Placile de extensie

tema 1.7
Placile de extensie cresc functionalitatea unui calculator prin adaugarea de controlere pentru echipamente
specifice sau prin schimbarea porturilor defecte. Placile de extensie sunt folosite pentru a extinde si personaliza
capacitatile unui calculator.
Placa de retea (Network Interface Card - NIC) Conecteaza calculatorul la o retea folosind un cablu de
retea
Placa de retea pentru conexiune fara fir Conecteaza calculatorul la o retea folosind frecvente radio

Placa de sunet Ofera capacitati audio

Placa de retea pentru conexiune fara fir Conecteaza calculatorul la o retea folosind frecvente radio

Placa de sunet Ofera capacitati audio

Adaptor SCSI Conecteaza echipamente SCSI, cum ar fi hard disk-uri si unitati de benzi magnetice la un
calculator

Adaptor RAID Conecteaza mai multe hard disk-uri la un calculator pentru a oferi redundanta si o
crestere a performantei

Port USB Permite conectarea de echipamente periferice la calculator

Port paralel Permite conectarea de echipamente periferice la calculator
Port serial Permite conectarea de echipamente periferice la calculator
sursa de alimentare tema 1.8

Sursa de alimentare sau blocul de alimentare este o component vital

a calculatorului, care alimenteaz cu energie electric toate celelalte componente cu
cantitatea exact de curent de care au nevoie i astfel asigur funcionarea lor.
Sursele obinuite din calculatoare transform curentul alternativ de 110V sau 230V n diverse
msuri de curent continuu, de regula 3,3V, 5V i 12V.

Exist trei tipuri de surse:[modificare | modificare surs]

AT Power Supply la PC-uri vechi
ATX Power Supply cele mai folosite
ATX-2 Power Supply cele mai noi
Voltajul produs de sursele AT/ATX/ATX-2 este urmtorul sondaj:

+3.3 Volts DC (ATX/ATX-2)

+5 Volts DC (AT/ATX/ATX-2)
-5 Volts DC (AT/ATX/ATX-2)
+5 Volts DC Standby (ATX/ATX-2)
+12 Volts DC (AT/ATX/ATX-2)
-12 Volts DC (AT/ATX/ATX-2)
capitolul 3

Pachetul de programe MICROSOFT OFFICE pentru WINDOWS 9X contine

patru programe cu facilitati complete care pot lucra independent sau
impreuna pentru a ne usura activitatea.
WORD-este un procesor de texte si are facilitati incorporate care permit crearea
si salvarea documentelor cu usurinta.
Tema 3.1


Tema 1: Notiuni de baza.
1.Asigurarea matematica a calculatorului si structura ei.2.Probleme de elaborare a asigurarii
programatice.3.Definirea pachetului de programe.4.Clasificarea pachetelor de programe.
-1Sistem de operare;
Aplicatii;
Utilite. Notiuni care intra in programe aplicative:-Program separat;-Pachet de programe;-Sistem
de programe;-Programe ale unui autor;-Sisteme expert;-Sisteme inteligente de programe;Baze de date inteligente;-Baze de date associative.Solutionarii oricarei probleme la calculator
perced o serie de etape obligatorii:1.Elaborarea metodei matematice;2.Reprezentarea solutionarii
ca consecutivitate de operatori;3.Inregistrarea acestor operatori intr-un limbaj de
programare;4.Translarea operatorilor;5.Elaborarea documentatiei care asigura posibilitatea solutio
narii de altiutilizatori;6.Testarea si implementarea programelor.Pentru obtinerea unor indici inalti
a calculelor se impun masuri speciale pentruasigurarea eficaciatii necesare anularii fluxului de
probleme a diferitor utilizatori prin calculator.Rezultatul tuturor acestor etape de obicei este numit
asigurare matematica.
Definitii:
Asigurarea matematica este totalitatea metodelor matematice aalgoritmelor limbajului algoritmice
si asigurarii programatice destinate pentru pregatirea programelor pentru rularea la calculator,
asigurarea trecerii effective a problemelor prin calculator si livrarea solutiilor problemelor.
Tema 3.2

personalizarea interfetei a aplicatiei microsoft office word

Microsoft Word, ca de altfel ntreg pachetul de aplicatii Office, se remarca prin flexibilitatea deosebita n ceea ce
priveste interfata cu utilizatorul. Unele facilitati ce tin de ergonomia spatiului de lucru, precum tractarea barelor de
instrumente n alta pozitie a ecranului sau ascunderea acestora, sunt evidente chiar si pentru neinitiati. Pe lnga
acestea, exista posibilitatea eficientizarii operatiilor prin modificarea meniurilor, a barelor de instrumente si a
scurtaturilor de la tastatura existente si chiar posibilitatea crearii unora noi. Integrarea macroinstructiunilor n aceste
elemente de interfata constituie un avantaj n plus.

Toate operatiunile privind personalizarea interfetei programului Word se realizeaza prin intermediul
casetei Customize (Fig.50) care poate fi apelata din meniul Tools Customize... (o metoda mai rapida de a accesa
caseta Customize este efectuarea unui clic-dreapta cu mouse-ul pe oricare dintre meniurile sau barele de
instrumente disponibile si selectarea optiunii Customize).

Tema 3.3
deschiderea proprietati si modurile de vizualizare a documentelor
Aspect normal (Normal)
Meniu: View->Normal
Buton: Normal View (stnga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Este modul de vizualizare optimizat pentru tastarea, editarea i formatarea rapid a textului. Documentul
este afiat ntr-un mod simplificat, fr informaii ce in de macheta paginii (antet/subsol, note de subsol,
sfrituri de pagin, fundaluri, coloane), imagini (ce nu au modul de ncadrare Inline n linie cu textul)
sau obiecte grafice.
Aspect pagin Web (Web Layout)
Meniu: View->Web Layout
Buton: Web Layout View (stnga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Este modul dedicat lucrului cu pagini Web sau cu documente vizualizate pe ecran. El prezint documentul aa
cum va aprea ntr-un browser Web, fiind vizibile proprietile unei pagini Web (fr sfrituri de pagin; se
vd culorile de fundal, frame-uri, stiluri; tabelele i textele sunt ncadrate n ntreaga pagin, iar
reprezentrile grafice sunt poziionate aa cum apar n browserul Web). Aspectul paginii se adapteaz

ecranului i nu corespunde cu pagina tiprit.

Aspect pagin imprimat (Print Layout)
Meniu: View->Print Layout
Buton: Print Layout View (stnga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Acest mod de vizualizare prezint documentul aa cum va fi el tiprit, fiind util n operaii asupra machetei
(antete i subsoluri, aezarea obiectelor n pagin). Toate elementele documentului (text, coloane, tabele,
imagini, orice alte obiecte) sunt afiate n poziiile n care vor aprea i pe pagina tiprit. Din acest motiv,
modul de afiare Print Layout necesit mai mult memorie i navigarea prin document poate fi ncetinit
dac exist o machetare complex.
Aspect citire (Reading Layout)
Meniu: View->Reading Layout
Buton: Reading Layout (stnga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Shortcut: Alt+R
Scopul acestui mod de vizualizare este deschiderea documentului pentru citire optim pe ecran. Vizibilitatea
este mrit prin ascunderea barelor de butoane inutile n acest mod de vizualizare, iar textul este afiat
optim pentru citire prin tehnologia Microsoft ClearType.
Aspect schi (Outline)
Meniu: View->Outline
Buton: Outline View (stnga jos, deasupra barei de stare Status Bar)
Acest mod de vizualizare permite o mai bun examinare i gestionare a structurii documentului organizat pe
capitole i subcapitole. Organizarea i dezvoltarea conturului (outline) documentului sunt facilitate de acest
mod de vizualizare, mutarea, copierea i aranjarea textului fiind fcute prin glisarea titlurilor.
Examinare naintea imprimrii (Print Preview)
Meniu: File->Print Preview
Buton: Print Preview (bara de butoane Standard)
Modul de vizualizare Print Preview este utilizat de obicei naintea imprimrii, dac dorim s vedem
documentul la scar redus, organizat pe multiple pagini.
Examinare ca pagin Web (Web Page Preview)
Meniu: File->Web Page Preview
Alegnd acest mod de vizualizare, Word salveaz o copie a documentului curent n format pagin Web i l
deschide n browser-ul implicit setat. Astfel, documentul poate fi vzut pentru modificri finale nainte de a fi
publicat pe Internet.
Scara de vizualizare a unui document (Zoom)
Meniu: View->Zoom
Combinaie de taste: Ctrl+mouse scroll
Comanda Zoom stabilete gradul de mrire n vizualizarea unui document (pentru a se vedea mai bine
detaliile, scara se poate mri, iar pentru a vedea mai multe pagini pe ecran, scara se poate micora). Se pot
alege fie diverse trepte de nivel predefinite (200%, 100%, 75%, limea paginii, limea textului, ntreaga
pagin, multiple pagini), fie un procent la alegere.

Tema 3.4
Formatarea documentului
Stabilirea caracteristicilor de formatare ale tuturor paginilor registrului sau ale tuturor paginilor unei foi de calcul se
realizeaz cu opiunile tabului Aspect pagin (Page Layout).
Aplicarea temelor de document
Pentru a conferi un aspect unitar tuturor paginilor registrului, acesta poate fi formatat prin asocierea unei Teme
(Theme). O tem reprezint un set unitar de elemente de design i conine formatri legate de culori de umplere,
fonturi, linii (chenare) i efecte de umplere. Observaie: Caracteristicile de formatare ale unei teme vor fi preluate n
documentul curent doar de acele elemente (celule, tabele Excel Tables, diagrame, etc) crora nu li s-au adus n
prealabil modificri individuale n privina aspectelor controlate de teme (fonturi, culori, liniatur, efecte).
Aplicarea unei teme predefinite
Tabul Aspect pagin grupul Teme butonul Teme (Tabul Page Layout grupul Themes butonul Themes) se alege una
dintre temele din list.

Aplicarea unei teme predefinite va afecta automat stilurile utilizate n document (stiluri de celul, de tabel, de
diagram), modificnd aspectul elementelor ce conineau respectivele stiluri.
Particularizarea unei teme de document
Particularizarea unei teme presupune modificarea unor aspecte de formatare coninute de aceasta, i anume:
culori, fonturi, liniaturi, efecte ale fonturilor, ale celulelor, ale tabelelor, ale diagramelor, etc. Modificrile efectuate
asupra oricrui astfel de aspect vor influena automat stilurile aplicate n document.

Particularizarea culorilor unei teme Tabul Aspect pagin grupul Teme butonul Culori (Tabul Page
Layout grupul Themes butonul Colors) se alege o schem coloristic predefinit.
Particularizarea fonturilor unei teme -Tabul Aspect pagin grupul Teme butonul Fonturi (Tabul Page
Layout grupul Themes butonul Fonts) se alege un alt font.
Particularizarea efectelor unei teme Tabul Aspect pagin grupul Teme butonul Efecte (Tabul Page
Layout grupul Themes butonul Effects) se alege o alt schem de liniaturi i efecte de umplere.

Tema 3.5
editarea documentelor
Cnd deschidei un document n Microsoft Office Word 2007 care a fost creat n Microsoft Office Word 2003,
Word 2002 sau Word 2000, este activat Mod compatibilitate i vede i vedea Mod compatibilitate n bara de titlu a
ferestrei documentului. Modul de compatibilitate asigur c nicio caracteristic nou sau mbunt it Office
Word 2007 nu este disponibil n timpul lucrului cu documentul, astfel nct persoanele care utilizeaz versiuni
anterioare de Word s beneficieze de capaciti de editare totale.
Putei lucra n modul de compatibilitate sau putei efectua conversia documentului la formatul de fi ier Office
Word 2007 . Comanda Word conversia golete opiunile de compatibilitate, astfel nct aspectul documentului se
afieaz aa cum ar fi dac acesta a fost creat n Word 2007. Dac fiierul este n .doc format,
comanda conversie , de asemenea, face upgrade pentru fiierul n formatul .docx.
Conversia documentului v permite s accesai caracteristicile noi i mbunt ite din Office Word 2007. Cu
toate acestea, persoanele care utilizeaz versiuni anterioare de Word poate fi mpiedicat sau ave i dificult i
editare anumite poriuni ale documentului care au fost create utiliznd caracteristicile noi sau mbunt it n
Office Word 2007.

tema 3.6
iserarea obiectelor
Word 2000 ofera posibilitatea realizarii de documente complexe care sa contina diferite componente multimedia
precum imagini, sunete si chiar filme. Imaginile Clip Art sunt, n marea lor majoritate n format metafile(fisiere cu
extensia.wmf) prezentnd avantajul ca pot fi u 717e47h lterior editate cu instrumentele din bara Drawing.
Selectnd meniul Insert Picture Clip Art... se va afisa caseta de cautare Clip Art care faciliteaza cautarea rapida a
fisierelor multimedia.
n caseta Search for clips se va introduce un cuvnt cheie referitor la imaginea cautata sau numele fisierului si apoi se
apasa tasta Enter.
Efectund clic pe una din pictogramele afisate n urma executarii unei cautari, din meniul care se deschide utilizatorul poate
alege una dintre urmatoarele optiuni:

Insert Clip - permite inserarea n document a pictogrameni selectate;

Preview Clip - permite previzualizarea clipului selectat;

Add clip to Favorites or other category - permite adaugarea clipului selectat n categoria Favorites sau n alta
categorie;

Find similar clips - permite cautarea altor clipuri similare cu clipul selectat.

Daca se executa clic-dreapta pe una dintre pictogramele afisate ca rezultat al cautarii, se poate selecta din meniul contextual
optiunea Clip Properties... (Fig.24), pentru a vizualiza proprietatile detaliate ale imaginii (tipul de fisier, localizarea acestuia
pe disc, dimensiunea, cuvintele cheie dupa care poate fi regasit). Butonul Preview permite previzualizarea clipului
respectiv.n partea inferioara a ferestrei Insert Clip Art se gasesc o serie de pictograme ce reprezinta colectiile de obiecte
Clip Art.
Inserarea unui obiect din fereastra Insert Clip Art se realizeaza parcurgnd urmatorii pasi:

alegerea categoriei de obiecte ce urmeaza a fi inserate;

se selecteaza imaginea dorita din cele afisate si se alege din meniul aferent optiunea Insert Clip...

Colectia Clip Art poate fi extinsa prin importarea de noi imagini de pe Internet (Clips on Line). Utilizatorii pot opta si pentru
reorganizarea colectiilor efectund clic-dreapta asupra unei pictograme ClipArt si selectnd Copy. Este permisa modificarea
categoriei n care este amplasata imaginea, atribuirea unor cuvinte cheie (Edit Keywords...) pentru cautari ulterioare si
vizualizarea proprietatilor fisierului.

Tema 3.7
lucrul cu tabele si diagrame
Un tabel este o colectie de dreptunghiuri celule (cells), separate intre ele printr-o retea de linii , in care se pot inregistra
date diverse paragrafe de text, date numerice sau calendaristice, imagini grafice sau diagrame, in cele ce urmeaza, vom

folosi urmatoarele expresii:

linii si coloane (row,column)- reprezinta o multime de celule situate pe aceeasi or 212g63c izontala/verticala;
cap de tabel - partea superioara a tabelului in care sunt inscrise semnificatiile datelor de pe coloana respectiva;
inregistrare - datele introduse in tabel pe o linie a acestuia;
Operatii specifice tabelelor:

crearea tabelului

stergere (delete) celule/linii/coloane

unire celule (merge cells)

despartire celule

introducere de linii/coloane

modificare latime coloana/inaltime linie

modificare/desfiintare liniatura

hasurare celula

distribuire egala linii/coloane

sortari,insumari,etc. - operatii specifice datelor din tabel

centrare in celula a datelor introduse

Modul de creare a unui tabel

Un tabel se poate construi folosind o schita sau model folosind una din urmatoarele metode:

Metoda ,,prelucrarii tabelului brut";

Metoda manuala

Metoda automata folosind ,,VRAJITORUL'' tabele.

Metoda ,,prelucrarii tabelului brut";

Aceasta metoda consta in crearea unui tabel care are numarul de linii si coloane al celui dorit.
Acest lucru se realizeaza in doua moduri:


folosind menu-ul principal, optiunea Table Insert Table. {n urma alegerii acestei optiuni se va deschide o
fereastra de dialog number of column = alegerea numarului de coloane dorit de utilizator
number of rows = alegerea numarului de linii dorit
column width = permite alegerea latimii dorite a coloanei (setarea automata este cu coloane distribuite egal pe
latimea paginii
autoformat = intrarea intr-un sistem de asistenta ce permite alegerea tipului de tabel dorit

folosind bara de instrumente Standard Insert Table = deschide un panou ce permite alegerea r X c prin
tragere cu mouse-ul ,limitata la 12 linii X 8 coloane:
Dupa crearea tabelului brut se trece la constructia efectiva a tabelului:

se unesc/impart celulele

se redimensioneaza coloanele/liniile in functie de dimensiunile dorite

se schimba stilul,culoarea liniilor

se umbresc (hasureaza) celulele

se adauga numarul de linii dorit

se completeaza tabelul cu date

Metoda ,,manuala''
Consta in folosirea facilitatilor oferite de bara de instrumente Tables and Borders:

cu ,,creionul'' se deseneaza dreptunghiul exterior tabelului, dupa care, rind pe rind se traseaza linii
verticale/orizontale corespunzatoare tabelului model
tema 3.8
crearea si editarea formularelor
Inspirat fiind de prieteni care imi cer sfatul destul de des, cu privire la diverse actiuni, formatari sau felurite
sarcini de realizat in Microsoft Office (fie ca e vorba de Word, Excel sau Outlook), am ales sa scriu acest
tutorial. Introducerea unor formule in Microsoft Office Word este un lucru simplu, usor de realizat in cativa
pasi si totodata foarte util celor care se lovesc zilnic de editarea sau conceperea unor documentatii tehnice,
sau chiar studentilor care se pregatesc sa isi editeze lucrarea de laborator sau chiar de licenta. Asadar in
tutorialul de fata am simplificat putin lucrurile si scopul sau este introducerea unei formule simple intr-un text
tehnic.
Tema 3.9
In general este suficient sa se editeze un singur document, dar in unele situatii posibilitatea de a lucra simultan cu mai multe
documente poate fi foarte utila. De exemplu putem consulta un document in timp ce lucram in altul si putem copia sau
transfera text dintr-un document in altul. Aplicatia Word permite utilizatorului sa deschida simultan oricte documente doreste.

In timp ce lucram intr-un document putem oricind sa deshidem unul nou sau unul deja existent in memorie.
Pentru
aceasta
voi
arata
citeva
metode
practice:
- pentru a crea un nou document pornind de la sablonul Normal se face clic pe butonul New de pe bara cu
instrumente
standard
- pentru a crea un document pornind de la un alt sablon, sau folosind unul dintre vrajitori din Word se va selecta
File,
New
- pentru a deschide un document existent se selecteaza File, Open sau se face clic pe butonul Open de pe bara
cu instrumente standard
In cazul in care avem mai multe documente deschise in acelasi timp, numai unul dintre acestea poate fi activ la
un moment dat. Documentul activ va fi afisat pe ecran. Bara de titlu a documentului activ va fi mai inchisa la
culoare iar daca documentele se suprapun cel activ se va afla in prim plan. Pentru a trece dintr-un document in
altul,
se
vor
efectua
pasii
urmatori:

- se deschide meniul Window; ultimele rinduri din meniu sunt ocupate de o lista a tuturor documentelor deschise,
cel
activ
in
momentul
respectiv
avind
in
dreptul
lui
un
marcaj
de
validare
se
selecteaza
denumirea
documentului
pe
care
dorim
sa-l
activam
- pentru a trece la urmatorul document deschis, se apasa Ctrl+F6
Word asigura o flexibilitate destul de mare in afisarea mai multor documente simultan. Putem decide ca
documentul activ sa ocupe intregul ecran, celelalte documente fiind ascuse temporar. Este posibil de asemenea
sa fie afisate mai multe documente, fiecare in propria sa fereastra. O fereastra apartinind unui document poate fi
intr-una
din
urmatoarele
stari:
- maximized (maximizata) fereastra ocupa intreaga suprafata de lucru, nici un alt document deschis nemaifiind
vizibil; cind documentul activ nu este maximizat titlul sau apare pe bara de titlu a programului Word in partea de
sus
a
ecranului
- minimized (minimizat) fereastra este redusa la o mica pictograma afisata in partea de jos a ecranului Word;
titlul
documentului
este
afisat
pe
pictograma
- restored (restaurata) adica fereastra documentului are dimensiuni intermediare, iar titlul documentului va fi
afisat pe bara de titlu a propriei ferestre, nu pe cea a programului Word
In cazul in care dorim sa terminam cu editarea documentului putem inchide documentul deschis in modul
urmator:
se
activeaza
documentul
- se selecteaza File, Close sau se executa clic pe butonul Close care se afla in capatul din dreapta al barei de
titlu
a
documentului
- daca documentul contine modificari nesalvate Word va cere sa salvam documentul. Se face clic pe Yes pentru
a salva fisierul sau pe No. In ambele cazuri, Word va inchide documentul.
Dupa ce am tastat textul dorit in documentul nostru, ajungem la partea in care trebuie sa introducem
formula.
Tema 3.10
tiparirea documentelor
Meniu: File->Print
Buton: Print (bara de butoane Standard)
Combinaie de taste: Ctrl+P
Tiprirea unui document se poate face:
- direct, la imprimanta implicit definit n sistem (butonul Print de pe bara de butoane Standard)
- cu diverse opiuni, disponibile n fereastra de dialog Print
Principalele opiuni din fereastra de dialog Print permit:
- alegerea destinaiei la care se va tipri documentul:

o imprimant local (conectat la sistem);

toate paginile;

pagina curent;
un anumit interval de pagini;

doar informaia selectat;

pentru creterea vitezei de tiprire, se tiprete documentul cu formatarea minimal (draft output)

o imprimant de reea;
un driver de imprimant virtual;

un fiier (Printer File, fiier cu extensia .prn).

- alegerea paginilor care vor fi tiprite:

toate paginile din cadrul seleciei sau doar paginile pare/impare.

- numrul de copii;
- modul de aezare a foilor tiprite (una dup alta sau un set dup altul);
- informaia care s fie tiprit (implicit este Document, dar se pot tipri proprietile documentului,
comentariile, stilurile sau intrrile din lista AutoText);
- butonul Options permite stabilirea altor opiuni la tiprire (disponibile n meniul Tools->Options->Print):
actualizarea variabilelor cmp (fields) i a legturilor (links);

redimensionarea automat a documentelor cu alt format al hrtiei, fr a afecta formatul

documentului (A4/Letter resizing);
tiprirea n fundal, astfel nct editarea documentului s nu fie ntrerupt (background printing);

tiprirea n ordine invers (ncepnd cu ultima pagin).

Dupa ce am tastat textul dorit in documentul nostru, ajungem la partea in care trebuie sa introducem
formula.