Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Tema 1
Probleme
de datelor
baza in
prelucrarea
climatologice
Nume: Dumitru Madalina, Florea Denisse
Specializarea: Hidrologie si meteorologie
Grupa: 119
Probleme de baza in prelucrarea datelor
climatologice
Prelucrarea datelor climatologice si
a observatiilor
meteorologice se realizeaza dupa o anumita metoda,
preocupare care face obiectul unei parti special a
climatologiei, care poarta numele Metodica prelucrarii
datelor climatologice.
Aceasta are drept scop elaborarea metodelor stiintifice cele
mai juste pentru obtinerea celor mai expresivi indici climatici
cu care se poate caracteriza clima locala sau regional.
Prelucrarea climatologica a datelor trebuie sa asigure cele
mai adecvate procedee de calcul in vederea deservirii
diferitelor sectoare de activitate. De asemenea ea trebuie sa
duca la unificarea si omogenizarea metodelor de prelucrare
a materialelor si de prezentare a rezultatelor, pentru ca
astfel ele sa poata fi folosite in studiile de climatologie
comparata.
In prelucrarea datelor climatologice se aplica pe larg
metodele statistice de calcul. Cu ajutorul acestor metode se
calculeaza valorile medii zilnice lunare, anotimpuale si
anuale, se extrag valorile extreme maxime si minime
absolute, se calculeaza frecventa si probabilitatea de
producere a anumitor valori, precum si abaterile lor fata de
media multianuala. Interpretarea datelor obtinute in urma
calculelor statistice trebuie sa se realizeze in functie de legile
generate care stau la baza desfasurarii proceselor

climatologice.
Se impune cunoasterea numarului de statii meteorologice
care au functionat pe teritoriul respective, precum si
lungimea perioadelor de observatie, pentru ca pe baza
materialului faptic existent sa se treaca la prelucrarea si
interpretarea datelor.
Structura retelei de statii meteorologice de pe
teritoriul Romaniei
Primele statii meteorologice de pe teritoriul tarii noastre au
inceput sa functioneze la sfarsitul deceniului al V-lea si
secolului XIX.
Astfel, la Bucuresti, la Scoala Agricola de la Herastrau in anul
1857, a inceput sa functioneze o prima statie meteorologica.
In 1859 s-a infiintat statia meteorologica de la Sulina iar la
Cluj in anul 1866 au inceput sa se efectueze observatii
meteorologice. Treptat, apar statii climatologice in orasele
mari ale tarii. Dintre aceste indicam infiintarea statiilor: Sibiu
in 1851, Bistrita in 1864, Reghin in 1868, Orsova in 1871,
Baia Mare in 1871, Rusca in 1871, etc.
De remarcat este faptul ca pana la infintarea Institutului
meteorologic , observatiile instrumentale asupra
principalelor elemente meteorologice erau realizate cu o
spartura si metodica eterogena, pe perioade discontinuu de
timp, dupa un program diferit de observatie.
Oganizarea retelei de statii meteorologice incepe sa se
realizeze in anu 1884 cand ia fiinta Institutul meteorologic.
La inceput reteaua de statii meteorologice se caracteriza
printr-o repartitie teritoriala neuniforma, majoritatea fiind
amplasate in regiunile de campie si deal.
Organizarea observatiilor meteorologice
Amplasarea statiilor meteorologice trebuie facuta cu o
deosebita grija. Valorile elementelor meteorologice furnizate
de o statie depend nu numai de pozitia latitudinala,
altitudinala si distanta fata de bazinele acvatice, ci si de
topografia locului, respective pozitia fata de formele de relief
importande, de fizionomia vegetatiei inconjuratoare, de
prezenta perdelelor de arbori sau a cladirilor.

Reprezentativitatea unei statii meteorologice poate sfi

asigurata prin amplasarea pe un teren deschis si tipic pentru
regiunea in care functioneaza.
Fiecare statie trebuie sa aiba alcatuit un istoric al sau, care
sa cuprinda descrierea detaliata si planul pozitiei sale.
Fiecare mutare, precum si cauzele care au determinat-o
trebuie sa fie incluse in istorie.
Densitatea retelei de statii depinde de scara la care se
studiaza climatul, de variabilitatea in timp si spatiu a
principalelor elemente climatice. Este necesara in principiu,
o densitate mai mare a statiilor in regiunile unde
variabilitatea elementelor este mai pronuntata si mai ales in
vecinatatea zonelor care constituie limite climatice.
Durata perioadei de observatii reprezinta un alt factor
important. Pentru studiul climatului regional, care comporta
o variabilitate a valorilor relative importanta, este necesar sa
se dispuna de un anumit numar de ani de observatii pentru
ca in medie, sa se atenueze efectul variatilor intamplatoare.
Actualul program de observatii climatologice din tara
noastra, 1, 7, 13, 19 timp solar mediu lunar, este rational
ales, iar media aritmetica a valorilor provenita de la cele
patru termene este destul de apropiata de media reala,
calculate din valorile orare, extrase dupa diagramele
inregistratoarelor.

Prelucrarea primara si controlul critic al datelor

rezultate din observatiile
meteorologice

Prima etapa de pregatire a rezultatelor observatiilor

meteorologice pentru analiza climatologica o constituie
prelucrarea primara. Aceasta se realizeaza in conformitate
cu instructiunile pentru statiile si posturile meteorologice
editate de Institutul meteorologic, in scopul verificarii
exactitatii datelor meteorologice inscrise in registrul statiei si
in tabele.
Prelucrarea primara a datelor rezultate din observatiile
meteorologice se realizeaza la statii, iar pentru unele aspect
speciale in cadrul Institutului meteorologic, de catre
specialistii care lucreaza la laboratorul de metodica
prelucrarii datelor climatologice.

DAtele inscrise in tabelele meteorologice si supuse

controlului tehnic primar trebuie sa reflecte conditiile reale
de
desfasurare
a
proceselor
si
fenomenelor
atmosferice.Cresterea nebulozitatii trebuie sa fie insotita de
scaderea duratei de stralucire a soarelui iar prezenta cetii de
scaderea vizibilitatii, etc.
Anuarele meteorologice cuprind datele rezultate in urma
observatiilor zilnice, anuale si valorile orare ale principalelor
elemente meteorologice si fenomene atmosferice.
Tipurile de tabele folosite pentru prelucrarea datelor
climatologice
Datele rezultate in urma citirilor instrumentale si a descifrarii
diagramelor de la aparatele inregistratoare sunt inscrise in
tabele meteorologice. In functie de elmentele inscrise,
acestea sunt de mai multe tipuri.
Tabela lunara TM1 contine in mod concentrate datele
privitoare la complexul de observatii si masuratori effectuate
la statii asupra principalelor elmente meteorologice si
fenomene atmosferice. Ele cuprind rezltatul observatiilor
realizate zilnic la cele 3 sau 4 termene de observatie.
Pe prima pagina a tabelelor TM1, sunt inculse indicatii cu
privire la denumirea statiei, numarul sau de ordine,
coordonatele geografice, altitudinea la care se gaseste
statia, inaltimea rezervorului barometric deasupra nivelului
marii, tipul barometrului, numarul si corectia lui
instrumental, luna si anul pentru care este alcatuita tabela
respective.
Datele obtinute de la statiile pluviometrice sunt inscrise in
tabelele TM2 si constituie sursa de date privitoare la
cantitatea de apa provenita din ploaie sa zapada. In tabela
sunt notate pentru fiecare zi cu precipitatii cantitatea de apa
de la la orele 7 si 19, totalul acestora, grosimea stratului de
zapada care acopera solul si fenomenele atmosferice care sau produs de la ora 19 din ajun, pana la ora 19 din ziua
respective. Decadic sunt calculate sumele cantitatilor de
precipitatii, iar pentru sfarsitul celei de a treia decada, dupa
suma este dat totalul lunar de apa provenita din precipitatii.
Tabelele TM3 cuprinde datele obtinute din descifrarea
pluviogramelor in raport cu punctele caracteristice.

Pe prima pagina a acestor tabele sunt inscrise elementele cu

privire la amplasarea statiei meteorologice, indicatii in
legatura cu tipul pluviometrului si numarul acestuia,
inaltimea de la suprafata solului a partii superioare a
receptorului pluviografului si o rubrica pentru descrierea
ploilor torentiale.
Tabelele TM4 contin valorile orare ale precipitatiilor
atmosferice obtinute din descifrarea pluviogramelor.
Prima pagina a tabelei cuprinde acelasi indicator ca si tabela
TM3. Pe verso tabelei sunt notate pentru fiecare zi datele,
sub forma de fractie, ale cantitatilor de apa calculate in
intervalele orare de la 0-1 pana la 23-24 si durata in minute
a caderii acestor cantitati, pentru fiecare interval orar. La
numerator este trecuta cantitatea de apa, iar la numitor
durata de cadere a acesteia.