decit 10 jim avand forte de inertie mai mari aw mai pot efectua prima schimbare de directie impren’ cu vina de fluid si astfel lovese farfuria de impact unde sunt refinute de cltre vaselina siliconicd, In acest mod se realizeaza refinerea particule- Jor cu un diametru mai mare dde 10 yum, Intrarea PMX este prozentati in figura 14. ig. A. Intearca PX (1). 1 — hur sehimbabite;2~ praca de impact, 3~cavitate penta colectarea condensulu: ~ suport pentru ft Aparatul este inglobat in- tt-0 careast de ofel inoxidabil find prevazut cu un sistem de ventilare care nu permite ceresterea temperaturii_ peste 30°C in interioral carcasei si Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 « aprilic-septembrieLABORATORUL DE ANALIZE DE COMBUSTIBILI, INVESTIGATII ECOLOGICE $I DISPERSIA NOXELOR cu unul de inedlzire care porneste in momentul in care temperatura scade sub SC, ambele sisteme fiind co- mandate de cltre un microprocesor electronic, Acest Jucru permite functionarea aparatului chiar si in conditit Aificile de mediu 4. TEHNICI NECONVENTIONALE DE ANALIZA - 4.1, Masurarea concentratie de PM2.5, PM10 si TSP in imisie cu analizorul TEOM 1400a Pe lingé tchnicile de referinta (gravimetiice) pentru masurarea concentratie diferitelor fractiuni ale particule in suspensie mai exista si alte metode cum ar fi metodele optice si vibrationale, LaCIEDIN este echipat eu dow’ analizoare TEOM 1400A accepiate ca metodi chivalenta pentru masurarea concentratiei —fractivni PM2.5 (conf. EN 12341). Analizoral masoara continu ‘concentratia de particule in suspensic, fractiunile PM2.5, PMO si TSP prin separarea acestora in urma trecerit efluentului printi-un impactor calibrat si capturarea par- ticulelor pe un filtru atagat unui traductor ce taregi vibratia generat de inertia ma momentul in care lovesc filtrul. Debitul de eflu aspirat este de 3 minut. Avantajul utilizarii acestui analizor este dat atat de precizia ridicata, + Iygim', dar mai ales de faptul c& inregistreaza in mod continua va- Joarea instantance a concentratie de particule in suspense. Figura 15 prezinta analizorul TEOM 1400A si cle- mentul oscilant - Fig. 15, Analizorul TEOM 14004 i elemental oclant Ciclul de misurare se reia la fiecare 6 secunde iar unde: AM este masa particulelor colectate; fo ~ frec~ Yenja de oscilaie la secunda n; fj ~ freeventa de ‘oscilatie la secunda n + 6; Ky ~ factor de calibrare (Pentru TEOM 1400A, Ko = 1%) 4.2. Analizor DOAS pentru masurarea concentratiei de poluanti in imisie Sistemul Hawk foloseste efectul de absorbtie de lire moleculcle de gaz poluant (In czzul de fata CO) a radiatillor din domeniul de unde specific si, proportio- nal cu acest fenomen, detecteaza si cuantificd prezenta numitei specii in mediul analizat. Distinctia tntre dife- ritele noxe se face prin faptul c& fiecare din ele au alte benzi de absorbie, cu lungimi de unda diferite. Fono- menul nu se petrece in spectrul vizibil, ci in domeniul infrarosu CIR), Radiatia TR pulsatorie patrunde in unit- atea de reflectie prezentatd in figura 16 si este reflectata de un sistem de oglinzi interne, care asiguri intoarcerea tundei exact pe axa de intrare Fig 16. Seciune print-un element din reflectonul aparatului Hawk Siemens ctor; 2~ capac protect, 3~ ste de prowectie; #— ine! de etangare: 5— element reflector. 21 suport re Absorbtia are loc atunci cind radiatia infrarosie trece prin atmosfera ce contine noxa respectiva, Ea este Proportional nu numai cu concentratia de gaz, dar si cu distanta strabatuta de radiatie. | Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 @ aprilie-septembrie 255MANAGEMENT CALITATE-MEDIU Fenomenul depinde deci de doi parametri si anume concentratia specici yi lungimea drumului optic, adicd dublul distanfei dintre reflector 3i monitor. Concentratia se va indica in mod normal t ppmrm, Daci con- centratia noxei nu este constanta de-a Iungul drumului, mirimea misurata reprezinta 0 valoare medi. Cu. cat drumul optic este mai lung, cu atat_sensibiitatea instrumentului este mai ridicata, a valori ale concen- tratillor inregistrate mai reduse. 4.3. LIDAR Metodele optice utilize tn sondarca atmosferei de la distant sunt capabile s@ ofere masuratori tridimensio- nale de distributii de aerosoli pe baza analizei radiatici retroimprastiate pe acestia, in masura alegerié unor loca- liziri potrivite. O astfel de tehnica optica este tehnica LIDAR. ‘Tehnica LIDAR (Light Detection And Ranging) se bazcazi pe detectia si analiza luminii impristiate care rezultd din interactiunea unui fascicul laser cu consti- tuengii atmosferici ‘ssc \ Jen Fig, 17, Principia de functionare « unui sistem LIDAR, Principiu! unui sistem LIDAR consti in trimiterea tunci radiaii clectromagnetice (sub forma de raza sau de pls) citre finta presupusd si examinarea semnalului de Intoarcere. Un sistem LIDAR tipie are la bazi un bloc de emisic si unul de receptic. Blocul de emisie transmi te citre atmosferd pulsuri laser scurte, cu caracteristici specifice : divergenta spatial mick, monocromaticitate, ccoerenta, asifel incat se obtin densitati foarte mari de putere. In timpul propagirit prin atmosfera, radiagia laser interactioneaza cu constituenfii atmosferici printr- ‘© multitudine de fenomene ca impristiere elastic’ (de tip Rayleigh-moleculari sau de tip Mie-nerosolica). ‘imprigticre inclastici (de tip Raman — moleculara), fluorescenta gi absorbtic. Metoda optica LIDAR poate misura impristicrea aerosolilor in atmosfera, 5i anume sondarea pe verticala, astfel se pot determina legile de migcare ale constituen- filor cat gi caracteristicile acestora (marime, cantitate, distribute) 5. CONCLUZII ‘Toate statele membre UE sunt incurajate 5% disemi- neve informatia de mediu, In special valorile miisuratc, in vederea dezvoltarii cuncasterii gi tntelegeritfenomene- lor de poluare cu impact asupra mediului inconjurator. fn ‘multe state europene este incurajat& operarea unor refele de monitorizare a calitatii acrului, in paralel cu cele nafionale, formate din laboratoare independente cu scopul asigurarii calitaii rezultatetor dar mai ales al ccontrolului calitifit rezultatelor. Se incurajeaza astiel implementarea si mentinerea, In cadrul laboratoarelor de monitorizare a calititii aerului, standardului de referinfa ISO/CEI 17025:2005. www.mediu.ro Doar impreund trebuie si fie deviza generala, care si fie urmarita de fiecare cetatean, de fiecare autoritate si de fiecare unitate economica din Romania, cu incaparanare ‘i tenacitate, energie si contiuitate, responsabilitate civica individuala si global. BIBLIOGRAFIE (1) bupdiews {2} Francise Popes, Joana Fone, Comeliv Ungureame, Air quality ‘monitoring in the city of Tamisoara, Journal of Environmental Protection and Ecol, pager reference number 1151/26.07.06, book 1, vo. 10,2009, ISSN 1311-5065 {3} foana fonel, fone, F- Popescu, G. Pidure, Luisa Dungan, D. Bisorca, Method for determination of an emission factor fora surface source, Joumal of Optoclecvonics and Advanced aerials ~ Rapid Comamuications, Vol. 2, Nr. 12, 2008 ip. 851-854, ISSN: Print: 1842-6573 |) toana love! Francise Popescu, Pasl-Dan Opn Stinescy, Hise Daniel, Claudiu Grussca, Energoecologia combustor fst Teme experimentate, Fdivucs Pobtenica, Tiniyoara, 2004, ISDN 973-€25-186-1 [51 Yoana lone, Francise Popescu, Bisorea Daniel, Pail-Dan Oprisa Suinescu, Claud Grteseu, Masurarea coluesit aera st Aispersarea novelor. Teme experimenale, Educa Politica, “Timigoara, 2008, ISBN 973-625-187-X 256 Buletinul AGIR nr, 2-3/2009 ¢ aprilie-septembrieLABORATORUL DE ANALIZE DE COMBUSTIBILI, INVESTIGATII ECOLOGICE $I DISPERSIA NOXELOR {61 Francie Popescu, Joana tonel, Managementut cata tx ia medialui, Editors Poltchnica, Timigoars, 2008, ISBN 978.973.625-727-8 7] Francise Popescu, foana Tonel, Cometiu Ungureane, New technologies for PMIO & PM 2'5 AQM monitoring, Scientific Bulletin of the ,Politennica” University of Timisoara, Trans actions on Mechanics, ‘Tom $1. (65), Fascicola 1, 2036, COFRET D6, pp. 307-312, ISSN 1224-6077 [8]. **, Review of Methods for Monitoring of PM2.5 ond PMIO, Report on a WHO. Worksop, Berlin, Germany, 11-12 ‘October 2008, World Health Organization, Regional Office for Europe, 5046019 ISBN E8576). 19). ***5, Monitoring ambient air quality for heath impuctassess- ‘mont, WHO regional publications. European series; No. 85, ISBN 92 890 1351 5, ISSN (378-2255 [10] ***, Methods for Monitoring of P25 and PH10, Report on 3 WHO Workshop Reclin, Germany, 11-12 October 2004, FURID4/SO46019, ISBN SO46019 (11) 7%, Manual LS¥3 [12] **, Manual RUPPRECHT & PATASHNICK SERIES (4003 "TEOM PM2.§ MONITOR [13] **, Ambient $O> monitor APSA-370. Operation manual [14] **, Ambient NOx monitor APNA.350. Operation manoal [1S] *#*. Ambient CO monitor APSA-370. Operation manal {16} ***, Ambient Clg, NMHC and ‘THC monitor APHA-370. Operation manual {171 "*%, Ambien! 0; monitor APSA-370. Operation manual [18] °**, HORIBA SIEMENS, Operation manual [19] °* TESTA PIDI23 VOC analyzer. Operation manual Buletinul AGIR nr. 2-3/2009 e aprilic-septembric