Organe de masini

II
curs

Anul III , Semestrul 1 (5)

Pct.de Forma
Curs Seminar Laborator Proiect credit de verificare
2 - 2 2 7 Examen

Bibliografie

Ralaff/Matek.Organe de masini,vol.I,II.Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2008,

Matek,W.,Mush,D.,s.a.

Prof. univ. dr. ing.

Nicolae Nitescu
 05.10.2009

Rulmeni

Rulmentii sunt organe de masini complexe la care forta de frecare este de rostogolire , si de
aceea se mai numesc si lagare de rostogolire.

Avantaje :
- sunt standardizate aproape la nivel international ;
- dimensiuni axiale mai mici decat lagarele cu alunecare ;
- functioneaza relativ bine in medii agresive.

Dezavantaje :
- dimensiuni radiale mai mari decat lagarele cu alunecare ;
- se monteaza/demonteaza pe/de pe fusurile arborilor numai pe la capete,si nu se pot utiliza pe
fusurile intermediare prevazute cu umeri ;
- din fabricatie prezinta jocuri,si de aceea nu se utilizeaza la sarcini si viteze foarte mari ;
- nu amortizeaza socurile si vibratiile.

Clasificarea si parti componente

1. Dupa directia si preponderenta sarcinii preluate :

- radiali ;
- radiali axiali ;
- axiali radiali ;
- axiali.
2. Dupa numarul de randuri de corpuri de rulare :
- cu un rand ;
- cu doua randuri ;
- cu mai multe randuri .
3. Dupa absenta unuia sau a ambelor inele :
- fara inel interior (rol preluat de fus) ;
- fara inel exterior (rol preluat de carcasa) ;
- fara ambele inele.
 Semnificatiile figurilor de mai sus :
- pentru fig.1 5 : 1 inel interior ;
2 inel exterior ;
3 corpuri de rulare ;
4 colivie,ce are rolul de-a mentine egal departate corpurile de rulare.
- pentru fig. 6 : 1 inel (saiba) de fus ;
2 inel (saiba) de carcasa ;
3 corp de rulare ;
4 colivie.

4. Dupa forma corpurilor de rulare :

- sferice (bile) , fig.7 ;
- cilindrice (role) : - lungi (l > 5d) , fig.8 ;
- scurte (2,5d < l < 5d) , fig.8 ;
- ace (d < 5mm) : - pline ;
- infasurate din banda , fig.9 ;
- conice (role) , fig.10 ;
- butoi : - simetrice , fig.11 ;
- asimetrice , fig.12 ;
 Materiale si tehnologie

Inelele si corpurile de rulare se executa din oteluri speciale pentru rulmenti (RUL1,RUL2,
RUL3),oteluri aliate cu Mo,Ni,Cr (molibden,nichel,crom) si cu continut ridicat de C (carbon).
Inelele si corpurile de rulare de dimensiuni mici se executa prin matritare,tratament termic
primar (recoacere),operatii de degrosare si finisare,tratamente termice finale,operatii de super
finisare,control semiautomat si automat,si montare.
Inelele si corpurile de rulare de dimensiuni mari se executa prin forjare libera in loc de ma -
tritare,si apoi operatiile enumerate anterior la cele de dimensiuni mici.
Coliviile se executa din tabla de otel,prin ambutisare,sau din otel ,prin prelucrari mecanice,
sau din materiale plastice,sau din neferoase (de ex. bronz).La rulmentii cu bile,cele doua semicolivii
se asambleaza prin nituire.

Simbolizarea rulmentilor

Simbolizarea rulmentilor este conform schemei bloc de mai jos :

Prefixul ofera indicatii cu privire la constructia interioara a rulmentului,diferita de cea normala.

Simbolul seriei este format din litere si/sau cifre,care pentru rulmentii uzuali au urmatoarele
semnificatii :
1 rulmenti radiali axiali (radiali oscilanti) cu doua randuri de bile ;
2 rulment radial axial (radial oscilant) cu role butoi pe doua randuri ;
3 rulment radial axial cu role conice;
5 rulment axial cu bile;
6 rulmenti radiali bile;
7 rulmenti radiali cu bile tip magneto;
N rulmenti radiali cu role cilindrice;
NA rulmenti (radiali) cu ace.
Tinandu-se cont ca pentru acelasi diametru interior al alezajului sunt rulmenti cu latimi si
diametre exterioare diferite,seria de latimi si diametre exterioare este simbolizata in simbolul seriei.
 Simbolul alezajului este dat de ultima cifra din simbolul de baza pentru dimensiuni de pana la
9 mm, sau de cifra/cifrele de dupa linia oblica,iar pentru dimensiuni intre 10 19 mm exista urma
toarea corespondenta :
Simbolul seriei d[mm]
00 10
01 12
02 15
03 17
04 (x5) ............................ 20 (ultimele doua se inmultesc cu 5)

98 (x5) 490
/500 500

Peste 500 mm dimensiunile sunt date de dupa linia oblica.

Sufixele se impart pe grupe care au urmatoarele semnificatii :
Grupa I cuprinde indicatii cu privire la constructia interioara a rulmentului (unghi de
presiune,unghi de contact,s.a.),diferita de cea normala.
Grupa a II - a cuprinde indicatii cu privire la constructia exterioara a rulmentului (e
tansare pe o parte,pe ambele,s.a.),diferita de cea normala.
Grupa a III a se refera la constructia si materialul coliviei.
Grupa a IV a se refera la nivelul jocurilor,clasele de precizie,nivelul de vibratii,
temperatura si securitate.

Exemple
X 619/5 2RSL P638EL
unde : X prefix,rulment din otel inoxidabil
6 rulment radial cu bile
19 seria de latimi si diametre exterioare
5 = d [mm]
2RS sufix grupa a II a,etansat pe ambele parti
L sufix grupa a III a,colivia din bronz
P6 sufix grupa a IV a este clasa de precizie
(c)3 simbolizarea grupei de jocuri,cu joc mai mare decat cel normal
8EL clasa de vibratii,temperature,securitate

30310
unde : 3 rulment radial axial cu role conice
03 seria de latimi si diametre exterioare
10 (x5) = d = 50 mm diametrul interior (ultimele 2 cifre se inmultesc cu 5)

6205
unde : 6 rulment radial cu bile
2 seria de diametre
05 (x5) = 25 mm = d diametrul interior

30206
unde : 3 rulment radial axial cu role conice
0 seria de latimi
2 seria de diametre
06 (x5) = 30 mm =d diametrul interior
 12.10.2009
Alegerea marimii rulmentului

Rulmentii ies din uz din cauza :

10.aparitiei gropitelor (fenomen de pitting) pe una din caile de rulare sau pe unul din
corpurile de rulare,in cazul cand rulmentul executa peste 10 rot./min.;
20.amprentelor (fenomen de brinelare) pe una din caile de rulare ,cand rulmentul executa
sub 10 rot./min. sau o miscare de rotatie oscilanta.
Experimental s-a constatat ca intre sarcinile de incarcare Fi si durabilitatile Li exista o
dependenta de forma :

Interpretarea statistico-matematica a rezultatelor experimentale obtinute a condus la o

relatie de forma :
1

Fi L = C
p (1)
i

unde : p = 3 , pentru rulmenti cu bile (contact punctiform) ;

10
p= = 3,33... , pentru rulmenti cu role (contact pe curba).
3
1
Daca Li = 1 milion de rotatii => Fi (1) p = C => C [N,daN,kN]
C capacitatea de incarcare dinamica

Pe standurile de incercari,sarcina de incarcare se mentine constanta atat ca marime,cat si ca

directie.In realitate,rulmentii sunt supusi la sarcini de directie si marime variabile.
Ca sa se utilizeze relatia (1) ,in loc de Fi va fi Fe (sarcina echivalenta),rezultand :
1

Fe L p = C (2)

Sarcina echivalenta se considera de marime si directie constanta,astfel alese incat cel putin
90% din lotul de rulmenti ,aparent identici,sa atinga durabilitatea de baza de 1 milion de rotatii,pana
la aparitia primelor semne de oboseala.
 Calculul sarcinii dinamicii echivalente a unei
sarcini combinate de directie constanta

La rulmentul radial axial cu un singur rand de bile,pentru a prelua si forta axiala,inelele si

corpurile de rulare sunt in contact pe o directie care formeaza cu planul radial unghiul ,numit
unghi de contact.
Asupra rulmentului actioneaza sarcina combinata ( F = Fr + Fa ),care formeaza cu planul radial
unghiul .Curba trasata reprezinta locul geometric al extremitatilor vectorului F care asigura rul
mentului aceeasi durabilitate.
Aceasta curba se echivaleaza cu dreptele 12 si 23 .
Se pot intalni cazurile :
Fa
I. tg = tg 2 = e - marime data de producatorii de rulmenti,in cataloage,si nu se va con
Fr
funda cu baza logaritmilor naturali
Preponderenta va fi componenta radiala,iar sarcina echivalenta este data de Fe = XFr ,
unde X coeficientul fortei radiale,dat in cataloage de catre producatorii de rulmenti.
Pentru a tine seama care din cele doua inele este rotitor,in calculul lui Fe,se va introduce coefi -
cientul V = 1,cand inelul este rotitor si cel exterior este fix,respectiv V = 1,2 ,cand inelul exterior
este rotitor si cel interior este fix.
nce > nci - turatia coliviei cand se roteste inelul exterior este mai mare decat turatia coliviei
cand se roteste inelul interior
Fe = X V Fr
II. tg > tg 2 = e
Fe = X Fr + Y Fa
Y coeficientul fortei axiale Fa,dat in cataloagele de rulmenti
Fe = X V Fr + Y Fa
 Calculul sarcinii dinamicii echivalente la rulmentii
radiali axiali incarcati cu o sarcina combinata
de directie constanta

unde : a - arbore
b bucsa distantiera
u umar
R.D. roata dintata cu dinti inclinati
A forta tehnologica (axiala)
C carcasa
p.p. pana paralela
Fr1 , Fr2 - forte radiale,reactiunile rezultate la calculul de dimensionare al arborelui
(1) rulmentul din stanga
(2) rulmentul din dreapta
Fiind rulmenti radiali axiali,in acestia apar fortele axiale interioare Fa1 , Fa2 ,indiferent daca exista
sau nu forta axiala A,din cauza formei conice a corpurilor de rulare.
Fr Fr2
Fa1 = 0,5 1 , Fa2 = 0,5 ,
Y1 Y2
unde Y1,Y2 coeficienti dati in cataloagele de rulmenti
Se pot intalni situatiile :

I. A + Fa1 > Fa2 - forta rezultanta va fi orientata spre rulmentul (2),astfel ca pe acesta va actiona
o forta axiala rezultanta Fa2 = A + Fa1 + Fa2 Fa2 = A + Fa1
Fa2
Daca tg = tg 2 = e , atunci Fe2 = X V Fr2
Fr2
Fa2
Daca tg = > tg 2 , atunci Fe2 = X V Fr2 + Y Fa2
Fr2
Pentru rulmentul (1) : Fa1 = Fa1
 Fa1
Daca tg = tg 2 = e ,atunci Fe1 = X V Fr1
Fr1
Fa1
Daca tg = > tg 2 , atunci Fe1 = X V Fr1 + Y Fa1
Fr1
II. A + Fa1 < Fa2 - forta rezultanta va fi orientata spre rulmentul (1),astfel ca pe acesta va actiona
o forta axiala rezultanta Fa1 = Fa2 A Fa1 + Fa1 = Fa2 A
Fa1
Daca tg = tg 2 => Fe1 = X V Fr1
Fr1
Fa1
Daca tg = > tg 2 => Fe1 = X V Fr1 + Y Fa1
Fr1
Pentru rulmentul (2) : Fa2 = Fa2
Fa2
Daca tg = tg 2 = e ,atunci Fe2 = X V Fr2
Fr2
Fa2
Daca tg = > tg 2 , atunci Fe2 = X V Fr2 + Y Fa2
Fr2
Montajele pentru rulmenti pot fi sub forma literelor ,respectiv :

In literatura de specialitate sunt date relatiile pentru toate tipurile de montaje si pentru toate
tipurile de rulmenti.Cum pentru acelasi diametru interior exista rulmenti de latimi si diametre exte
rioare diferite,se pune problema care din tipul de rulment se va alege.
Se va alege acel rulment care indeplineste conditia Crulm(calc) < Crulm(ales)
- capacitatea rulmentului calculat/ales

19.10.2009

In relatiile precedente,coeficientii X,Y pentru rulmentul 1,vor avea indicii 1,iar pentru rulmen
tul 2,vor avea indicii 2.
1

Fe L = C
p (1)
L = Lh 60 n[ rotatii ] min rot
h = rotatii
unde Lh in ore ; n [ rot / min ] h min
Impartind la 106 se obtine :
60n
L = Lh [ milioane de rotatii ]
10 6
100
10 6 = 500 60 = 1.000.000 rotatii
3
Inlocuind in (1) ,se obtine :
1
p
L 60n
Fe h = C
500 60 100

3
 Lh
Se noteaza : f h = p - factor de durata
500
100
fn = p - factor de turatie
3n
Exemple

Rulmenti cu bile Rulmenti cu role

Lh = 1000h
fh 1,260 1,231
rot
n = 1000
min
fn 0,322 0,360

fh
Introducand notatiile se obtine : Fe = C ( calc ) ; Cales > C(calc.) ;
f
n
Pentru a nu se crea dificultati in aprovizionare,desi din calcule pentru acelasi arbore rezulta
rulmenti diferiti,se alege acelasi rulment pentru ambele fusuri.
Daca montajul permite si rulmentul are inscriptionata seria pe una din fetele frontale,rulmen
tul se va monta cu seria in afara ca sa fie identificat la cea mai simpla demontare.

Construcia lagrelor cu rulmeni

Principii n alegerea rulmenilor

La alegerea rulmenilor se ine seama de : mrimea,direcia i caracterul sarcinii,de dimen

siunile locurilor de montaj n carcas i pe arbore,de rigiditatea rulmentului (jocul propriu) i de
costul lui.
Dac dimensiunile i rigiditatea rulmentului satisfac cerinele,atunci se aleg rulmeni radiali
cu bile.
Cnd asupra rulmentului acioneaz fore radiale i axiale cu valori nsemnate,se aleg rul
meni radiali-axiali sau rulmeni axiali-radiali cu bile i role (cei cu role conice sunt folosii datorit
avantajelor la montare/demontare).Cnd se ivesc probleme de gabarit radial,rulmenii cu role ofer
pe lng capaciti de ncrcare mari,gabarite radiale mai mici fa de cei cu bile.Se va avea n ve
dere i costul rulmentului ( pt. acelai diametru interior,cei mai ieftini sunt rulmenii radiali cu bile,
urmeaz rulmenii radiali-axiali cu role conice mai scumpi cu 1,35 ori,cei radiali-axiali cu bile,de
doua ori).
Dup definitivarea alegerii rulmentului,din catalog (tip,dimensiuni de baz,capacitate de
ncrcare,simbolizare,turaie limitat) se trece la alegerea claselor de precizie ale rulmenilor.
Se aleg apoi ajustajele de montaj ntre rulment i arbore, ntre rulment i carcas,folosind
pentru cmpul de toleran al alezajului rulmentului simbolul KB,iar pentru cmpul de toleran al
arborelui format de rulment (inelul exterior) simbolul hB.Se aleg cmpurile de tolerane pentru ale
zajul din carcas i pentru arbori (fusuri),iar calitatea suprafeelor cu o rugozitate Ra = 0,8 1,6 m .

Scheme de aezare a rulmenilor

Un arbore cu roile i rulmenii montai pe el reprezint faa de carcas n care e montat,un

corp cilindric caracterizat dimensional prin diametrul exterior al rulmentului D i, axial,prin distan
a dintre feele frontale exterioare ale inelelor acestuia,l.
l
Dac > > 0,8 arborele i carcasa formeaz o cupl cilindric cu 2 grade de libertate : ro
D
taie n jurul axei i deplasare n lungul axei lui (arbori "liberi").Majoritatea arborilor trebuie s r
mn doar cu uin singur grad de libertate :rotaia n jurul axei lor.
Deci,vom avea lagre cu rulmeni pentru arbori "liberi" i pentru arbori fixai axial.
Lagre pentru arbori fixai axial.

Fixarea radial a unui arbore pe dou reazeme se face :

- numai pe un singur reazem : - cu un rulment (fig.1) ;
- cu doi rulmeni simpli (ex.,rulmeni radiali axiali cu role
conice n montaj X) sau un singur rulment cu dou ci de
rulare, fig.2 ;
- pe ambele reazeme,pentru compensarea dilatrilor termice : - la carcas (fig.3) ;
- la arbore (fig.4).

n varianta din fig.1,inelul exterior al rulmentului din dreapta are libertate axial de micare n
raport cu carcasa,cea ce confer montajului urmatoarele avantaje :preia uor alungirile termece ale
arborelui,evitnd nepenirea rulmenilor,dimensiunile L la carcas i l la arbore pot avea tolerane
mari,fr a influena precizia ansamblului i funcionarea lagrelor.Ca dezavantaje,se menioneaz :
rigiditate (radial,axial i unghiular) mic a lagrelor datorit jocurilor dintre inele i corpurile de
rulare,necesitatea strngerii axiale a unuia dintre rulmeni att pe arbore ct i n carcas,ceea ce
complic construcia lagrului.Aceast variant este folosit la cutii de viteze,reductoare,.a.Se va
avea n vedere urmtoarele : ambii rulmeni s fie ncrcai,pe ct posibil,n mod egal ;cnd exist
i sarcin axial (care ncarc numai rulmentul fixat axial) pe rol de rulment liber n scopul egalrii
ncrcrilor,e bine s fie rulmentul cu ncrcarea radial mai mare ;la variaii de temperatur frec
vente,rulmentul liber oscileaz axial n carcas i dac sarcina radial e mai mare,alezajul din
carcas se uzeaz repede,cazuri n care cu rol de rulment liber se alege rulmentul cu ncrcare ra
dial mai mic.
n varianta din fig.2, este acelai montaj ca n fig.1,dar cu doi rulmeni radiali axiali n montaj
X sau cu rulment axial cu dou ci de rulare,n lagrul pentru fixare axial.La acest montaj e nece
sar mai nti reglarea jocului radial-axial n lagrul din stnga,a crui rigiditate crete fa de va
rianta precedent.Schema din fig.2 are aceleai avantaje ca i schema din fig.1.Dezavantaje :rigi
ditate mic a rulmentului liber,complexitatea lagrului de fixare care are influen asupra rigiditii
acestuia
n variantele din fig.3 i fig.4 , inelele exterioare ale rulmenilor sunt sprijinite pe umerii arbo
relui (sau pe alte piese montate pe arbore),iar inelele exterioare se sprijin pe pragurile capacelor
(sau pe alte piese montate n alezajul carcasei).Avantaje :posibilitatea reglrii lagrelor,simplitatea
construciei lagrelor (prin lipsa pragurilor la alezajele din carcas).Dezavantaje : dimensiunile L,l
i h ,formeaz un lan de dimensiuni,erorile influennd mrimea jocului a.Abaterile la aceste di
mensiuni se fixeaz n concordan cu mrimea cerut la jocul a.De aceea,aceast schem se folo
sete numai la arbori scuri i la arbori la care variaiile (creteri) de temperatur fa de carcas
sunt nesemnificative.n consecin, mrimea jocului la montaj a se ia egal sau uor mai mare
dect dilatarea termic l a arborelui,la creterile prezumtive cele mai mari ale temperaturii arbo
relui i rulmenilor.Cel mai bine jocul a se stabilete experimental.
Rulmenii radiali-axiali cu unghiul de nclinare 26 0 sunt mai sensibili la strngerile axiale.
Din fig.5,se vede c apropierea suprafeelor cilor de rulare ale inelelor rulmentului i ale rolelor
este = j sin ,unde j este jocul axial,dependent de distana l i creterea temperaturii arborelui.
Cu ct unghiul i distana l sunt mai mari,cu att este mai grea reglarea i mai mare posibilitatea
blocrii arborelui n lagre.De aceea,pentru rulmenii radiali-axiali cu 26 0 se folosete schema
din fig.2,schem care se folosete n toate cazurile n care creterile de temperatur,presupuse.ale
( )
arborilor sunt mari t1 t 2 > 20 0 C ,unde temperatura t1 e temperatura de regim a lagrului,iar t 2 -
temperatura la montaj.

Schema din fig.4 are urmtoarele avantaje : posibilitatea reglrii uoare ajocului n lagre ;redu
cerea posibilitilor de blocare a lagrelor n urma deformaiilor termice ale arborelui i rulmenilor.
Dezavantaje : posibilitatea apariiei n lagre a unor jocuri prea mari,nedorite (la rulmenii radiali
axiali) ;ajustaj cu strngere mic ntre fus i inelul interior (pentru a fi posibil deplasarea axial) ;
cerine privind fineea filetelor arborelui i piulielor ;existena pragurilor n alezajele din carcas.

Lagre pentru arbori liberi

La angrenajele cu dantur nclinat i n V, n montaje ca cele din fig.6,micarea i momentul

de torsiune se transmite prin dou fluxuri paralele de ctre danturile simetrice 1 i 2.La montarea ro-
ilor este de nenlturat eroarea de decalare unghiular a a unei coroane fa de cealalt.De aceea ,
intr n angrenare mai nti dinii uneia din coroane,fapt ce genereaz o for axial ce silete roata
mpreun cu arborele s se deplaseze axial.Pentru ca aceast deplasare s nu fie mpiedicat,unul
din arbori trebuie s fie cu rol de arbore "liber",care va permite intrarea n angrenare i a celeilalte
coroane i astfel forele axiale se anuleaz reciproc.

Fixarea rulmenilor pe arbore se face cu piuli ,cu aib montat pe faa frontal a arborelui
sau cu inel elastic.
 Sisteme de ungere

Construcia dispozitivelor de ungere

Pentru reducerea pierderilor de putere prin frecare, pentru reducerea intensitii de uzare a
suprafeelor n micare, precum i a le proteja contra griprii i coroziunii i pentru evitarea
nclzirii lor exagerate, e nevoie ca ele s fie unse cu lubrifiant n mod continuu i abundent.
Pentru ungerea reductoarelor se folosesc dou metode:
- ungere cu circulaie de ulei aplicabil la reductoare de mare importan, stabile, la care
uleiul este adus proaspt, rcorit i filtrat, prin sistem adecvat de conducte de la o pomp
central (cutia de viteze de la strunguri);
- ungerea prin barbotare, la care uleiul din carcasa reductorului este antrenat de roile
cufundate n baia de ulei i mprocat n interiorul carcasei ajungnd la toate locurile de
ungere.
Se precizeaz ca reductoarele obinuite folosesc acest ultim procedeu cu urmtoarele
meniuni:
1. pentru reductoare cu dou trepte cu roi dinate cilindrice cu arborii n plan orizontal,
roata rapid trebuie s fie scufundat n baia de ulei pn la 5 m (m modulul danturii).
2. pentru reductoare conice ntr-o treapt sau conico-cilindrice, n dou trepte cu arborii
n plan orizontal, roata rapid se scufund n baia de ulei, la o adncime de aproximativ
0,1 din raza roii.
3. pentru reductoare cu trei trepte, cilindrice sau cilindrico-conice, roile intermediare mici
de scufund n baia de ulei pn la adncimea de aproximativ 5 m. Cu ct viteza
specific a roii este mai mic cu att mai mare este adncimea de scufundare.
4. pentru reductoarele melc roat melcat, cu melcul n poziie orizontal, acesta se va
scufunda n baia de ulei la o adncime cuprins ntre (2,5-4)m.
5. pentru reductoarele melc roat melcat, cu melcul vertical, nivelul de ulei trebuie s
ating axul roii melcate.
6. pentru cazul n care roile nu ating nivelul uleiului, se folosesc angrenaje cu ungere
auxiliar fig. 1a sau inele de ungere fig. 1b.

fig. 1

Ungerea rulmenilor
Ungerea rulmenilor din componena lagrelor reductoarelor se realizeaz de regul cu
acelai ulei cu care se ung angrenajele. Se recurge la alte modaliti de ungere, numai daca nu se
poate folosi uleiul cu care se ung transmisiile.
Cnd se folosete ungerea forat a angrenajelor, uleiul pentru ungerea rulmenilor se aduce
pe conducte separate.
 aibe de protecie
Deseori n ulei se scufund pinionul rapid sau melcul i rulmenii acestora. Utilizarea
aibelor este realizat pentru evitarea ptrunderii n rulment a produselor uzurii roilor dinate sau
pentru a diminua intensitatea curgerii uleiului spre rulment. n fig.2 sunt prezentate patru variante
constructive.

Fig. 2
Canale de ungere
Sunt poziionate pe suprafaa de asamblare a carcasei.

Distribuitoare, nipluri, cleme

La ungerea forat uleiul se aduce de la o pomp central prin conducte prin intermediul
unui distribuitor. In fig. 3 sunt artate variantele cele mai rspndite de nipluri. Conductele se prind
de corpul reductorului prin cleme fig. 4.

Fig. 3
 Fig. 4
Ungerea cu vaselin
Cnd ungerea cu ulei nu e posibil sau nu e raional, atunci rulmenii se ung individual cu
vaselin. Rulmentul de nchide n partea interioar cu un inel de protecie. Spaiul rmas liber n
interiorul lagrului se umple cu vaselin.

Indicatoarele de ulei
Pentru supravegherea nivelului de ulei la ungerea prin barbotare n corpul reductorului
trebuie montat un indicator de nivel al uleiului. n fig. 5 sunt prezentate indicatoare de ulei a) cu tub
de sticl sau b) cu vergea.

Fig. 5

Sisteme de etanare

Construcia dispozitivelor de etanare

Dispozitivele de etanare se folosesc pentru a evita scurgerea lubrifiantului din, precum i

protecia contra ptrunderii prafului, noroiului i umezelii din interiorul mainii.
Pentru reductoare se ntlnesc urmtoarele tipuri de etanri:
- etanarea rulmenilor fa de mediul nconjurtor;
- etanarea rulmenilor uni cu unsoare consistent fa de spaiul interior al
reductorului (baia de ulei);
- etanarea corpului i capacului reductorului n planul de separaie;
- etanarea capacului de vizitare;
- etanarea dopului de golire;
- etanarea dispozitivului pentru indicarea nivelului de ulei.
Clasificarea etanrilor:
- cu contact: - ntre piese fixe;
- ntre piese mobile;
 - fr contact: - cu fante;
- cu fante i canale;
- cu labirini (axiali, radiali);
- centrifuge;
- mixte.
Etanri cu contact ntre piese fixe
Se ntlnesc pe suprafeele de contact dintre: carcasa reductorului i capacele rulmenilor,
corpul i capacul reductorului, capacul de vizitare, dopul de golire, dispozitivul pentru indicarea
nivelului i carcasa reductorului.
Etanarea dintre carcasa reductorului i capacele rulmenilor se realizeaz cu garnituri plate
din plastic, piele, carton, cauciuc material metalic sau cu inele care se aleg din STAS-uri.
Etanri cu contact ntre piesele cu micare relativ
Etanri cu manete de rotaie. Sunt foarte mult folosite la ungerea cu ulei. n fig.6 sunt
prezentate cteva forme de manete de etanare. Maneta de etanare se compune din 1- corpul
confecionat din cauciuc, 2- inel de oel cu seciune n form de L, 3- arc brar. Armatura (2)
poate fi situat fie n interiorul manetei fig. 6 a) i c) sau in exteriorul carcasei fig. 6 b). n fig. 6 d)
maneta devine carcas. n fig. 6 e) e prezentat brara arc i modul de mbinare al capetelor ei. n
fig. 6 f) e prezentat prin care inelul de cauciuc cuprinde etan suprafaa arborelui.

Fig.6
Etanri cu inele de psl
Etanarea cu inele de psl, este simpl, ieftin i eficace n cazul ungerii cu unsoare
consistent. n STAS uri sunt prezentate forma i dimensiunile inelelor i canalelor pentru inelele
de psl.
Etanri cu contact frontal
Se folosesc la ungerea cu ulei a lagrelor cu rulmeni. n fig.7 sunt prezentate schemele de
principiu 1, 2 inele de etanare, 3 arc elicoidal pentru presarea lor, 4 garnitura de etanare
suplimentar (inel o n fig. 7).
 Fig. 7
Etanare cu inele o
Au o seciune rotund. Sunt cele mai frecvente etanri cu contact ntre piese fr micare
relativ plasate n canale fig. 8. Pentru montare n canal de arbore fig. 8 a) sau pentru montare n
canal n carcasa fig. 8 b)

Fig. 8
Etanri cu contacte cu aibe elastice
n fig. 9 sunt prezentate cteva montaje cu aibe elastice de oel numite Nilas (produse de
firma Ziller).

Etanri fr contact
Etanrile fr contact au avantajele c nu produc nici uzur nici frecare i pot fi folosite
pentru orice tip de lubrifiant, putnd fi folosite la temperaturi nalte i viteze ridicate avnd
durabilitatea practic nelimitat. Au dezavantajul c admit scurgeri (limitate) de lubrifiant. Etanrile
fr contact pot fi: cu fant, cu fant i canale, cu labirini axiali, radiali, etanri centrifuge.
Fantele, canalele i labirinii se umplu cu unsoare consistent indiferent de felul
lubrifiantului.
n fig. 10 este prezentat forma canalelor. n fig. 11 sunt prezentate canale suplimentare de
drenare iar in fig. 12 se prezint etanarea cu labirint i canale de drenare.

Fig.10
 Fig.11

Transmisii mecanice

Cu toata diversitatea gamei de masini motoare (MM) existente,cum masinile de lucru (ML) au
nevoie de forte/momente mari,viteze liniare/unghiulare in general mici,pentru acordarea parametri -
lor cinematici si dinamici,intre acestea se interpun transmisiile mecanice conform schemei bloc.

PML < PMM - puterea masinii de lucru trebuie sa fie mai mica de cat cea a masinii motoare.
PML = PMM TM , unde TM < 1 - randamentul transmisiei mecanice
Dar P = Fv , respectiv P = T , unde P puterea ; F forta ; v viteza liniara ;T moment ;
n
= - viteza unghiulara a masinii motoare/de lucru
30
PML = TML ML = TMM MM TM ;

TML = TMM MM TM = TMM iTM TM - momentul de torsiune la masina de lucru ,
ML
MM
unde iTM = - raport de transmitere
ML
Daca avem o transmisie reducatoare ( ML < MM ; TML > TMM ; d iesire > d int rare )
Daca avem o transmisie multiplicatoare ( ML > MM ; TML < TMM ; d iesire < d int rare )
 unde diesire/intrare diametrul la arborele de iesire/intrare
In afara de clasificarea dupa raportul de transmitere,transmiterile mecanice se clasifica si dupa :
- principiul de functionare :
- prin frecare : - transmisii prin curele ;
- transmisii prin roti cu frictiune ;
- transmisii prin cabluri ;
- prin angrenare : - transmisii prin curele dintate ;
- transmisii prin roti dintate ;
- transmisii prin lanturi ;
- mentinerea constanta sau nu a raportului de transmitere :
- cu raport de transmitere constant ;
- cu raport de transmitere variabil : - in trepte ;
- continuu.

Transmisii prin curele

- transmit miscarea si puterea intre roata conducatoare si una sau mai multe roti de
curea conduse prin intermediul elementului cinematic flexibil,numit curea.
Avantaje
- transmit miscarea si puterea la distante mari ;
- constituie element de protectie pentru restul de transmisii inseriate ;
- se executa,monteaza si intretin,relativ usor.
Dezavantaje
- gabarit mare ;
- raportul de transmitere nu se mentine constant din cauza fenomenului de alunecare elastica a
curelei,care nu trebuie confundat cu fenomenul de patinare ;
- forta care solicita capetele de arbori pe care sunt montate roti de curea,este mai mare decat
la transmisia prin lant..
-
Clasificarea si parti componente

Dupa forma sectiunii transversale a curelei :

- curea lata ;

- curea trapezoidala : - simpla,a) ;

- dubla,b) ;
- multipla,c) .
- curea rotunda

Dupa pozitia axelor rotilor si a ramurilor curelei :

- transmisie deschisa

- transmisie incrucisata

- transmisie semiincrucisata
 - transmisie sub un unghi oarecare

Cinetostatica transmisiei prin curele

Calculele se vor face in baza ipotezelor simplificatoare :

- se neglijeaza masa curelei (in prima faza) ;
- se considera cureaua ca un fir perfect flexibil si inextensibil,pentru a se aplica teoria firelor
(Euler) de la mecanica ;
- se considera raportul de transmitere egal cu unu.

a) Se considera transmisia prin curele in repaus ( 1 = 0)

b) Se considera transmisia prin curele in miscare ( 1 = 0)

1 [ rad ] - unghiul de infasurare pe roata 1

2S 0
Dupa inlocuire,se obtine 2 S 0 = S 2 e 1 + S 2 S 2 = 1
;
e +1
 2S 0 e 1
Analog , S1 =
e 1 + 1
D1 D D
M O1 = 0 T + S 2 S1 1 = 0 T = 1 ( S1 S 2 ) T = D1 F
2 2 2
2
u
Fu

unde s-a notat Fu = S1 S2 - forta utila , T moment de torsiune transmis

Introducand in relatia lui Fu ,relatiile determinate pentru S1 si S2 ,se obtine:
2S 0 e 1 2S 0 e 1 1
Fu = = 2 S 0 1 ;
e 1 + 1 e +1
Fu e 1 1
= 2S 0 , unde = < 1 - coeficient de transmitere sau utilizare,sau randament al
e 1+1
transmisiei prin curele
Cum in realitate cureaua are masa si transmisia este in miscare,pentru a se impiedica des
prinderea curelei de pe roti,cureaua trebuie intinsa si mai mult,forta de intindere fiind 2S'0 data de
relatia :
F
2 S 0 = u + 2S c , unde Sc forta (tensiunea) din curea care apare datorita efectului centrifug

v2 N
Sc = ; - greutatea pe metru liniar a curelei
g m
m
v - viteza liniara a curelei
s
m
g = 9,81 2 - acceleratia gravitationala
s

Elementele componente ale transmisiei prin curele.

Determinarea tensiunii maxime in curea.
Alunecarea elastica a curelei.

1 roata de curea conducatoare ; 3.1 ramura conducatoare a curelei ;

2 roata de curea condusa ; 3.2 ramura condusa a curelei ;
4 sistem de deviere (pentru marimea unghiului de infasurare la roata) ;
5 sistem de intindere ;
A distanta dintre axe ;
max . A = 1 + c + i (cea mai mare tensiune se afla in punctul A)
S
1 = 1 , unde Ac = b h sau b - aria curelei
Ac
 Sc
c = , unde Sc tensiunea (efortul unitar) datorita fortei centrifuge
Ac
h
i = E= E sau E - tensiunea de incovoiere
D1 D1

Cand r = 0 ,cureaua va patina,iar alunecarea elastica se produce datorita faptului ca un

element de lungime ,pe ramura conducatoare,se va alungi rezultand lungimea + , iar pe ra
mura condusa se va scurta,rezultand lungimea - .
Coeficientul de alunecare elastica , (csi) ,este dat de relatia :
v v v
= 1 2 = 1 2
v1 v1
D
2 2 D2
D D 2 = 1 D2
v1 = 1 1 , v 2 = 2 2 = 1 => = 1
2 2 D i12 D1 i12 D1
1 1
2
Exemple : = 0 ,010 - pentru curele din bumbac cauciucat
= 0,015 - pentru curele din piele
= 0,02 - pentru curele tesute si cusute

Elemente geometrice ale transmisiei prin curele

Date de proiectare
rot
P1 [ kW ] ; n1 ; i12 [ _ ] ;
min
P1
10. D1 ( 900 1100) 3 [ mm] - diametrul rotii conducatoare
n1
D1 D1( ST ) - diametrul standardizat
20. D2 = D1 i12 (1 ) - diametrul rotii conduse
D2 D2 ( ST ) - diametrul standardizat
D2( ST )
i12 r = - raport de transmitere real
D1( ST ) i12 (1 )
i i12 r i12 i
= = ( 3,5 chiar 4 ) % , unde i12 dat in datele de proiectare
i i12 i a
30. Distanta dintre axe A , se lucreaza numai cu valori standardizate
0,7 ( D1 + D2 ) A 2 ( D1 + D2 )
40. unghiul dintre ramurile curelei
D D1
= 2 arcsin 2
2A
 D2 D1


O1 EO2 sin = 2 = 2
O E 2 = D2 D1 = 2 arcsin D2 D1
2 O1O2 A 2A 2A

50. 1 = 180 0 2 = 180 0 - unghi de infasurare
2
1 120 ; in caz contrar se adopta sistem de deviere
0

2 = 180 0 + 2 = 180 0 + .
2
60. Lungimea curelei , Lc ,
Lc = ab + bc + cd + da
( D2 D1 )
2
,
Lc = Dm + 2 A +
4A
D1 + D2
unde Dm = - semisuma diametrelor celor doua roti
2
Lungimea de comanda a curelei va fi in functie de solutia de imbinare a curelei.
 Transmisii prin curele trapezoidale

- rezultatele obtinute la curelele late se vor adapta si pentru curelele trapezoidale.

Q forta de apasare a curelei pe roata

N1
- reactiunea rotii asupra curelei
2
N1
- forta de frecare dintre curea si o fata a canalului de curea
2
unghiul canalului de curea ; = 40 10

Intreg ansamblul este in echilibru,deci:

N N Q
Fy = 0 Q + 2 21 sin 2 + 2 21 cos 2 = 0 N1 =
sin + cos
2 2
Forta de frecare dintre curea si roata care serveste pentru transmiterea miscarii si puterii,
este perpendicular ape planul figurii si are ca punct de aplicatie planul situat la nivelul diametrului
primitiv D p1 .
N
F f = 2 1 = N1 = N1
2 ,
sin + cos
2 2

=
unde - coeficient de frecare aparenta
sin + cos
2 2

> - efectul de pana

Intrucat > ,la aceeasi forta de apasare a curelei pe roata,si invers,transmisiile prin curele
trapezoidale transmit o putere mai mare decat cele prin curele late,si la aceeasi putere transmisa,
forta care solicita capetele de arbori este mai mica la cele trapezoidale.
Curelele trapezoidale se impart in :
- clasice : Y,Z,A,B,C,D,E ;se utilizeaza numai pentru constructiile existente ;
- inguste : SPZ,SPA,SPB,16 15 ,SPC ;se utilizeaza pentru constructii noi.

Date de proiectare

rot
Pc [ kW ] - puterea de calcul ; n1 - turatia ; i12 [ _ ] - raport de transmitere
min
10. Diametrul (primitiv) al rotii motoare 1, D p1 [ mm]
Din nomograme , de ex. tipul curelei : SPZ , D p1 = ( 63180 ) mm ;
Se alege D p1 ( ST ) - diametrul primitiv la o valoare standardizata

20. . Diametrul (primitiv) al rotii conduse 1, D p2 [ mm]

D p2 = i12 D p1 (formula aproximativa)
D p2 = i12 D p1 (1 ) (formula exacta)
Aleg D p2 ( ST ) - valoare standardizata
D p2 ( ST ) D p2 ( ST )
i12 r = , i12 r =
D p1 ( ST ) D p1 ( ST ) (1 )
i i12 r i12 i
= 100 = ( 3 3,5) % - valoare admisibila
i i12 i a
Se lucreaza numai cu valori standardizate.
( )
3 . Distanta dintre axe : 0,75 D p1 + D p2 A 2 D p1 + D p2
0 ( )
D p D p1
40. Unghiul dintre ramurile curelei : = 2 arcsin 2
2 A
5 . Unghiul de infasurare pe roata 1 : 1 = 180 , 1 120 0 ;
0 0

Unghiul de infasurare pe roata 2 : 2 = 180 0 ;

a = 120 0 - curele clasice (valoare admisibila)
a = 90 0 - curele compuse (compound)
0
6 . Lungimea primitiva a curelei : L p = D pm + 2 A +
(D p2 D p1 ) 2

,
4 A
D p1 + D p2
unde D pm = - diametrul primitiv mediu
2
70. Se recalculeaza distanta dintre axe,rezultand A rec. (valoare recalculata) .
80. Din tabele se alege sau se calculeaza puterea transmisa de o curea,in functie de
i12 , n1 , D p1 ,prin simpla sau dubla interpolare liniara.
(
P0 = f i12 , n1 , D p1 )
90. Numarul preliminar de curele (z0),se determina cu relatia :
 c f Pc
z0 = ,
c c L P0
unde : Pc puterea de calcul ; P0 puterea transmisa de o curea ;
c f - coeficient al regimului de functionare care ia in considerare felul masinii de
antrenare si al celei antrenate ;
c - coeficientul unghiului de infasurare ;
c L - coeficientul lungimii curelei ;
coeficienti dati in tabele,gasiti direct sau prin interpolare liniara
z0
100. Numarul final de curele : z = , z 8 ( uzual ) ; z 12 ( exceptie)
cz
unde c z < 1 - coeficientul numarului de curele ;

02.11.2009
P1
110. Forta utila (periferica transmisa) : Fu = 10 3 [N] ,
v
m
unde P1 [ kW ] - puterea transmisa de o curea ; v - viteza liniara (periferica a curelei)
s
Dp 2 n1 D p1 n1 D p1 m
120. Viteza liniara a curelei : v = 1 1 = = ;
n1 60 2 1000 60 1000 s
130. Forta de intindere a curelei ,care solicita capatul de arbore pe care este mon
tata roata de curea :
S a = (1,5 2 ) Fu [ N ] ; (pentru proiect se ia S a = 2 Fu [ N ] - valoare maxima )

Transmisii prin curele dintate

- transmit miscarea si puterea intre roata conducatoare si una sau mai multe roti
conduse prin angrenare,raportul de transmitere mentinandu-se constant.
Se utilizeaza la distributiile motoarelor auto,unele aparate electrocasnice,etc.

p - pasul curelei
z
i12 = 2 - raport de transmitere
z1
z1 , z 2 - numerele de dinti la roata conducatoare/condusa

Transmisii prin roti cu frictiune

- transmit miscarea si puterea intre roti netede sau canelate prin frecare.
Avantaje
- se realizeaza,monteaza si intretin relativ usor ;
- constituie elemente de protectie pentru restul de transmisii inseriate ;

Dezavantaje
- raportul de transmitere nu se mentine constant din cauza fenomenului de patinare ;
- necesita forte de apasare mari,fiind o transmisie neeconomica,si de aceea se utilizeaza pana
la puteri de 30 kW.
Transmisia prin roti cu frictiune se intalneste la variatoare de turatie si la prese cu frictiune.

D2
i12 = , unde = 0,002 pentru OL / OL ( ambele roti sunt din otel )
D1 (1 )
= 0,05 pentru roti din textolit
Transmisia prin roti cu frictiune este supusa solicitarii de contact (strivire,hertziana).

Variatoare de turatie
I. Cu roti de frictiune

1. Roata 1 conducatoare
 R2 max
Cand R2 x = R2 max i12 max = ;
R1
R
Cand R2 x = R2 min i12 min = 2 min ;
R1
i12 max R2 max R
i12 min < i2 x < i12 max no
tand G = = = 2 max
Cand i12 min R R2 min (gama de reglaj) ;
R1 2 min
R1

2. Roata 2 conducatoare

2x v2 R1 m
i 21 = = = , unde v1 = v 2 , in
1 v1 R2 x s
R2 x
R1
R1
Cand R2 x = R2 min i 21 max = ;
R2 min
R1
Cand R2 x = R2 max i 21 min = ;
R2 max
i 21 max R1 R
G= = = 2 max
i 21 min R1 R2 min (gama de reglaj) .
R2 min
R2 max

II. Cu roti de tronconice

III. Cu roti toroidale

IV. Cu element cinematic flexibil

1. In trepte

2. variator de turatie cu raport de transmitere continuu

 Transmisii prin roti dintate

- transmit miscarea si puterea de la o roata la alta,prin angrenarea dintilor (succesiu

ne de plinuri cu flancurile de o anumita forma,egal distantate pe cercul de picior
sau de fund).

Curbe de profilare a flancurilor dintilor

I . Familia cicloidelor

Fie o dreapta fixa (dreapta de baza),pe care se considera un cerc (cerc generator).Punctul
de tangenta al cercului il notam cu M.Prin rostogolirea fara alunecare a cercului generator , punctul
M va descrie o cicloida normala.

Pe diametrul vertical s-au mai luat doua pozitii :

M+ care prin rostogolire cicloida alungita
M- care prin rostogolire cicloida scurtata

In loc de dreapta de baza fixa ,consider un cerc fix (cerc de baza),pe care consider un cerc
generator pe exterior ,acesta descriind o traiectorie rostogolire fara alunecare, numita epicicloida.
Daca cercul generator se rostogoleste fara alunecare in cercul de baza,fix,traiectoria va fi o
hipocicloida (- care pot fi normale,alungite sau scurtate).

II . Familia evolventelor
 Din O1TM TM = rb tg
rb ( y + y ) = rb tg y y = tg y y ;
evolventa de y ev y = tg y y
y ; y se introduce in radiani
involuta de y inv y = tg y y

rb
ry = ; + >y+ y ;
cos y
Raza cercului oarecare poate lua diverse valori obtinandu-se cercurile : de baza,de picior,de divi -
zare,de rostogolire,de cap sau de exterior.

Elementele geometrice ale rotii dintate cu dinti inclinati

Relatiile de calcul deduse prin particularizare ( = 0 ) sunt valabile si pentru roata cu dinti
drepti.

cb - cerc de baza cu raza r f rb r f (in functie de numarul de dinti ai rotii) ;

c f - cerc de picior (de fund) cu raza r f ;
c - cerc de divizare cu raza rt ;
c w - cerc de rulare (rostogolire,angrenare) cu raza rw ;
c asc - cerc de cap (exterior) scurtat cu raza rasc ;
 c a - cerc de cap (exterior) cu raza ra .

Linia medie (de referinta) apartine cremalierei de referinta (CR) ce poarta pe ea ele
mentele standardizate ale rotii si le transmite acesteia prin cremaliera generatoare (CG).
Cand linia medie a cremalierei de referinta este tangenta la cercul de divizare,arcul dintelui
este egal cu arcul golului.
Cand cremaliera generatoare se deplaseaza spre exteriorul semifabricatului ,se obtin roti din
tate corijate pozitiv (dinti ingrosati la baza si mai ascutiti la varf).
Cand cremaliera generatoare se deplaseaza spre interior,se obtin roti dintate corijate negativ
(dinti subtiati la baza si ingrosati la varf).

mt z
10. raza cercului de divizare in plan frontal , rt = ;
2
2 rt = pt z 2 rt = mt z
, unde p pas , z numar de dinti ;
mt

rt
mt = - modul in plan tangential (frontal) ce arata de cate ori numarul de dinti se
z
cuprinde in diametrul de divizare ;
La roata dintata cu dinti drepti (DD) : mt = mn = m - valoare standardizata
m z
20. raza cercului de rulare (rostogolire,angrenare) , rw = rt + mt xt = t + mt xt ;
2
3 . raza cercului de cap (exterior) , ra
0

m z
ra = rw + hat mt = t + mt xt + hat mt
2
Denumirea (DD) (DI)
r t
Coeficientul capului de referinta ha = 1
han =1 hat
Coeficientul jocului de referinta la capul dintelui c* = 0,25 c n = 0,25 ct
Unghiul de presiune,de referinta = 20 0 n = 20 0 t

r ,
- plan normal/tangential
t

4 . raza cercului de picior (de fund,de interior) , r f = rt + mt xt mt hat + ct
0 ( )
50. raza cercului de cap scurtat , rasc = ra + sc mt ; sc - coeficient de scurtare a dintelui ;
m z
60. raza cercului de baza , rb = rt cos t = t cos t ;
2
rb
relatie derivata din cursul precedent, unde ry = ,in care ry devine rt ,iar y
cos y
devine t ;

70. inaltimea capului dintelui , ha = hat mt = han mn ;

(
)
(
80. inaltimea piciorului dintelui , h f = hat + ct mt = han + c n mn ; )
(
)
(
90. inaltimea dintelui , h = ha + h f = mt 2 h + c = mn 2 han + c n ;
at t )
100. inaltimea dintelui scurtat , hsc = h sc mt ;
mt
110. arcul dintelui pe diametrul de divizare in plan frontal , st = + 2 mt xt tg t ;
2
360 0 2
120. pasul unghiular , = sau = radiani ; (hi)
z z
 Roata dintata cu dinti inclinati (pasi si module)

ABC : p n = pt cos , unde 35 0 ( uzual ) unghiul de inclinare al d int ilor

mn
Daca p = m mn = mt cos mt =
cos
- numar transcendent ; mn standardizat ; mt > mn ;
x - plan axial ;
pn mn mn
ABD : p x = mx = mx =
sin sin sin
- pentru dinti drepti : = 0 ; sin = 0 ; m x +
mn
Cum hat mt = han mn (v. pct. 70) , si cum hat = han mn hat = han

cos ;
cos
hat < han
.

Elementele geometrice ale angrenajelor cilindrice

tg n
10. unghiul de presiune in plan frontal (tangential) : tg t = ;
cos
20. ecuatia fundamentala a angrenajului evolventic :
( D.D.) : inv w = inv + 2 x1 + x2 tg ; (involuta)
z1 + z 2
w - unghiul de angrenare ;
= 20 0 - unghiul de presiune de referinta ;
x1 , x 2 - deplasarile specifice de profil la roata 1,respectiv roata 2 ;
z1 , z 2 - numerele de dinti .
x n1 + x n 2
( D.I ., n ) : inv nw = inv n + 2 tg n ;
z1 + z 2

( D.I ., t ) : inv tw = inv t + 2 xt1 + xt 2 tg t ;

z1 + z 2
0
3 . Distanta dintre (intre) axe de referinta ::
( D.D.) : a = r1 + r2 = m z1 + m z 2 = m ( z1 + z 2 ) ;
2 2 2
( D.I .) : a = rt1 + rt 2 = mt z1 + mt z 2 = mt ( z1 + z 2 ) = mn ( z1 + z 2 )
2 2 2 2 cos
0
4 . Distanta dintre (intre) axe ::
( D.D.) : a w = rw1 + rw2 = b1 + b 2 = r1 cos + r2 cos =
r r
cos w cos w cos w cos w
 cos cos
= ( r1 + r2 ) = a
cos w cos w ;
a

rt1 rt 2 cos t cos t

( D.I .) : a w = rw1 + rw 2 = + = ( rt1 + rt 2 ) = a ;
cos tw cos tw
cos tw cos tw
a
0
5 . Gradul de acoperire arata continuitatea miscarii ,respectiv numarul de perechi de
dinti care sunt in contact la un moment dat ::
ra21 rb21 + ra22 rb22 a w sin
( D.D.) : = w
, > 1,2 ;
m cos
( D.I .) : = +

- grad de acoperire total

- grad de acoperire in plan frontal total
- grad de acoperire suplimentar datorita inclinarii dintilor

Aspecte ale deteriorarii rotilor dintate in constructia de masini

Rotile dintate ies din uz ca urmare a unor cauze care pot fi grupate schematizat astfel :

I. Distrugerea flancurilor dintilor :

10. ciupirea (pitting) ;
20. griparea ;
30. uzarea abraziv - adeziva ;
40. coroziunea de contact ;
50. strivirea ;
60. exfolierea ;
70. fisurarea flancurilor .
II. Ruperea dintilor :
10. prin oboseala ;
20. suprasarcinilor ;
30. desprinderi de aschii.

Ciupirea dintilor (fenomenul de pitting) apare la rotile dintate din materiale me

talice cu duritatea HB 2000 3500 [ MPc] .Apare in prezenta lubrifiantului la care participa forta
normala,forta tangentiala,tensiunile superficiale si lubrifiantul.
La roata motoare,fortele de frecare sunt orientate de la cercul rostogolire spre capul si pi
ciorul dintelui,iar pe roata condusa sunt orientate invers,adica de la cap si picior spre cercul de
rostogolire,ca in fig. de mai jos.
 Griparea se produce in absenta lubrifiantilor,si consta in desprinderea de particule
de pe roata cu material mai moale si aparitia microsudurilor pe dintele rotii,cu material mai tare,in
absenta lubrifiantilor.Fenomenul se inlatura prin utilizarea lubrifiantilor cu caracteristici superioa
re sau aditivati.

Uzura abraziv-adeziva se manifesta atat la angrenajele care functioneaza in medii

inchise,cat si la cele care functioneaza in medii deschise,fiind provocata de patrunderea de particule
straine intre flancurile dintilor,rezultand modificarea geometriei acestora.

Coroziunea de contact se produce la angrenajele in repaus,dar sub sarcina,rezul

tand asa zisele pete pe flancurile dintilor.

Strivirea consta in aparitia unor mici umflaturi,respectiv adancituri,pe flancurile

dintilor,ca urmare a tensiunilor remanente existente in roti.

Exfolierea consta in desprinderea de microfoite de pe flancuri,ca urmare a trata

mentelor termice sau termochimice necorespunzatoare.

Fisurarea flancurilor consta in aparitia microfisurilor ca urmare a tratamentelor

termice gresite.

Ruperea dintilor se produce ca urmare a :

 Sistemul de forte la angrenajul cilindric
a) cu dinti drepti
 Intre flancurile dintilor exista o cupla de clasa a IV a ,in care viteza punctului de contact se
descompune dupa normala,respectiv tangenta,duse la flancurile dintilor.

1C4
1 element T1T2 ( )
; mecanismul ( O1T1T2 O2 ) mecanism patrulater
2 C (T ,T )
cupla de 5 1 2
clasa 4

Fn = Ft + Fr ; Fn - forta normala se translateaza in polul angrenarii,C

Ft - forta tangentiala ; Fr - forta radiala.
Pentru ciclograma de incarcare constanta , avem :

P1
T1 = 9550000 [ N mm] , unde P1 puterea rotii z1 ; n1 turatia rotii dintate 1 .
n1
T 2T1
Ft1 = 1 = , [N]
d w1 d w1 , unde d w1 in [mm] .
2
Fr1 = Ft1 tg w , [ N ] - forta radiala la roata 1 (de-a lungul razei) .
Ft1
Fn1 = , [N] - forta normala la roata 1 .
cos w
P P1 z1z 2 P1 z1z2
T2 = 9550000 2 = 9550000 = 9550000 = T1 z1z2 i z1 z2 ,
n2 n2 n1
P1
unde 9550000 = T1 i z1z 2
n1
Cum z1z2 < 1 Ft2 < Ft1 ; Aproximam z1z2 1 Ft2 = Ft1
Ft2
Prin analogie , Fr2 = Ft2 tg w , [N] si Fn2 = , [N]
cos w
Sistemul de forte depinde de :
 - pozitia axelor rotilor si rolul lor ;
- sensul de rotatie al rotilor ;
- sensul de inclinare al dintilor

(dinti drepti,axe in plan orizontal)

b) cu dinti inclinati

Consideram roti in plan orizontal,cu inclinarea dintilor z1 spre dreapta,z2 spre stanga
Fa1 = Ft1 tg w ; Fa2 = Ft2 tg w - forte axiale,paralele cu axele rotilor
Ftr1 = Ft1 + Fa1 ; Ftr2 = Ft2 + Fa2

Trenuri de angrenaje
 Un angrenaj este format din doua roti dintate caracterizate prin acelasi modul.
O succesiune de angrenaje formeaza trenuri de angrenaje.
Dupa existenta ,sau nu, a miscarii relative a axelor rotilor,angrenajele se impart in :
- planetare ;
- ordinare .
Trenurile cu angrenaje ordinare pot fi :
- in serie ;
- in cascada ;
- mixt.

A) Trenuri cu angrenaje ordinare in serie

1 n
i12 = = 1 (semnul "-" arata ca rotile se rotesc de sens contrar)
2 n2

v p1
d1
vp vp vp d2
1 = 1 , 2 = 2 i12 = 2 = 1 ;
d1 d2 v p2 v p2 d 1
2 2 d2
2
Dar v p1 = v p2 pentru ca raportul de transmitere sa se mentina constant,si deci
d m z2 z
i12 = 2 = = 2 , unde d1,d2 diametre de divizare
d1 m z1 z1
z
i12 = 1 = 2 - "-" pentru angrenaj exterior , "+" pentru angrenaj interior
2 z1
z
Similar , i 23 = 2 = 3
3 z2
.
z
i n 1,n = n 1 = n
n z n 1
k
i1n = i12 i23 i n 1 i n = 1 2 n 1 = ( 1) 1 ,
2 3 n n
 unde k numarul treptelor (punctelor) de angrenare
Daca k = par => 1 si n au acelasi sens de rotatie
Daca k = impar => 1 si n se rotesc in sensuri contrare
z z z k z
i1n = 2 3 n = ( 1) n
z1 z 2 z n 1 z1
Cum rotile intermediare nu intervin cu numerele de dinti,ele nu influenteaza raportul de trans

mitere,si de aceea ele se numesc roti parazite.

B) Trenuri cu angrenaje ordinare in cascada

Rotile intermediare au coroana dintata dubla,cu o parte primesc miscare,iar cu cealalta o

transmit.
 1 n1 1 n z
i1n = = ; i12 = = 1 = 2
n nn 2 n2 z1
z
2 = 2 i2 3 = 2 = 3
3 z 2
.
z
i n 1,n = n 1 = n
n z n 1
1 2
i n 1 i n =
i1n = i12 i23 n 1 = ( 1) k 1
2 3 n n
z z zn z z z
i1n = 2 3 = ( 1) k 2 3 n
z1 z 2 z n 1 z1 z 2 z n 1
In acest caz,rotile intermediare intervin cu numerele de dinti,in relatia raportului de transmitere.
Sunt cazuri cand se utilizeaza solutia constructive ce combina ambele variante.

Trenuri de angrenaje planetare

 intra iese
1 si S 3
sau 1 si 3 S

Raportul de transmitere se determina aplicand principiul inversarii miscarilor,adica se
imprima fictive,intregului mechanism,o viteza unghiulara,egala si de sens contrar cu cea a bratului
port satelit.
1 S 3
1S = 1 S SS = S S = 0 3S = 3 S
Indicele superior "s" arata ca bratul port satelit este blocat.Asadar, se va scrie
S S z 2 z3 z S z
i13S = 1S = 1 = + = 3 1 = 3 - relatia lui Willis
3 3 S z1 z 2 z1 3S z1
(parintele diferentialului)
1 S z3
Prin fixarea rotii z 3 ( 3 = 0 ) ,rezulta : = 1 z1 S z1 = + S z 3
S z1
z + z3 z
1 z1 = S ( z1 + z 3 ) i1S = 1 = 1 = 1+ 3
S z1 z1

Exemplu Sa se determine raportul de transmitere la mecanismul cu roti dintate din figura

de mai jos.
 S z1 z 4
2= 0 = + S z 2 z 3 = 4 z1 z 4 S z1 z 4
4 S z 2 z3
S ( z1 z 4 z 2 z 3 ) = 4 z1 z 4 ;
z1 z 4
1 1
iS 4 = S
= = = = 35,18
Deci , z 2 z3
z1 z 4 z 2 z 3 47 32
4
1 1
z1 z 4 43 36
Reductoarele planetare a diferentialelor permit rapoarte de transmitere relativ mari,cu numar
de roti relativ mic.

Reductoare.Simbolizarea reductoarelor

In scopul protejarii angrenajelor de patrunderea corpurilor straine din exterior si a asigurarii

conditiilor de ungere,angrenajele se monteaza in carcase,purtand denumirea de cutii de viteza.
Daca ie < in reductoare
Daca ie > in multiplicatoare
Exemplu de simbolizare : 2 C 1 X 0 01 0 / 20 515
a b c d e f g h i

a numarul de trepte (uzual, 1 5) ;

b tipul rotilor (C cilindrice , K conice , M melcate , P planetare) ;
c pozitia rotilor in trenul de angrenaje,orientat de la intrare catre iesire,si de la stanga la
dreapta.Daca pozitia se repeta,se scrie o singura data.

d arata pozitia planului format de axele arborilor de intrare si de iesire,pozitii simbolizate

astfel : X - in plan orizontal ;
Y in plan vertical ;
Z pentru reductor in doua trepte cu axele de intrare si de iesire coaxiale ;
E reductor in trei trepte,doua cate doua coaxiale ;
N in planuri diferite . ;
e cifre ce simbolizeaza tipul lagarelor : 0 lagare de rostogolire (rulmenti) ;
1 lagare de alunecare ;
2 combinate ;
f grup de cifre (01 ... ) care arata prinderea reductorului de fundatie (pe talpa,laterala, flan-
sata) ;
g cifra ce arata pozitia capetelor de arbore de intrare si de iesire (pe aceeasi parte,pe parti
diferite,etc.) ;
h numar ce arata raportul de transmitere total ;
 i numar ce arata distanta dintre axe insumata.

30.11.2009

Materialele si tehnologia rotilor dintate

Materiale : - metalice - feroase : - fonte

- oteluri : - nealiate
- aliate - de concentrare,de imbunatatire
- neferoase : - aliaje pe baza de Cu,Sn,Zn,Al.
- nemetalice mase plastice
- compozite

Metode (tehnologii)

Metoda copierii : - cu freza deget modul (fig.1)

- cu freza disc modul (fig.2)
Metoda copierii

- rostogolire cu freza melc modul

( )
ha0 = m ha*0 + c0* (
; h f 0 > m ha0 + c 0
* *
)
 Nu toate rotile dintate se executa cu aceeasi freza.
rb r cos
rw = = - raza cercului de rostogolire
cos w cos w
Nr. frezei z (D.D.) ; ze (D.I.)
1 12 13
2 14 16 ze numarul de dinti echivalenti ai
3 17 20 rotii dintate cu dinti inclinati
4 21 25
5 26 34
6 35 54
7 55 155
8 > 155

Calculul de rezistenta al angrenajului

cilindric cu dinti inclinati
Calculul de rezistenta presupune determinarea dimensiunilor geometrice minime ( amin
distanta dintre axe minima si mn min - modul normal minim) si a conditiilor de ungere,astfel incat
niciunul din aspectele de deteriorare a rotilor dintate (studiate anterior) sa apara pe flancurile dinti
lor sau pe rotile dintate.
A. Calculul de rezistenta al angrenajului cilindric cu dinti inclinati , la solicitarea de
contact

Hertz a dedus relatiile tensiunii de contact (strivire) pe cilindrii asezati pe exterior/pe

interior,dar cum flancurile dintilor rotilor dintate sunt dupa evolvente,in relatii apar o se
rie de factori si coeficienti de corectie.
1
3

T1H K A K V K H K H ( Z H Z E Z Z )
2

a min ( u 1) 2
2 u H lim b ( Z Z Z Z Z Z ) 2
a S N L R V W X

HP
 z2
u= - raport de angrenare ; in prima faza , u = i z1 z2 ( ST )
z1

"+" - se adopta pentru angrenaj exterior

"-" - se adopta pentru angrenaj interior
T1H - momentul de torsiune corespunzator solicitarii de contact (indicele "H" hertzian ,
strivire) care se determina in functie de felul ciclogramei de incarcare :
a) Constanta
T1H

P1 rot
T1H = 9550000 [ N mm] , daca P1 [ kW ] si n1
n1 min

N H1 j
b) In trepte

T1H

T11 T12

N H1 j
NHSt1 N H 11 NHSt1 N H 12 N1 j
N H 1 j = 60 n1 Dh j [rot.} sau [cicluri]
min rot
h rot. ; n1 turatia rotii 1
h min
(
n1 = n z1 sau n z3 int r o schema anterioara )
Se alege materialul rotilor dintate.
De ex : pt. otel imbunatatit v. Tab. 1.1.,pag. 46.partea I a
N Hst1 = 6 10 5 [ cicluri ]
Daca N Hst1 < N H 11 T1H = T11
N H 11 < N Hst1 < N H 12 T1H = T12
In practica,de multe ori,angrenajele nu functioneaza la o incarcare constanta,ci la o incarcare
variabila in trepte (ex. cutiile de viteza de la autovehicule).In acest caz,pentru calculul angrenajelor,
se procedeaza la reducerea incarcarii variabile in trepte la o incarcare constanta,corespunzatoare
unui numar echivalent de cicluri de functionare.
N HE , ce se determina pe baza teoriei lui Palmgreen Minner , dupa care solicitarile la obo
seala produse de diferite incarcari in timpul exploatarii se aduna,si duc la distrugerea angrenajului
chiar si atunci cand aceste incarcari considerate individual nu creeaza tensiuni de distrugere.
mH
j
T1 j 2
N HE1 = N H 1 j , m H = 13 - pentru oteluri imbunatatite,fonte maleabile,etc.
T
1 1H

c) Variabila continuu
m H - coeficient de liniarizare a diagramei Wohler
K A - factor dinamic exterior ce ia in considerare felul masinii antrenate si de antrenare ;
K V - factor dinamic interior ce ia in considerare elasticitatea dintilor ;
K H - factorul repartitiei sarcinii pe latimea dintelui, ce ia in considerare unghiul de inclinare ;
K H - factorul repartitiei frontale a sarcinii, ce ia in considerare gradul de acoperire ;
Z H - factorul solicitarii de contact ;
1
Z E - factorul de material , in [ MPa ] 2 ;
Z - factorul influentei liniilor de contact ;
Z - factorul influentei inclinarii dintilor ;
b
a = - coeficientul axial al latimii rotii ;
aw
H lim b - tensiunea la oboseala de contact corespunzatoare numarului de cicluri de baza
S HP = 1,15 - factorul de siguranta normala ; in 99% din cazuri,angrenajele rezulta fara sa apara
aspecte de deterioarare ;
z
u = 2 - raport de transmitere,de angrenare
z1
Z N - factorul de durata de functionare ;
Z L - factorul influentei lubrifiantului ;
Z R - factorul influentei rugozitatii flancurilor ;
Z V - factorul influentei vitezei periferice de functionare a angrenajului;
Z W - factorul influentei raportului duritatii flancurilo ;
Z X - factorul influentei dimensiunii flancurilor ;
a min a w a ( ST )

B. Calculul de rezistenta al angrenajului cilindric cu dinti inclinati , la solicitarea de

incovoiere
 07.12.2009

In urma calculului de dimensionare la incovoiere,se determin modulul normal minim dat de

relaia :
T 1F ( u 1) K A K V K F K F (Y Sa Y Fa Y Y )
m n min
0 lim
a w2 a (Y N Y R Y Y X )
S
FP

T1F = T1H - momentul de torsiune corespunztor solicitrii de contact (indicele "H" hertzian ,
strivire , indicele "F"- flexiune,ncovoiere) ;
K A , K V - au aceeai semnificaie ca la solicitarea de contact ;
K F , K F - au aceeai semnificaie ca la solicitarea de contact,referindu-se la solicitarea de
ncovoiere (flexiune)
YSa - factorul concentrrii tensiunilor la baza dintelui
YFa - factorul de form al dintelui
Y - factorul influenei gradului de acoperire
Y - factorul influenei nclinarii dintelui
a w = a ( ST ) - distana dintre axe
b
a = - coeficientul axial al limii roii
aw
0 lim - tensiunea (rezistena) la oboseal la piciorul dintelui (rezistena la oboseal la
ncovoiere dupa un ciclu pulsator,in Mpa)
S FP = 1,25 - factorul de siguran , n 99% din cazuri angrenajul atinge durata pentru care a
fost proiectat , fr s apar aspecte de deteriorare
YN - factorul de durat la ncovoiere
YR - factorul influenei rugozitii flancurilor dinilor
Y - factorul sensibilitaii materialului
Y X - factorul de dimensiune
mn mn ( ST )
n continuare,n cadrul dimensionrii angrenajelor cilindrice evolventice cu dini
nclinai,se parcurg urmtoarele :
- se calculeaz numerele de dini cu relaiile din metodologia standardizat ;
n definitivarea numrului de dini , z1 , z 2 N , se va ine cont de recomandrile urmtoare :
 u u dat u realizat u
a) = 100 = 3% ;
u u dat u a
b) z1 0 ;
c) z1 , z 2 - s nu aib divizori comuni ;
d) l a angrenajul cilindric interior se vor respecta condiiile necesare execuiei i montrii
acestora.
Pentru reductorul de uz general,pe lng recomandarea b) ,se va ine cont i de recoman
drile precizate n funcie de materialul roilor dinate,ca de exemplu.pentru danturi mbu
ntite sau normalizate ,cu duritatea HB 3500 MPA , z1 = 2535 [dini].
- se alege z1 ;
- se calculeaz z 2 = u z1 = i z1z2 z1 ; z 2 N ;
ex. : z1 = 26 [dinti] ,u = 5 ; z 2 = u z1 = 5 26 = 130 [dinti] ; Aleg z2 = 129 sau 131 [dinti]
- se recalculeaz modulul ,i se alege mn mn ( ST ) ;

mt ( z1 + z 2 ) mn ( z1 + z 2 )
- se calculeaz a = = ;
2 2 cos
a a STAS ( 0 5) mn => pentru a rezulta deplasri de profil x1n , x 2 n n limite rezonabile ce
se vor alege din monograma b,fig.8,pag.106,vol.I a.
La D.D. , a a STAS ( 0 5) m
Distana dintre axe i moduluri standardizate vor avea valori definitive n urma calculelor de
verificare,n care se calculeaz factorii de siguran efectivi :
S H 1( 2 ) > S HP = 1,15 , respectiv S F 1( 2 ) = S FP = 1,25 (1,2 flancuri)

Echivalarea roii dinate cilindrice cu dini nclinai

cu o roata dinat cu dini drepi

n scopul efecturii calculelor de rezisten,i mai ales a alegerii numrului de frez pentru pre
lucrarea roilor dinate,se realizeaz echivalarea roii dinate cu dini nclinai cu o roata dinat cu
dini drepi.

(dinte subtiat => vezi fig. de la "trenuri de angrenaje ordinare n serie")

z
Exemplu : z e = 17 , = 45 17 = z = 6 [dini].
0

cos 3
 Sunt cazuri n care z ( D.D.) < 17 i z ( D. I .) < 6 ; pentru evitarea subtierii dinilor se aleg deplasri
de profil corespunztoare.

Angrenaje conice (K)

Angrenajele conice transmit micarea i puterea ntre roata conductoare 1 i cea condus 2,
ale cror axe sunt concurente (fig.1) sau ncruciate (pseudoconice sau hipoide,fig.2)

= 1+ 2 ; 90 0 90 0 - unghi sum ;
Cnd = 90 0 angrenaj conic ortogonal ;
1 , 2 - semiunghiurile conurilor de divizare la roata 1,respectiv roata 2
Raport de transmitere :
v p1
1 r r OP sin 2 sin 2 sin ( 1 ) sin cos 1 cos sin 1
i= = 1 = 2 = = = = ,
2 v p2 r1 OP sin 1 sin 1 sin 1 sin 1
r2
unde v p1 = v p2 ;
 rot
Date de proiectare : i12 ; ; P1 [ kW ] ; n1 ;
min
2 = 1
cos 1
Daca = 90 i12 =
0
= ctg 1 1 = arcctg i12
sin 1
Angrenajul conic real se nlocuiete cu un angrenaj cilindric echivalent (virtual) la care calcu
lul de rezisten este bine pus la punct.

Sistemul de fore la angrenajul conic

Sensul de nclinare al dinilor se determin situndu-ne ca observator n vrful conurilor de di

vizare.Sensurile de rotaie i de nclinare a dinilor se vor alege n aa fel nct fora axial s fie
ndreptat spre baza mare a conurilor pentru a se pstra jocul la capul dintelui.

Ftm1 , Ftm2 - fora tangenial medie la roata 1,respectiv roata 2. Ftm1 > Ftm2
Fa1 , Fa2 - fora axiala la roata 1,respectiv roata 2
Fr1 , Fr2 - fora radial la roata 1,respectiv roata 2
Ftm2 < Ftm1 ; Verificare : Ftm2 = Ftm1 z1 z 2 ;
Fr1 > Fa2
 Clasificarea roilor dinate conice

a) Dup direcia dinilor fa de generatoarea conului :

a cu dini drepi ;
b cu dini nclinai(- pe stnga n figura) ;
c cu dini curbi n arc de cerc ;
d cu dini n epicicloid (roat cu dantur elioid) ;
e cu dini dup evolvent ;
f cu dini n hipocicloid .

Sunt i alte roi dinate conice cu dini dup o anumit curb (spirala lui Arhimede,episinoid),
ele depinznd de mecanismul de rulare al mainii de danturat roi dinate.

14.12.2009
b) Dup modul de variaie al lui h ( - nlimea dinilor) :
i ) h a = const.

ii ) h = var iabil ; b1 ; c = var iabil

iii ) h = var iabil ; b1 ; c = cons tan t

 Angrenaje cu axe ncruciate

Angrenajele cu axe ncruciate transmit micarea i puterea,ntre roata conductoare i cea

condus ,prin intermediul roilor ale cror axe se ncrucieaz sub un anumit unghi (angrenaje eli
coidale) sau sub un unghi de 900 (angrenaje melcate).
Avantaje :
- raport mare de transmitere pentru o singur treapt : 6 i12 100 - pentru transmisii de
for ; i12 1000 - pentru transmisii cinematice ;
- funcionare silenioas ;
- n general,melcul posed proprietatea de autofrnare (angrenaj nereversibil),i de aceea se
utilizeaz la instalaii de ridicat,instalaii de transport pe cablu,etc. ;
Dezavantaje :
- viteze de alunecare i fore de frecare mari,randament sczut ce crete cu numrul de nce-
puturi ;
- necesit materiale antifriciune :melc din oel,roat melcat din font (rar) sau din bronz
(uzual) ;

- fora axial pe melc este mare,fapt ce complic construcia lagrelor ;

- cnd melcul este deasupra roii melcate,pentru asigurarea ungerii necesit pomp n circuitul
de ungere.
Calsificarea angrenajelor cu axe ncruciate :

Dupa forma melcului i a roii :

- melc cilindric i roat dinat cilindric (fig.1) ;
- melc cilindric i roat melcat propriu-zis (fig.2) ;
- melc globoidal i roat melcat (fig.3).
 Dac melcul cilindric se obine prin strunjire,melcul globoidal se obine pe maini de danturat
prin metoda rostogolirii.Pentru cei obinui prin strunjire,ntre viteza axial de deplasare a cuitului
( va ) i viteza unghiular de rotaie a semifabricatului ( 1 ) ,trebuie s existe relaia :
pE 1
va = , unde p E - pasul elicei ;
2
Cnd planul ce conine cuitul de strung este tangent la cilindrul de baz,se obine melcul evol
ventic (ZE),care are n seciune axial flancurile evolventice (fig.4).
Cnd planul ce conine cuitul de strung conine i axa melcului , se obine melcul arhimedic
(ZA) , care n seciune axial are flancurile drepte (fig.5).

Cnd planul generator ocup poziii diferite de cele menionate,se obin melci convolui (ZK-1,
ZN-1),ale cror particulariticonstructive depind de elementele geometrice ale sculelor de prelucrat
(pietre de rectificat i freze simplu sau dublu conice.
Exist urmtoarea orientare n alegerea tipului de melc :
ZK-1 i ZE , pentru angrenajele de portan i precizie cinematic ridicat
ZA , pentru angrenaje de precizie cinematic ridicat
ZN-1 , pentru angrenaje de portan i precizie sczut

Melc de referin.Melc generator.Melc de funcionare

Melcul de referin (MR),este fictiv,dar poart pe el elementele geometrice

standardizate,care le va transmite semifabricatului prin melcul generator (MG).
Melcul de funcionare (MF) , are pe cilindrul de divizare grosimea spirei mai mic pentru a se
creea,cu dinii roii melcate,ajustaje cu joc.
Melcul de funcionare (MF) , are pe cilindrul de divizare grosimea spirei ami mic pentru a se
crea,cu dinii roii melcate,ajustaje cu joc.
 Melcul generator (MG) , are capul spirei mai mare pentru a produce n semifabricat jocul la
capul dintelui.
Deplasarea specific de profil se atribuie melcului (prin MG),dar n calcule se va lua la roata
melcat.

Elementele geometrice ale melcului,rotii melcate si ale

Angrenajului melcat
 1 - melc
d 01 = m x q , d 01 - diametrul de referin al melcului
m x - modulul axial , standardizat
q - coeficient diametral , dat n tabele (se alege n funcie
de i12 )
d1 = d w1 = d 01 + 2 m x x = m x q + 2 m x x
d1 , d w1 - diametrul de divizare/rostogolire
x - deplasarea specific de profil
d a1 = d 01 + 2 m x ha = m x q + 2 m x ha - diametrul de cap
d f1 = d 01 2 m x ha 2 m x c* = m x q 2 m x ha 2 m x c * - diametrul de
picior
2 roat melcat : 2,a butuc cu disc sau spie
2,b coroan din bronz
2,c tift cilindric filetat
d 2 = d w2 = m x z 2 , d 2 , d w2 - diametrul de divizare/rostogolire
d a2 = m x z 2 + 2 m x x + 2 m x ha - diametrul de cap
d f 2 = m x z 2 + 2 m x x 2 m x ha 2 m x c * - diametrul de picior
d + d1 m x
a = 01 = ( q + z 2 ) - distana dintre axe de referin
2 2
d w1 + d w2 m x q + 2 m x x + m x z 2
aw = = - distana dintre axe
2 2
Din ultima relaie aflu deplasarea specific :
a
2 a w = m x q + 2 m x x + m x z 2 x = w 0,5 ( q + z 2 ) , 0,5 x 0,5
mx
Melcul provine dintr-o roat dinat cu dini nclinai,cu numr mic de dini i unghi de ncli
nare mare,la care dinii se nfoar de mai multe ori pe limea roii,cptnd aspect de urub,i de
aceea se mai numete i urub melc.
 14.12.2009

Sistemul de fore la
angrenajul melc - roat melcat

Depinde de : - poziia axei melcului i a roii melcate ;

- sensul de nclinare a spirei melcului ;
- sensul de rotaie a melcului .
Exemplu : - melcul : jos ;
- sens de rotaie : orar ;
- sens de nclinare (a spirei) : stnga .

Se respect regulile :
- fora tangenial la melc este de sens contrar rotaiei,iar la roata melcat este n sensul
rotaiei ;
- forele radiale sunt ndreptate spre centrele melcului i roii melcate ;
- forele axiale sunt de sens contrar forelor tangeniale.
Fa1 Ft2 ;
Fa2 Ft1 ;
( )
Fr2 Fr1 Fr2 < Fr1 .
Forele se repartizeaz pe arborele melc astfel : n plan orizontal , Ft1 i Fa1 , iar n plan
vertical , Fr1 ; la roata melcat, forele se repartizeaz astfel : n plan orizontal , Ft2 i Fa2 , iar n
plan vertical , Fr2 .

Randamentul angrenajului melc - roat melcat

Cum melcul are aspectul unui urub,randamentul angrenajului melc - roat melcat se de
termin cu relaia randamentului de la cupla urub-piuli,adaptat :
tg w
= , unde :
tg ( w + )
w - complementul unghiului de nclinare a dinilor roii melcate pe cilindrul de rostogolire ;

= arctg - unghi de frecare aparent ;
cos n
- coeficientul unghiului de frecare ;
n = 20 0 - unghi de presiune de referin n plan normal
= 0,75 0,8 - pentru z1 = 1 (nceput) numr de nceputuri ;
= 0,8 0,85 - pentru z1 = 2 (nceputuri) ;
= 0,85 0,92 - pentru z1 = 3 ; 4 (nceputuri) ;
z2
Dac ne propunem i12 = 16 , respectiv avnd i12 = , dac iau z1 = 1 z 2 = 1 16 = 16
z1
z1 = 4 z 2 = 4 16 = 64

Calculul termic al angrenajelor

Puterea pierdut prin frecare se transform n cldur .Prin definiie,randamentul este dat de :
P
= u , unde : Pu - puterea util ; Pc - puterea consumat ;
Pc
Pc Pf Pf
= = 1 , unde Pf - puterea pierdut prin frecare ;
Pc Pc
Pf = (1 ) Pc 10 3 [W ] dac Pc [ kW ] .
Cantitatea de cldur rezultat,va fi evacuat . Puterea evacuat este dat de relaia :
Pe = (1 + ) S ( t t 0 ) ,
unde : - coeficient de transmiterea cldurii ;
W
Ex. : = 8 12 2 0 - pentru ncperi cu circulaie slab a aerului ;
m C
W
= 93 210 2 0 - pentru reductoare prevzute cu serpentine de rcire n
m C
circuitul de ungere ;
< 0,3 - coeficientul transmiterii cldurii prin placa de fundaie ;
S , n m2, - suprafaa carcasei,a capacului,plus 50% din suprafaa nervurilor de rigidizare ;
t temperatura de regim ;
t 0 = 20 0 C - temperatura de referin
Egalnd ultimele 2 relaii,se obine : (1 ) Pc 10 = (1 + ) S ( t t 0 ) , de unde :
3

(1 ) Pc 10 3
t= + t 0 temperatura de regim
(1 + ) S
Condiie ce trebuie ndeplinit : t t max = 60 70 C .
0

Cnd condiiile de funcionare permit,dup un anumit timp se ntrerupe funcionarea reduc

torului.Timpul de funcionare T,se determin din egalitatea :
Q1 T = Q2 T + mm c m ( t max t 0 ) + mu cu ( t max t 0 ) , respectiv
( mm cm + mu cu ) ( t max t 0 )
T= ,
Q1 Q2
unde : Q1 cantitatea de cldur produs n timpul T ;
Q2 cantitatea de cldur evacuat n timpul T ;
mm,mu masa metalului,respectiv a uleiului ;
cm,cu cldura specific a metalului,respectiv a uleiului ;
 TRANSMISII PRIN LAN

- transmit micarea i puterea ntre roata conductoare i una sau mai multe roi
conduse prin intermediul elementului cinematic flexibil,numit lan.

Avantaje
- transmit micarea i puterea la distane mari ;
- funcioneaz relativ bine n medii agresive ;
- fora care solicit capetele de arbori pe care sunt montate roile de lan,este mai mic dect
la transmisia prin curele.

Dezavantaje
- raportul de transmitere nu se menine constant (numai cel mediu este constant) ;
- din cauza aspectului poligonal al roilor de lan,transmisiile prin lan nu se utilizeaz la tura -
ii mari din cauza sarcinilor dinamice mari care apar ;
- nu constituie element de protecie pentru restul de transmisii nseriate.

Regul de protecie a muncii : fiind o transmisie n micare,trebuie prevzut cu ngrdire

de protecie.

Clasificare
 Cinematica transmisiei prin lan

v p = 1 Rd1 - viteza periferic a roii de lan

v L = v p cos = 1 Rd1 cos - viteza de-a lungul lanului
v N = v p sin = 1 Rd1 sin - viteza pe normala la lan
p
2 p
Rd1 = OA = OB = 0
= - raza de divizare a roii de lan
180 180 0
sin 2 sin
z z
0 0
180 180 180 0
10. = + ; v L = 1 Rd1 cos , v N = 1 Rd1 sin ;
z1 z1 z1
20. = 0 0 ; v L = v p = 1 Rd1 , v N = 0 , cos 0 0 = 1 ;
180 180 0 180 0
30. = ; v L = 1 Rd1 cos , v N = 1 Rd1 sin ;
z1 z1 z1
18.01.2010
 Elementele geometrice ale transmisiei prin lan

rot
Date de proiectare : P1 [ kW ] ; n1 ; i12 [ _ ] ;
min
10. Se alege din tabele,n funcie de i12 , numrul de dini z1 ,de preferin impar.
z1 = f ( i12 ) ;
20. z 2 = i12 z1 , z 2 N ;
z i i12.r i12 i
i12.r = 2 ; = 100 = 3 % ;
z1 i i12 i a
3 . Pasul , p [mm]
0

5800
p [ mm] - pentru lan cu eclise,boluri,buce i role ;
3
n12 z1
4760
p [ mm] - pentru lan dinat ;
3
n12 z1
Se vor alege lanuri cu 3 valori diferite pentru pas,inferioare celor calculate, i se vor
face calculele n continuare,cu toate cele 3 tipuri.
40. Distana , a [mm]
a = ( 3050 ) p [ mm] ;
a opt = 40 p [ mm] - valoare optim a distanei ;
50. Unghiul dintre ramurile lanului
Dd Dd1
sin sin 2 ;
2 2 2a

60. Unghiul de nfurare ,

2 0
1 = 180
0
= 180 0 0 - roata 1 ;
2
2 0
2 = 180 0 + = 180 0 + 0 - roata 2 ;
2
70. Lungimea lanului , L [mm] ;
p 2 ( z 2 z1 )
2
z + z2
L = p 1 + 2 a + ;
2 2 a
80. L = W p , unde W numrul de zale ;
n scopul micorrii uzurii lanului,la numr impar pentru z1 ,se alege numr par de
zale W.
 m
90. Viteza lanului , v ;
s
2 n1 Dd1 1 p z1 Dd1 m
v = 1 Rd1 = = , daca Dd1 [ mm]
60 2 1000 60 1000 s

Cinetostatica transmisiei prin lan

1 ramura condus,n care apare fora F1 ;

2 ramura conductoare,n care apare fora F2 ;
q a2 N m2
F1 = Fq + Fc , unde : Fq = [N] , - fora datorat greutii lanului ;
8 f m m
N
q - greutatea pe metru liniar a lanului ;
m
f [ m] - sgeata ramurii de lan condus ;
q v m2
Fc = [ N ] - fora datorat efectului centrifug ; g = 9,81 m2 ;
g s
10 3 P1
F2 = F1 + Fu , unde : Fu = [ N ] - fora util , dac P1 [ kW ] ; vm - viteza medie ;
vm
Q = K g Fu - fora care solicit capetele de arbori ;
S a = (1,5 2) Fu - la transmisiile prin curele ;
K g = 1,15 - pentru transmisii orizontale (H) ;
K g = 1,01 - pentru transmisii verticale (V) ;

Calculul la oboseal al transmisiei prin lan

Lanurile ies din uz ca urmare a fenomenului de uzare,provocat de oboseala de contact

dintre buce,cu lungimea a1 i diametrul interior d 2 .
1
Fua = a1 d 2 p a [ N ] - f ora util admisibil ,
Ke
unde : a1 d 2 - suprafaa de contact (convenional) ;
p a - presiunea admisibil , dat n tabele ;
K e - coeficient echivalent dat de produsul a 6 coeficieni, dat n tabele ;
 CUPLAJE
Cuplajele sunt organe de maini care servesc pentru cuplarea/decuplarea organelor de maini
ale micrii de rotaie (arbori).
Clasificare cuplaje
Dup caracterul legturii : - permanente ;
- intermitente (ambreiaje).
Dup modul de realizare a legturii : - cu elemente rigide ;
- cu elemente elastice.
Dup caracterul legturii ntre arbori : - fix ;
- mobil.
Cuplaje permanente

a) Cuplajul manon - poate fi dintr-o bucat sau din dou buci

Cuplajul se monteaz pe arbori prin pene longitudinale,transversale,tifturi sau chiar sudur.

Elemente de calcul
Buca este solicitat la torsiune,diametrul exterior rezultnd din egalitatea dintre momentul
de torsiune transmis de arbore ( Ta ) i momentul de torsiune al manonului ( Tm ) .

Ta = Tm ; Ta =
d3
a ; Tm = W pm m =

16
[ ]
D3 1 4 ;
16
d
unde : =
D
 D4 d 4
I pe I pi
W pm =
D
= 32
D 32 D
[ ]
32 = 2 D 4 1 4 - modul de rezisten ;

2 2
I pe , I pi - moment de inerie polar exterior/interior ;
m - tensiune admisibil pentru materialul manonului ;

Ta = Tm
d3
16
a =
D3
16
[
1 4
] m D= 3
(1
a
4
) ,
m

unde : a - tensiunea pe arbore

D d
Diametrul D se adopt astfel nct s = 5mm - grosimea bucei (peretelui)
2
L = ( 2,5 3) d
n general,cuplajele sunt standardizate,iar dup alegere urmeaz calculul de verificare.

b) Cuplajul cu flane

Dup un anumit timp,din cauza obosirii materialului,transmiterea momentului de torsiune

se va face prin uruburi solicitate la ncovoiere din cauza decalajului dintre flane.
n varianta II,uruburile se monteaz n alezajele gurilor fr joc (ajustaj alunector,uru
buri psuite),transmiterea momentului de torsiune se realizeaz prin uruburile solicitate la forfeca-
re.
c) Cuplajul cu dini frontali (Hirth)
 d) Cuplaje permanente mobile

e) Cuplaje cu gheare

f) Cuplaje cu disc intermediar (Oldham)

Discul intermediar poate fi n variant constructiv,plin,cnd se realizeaz din textolit,i n

variant constructiv inelar realizat din metal.
ntre nervurile aezate n cruce i canalele din semicuplaje exist ajustaje cu joc alunectoare,
caz n care trebuie prevzute dispozitive de ungere.

Cuplajul cu disc intermediar permite mici deplasri axiale i radiale,iar ca elemente de calcul :
- determinarea momentului de torsiune transmis de cupl ;
- determinarea forei de frecare ntre nervurile discului i cele ale semicuplajelor ;
- determinarea randamentului semicuplajelor.

g) Cuplaj cardanic

- Permite deplasri unghiulare,dar are dezavantajul c la o rotaie cu 1 = const. ,furca 2

execut o micare de rotaie,dar cu viteza 2 variabil.
 h) Cuplaj periflex

- Permite deplasri axiale,radiale i unghiulare (combinate) - are avantajul c amortizeaz

ocurile i vibraiile (urechi de mgar n minerit)

i) Cuplaj elastic cu boluri (CEB)

- sunt destinate cuplrii arborilor coaxiali cu capete cilindrice sau capete conice lungi cu filet
interior .Aceste cuplaje se aleg n funcie de particularitile constructiv-funcionale ale lan-
ului cinematic n care urmeaz s fie utilizate.
- Tipuri . Cuplajele se execut n dou tipuri i 22 de mrimi,respectiv :
- de tip N,pentru toate mrimile de cuplaj (fig.1);
- de tip B,cu buce distaniere,pentru mrimile de cuplaj de la 5 la 16 inclusiv (fig.2).
Tipul B este destinat utilizrii n lanurile cinematice n care,n vecintatea cuplajului,se afl o
transmisie prin curele,permind schimbarea curelei prin spaiul liber creat ntre suprafeele frontale
ale semicuplelor la demontarea bolurilor bucelor elastice i a bucelor distaniere ale cuplajului
Semicuplele se execut n urmtoarele variante :
- execuie P,pregurit (fig.3 a) ;
- execuie C,cu alezaj cilindric,fr fixare frontal (fig.3 b) ;
- execuie Cf ,cu alezaj cilindric,cu fixare frontal (fig.3 c) ;
- execuie Ki ,cu alezaj conic,cu fixare frontal (fig.3 d) ;
Semicuplele n execuie P se utilizeaz n cazul n care mrimea de cuplaj aleas corespun
ztoare din punct de vedere al momentului nominal necesar,dar capetele de arbore pe care se mon
teaz cuplajul au diametre mai mici dect diametrele nominale d corespunztoare mrimii respecti
ve de cuplaj.Din semicuple n execuie P se pot realiza numai semicuple cu alezaj cilindric, fr
fixare frontal.
Semicuplele cu fixare frontal se utilizeaz n cazul n care n timpul funcionrii apar fore
axiale.
n cazul semicuplelor cu alezaj cilindric,diferena ntre lungimile l i l1 se va compensa
prin intermediul unor buce de lungime corespunztoare,montate pe capetele de arbore.
 Pentru fiecare tip i mrime,cuplajele se compun din perechi de semicuple din acelai ma
terial n aceeai variant sau n variante diferite de execuie.
Fig.1

Fig.2

M , M 1 , m - deplasarea maxim a bolurilor,respectiv a bucelor elastice n stare demontat.

Cuplajul de o anumit mrime se utilizeaz la cuplarea arborilor ale cror capete au
diametre egale sau diferite,n limitele alezajelor semicuplelor din cadrul mrimii respective
de cuplaj.
Dimensiunile principale,momentele nominale i turaiile maxime,conform fig.1,2,3 se
aleg din tabele.Valorile lungimii captului de arbore l ,sunt indicate n tabele i STAS uri.
Momentele nominale Mn sunt calculate prin coeficientul de serviciu Cs = 1,corespun -
ztor unei funcionri n timp ndelungat,foarte uniforme i fr ocuri.

Se admit suprasarcini egale cu maximum dublu valorii momentului nominal Mn dac

durata lor nu depete 15s i nu nsumeaz mai mult de 2% din durata total de funcionare
a cuplajului.
Cmpul de toleran al alezajului cilindric al semicuplelor P,C i Cf : H7.
Transmiterea momentelor se face prin pene paralele (cu canale de pan,ajustaj normal)
cu excepia ultimei mrimi de cuplaj pentru care se utilizeaz pene tangeniale solicitate al
ternant sau cu ocuri.
Cuplajele se aleg n funcie de diametrele capetelor de arbori pe care i cupleaz sau n
funcie de momentul de lucru Ml necesar de transmis :
Verificarea prin calcul a cuplajelor se face cu relaia : M n M l , unde :
M n - momentul nominal, [ N m]
M l = M c C s - moment de lucru necesar de transmis , [ N m]
N ( kW )
M c = 9550 - moment de de calcul , [ N m]
n ( rot / min )
C s - coeficientul de serviciu (n tabele)
Cuplajele elastice cu boluri permit compensarea unor dezaxri radiale y i unghiulare
x (corespunztoare unghiului 0 ),ca n fig.4.
 Cuplaje intermitente (ambreiaje)

- Permite cuplri/decuplri ale arborilor conductori i condui.

Clasificare
Dupa modul transmiterii momentului de torsiune : - mecanice ;
- electromagnetice ;
- hidrostatice.
Dupa felul funcionrii :
- comandate : - mecanic ;
- electromagnetic ;
- hidrostatic.
- automate : - limitatoare de turaie (centrifugale) ;
- limitatoare de sens (direcionale) ;
- limitatoare de cuplu (de siguran).
Dupa felul suprafeei de frecare:

La ambreiajul monodisc plan,momentul de torsiune se realizeaz prin frecarea dintre suprafeele

plane inelare.
dT f = dF f ; dF f = dFn = p dA ; dA = 2 d ;
de
de
2
3
dT f = p 2 d T f = p 2 d = p 2
2 2
di =
bratul di 3 2
2

Q 2 d
2
d
2
= e
i
= Q Rm , deci T f = Q Rm ;
8
( d e2 d i2 )
3 8
4
Q
p=

( d e2 d i2 )
unde : - presiunea de apsare ;
4
1 d e3 d i3 2 re3 ri3 ri + re
Rm = 2 =
3 d e d i2 3 re2 ri 2 2
n cazul n care nu satisface o singur o suprafa de frecare,se vor adopta i suprafae de
frecare prin soluia constructiv a ambreiajului multilamelar (multidisc),n care i = n1 + n 2 1 cu
n1 - numr de discuri de pe arborele conductor, n 2 - numr de discuri de pe arborele condus.
 Ambreiajele multidisc funcioneaz n majoritatea cazurilor,unse.n acest caz,cuplul de
materiale de friciune este de oel pe oel.Pentru ambreiajele multidisc uscate,cuplul de materiale n
frecare este,de obicei,oel-ferodo (cnd discurile nu sunt montatepe caneluri,ci pe boluri).