Fumatul dauneaza grav sanatatii...

si frumusetii

Pentru unii, fumatul reprezinta un mod de a se relaxa, pentru altii a devenit deja un viciu. Toti fumatorii
sunt constienti de gravele efecte pe care tutunul le are asupra organismului, dar putini sunt cei care se
straduiesc sa renunte la acest obicei.
Conform datelor oferite de Institutul de Statistica, in prezent, femeile fumeaza mai mult decat barbatii.
Desi majoritatea reprezentantelor sexului frumos se feresc sa fumeze pe strada, numarul fumatoarelor
este mai ridicat decat cel al bar atilor. In ciuda acestui lucru, daca trecatorii nici nu observa un barbat cu
tigarea aprinsa in mana, o femeie nu scapa neobservata si...necriticata. Insa, daca pana nu demult
fumatorii erau cei care..."faceau legea", acum ei sunt nevoiti sa fumeze doar in locuri special amenajate.
Femeile cred ca sunt mai interesante daca fumeaza. Medicii sunt ingrijorati de numarul in crestere al
femeilor care fumeaza, considerand ca tutunul le afecteaza mai mult, mai ales daca sunt si mame. Unele
dintre ele fumeaza si in timpul sarcinii, ceea ce poate duce la grave probleme ale nou-nascutului sau chiar
la aparitia malformatiilor. "Barbatii si femeile au drepturi egale. Nu vad care e problema daca sunt femeie
si fumez", spun fumatoarele. Tutunul nu afecteaza doar sanatatea, ci si aspectul fizic si..bugetul. Pe langa
problemele medicale provocate de nicotina, care sunt aceleasi si la femei si la barbati, aspectul fizic la
sexul frumos are cel mai mult de suferit. "Pielea fumatoarelor imbatraneste mai repede, unghiile si dintii se
ingalbenesc, iar treptat, dupa ani de fumat, corpul capata un miros specific", a declarat un medic.
Persoanele fumatoare dau aproximativ 10% din venit pe tigari. "In loc sa isi cumpere un parfum, ele
cumpara tigari. Isi fac rau cu mana lor, stiu toate cat de periculoase sunt", a fost de parere un sociolog.
Psihologii considera ca cele mai multe dintre femei se cred mai interesante si mai autoritare, daca au
tigara in mana. Unele ocupa functii de conducere, ceea ce le da incredere in sine si "puterea" de a
concura cu barbatii. Exista conceptia gresita ca o femeie care fumeaza este mai seducatoare.
Sotii isi copiaza obiceiurile. Sotii tind sa se imite, astfel incat daca unul dintre parteneri se lasa de fumat
sau se apuca de exercitii fizice, este foarte probabiul sa-i fie urmat exemplul si de celalalt, arata un studiu.
Oamenii de stiinta au examinat modul in care schimbarile privind sanatatea afectata de obiceiurile altuia,
folosind datele de la peste 6 000 de persoane care au participat la un studiu privind sanatatea si
pensionarea. Fumatorii erau de 5 ori mai predispusi sa renunte la tigari, daca sotul sau sotia ar fi facut
acelasi lucru, si, de asemenea, erau de 5 ori mai dispusi sa renunte la alcool daca partenerul nu bea. Si
comportamentul preventiv, cum ar fi vaccinare, este influentat in familie

Consecinele fumatului la femei

Ca fumul de igar... Un vers dintr-o roman dulce i trist, de pe vremea cnd o femeie
fumtoare era ceva extrem de neobinuit. n trecut, aceste femei fumnd elegant - uneori
provocator - igarete lungi i fine, erau catalogate, n cel mai bun caz, dame de lux. A
urmat un lan de proteste prin care femeile i-au ctigat dreptul de a se intoxica n
perfect stare de egalitate cu brbaii. Acum pltesc un pre scump pentru necugetarea
lor!

Inamicul numrul 1 al femeilor este cancerul pulmonar. Acesta face mai multe victime dect cancerul de
col uterin i cel mamar laolalt. Decesul datorat cancerului pulmonar este de 12 ori mai mare la
fumtoare fa de femeile care nu au fumat vreodat. Totodat, crete n cazul primelor i frecvena unor
boli ca emfizemul pulmonar, crete riscul apariiei tumorilor bucale, faringiene, vezicale i pancreatice.
Tinerele dependente de fumat, din pcate, nu realizeaz c acesta este un obicei duntor, care, pe lng
c nglbenete dinii, mbtrnete pielea i provoac o respiraie urt mirositoare, crete semnificativ i
riscul sterilitii i al instalrii precoce a menopauzei. Din nefericire, din 10 gravide 3 continu s fumeze
pe parcursul sarcinii, mrind riscul avortului i al naterii premature, n timp ce nou-nscuii sunt expusi
pericolului de a fi adui pe lume cu greutate mic sau cu diverse tulburri respiratorii, survenind i cazuri
de moarte subit.
Odat igara aprins, ea arde la 1000 de grade Celsius. Fumtoarea versat i ncepe igara cu cteva
inspiraii adnci ca s ajute aprinderea. Acestea nc nu sunt trase n plmni. Focul trece rapid prin
firele de tutun de la capt i arde foia igrii. Fumul fierbinte se propag nclzind treptat straturile de
tutun i, n final, ajunge n plmni. Pn aici se rcete la 30-40 grade Celsius. Produsele rezultate din
ardere i diversele substane ce "cltoresc" mpreun cu fumul depesc numeric cifra de 4000 la o
singur inspiraie, iar filtrul i face doar parial treaba, reinnd minim 25% din substanele nocive.
Atenie! Nicotina "prjete" neuronii, alternd procesele de nvare i memorare!
Efectele stimulatoare de moment ale nicotinei asupra creierului au fost de mult vreme demonstrate.
Acum, ns, n urma studiului efectuat pe obolani, n cadrul Institutului Naional pentru Sntate i
Cercetare Medical din Frana (INSERM), au fost descoperite i efectele pe termen lung ale nicotinei.
Astfel, nu numai c ar reduce producerea de neuroni, ci, mai ru, se pare c n situaia de sevraj, marii
fumtori sufer o alterare a mecanismelor cerebrale ale nvrii i memorrii. Cercetrile au fost
realizate pe o poriune a creierului n care neuronii sunt produi pe parcursul ntregii viei a roztoarelor.
S-a observat c, odat cu creterea dozei de nicotin, se diminueaz tot mai mult procesul de producere
neuronal. Dozele de nicotin administrate obolanilor au fost apropiate - proporional cu greutatea lor de cele absorbite de fumtor, au precizat cercettorii.

Femeile fumtoare sunt cu 25 la sut mai predispuse la afeciuni ale inimii dect brbaii. STUDIU

Numrul fumtoarelor s-a dublat n ultimii 20 de ani n Moldova .Dac n 1989 fumau 11,3 la sut dintre
femeile adulte, n 2009 i aprindeau zilnic igara 21,9 la sut dintre acestea. Mai mult, peste 55 la sut
dintre femeile fumtoare au ntre 15 i 34 de ani, fiind la vrsta fertil, arat datele Centrului Naional
pentru Renunare la Fumat.
Fumatul este o cauz real a multiple forme de cancer la femei, iar numrul femeilor care se
mbolnvesc i mor din cauza cancerului este n cretere. Medicii oncologi au atras atenia asupra
creterii mortalitii cancerului de col uterin de la 14 cazuri la mia de locuitori n 1994 la 16,93 cazuri n
2003, iar n cazul neoplasmului ovarian, de la 6,70 la 8,84 cazuri.
Femeile fumtoare sunt mai predispuse la cancer pulmonar dect brbaii. Ele dezvolt boala dup un
consum mai mic de tutun i au risc mai mare de a face forma cea mai sever a cancerului pulmonar. Una
dintre explicaii este c femeile folosesc mai frecvent igrile de tip "slim, low-tar, lights" care favorizeaz
fumatul "compensator" - inhalarea mai profund sau mai frecvent pentru a-i asigura "doza" de nicotin.
Un studiul realizat de doctorul Rachel R. Huxley de la Universitatea din Minnesota, Minneapolis, Divizia
de Epidemiologie, i de doctorul Mark Woodward de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore,
publicat n august, online, de ctre "The Lancet" i n care au fost inclui peste patru milioane de fumtori
(brbai i femei), demonstreaz c femeile sunt cu 25 la sut mai predispuse s dezvolte afeciuni
coronariere n comparaie cu brbaii.

Femeile proceseaz mai rapid nicotina

Acelai studiu arat c riscul de afeciuni ale inimii crete cu doi la sut n fiecare an la femei n
comparaie cu brbaii, unul dintre motive fiind acela c organismul femeilor extrage o cantitate mai mare
de substane toxice coninute ntr-o igaret raportat la organismul brbailor, care are o reacie diferit.

Organismul femeilor proceseaz nicotina mult mai rapid dect n cazul brbailor, acestea fiind mai
predispuse la dezvoltarea de afeciuni coronariere n ciuda faptului c fumeaz mai puine igarete pe zi
n comparaie cu brbaii, potrivit studiului citat.
Mai mult, dei riscul mbolnvirii de afeciuni ale inimii scade n momentul renunrii la fumat, femeile
renun la dependen mult mai greu dect brbaii. De asemenea, dependena de tutun a femeilor este
n cretere n rile n curs de dezvoltare deoarece sunt expuse presiunii reclamelor iar igrile au un
design adaptat cerinelor psihologice ale femeilor.
n plus, i reglementrile legislative sunt mai relaxate. La nivel mondial, dei se consider c fumatul
este o boal a brbailor, femeile "recupereaz" rapid, existnd deja 220 de milioane de femei fumtoare.
Un studiu publicat recent de OMS - Global Youth Tobacco - a artat c tinerele fumeaz la fel de mult ca
tinerii. Totodat, Centrul Naional pentru Renunare la Fumat precizeaz c industria tutunului targeteaz
femeile prin folosirea de mesaje seductoare de tip "vitalitate, slbit, emancipare, sofisticat, alur
sexual".
La nivel global, aproape 24 la sut dintre tinerii fumtori s-au apucat de fumat la 10 ani, vrst la care
practic nu au discernmnt i nu pot vedea riscurile la care se supun fumnd.

Sprijin ca s te lai de fumat

n Romnia, Programul Naional "Stop Fumat" i propune s i ajute pe acei oameni care i doresc
foarte mult s renune la fumat i au nevoie de ajutor de specialitate. O echip de medici i psihologi
specializai n tabacologie ofer asisten n centrele Stop Fumat celor care vor s renune la
dependena de nicotin. "Renunarea la fumat nseamn un ctig n ani de via. Dac renuni pn la
35 de ani, ctigi toi cei 10 ani pe care i-ai fi pierdut dac ai fi continuat s fumezi. Dac renuni pn la
45 de ani, ctigi nou ani, pn la 55 ani, ctigi ase ani, iar pn la 65 de ani, ctigi doar trei ani", a
precizat sursa citat.
Persoanele din Bucureti pot veni n fiecare miercuri, la ora 15.30, la Institutul "Marius Nasta", la grupul
de informare, pentru a afla detalii despre tratament i consilierea psihologic. Aici sunt oferite explicaii i
rspunsuri la ntrebri. Cei care nu sunt Bucureti se pot adresa medicului specialist tabacolog sau
specialistului psiholog i pot solicit o programare.
"Tratamentul durez ntre dou i trei luni. Pacientul vine din dou n dou sptmni pentru a-i fi
evaluat starea general i eventualele simptome de sevraj i pentru a-i primi tratamentul. ansele de a
recidiva dup ncheierea tratamentului depind exclusiv de pacient, de gradul n care a reuit s nvee
noile obiceiuri ale vieii de nefumtor. Cu ct pacientul a fost mai hotrt s renune la fumat, a ndeplinit
recomandrile psihologului i a urmat corect tratamentul prescris de medic, cu att ansele de a rmne
nefumator sunt mai mari. Este la fel ca n cazul oricrei boli cronice: urmezi sfatul medicului, nu i se
agraveaz boala; nu ii cont de recomandri, atunci faci o exacerbare a bolii. n cazul nostru,
exacerbarea este reluarea fumatului", a precizat medicul Magdalena Ciobanu

Femeile care fumeaz sunt mai predispuse problemelor

cardiace dect brbaii

Femeile care se apuc de fumat au un risc mai mare de a suferi un atac de cord dect brbaii
care au acelai viciu, susine un studiu realizat pe 2,4 milioane de oameni de-a lungul unei
perioade de 30 de ani.
Cercetarea, publicat n jurnalul Lancet, arat c femeile fumtoare prezint un risc cu
25% mai mare de a suferi de un atac de cord dect brbaii fumtori.

Fundaia British Heart susine c aceast descoperire este alarmant, mai ales atunci cnd este
luat n considerare faptul c femeile tind s fumeze mai puine igri dect brbaii.
Statisticile publicate de Organizaia Mondial a Sntii arat c bolile de inim provoac cele
mai multe decese la nivel mondial, afectnd mai mult de apte milioane de oameni anual.
Acest boli sunt provocate mai ales de stilul de via, iar fumatul constituie una din
principalele cauze ale afeciunilor cardiace.
Un studiu efectuat de cercettorii de la Universitatea din Minnesota a demonstrat c
femeile au un risc cu 25% mai mare de a suferi de boli de inim din cauza fumatului dect
brbaii. Acetia au obinut acest rezultat dup analiza a 75 de seturi de date colectate n
timpul studiilor efectuate ntre 1966-2010.
Pn acum, se credea c fumatul dubleaz riscul de suferi un atac de cord n cazul
ambelor sexe. Autorul raportului, Rachel Huxley, susine c rezultatele nu au fost ajustate
n funcie de sex, dar acestea au fost estimate astfel: o cretere de 1.8 ori a riscului n
rndul brbailor care s-au apucat de fumat i o cretere de 2.3 ori n rndul femeilor care
au acelai obicei.
Diferenele biologice dintre sexe ar putea sugera c femeile sunt mult mai vulnerabile la
bolile coronariene, sau ar putea exista diferene n modul femeilor de a fuma. Autorii
studiului sugereaz faptul c femeile ar putea extrage o cantitate mai mare de ageni
cancerigeni i ali ageni toxici din acelai numr de igri fumate ca i brbaii.
Jane London, vicepreedintele fundaiei National Heart Forum, a spus c rezultatele ar
trebui s reprezinte un semnal de alarm, mai ales n contextul n care n multe ri din

ntreaga lume, femeile sunt considerate de ctre companiile de tutun drept un segment ce
poate aduce vnzri sporite. Este imperios necesar ca guvernul s intervin i s oblige
productorii de tutun s foloseasc ambalaje nespectaculoase pentru pachetele de igri,
astfel nct acest marketing cinic ce intete publicul feminin prin igrile slim, ambalate
n pachete atrgtoare i colorate, s fie oprit, a concluzionat London.

Ingrijirea tenului pentru fumatoare

O femeie fumatoare va prezenta mai multe probleme ale tenului decat o nefumatoare, iar ingrijirea
trebuie sa fie mai profunda si mai profesionista.
Tenul unei femei care fumeaza devine in timp tern, obosit si cu riduri care apar mai devreme decat in
cazul celorlalte femei. Cauza principala este lipsa de oxigen, adusa de fumul de tigara, care are un efect
vasoconstrictor asupra vaselor de sange.
Astfel, vasele de sange se contracta, circulatia devine mai greoaie, iar epiderma isi pierde din
elasticitatate si din aspectul sanatos.
Nicotina, la care se adauga gazele toxice, alcaloizii, gudronul, amoniacul si chiar si temperatura ridicata la
care arde tigara sunt factori care dauneaza foarte mult sanatatii tenului. Daca persoana in cauza nu poate
renunta la fumat, trebuie urmate o serie de reguli de ingrijire adecvata a tenului care sa repare efectele
acestui viciu asupra pielii.
Iata ce trebuie sa faci daca esti fumatoare si vrei sa ai totusi un ten frumos si sanatos:
- foloseste creme care au in componenta lor vitamina C, deoarece fumatul iti reduce considerabil din
cantitatea acestei vitamine care ar trebui sa existe in organism pentru o functionare normala. Vitamina C
iti va repara tesutul conjunctiv si va proteja mai bine epiderma.
- o fumatoare va avea mai repede riduri in zona gurii, iar buzele se vor subtia in timp. De aceea,
foloseste pentru aceasta zona o crema care stimuleaza producerea de colagen si iti ofera o hidratare
puternica.
- daca ai peste 30 de ani, urmeaza un tratament anti-imbatranire, deoarece pielea ta are nevoie de o
innoire celulara mai rapida si mai profunda decat ar avea nevoie tenul unei persoane mai tinere.
- in ceea ce priveste machiajul pentru fumatoare, crema hidratanta, care este obligatorie, trebuie
insotita neaparat de o baza de machiaj care ajuta la luminarea tenului, care apare tern si cu o tendinta de
galbui.
cearcanele sunt o mare problema, deoarece sunt mult mai evidentiate decat in cazul unei persoane
care nu fumeaza. Foloseste un anticearcan putin mai deschis decat nuanta pielii tale, pentru a-ti deschide
la culoare respectiva zona. Intinde bine anticearcanul pana intra in componenta pielii, fara a-l lasa sa se
adune.
- pentru o curatare in profunzime, apeleaza la un peeling, fie acasa, fie la un specialist.
Nu uita insa de particularitatile fiecarui ten: daca este acneic, gras, uscat sau mixt. Astfel, la ingrijirea
cu care ti-ai obisnuit deja tenul, foloseste si aceste sfaturi. In cazul in care problemele sunt mai serioase,
apeleaza
la un dermatolog.

TRAGIC! Las-te de fumat! O fumtoare din Romnia

moare la fiecare 18 minute!
Statisticile sunt ngrijortoare n ceea ce privete numrul femeilor care s-au apucat de
fumat, n ultimii 20 de ani.

Peste 55% din femeile fumtoare au ntre 15 i 34 de ani, adic

exact cele care sunt la vrsta fertilitii. Acesta este un motiv real de
ngrijorare, pentru c nicotina afecteaz calitatea cromozomilor i, n
mod evident, copiii nscui de femeile fumtoare pot avea
malformaii congenitale.Un alt motiv de ngrijorare este acela
c femeile fumtoare sunt mai predispuse la cancerul
pulmonar, din cauza preferinei pentru igrile lungi i
subiri care determin inhalarea profund i frecvent a
fumului de igar.Afeciunile cardiace sunt accentuate
de nicotin la femeile fumtoare, 2% din acestea suferind
de boli de inim. n Romnia, aproximativ 33.000 de
persoane mor anual din cauza fumatului, adic un deces la
18 minute, informeaz realitatea.net.

ansele de concepere a unui copil scad cu 10-40% pentru

femeile care fumeaz ntre 5 i 9 igri pe zi, se arat ntr-un
comunicat de pres al Centrului Naional pentru Renunare la
Fumat.

Femeile care fumeaz mai mult de 10

igri pe zi i care urmeaz o procedur de fertilizare n vitro au anse
de succes de doar 15%, fa de cele nefumtoare, cu anse de 23%.
Conform ultimului studiu publicat de Ministerul Sntii i Organizaia
Mondial a Sntii, peste 55% dintre femeile fumtoare au ntre 15 i
34 de ani, adic snt la vrsta fertil. Totodat, unul din patru decese
cauzate de sindromul morii subite la copil este atribuit fumatului n
timpul sarcinii.
Organismul

femeilor este mai afectat dect cel al brbailor de

expunerea la nicotin, iar capacitatea femeilor de a procrea este n
topul funciilor afectate negativ. Scderea nivelului de estrogeni
cauzat de fumat este responsabil de instalarea precoce a
menopauzei la femeile fumtoare. Fumtoarele care ajung la 20 de
igri pe zi, cu cel puin 15-20 de ani de istoric al fumatului, pot
experimenta deopotriv amenoree secundar i instalarea precoce a
menopauzei. Mai mult, femeile care fumeaz vor rmne nsrcinate
mai greu. Motivul este acela c pe lng afectarea vascular, care
scade ansele de implantare a oului n uter, fumatul scade i nivelul
hormonului sexual necesar producerii ovulaiei. Astfel, la fumtoare,
ansele de concepere natural a unui copil scad cu 10-40%, a declarat
dr. Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naional Stop
Fumat, citat n comunicat.
Pentru o fumtoare, dorina de a rmne nsrcinat poate nsemna mai
mult ateptare. Un studiu realizat n Danemarca i care a implicat
11.000 de femei a demonstrat c femeile care fumeaz ntre 5 i 9
igri pe zi aveau de 1,8 ori mai multe anse s atepte conceperea
unui copil o perioad mai mare de 12 luni dect nefumtoarele.
Programul Naional Stop Fumat (www.stopfumat.eu), un program al
Ministerului Sntii, a luat fiin n urm cu cinci ani i este coordonat

de Institutul de Pneumologie Marius Nasta. Programul, susinut cu

ajutorul unei echipe de peste 60 de medici i psihologi prezeni la nivel
local n peste 20 de orae din Romnia, i propune s le ofere
persoanelor care fumeaz platforma unui tratament complet (consiliere
psihologic i tratament medicamentos) conform recomandrilor
Organizaiei Mondiale a Sntii i care se aplic n toate rile
civilizate ale lumii.
Programul Naional Stop Fumat include consiliere privind renunarea
la fumat, linia telefonic cu apel gratuit (cunoscut sub numele de Tel
Verde) i accesul la medicamente gratuite. Pentru a intra n program,
pacienii trebuie s sune la Tel Verde: 0800 878 673 (apelabil gratuit
doar din Romtelecom) sau la 021 3356920, s acceseze pagina de
internet a programului (www.stopfumat.eu) pentru a afla unde se afl
cel mai apropiat medic specialist sau s intre pe contul de Facebook
http://www.facebook.com/stopfumat.eu.

Fumatul si sarcina
Orice cuplu care isi doreste conceptia unui copil, trebuie sa cunoasca faptul ca, pe
langa efectele nocive pe care fumatul le produce propriului lor organism, aceast viciu
afecteaza insasi fertilitatea, demonstrandu-se stiintific ca 50% dintre femeile fumatoare, in
raport cu cele care care nu imbratiseaza acest viciu, vor avea sanse mai scazute de a ramane
insarcinate in primele 12 luni de incercari.
Astfel, se poate vorbi despre o procreatie intarziata, deoarece ovulele sunt mai putin pregatite
sa fie fecundate, in timp ce calitatea peretelui uterin, destinat sa gazduiasca oul, se degradeaza
semnificativ.
Mai mult, fumatul intens al viitorului tatic, determina o calitatea inferioara a spermei, datorita
scaderii motricitatii si duratei de viata a spermatozoizilor.
Aceasta probleam a fertilitatii, nu este influentata doar de fumatul activ, ci si de cel pasiv ce se
refera la femeile care nu au obiceiul de a fuma, dar care sunt expuse, din diferite motive la
inhalarea fumului de tigara.
Daca fumatoarea activa sau pasiva, a ramas totusi gravida, prelungirea constienta a
acestui fapt pe intreg parcursul sarcinii, sta la baza numeroaselor complicatii grave si anume:
sangerari vaginale anormale, avortul spontan, implantarea anormala a oului fecundat
(sarcina extrauterina), deoarece efectul nociv al nicotinei regasite in tigari, repercuteaza direct
asupra activitatii tubare.
In plus, fumatul, in forma lui activa sau pasiva, poate influenta reducerea nivelului de colagen,
care asigura rezistenta la intindere si tensiune, determinand dezlipirea prematura a placentei
sau leziuni premature ale membranelor, complicatii care sporesc, cu 20% riscul nasterilor
premature.
De fiecare data cand mamica inhaleaza dintr-o tigareta, monoxidul de carbon interfereaza
cu oxigenul din sange si are ca efect, un aport diminuat al oxigenului transportat
bebelusului. De asemenea, nicotina, la fel de nociva, contracta vasele sanguine de la nivelul
placentei, aspect care determina din nou scaderea cantitatii de oxigen si de substante nutritive
pe care micutul trebuie sa o primeasca.
Printre alte efecte ale tutunului, se numara si greutatea scazuta a nou-nascutului, cu cel
putin 200-300 gr. fata de cea normala, greutate pusa pe seama unei dezvoltari intrauterine
retardate, care poate influenta, deopotriva, dezvoltarea fizica armonioase a toracelui sau a
craniului acestuia.
Fumatul are repercursiuni si asupra laptelui matern, deoarece intervine o diminuare cu 30-50%
a secretiei lactice, femeile fumatoare incetand perioada de alaptare mut mai devreme fata de
celelalte.
Aparitia unor malformatii congenitale, cum ar fi unirea incompleta a structurii buzelor (buza de
iepure) sau probleme legate de bolta palatina, sunt alte consecinte nefaste ale fumatulului activ
sau pasiv al femeii insarcinate.
Cat priveste sanatatea psihica, s-a constatat faptul ca, atat fumatul matern activ, cat si cel
pasiv, in primele saptamani de graviditate, creste cu 40% riscul ca bebelusul sa sufere de
autism, risc care se dubleaza atunci cand vine vorba de sindromul ADHD (tulburare
comportamentala). Totodata, copilul provenit dintr-o mama fumatoare, va avea un IQ mai scazut
fata de cel al carui mama nu este consumatoare de tigari.
Mai mult, acesta va avea si un sistem imunitar fragil, tinzand sa fie mult mai expus, in primii 5
ani de viata, la divese infectii respiratorii (astm bronsic, pneumonie, etc). Cel mai dramatic este
faptul ca, efectele tutunului ii urmaresc pe acesti copii chiar si la adolescenta, deoarece
dependenta nicotica pe care ei o manifesta, a fost corelata deseori cu fumatul matern, in
perioada cand a avut loc dezvoltarea intra-uterina a acestora.

Sindromul mortii subite sau moartea in patut ramane, insa, cea mai grava consecinta
a acestui viciu, care ameninta copilul pana la varsta de un an, un sindrom asimptomatic, ce
survine in timp ce micutul doarme, fara a-i provoca convulsii.
Toate aceste afectiuni nefaste ale fumatului pot fi diminuate surprinzator sau chiar eliminate in
totalitate, daca femeia care isi doreste sa ramana insarcinata, renunta la acesta patima cu 12
luni inainte de a incepe conceptia, sau, in cazul unei sarcini neprogramate, intrerupe consumul
de tigari, imediat ce are cunostinta de existenta graviditatii.
In cazul in care, acest viciu este mult mai puternic decat vointa viitoarei mamici de a deveni
abstinenta, programele anti-tabac pot fi de un real ajutor pentru acestea, in detrimentul altor
alternative, cum ar fi terapiile cu plasturi antifumat, condamnati de majoritatea specialistilor,
datorita efectelor negative care pot afecta sarcina.
Bine de stiut :

studiile au demonstrat faptul ca, femeile care fumeaza mai mult de 10 tigarete/zi si care
urmeaza procedura fertilizarii in vitro, au o sansa de a ramane insarcinata de doar 15%,
spre deosebire de femeile nefumatoare a caror sansa de reuita creste undeva la 23%.

un stiudiu american a arata ca predominanta retardului de crestere este in stransa

legatura cu perioada in care fumeaza femeia insarcinata, dupa cum urmeaza:
- 7, 2% daca fumeaza doar in primu trimestru de sarcina;
- 15, 4% daca fumeaza in trimestrul II si III de graviditate;
- 17,7% daca gravida fumeaza pe intreaga perioada a sarcinii.
La femeile care nu sunt afectate de acest viciu, riscul aparitiei retardului de crestere este
in medie de doar 8,5%.

cercetatorii japonezi considera ca efectele nocive ale fumatului se transmit pana la a-IIIa generatie, constantand faptul ca, daca bunica a fumat in perioada in care a fost
insarcinata, exista un risc dublu pentru ca nepotul acesteia sa se imbolnaveasca de
astm, chiar daca mama lui este nefumatoare.

Fumatul in timpul alaptarii

Fumatul in alaptare este la fel de daunator ca fumatul in sarcina. Ideal este sa te
lasi cat mai devreme posibil, insa cu unele precautii. Fumatul este periculos atat
pentru mama, cat si pentru copil, in perioada sarcinii si dupa nastere, deoarece
poate duce la multe complicatii in cazul amandurora.
Unele toxine raman in corpul fumatorului, ceea ce inseamna ca, chiar daca te lasi
dupa nastere, acestea pot fi prezente si in laptele matern. Insa acesta nu este cel
mai ingrijorator aspect.
Fumatul in sarcina si in alaptare
Daca fumezi, ideal pentru tine si bebelusul tau ar fi sa te lasi cat de curand posibil.
Daca nu poti sa renunti la fumat, este mai bine sa. Fumatul, indiferent sub ce
forma, activ sau pasiv, are aceleasi efecte nocive asupra tuturor. Este nociv atat
prin nicotina cat si prin eliberarea de monoxid de carbon si a altor substante
(gudroane) rezultate din arderea tutunului, care ajung in aparatul respirator si
circulatia sangvina atat a celui care fumeaza cat si a persoanelor din jur, care
inhalaeaza fumul de tigara.
Din circulatia sangvina, in timpul sarcinii aceste substante ajung prin placenta la
fat, iar in timpul alaptarii prin lapte se transmit la sugar. Asadar se poate spune ca
daca mama fumeaza si fatul, respectiv sugarul fumeaza.
Efectele sunt multiple, dependente de doza si de perioada de

Rreferat