CAPITOLUL 1 ‘TRANSPORTUL AERIAN: REPERE ISTORICE, PARTICULARITATI, AVANTAJE 1.4. Scurtistoric al transportului aerian In anul 1799 Sir George Cayley a propus c de zbor cu aripi fixe si sisteme de inalfare, propulsie si control diferite. Imbundtatir {impuri ale dijabilelor au inctus propuisia mecaniea (Henri Giffard, 1852), cadre solide (David Schwary, 1896) si imbunatatiri ale vitezei 51 manevrabilitati (Alberto Santos- Dumont, 1901), ‘ecunoastere, ghidarea artieriei si chiar atac asuprafintelor de la sol; Fig. 1 - Prima decolare inregistraté a fratior Wright, 17 decembrie 1903 Avioanele au inceput s& transporte oameni si méfuri Pe masurd ce modelele noi luat foc th timpul unei aterizdri la New York, omorand 36 de oameni. Incendiul s-a Produs datorita utiizaii hidrogenuiui, gaz mai usor ca ferul, dar extrem de infiamabil. Cu toate c& sa ‘ncercat reintroducerea pe piaté a dirjabilelor Zeppelin e mai multe off, acestea au rmas un segment de nig, find astazi utlizate in scopuri publictare, Fig. 2- Ditjabil Hindenburg ta statia aeriand navala Lakehurst, 1936 Progrese remarcabile in domeniul aviatiei sau Fealizat tn anii 1920-1930, odat& cu Primul zbor transatlantic (Charles Lindbergh, transpacific (Charles Kingsford Dupa cal de-al Doilea Razbol Mondial, a avut loc o dezvoltare rapid’ in domeniu! aviatiei, atat privata cat si comerciala, in special in SUA, pe mésurd ce mii de pilofi erau eliberati din armata, iar avioane de trasport si antrenament ramase dupa razboi audevenit disponibile pe iat. Companil precum Cessna, Piper si Beechcraft si-au extins Producla pentru a oferi avioane de mici dimensiuni pentru noua clasé mrjlocie, fost introdusa pentru avioanele de mici dimensiuni, facand astfel posibil zborul pe mute cuvolum de trafic mai redus, intt-o gama mai veriatd de conditii meteo, Prolectulfranco-britanic Concorde oferind transport Supersonic al pasagerilor pentru mai mult de dou decenii. Ca si in cazul ditjabilulul cu heliu, era Concorde s-a incheiat upd un accident tragic, petrecut la decolarea unui @parat de pe aeroportul Paris- Charles de Gaule, la 25 julie 2000. A fost singurul accident tn care a fost implicat acest tip de @parat, care 2 efectuat primul zbor in anul 1976 si a fost retras definitiv in anui 2003, Fig. 3 - Concorde, primul avion supersonic de Pasageri Prima ridicare a unui elicopter de la sol a avut loc in 1807, cénd un elicopter francez s-a rzboi mondial, Dar cele mai importante inovatii au fost facute in domeniul instrumentarului de zbor gi control, Inventarea GPS-ului, comunicarea prin satelit si numeroasele computere de 7borul propriu-zis, cat si aterizarea si plasarea avionutul Pe pozitia final, a 21 iunie 2004, SpaceShipOne a devenit primul dispozitiv de zbor cu finantare privat care a realizat un zbor in spatiu, deschizand Posibilitatea unel piete a aviatiel capabilé de zboruri in afara atmosferei terestre, Totodatd, prototipuri alimentate de energieallematva precum etano, electrictate gi chiar eneraie Solar, devin tot mai frecvente si ar putea p&trunde in ee O° curfind pe piata, cet Putin pentru avioanele de mici ao dimensiuni, Fig. 4 - Dispozitivul Helios al NASA cercetearg zborul cu energie solara aeronavelor. Acest tip de transport a cunoscut o puternica dinamica tn cadrul economiei Senerale @ transporturilor, fiind utiizat pe distante lungi si foarte lungi. in uma Tnvegistrailor statistice, rezulta ca avionul este folosit in Proportie de 50 % pe distante Intre 1000 $i 4000 de km, si aproape in exclusivitate Pentru cele care depasesc 4000 de km. Per ansamblu, transporturile aeriene dejin 20-25 % din traficul turistic intemational. In Romania, acest pondere se Teduce pana la 5,..6%. Cateva cifre chee als transportulul aerian la hivel pe cale aeriana * 900 ini! aeriene ~ cu o floté de 22 000 avicane — folosesc 1 670 aeroporturi Printre particularitatie tehnico-economice ale fransportului zerian se numard: 1241. rapiditatea - este caracteristica esenfialé a transportull aerian. Aceasta este general, daca un elicopter de mici dimensiuni se deplaseaz cu o vitez apropiaté de a unui autoturism (80-130 km/h), avioanele miltare Performante ating frecvent viteze de 1,8..1,8 Mach (viteza sunetulul =1224 kh). Pentry {nile comerciale, se pot retine cuAceste viteze permit parcurgerea nor distante importante in intervale de timp relativ sourte factorilor meteorolosici a sczut pe masura modemizéfi mijloacelor de navigatie, astfel ‘nc&t fazele eritice ale unui zbor (decotarea si aterizarea), se pot defasura fara probleme Chiar si tn conditi meteorologice difcite, Inchiderea eroporturilor are loc tot mai rar, in timpul unor fenomene meteo extreme (tornade, uragane, caderi abundente ‘i prelungite de zapada), + activitati (Curse) regulate, pe fi zbor fixat anterior tabilite, anuntate tn pretabil, si cu un Program de ~ activitati (curse) de tip charter, in functie de solicitanie ‘exprimate pe termen scurt de tin anumit cient (persoane fizice, companii etc), Cursele de ‘ip charter sunt, tn general, asociate transportulul aerian de afaceri sau in ‘Scop turistic,Sau In interes economic (transport de marfuri transport postal etc), a milloc de transport care va permite o important economie de timp, ul este singurul 1.2.5. confortul - asigurarea unor condit deplasarilor, cat si comode pentru pasageri, atat in timpul ‘inte $i dup& efectuarea 2borului, In acest Sens, progrese terminale ale unui aeroport etc) 1.3. Siguranta transportul n Siguranfa reprezinti 0 caracteristica a acestul tip de transport care merit o atentie Special. In mod natural, exist o anumité stare de nelinigte pe care zborul, tip de deplasare artficial pentru finta umand, il provoaca @proape tuturor pasagerilor. in plus, 1.3.1. Accidente rutiere Ih fiecare an, in accidente rutiere decedeaza 1,2 milicane Persoane, 90% din totalul deceselor revenind tarllor slab dezvoltate. Conform Faportului Dezvoltarea infrastructurii zeronautice ~ Promovarea tehnologiior de constructie si exploatare a aeronavelorNormele ICAO reprezint& specificatii a cSror aplicare uniforma este considerata Necesard pentru siguranta sau regularitatea navigaliei aeriene intemationale. Practicile recomandate de ICAO reprezinta Speciificatii a cror aplicare uniforma este Fecunoscuta ca utili pentru siguranta, reguiaritatea sau eficacitatea navigatie! aeriene internationale. Roménia este membra a acestei organizafil din anul 1965, Sediul central si ICAO, desi cele douai sunt enttayi diferite), (uniformitatea preyurilor). (ATA asociazé pentru denumirle aeroporturilor coduri formate din trei litere, IATA Aiport Code, iar pentru denumirle companitlor aeriene coduri formate din doud Iitere, IATA Airine Designator. Aceste coduri sunt uzual folosite tn toata lumea. ICAO are de asemenea coduri pentru eroporturi si linii aeriene, lata cteva exemple de coduri IATA pentru diverse aeroporturi: ~ IAS ~ Aeroportul Intemational lasi, Romania ~ OTP ~ Aeroportul intemational Bucuresti-Otopeni, Romania ~ TMS — Aeroportul Intemational Timisoara, Romania ~ CDG - Aeroportul international Charles de Gaule, Paris, Franta ~ FCO —Asroportul International Leonardo da Vinci (Fiumicino), Roma, Italia ~ _KEF — Aeroportul Intemational Keflavik, Istanda + CFU~Aeroport Corfu, GreciaCAPITOLUL 2 TERMINOLOGIE GENERALA. CARACTERISTICI DE PERFORMANTA ALE AERONAVELOR —_——a NIA ALE AERONAVELOR Pista de aterizare-decolare (Runway) Suprafata dreptunghiulars, delimitata Pe un eroport, amenajaté pentru a deservi peratiunile de decolare si aterizare a aeronavelor, Punct de referinta global al aeroportului. Altitudinea aeroportului mal inalt al suprafetei de aterizare, ‘Temperatura de referinta a aeroportulul Reprezinté media multianual a temperaturilor maxime zilnice a celei mai c&lduroase luni din anul calendaristic, Se exprima in grade Celsius. Cale de rulare (taxiway) Suprafata amenajata pentru circulatia la sol a aeronavelor care asigura legatura intre 2 sectoare ale aerodromului,‘Suprafaté de trafic (apron) Suprafata delimitaté pe un aeroport, destinaté circulatiei_aeronavelor in timput imbarcariiidebarcarii pasagerilor, Incérc&riildescarcari mérfurilor, alimentarii cu carburant, Stationairii sau operatilor de intretinere Suprafata de manevra Parte a aeroportului folosita fa decolari, aterizarj Si circulatia ‘aeronavelor la sol, cu exceptia sSuprafetelor de trafic, Suprafata de migcare Parte @ aeroportulul folosité pentru decolar, aterizsr $i circulafia aeronavelor la sol, Cuprinde suprafata de manevra si suprafetele de trate Lungimea de referinta a aeronavei nivelul mari, 2. Clasificarea pistelor de aterizare-decolare 2.241. Pisté la vedere ~ permite aterizarea aeronavelor care efectueaza apropierea folosind numai mijioace vizuale 2.22, Pist cu instrumente ~ permite aterizarea @eronavelor care folosesc Procedee de apropiere cu instrumente ~Pisté cu apropiere clasicd ~ deservits de miloace vizuale si de un miloc nevizual Care asigura cel putin un ghidaj de directie pentru @propierea in linie dreapta ~ Pista cu apropiere de precizie, categoria | — deservits de un ILS (instrument landing system), de_un MLS (microwaves tanding System) sau de ambele sisteme, destinata apropierii cu o inaltime de decizie de cel Putin 60 metri (200 ft) sii cu oviribiltate de minimum 800 m (2500 ft), sau 0 distanta de vizibiltate fata de pista de minimum 500 m (1600 #1) ~ Pista cu apropiere de precizie, categoria Il deservita de un ILS, de un MLS sau de ambele sistome, destinat8 apropieri cu 0 inallime de decizie intre 30 si 60 de metri (100-200%) si 0 distant& de viziblitate fata de Pista de minimum 350 m ( 1200 ft) ~ Pisté cu apropiere de precizie, categoria Ill—deservité de un ILS, de un MLS sau de ambele sisteme, pana la suprafatapistei si in lungul acesteia 2.3.Distante declarate 23.Distante declarate Reprezinia distante caracteristice pentru aeronavele care Opereazé pe un anumit aeroport, /) Distanta de rulare utilizabila la decolare ~ TORA (take off run available) — lungimea 4 Distanta utilizabila la decolare ~ TODA (take off distance available) ~ distanta de rulare utlizabila la decotare, sporita cu lungimea Prelungiri degajate, cénd acest element exist de oprire, cand acest element exist 4/ Distanta utilizabilé ta aterizare ~ LDA (landing distance available) ~ lungimea de pists eclaraté ca utitzabilé pentru rularea la sol a aeronavel la aterizare g ‘| Prelungirea degajati — CWY (clear way yaw) — suprafata dreptunghiulara amenajata Pentru a permite aeronavei s8 execute urcarea inifiala pana la matime specificata,In mod curent, SWY $i CWY nu depasese a 5-a Parte din lungimea pistei in cazul deservirii Beronavelor cu motoare clasice, respectiv a 10-a parte din lungimea pistei, in cazul aeronavelor cu motoare cu reactie suprastructuri pistei. Trenul de aterizare este alcstuit din trenul principal si din aterizorul secundar. Tipuri de trenuri principale ~tren cu aterizoare cu roata simpla (landing gear with single tires) “tren cu aterizoare de tip dual (tandem landing gear) tren cu aterizoare tip boghiu (twin tandem landing gear) “fren cu aterizoare tip boghiu dublu (double twin tandem gear)Aterlzorul secundar, situat in partea din fata a aeronavel (nose wheels) este tip ‘oat simplé sau de tip dual, 2.3.2. Anvergura aeronavei_reprezinta distanta dintre extremitajile aripilor, Acest clement intervine la dimensionarea geometric a diverselor suprafete ale aerodromului $i impreund cu inaltimea aeronavei, dicteaza dimensiunile hangarelor si a altor dotari, 24, Fisa tehnicd a unui avion Indiferent de fabricant, fiecare asronava este caracterizata Printr-o fig tehnicd, ce regrupeazd datele tehnice principale, defintori pentru Operarea in sigurants a aparatulul respectiv, Principalele elemente confinute in figa tehnica sunt: ~Masa maxima la rulare, kg — reprezinta cea mai mare masa pe care avionul Fespecliv 0 poate avea cu tnedrcare, dupa alimentare, Pe timpul deplaséirii pe taxiway spre pista de decolare : ~Masa maxima la decolare, kg ~ reprezint& cea mai mare masei Pe care avionul 0 poate avea in momentul intrarii pe pista de decolare ~Masa maximé la aterizare, kg — reprezintd cea mai mare greutate pe care avionul o Poate avea in momentul contactului cu pragul de pista, in momentul aterizarii ~Masa operationala fara sarcina, kg ~ reprezint& masa aeronavel fara incdrcéturd, Inainte de alimentare~Presiunea standard din pneurile trenurilor de aterizare, Mpa, atat pentru aterizorul Principal c&t gi pentru cel secundar ~Repartitia sarcinilor pe cele dou’ trenuti de aterizay re, la deplasare cu viteza Constanta sin franare ~ Dispozitia geometricd a sarcinilor pe trenul de aterizare ~Valorile ACN (Aircraft Identification Number), flexibile, pentru 4 situatii ‘mai defavorabil) Pentru sisteme aeroportuare rigide si de aterizare (A — cazul cel mai favorabil, D — cazul cel Valorile ACN sunt determinante in procesul de dimensionare ale structuriior aeroportuare, iar modul lor de interpretare va fi detalit in cap itolul destinat modului de dimensionare. A 320-100 Numero ances it Pre to om an Mbensioee fee 4 azn tse ‘ 26 ame bane tae £0 075 atin tia De a tao Fe ame wane Fig. 2.2. Fisa tehnicé a unei aeronave de tip Airbus 320