Wall-Street Business Cariere

ARTICOL
25 COMENTARII

Ce trebuie sa stiti despre contractul

colectiv de munca
Camelia Bucioveanu, 15 Jun 2010 exclusiv

Pentru companiile cu mai mult de 21 de salariati legea obliga angajatorul la

demararea anuala a negocierilor pentru contractele colective de munca la nivel de
unitate. Ce aspecte se negociaza in contractele colective, cum pot fi reprezentati
angajatii, dar si cate companii demareaza anual aceasta procedura aflati dintr-o
analiza Wall

IMM-urile nu se inghesuie sa isi cheme angajatii la negocieri

Angajatorul are obligativitatea de a initia anual negocierea contractului colectiv de munca
in momentul in care compania are pe statele de plata cel putin 21 de angajati. Daca
angajatorul nu a demarat niciodata negocierea unui astfel de contract inseamna fie ca
acesta nu are cunostinta despre procedura, fie ca nu doreste sau ca prefera sa plateasca o
amenda decat sa plateasca drepturile ce ar putea fi castigate de angajati la o astfel de
negociere, afirma Luminita Dima, coordonator dreptul muncii in cadrul casei de avocatura
Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP).
Ovidiu Vilceanu , general manager al companiei de resurse umane Sales Consulting,
sustine ca majoritatea IMM-urilor evita incheierea unui contract colectiv mizand atat pe
necunoasterea drepturilor de catre angajati, cat si pe faptul ca amenda primita de
inspectorii muncii este mai mica decat costul aplicarii prevederilor stipulate intr-un
eventual contract. In acest moment amenda pentru nedemararea negocierilor privind
contractele colective de munca se ridica la 3.000 de lei.
La nivelul IMM-urilor, in cazul in care angajatorii si angajatii au semnat un contract colectiv,
l-au semnat de forma, sa aiba ce arata daca vin inspectorii muncii in control. In general

companiile de mici dimensiuni sunt reticente fata de semnarea oricaror contracte care sa ii
oblige in unele circumstante sa ii dezavantajeze, spune Vilceanu.
In schimb, multinationalele prefera sa urmeze procedura standard si sa isi cheme
reprezentantii salariatilor la masa rotunda. Daca rezultatele companiei sunt
corespunzatoare cu tinta stabilita la inceputul anului, si daca bugetul permite, angajatii isi
pot negocia noi drepturi, mai avantajoase pentru ei. Angajatorii sunt in permanenta presati
de angajati sa acorde mai multe beneficii sau salarii mai mari, nu este numai o tendinta
care sa tina exclusiv de conditiile economice.
In cazul in care companiile isi permit, pot negocia pachete avantajoase pentru personal,
afirma Oana Datki, general manager al companiei de resurse umane Consulteam,
reprezentantul Mercer pe piata locala.
"In sectorul 100% privat nu se obisnuiesc contractele colective de munca, indiferent de
numarul de angajati - chiar daca vorbim de sute de angajati. Fiecare angajat are contractul
lui, cu anumite conditii salariale negociate si care se supune regulilor companiei referitor la
sistemul de bonusare, masurare a performantei etc.", sustine Aura Cadis, consultant in
cadrul firmei de consultanta Horvath & Parters.
Contractele colective de munca se intalnesc in companiile cu actionariat public - privat sau
in companiile recent privatizate, in acest caz vorbind de o "mostenire" a vechiului
actionariat, mentioneaza Cadis.
Desi legea obliga companiile la initierea negocierii, aceasta nu inseamna ca la sfarsitul
procedurii partile vor semna contractul colectiv de munca la nivel de unitate daca nu
au cazut de acord asupra tuturor propunerilor contractuale.
De exemplu, au existat cazuri in care inspectorii de munca au amendat companii care nu
verificat daca angajatorii aveau contract colectiv de munca la nivel de unitate, insa in
momentul in care angajatorul a demonstrat cu documente (pe baza proceselor verbale
incheiate) faptul ca negocierea a avut loc, dar nu s-a finalizat prin incheierea unui contract
colectiv de munca un rezultat, aplicarea amenzii nu era justificata, spune Dima.

Wall-Street
Camelia Bucioveanu, 15 Jun 2010

Cine si in ce conditii initiaza procedura de negociere a contractului colectiv?

Legiuitorul da posibilitatea angajatilor ca prin negocierea contractelor colective de munca la
nivel de unitate acestia sa isi obtina cat mai multe drepturi. Daca managementul societatii
nu initiaza procedura de demarare a negocierii salariatii se pot organiza si pot invita
angajatorul la negocieri. In acest caz angajatorul este obligat ca in termen de maxim 15 zile
de la formularea cererii sa stabileasca o data de negociere, spun avocatii.
Pentru a putea demara negocierea contractului colectiv de munca angajatorul are obligatia
de a instiinta reprezentantii angajatilor sindicatele sau reprezentanti alesi nominal de catre
salariati despre inceperea procedurii.
In cazul in care angajatii nu si-au format un sindicat reprezentativ si nu s-au organizat
pentru a-si delega un reprezentant, angajatorul poate trimite tuturor angajatilor invitatia
de negociere, printr-un document scris transmis prin email si afisat la avizier la sediul
societatii si la punctele de lucru ale acesteia.
Prin redactarea unui proces verbal de afisare a invitatiei angajatorul poate proba
inspectorilor ca a demarat negocierea, evitand o eventuala amenda.
"Angajatii isi pot desemna reprezentanti cu mandate de patru ani sau isi pot alege
reprezentanti mandatati pentru o situatie specifica. In cazul participarii la negocierile
contractului colectiv angajatii trebuie sa se organizeze si sa isi aleaga reprezentanti
mandatati special pentru procedura. Prin urmare, salariatii pot contesta contractul colectiv
de munca daca au fost reprezentati la negocieri de persoanele alese cu mandat de 4 ani, si
nu de catre reprezentanti special alesi pentru acea negociere", explica Luminita Dima
(foto).
Pentru a putea fi eligibil si pentru a sustine interesele angajatilor la negocieri, reprezentantii
alesi trebuie sa depaseasca varsta de 21 de ani, sa aiba o vechime de cel putin un an
neintrerupt la angajatori si sa nu fi savarsit anumite infractiuni, spun prevederile legale.

Daca angajatii decid infiintarea unui sindicat reprezentativ, fie reunesc o treime din
salariati intr-un sindicat, fie un numar de minim 15 angajati constituie un sindicat
care se afiliaza la o organizatie sindicala reprezentativa la nivel superior si primeste
reprezentativitate prin transfer de la federatia sau confederatia patronala respectiva.
In practica, in special la nivelul companiilor de mici dimensiuni, angajatorii folosesc partite
de scapare pentru a evita discutarea clauzelor contractual colective, iar angajatii nu au
suficient curaj sau nu cunosc indeaproape legislatia pentru a-si mandata reprezentantii sau
pentru a forma sindicate.
In mentalul companiilor si al angajatilor termenul de sindicat este deseori asociat cu
nemultumiri, greve si proteste. Iar angajatii nu sunt suficient de determinate si de organizati
asa incat sa se solidarizeze si sa isi formeze un sindicat, desi procedura este relativ simpla.
In companiile de mici dimensiuni se prefera mai degraba ajungerea la un acord tacit, la o
intelegere nescrisa decat la negocierea prin reprezentanta a contractelor colective de
munca, apreciaza Vilceanu.

Cand prima runda de negocieri esueaza

Pe parcursul negocierilor reprezentantii celor doua parti pun pe masa nemultumiri, dorinte si
solutii pentru nivelul salarial, programul si durata timpului de lucru si conditiile de munca.
Exista cazuri in care dupa runde de negocieri care se pot prelungi in timp maximum 60 de
zile, partile sa nu ajunga la un acord.
De exemplu, au existat cazuri in care angajatorul si-a constituit un sindicat care in
negocieri era impotriva oricarei prevederi contractuale, blocand astfel negocierile,
precizeaza Dima.
In acest punct consilierea reprezinta primul pas pe care partile trebuie sa il parcurga,
reprezentantul ITM punand inca o data la masa angajatorul si reprezentantii salariatilor
pentru a ajunge la o intelegere. In cazul in care conflictul nu se solutioneaza se trece pe
rand la mediere - tertul propune o solutie pentru ambele parti sau la arbitraj - comisia de
arbitraj actioneaza ca un tert care impune o solutie, situatie in care angajatorii si
reprezentantii salariatilor trebuie sa se conformeze si sa implementeze propunerea data de

tert. Ambele proceduri sunt insa facultative.

Dupa parcurgerea acestor etape partile reintra in negocieri, care , daca nu se solutioneaza,
se pot continua cu cea mai puternica forma de presiune, greva. Angajatii sisteaza lucrul,
neputand fi inlocuiti cu alti salariati. Angajatorul nu este insa obligat la plata salariilor
angajatilor pe perioada grevei, insa remuneratiile pot fi achitate de catre sindicate, daca
fondul acestora permite.
Pe parcursul perioadei de greva se poarta alte runde de negocieri, in care, sub presiune, se
ajunge la un acord agreat atat de angajatori, cat si de angajati