JON SCERBATCHN | , 4 Be @ iclohhs mbrangt fet, pada tm tne eglnrar oh lal A a i te ee tert Wau tesa Phe Fok ahah of Fate Tr he ange me ds a CursS tuk MATERATIC€ZU,5179 0758) $2 fon C. Seerbajchi, "Curs de anal matomatie", vol, 1; manual entra stadoniinstituilor de invitimine superior gi a colegillor cu profil tehne, economic agra Baitura “Pebice - nfo", U.T. Mu ‘Chisin, 2000, 430 p. Recenzenis Dionisio roca, doctor, conferentiar la catedra "Matematica superioart” a U.T. Mi; Vladimir Dragan, doctor, conferenjiar la catedra Matematica superoor” a UTM. Refoent tinf: lo Vals, pro ony stdin “Macmaics superar” a U. TM Redactor: Svetlana Dihor Balaban ISBN 9975.63.0103 ‘ © lon. Seerbatchi LLuciedt slut Octavian {8 n persoana lor ‘ineretul studios Prefats [Lucrarea reprezins# un cic de preleyer inate de autor pe parcorsul a cia tei deceni de activitate didsctico-giifies Ja Universitatea Tebnicd a Moldovei. Ea este destinaté stadentlor insttutilor superioare de tnvazimant si colegillor ev prof tec, economic si agrar. De asemenes poate fi wild profesorior de rmatematcag licesnilr din claselesuperiare. Lvcrarea contine patro capitol ale cursus “Analiag ‘matematic Intoducere in analizi matematicd; Caleulut ferential al funotet doo singurd variabll reall; Numere complexe, polinoame si functit rafionale; Calculul integral al fanctci deo singurd varibils reali, ce cuprinde: intgraleredefinite; incegrale definite si ap smecanice; integral impropi tile lor geometrice si Lucrarea de asemenea confine 0 gam variaté de exemple Practice si toretice, care facilites28 pltranderea in esenta nofiunilor de baz8 expase in cole pata capitole Pentru o asimilare mai bund 2 material expus sci, este indispensbil de folosit in paralel lucrarea avtoulat ‘matematcd(probleme)”, volumul 1 ((20)). “Analog Inincheiere tn 8 adue sincere malmirirecenzentlor cont. 4dr Dionsie Proca si Vladimir Dragan cit si coordonatorak ‘tinfific prof. unv. fon Valu pentru cities stent a manuscrisolui si penn un sr de observatit i sugesti preioase, care au contribuit mbuniijrea.acestei_ lure Sunt profund recunoscitor colegilor moi de Ia catedra “Matematic8 superioari" & U. 7. M. ponirasusinerea feevent intra aparifiaacestei ler Autoral Capitotut 1 INTRODUCERE IN ANALIZA MATEMATICA LI. Malfimi. Simbolurilelogieli matematice [Nofiunen de muljime ests una din nofinile de baz ale smateratci. Ea este 0 noiune primar gi poate fr insta pr temple, Student anulot I, mesele dint-o sala de curs, elle ‘ini biblotecs consiuie exemple de multi, Numerele eale ‘opringe ire 2 si 3, nmerele naturale pare sau impare consiuie de asemenca exemple de muljimi, Obiectele care compun 0 rmulfime se numese elementele mulimi. Elementele nei malfimi pot fi obiecte de orice naturé. Cuvintele “totaltate”, “familie”, “sistem et. sunt sinonime ale cucu “mali”. Mulinea va fi notats traditional prin ltere mari, jar elementele ei ~ prin Tere ‘mick (cu sa fies inde’), O rultime este daté prin enomerarea Clementelor sale sau este definith.print-0 propriate, care ‘aracterizeaz8 elementele ei. Inemeietorulteorei mulfimior este ‘materaticianul german G. Cantor (1845-1918), act a este un element al muliimii A, se serie ae A sau Ava si se cites “clementul a aparfine multimii A" sau “multimea A confine elemental a". Semul © se numeste semm de apartenen(d. Daci b 9a este elemental mull A, se serie be A 5138 eiteste “elemental b nu apartine limi A” Fe A si B dows smultimi. Daca tote elerentele mimi A sunt gielemente ale mulfinii B, spanem c& A este o submuljime a rmvlfimii B. Se sene AGA sau BOA $i se cites “rmultimea A este inclast in multmea B" sau “molfimes B include maljimea A”. Semnul < se numeste sem de incluziune, Dact multimea A nu teste inclast in mullimea B, se scrie Ag B sau BDA si se cteste “A mw este inclust fn B" sau “B nu inclade pe A”. Mules A se umes submuljime stricta lui B Sie serie ACB, dacd ACB si B contine cel putin un element ce nu apartne lui A. Multimile A 3 Bunt cgale, dack AGB gi BEA sive serie ‘Se numeste reuniunea sa suma multimilor A si By alien S aelementelor care apartin cel putin uneia din mulimile A iB. Senoteazk AUB ise citege “A eunitew 8”. Semmul U se numese ‘Senn de reaniune, in defini tera ck S=AUB=BUA={r:xe A sau xe) Se mumeste inersecte sau produs a multimilor A si B, ‘multe 7a elementelr care apain si multi A, i malin 8 Senoteack f= ACVB sisecitege “A inerseciat cu B. Semmal se names seen deintersecte Din definite rezalth ck T=AQB=BOA={e:x6 A i x6 Bh, Traditional se deosebese dout tipuri de mulimis muimea vidi, nots @, care mw confine aici un element si muimea amiversala,noais care conine toate multimile considerate in studi dat. Evident c& maltimea vid este submultime peneu orice at multime Doud mulini A 318, care nu au nici un element comun, se umese multi dsjance Ta acest ea sven AB = 22 Fie A, B dowd submolimi ale unei multimi nevide FE. Muitimea D a elementelor care apartn lui A si ma aparin li B se rumest diferena dite A 3 B. Se notearh D'= A ~B yi se cies “A minus B°, Conform defini’ aver AnBefe:xe A, x€ 3} Observim ok B=A#A-B i dacd A~ An By sau Ac B Diferenfa EA se umestecomplementara li fn raport cu E gisenoteaat C,A. Avem GeA={e:xe E, x0 A} ‘Aragem atnyia A exe 0 submuhime « mul E ‘Operate de mai sus se ustrear8 geomet ate Y 2 tunel saw Urmitoatele propre se verified 8) GO=E, GyE=O, C{G—A=A, ALGAE, ANG A=O: ») (Av B)nC=(Anc)U (0). (ans)uc=(avein(ave) ©) Ce(ANB)= AU CB, Ce(AUB)=CeANE,B. adiok operate Cp, © U st distributive una in rapt cu at. in proponitile matematie (defini, teoreme ete.) se repel adeseaunele cuvinte sau chiar expres reg. De aceza la notarea loreste comod uilzareasimbotuior logic matemaice Find o multime A $i fle p 0 propreate (0 afirmatie, 0 asertune) relatvd la clementcle we A, care poate sfc sau so fie adevarats. Notata foe A: p(a)} desemncazi muhimea tturor lementelor maljinit A, care_poseds proprietatea.p. Neyaia proprietii p notate non p sau inseam c3elementele multi ‘A nw posed proprietatea p. Expresile “a nv are proprietatea p” gi “a are propreitea non p = B” se considera ident. Fixate A 5 ». spot defini dou submulfimremarcabife ale lui A, ane Ap=fac A:pla)} si 4, =fae A: Ala} liminim situaile ind nu se poate decide dact un element din Aare sa ma proprietatcap, adic adoptim principio teil texclus al logic clase. in acest conti au le urmitoarele relat By hy A, 0A, =B, AOR, =A, adicd As =C,A, =A, in carl cind A, =A, adic J, = pentru orice element din Asi seriem pe seut Vae A: pla) Sema (itr Ainversii dea cudnt enlez Any = ice) tumest cuomifictor unversal elt ln mines A) ss cee Ser pat poy eps ene tn cam cind A, #@, setem pe seun Aue A: pa) Sermat 3 (Kiera invetsath dela eavintal eng Existence proprieate p are lo:existent) se numestecuantificator existential gi se cies “exists el putin un sau "se poate gist un, “exist” ete Fie din now Ao mulfime de referiné ip, q ~ dova proprietiti (afirmai, aseriuni) relativ la elementele fui A. Se pune chp implied 9 ise serie p= q,dack A, C A, adic: daca clementul ae are proprietatea p, atunc el are i propietatea 4. ‘Accasta reve lac A, ceea ce inseam ck Ay G A. adicd Je nong= B= nonp. De sci se obfine principal eden” absurd, Popitil p qs conser lope echivalete sau eg, deck A,=Ay, atch Ay SA (=>) ASA, (9> 2) et echivalent "su "p Seriem in acest caz p> q sccm ae foe dacs nama daca are loc 4. ups propriettile psig pot fi formate alte proprieati nok, de exemplo, pag (e citese p gia), pq (se citese p sau q) definite prin elaile Aya =A, 04, FoSpectiV Ag = A, UA, Aplicind eile ui De Morgan (1806-1871) — logician si # patematician —scofan): Cy(AMB)=CeAUC EB Ce(AUB)=CAANCB rem CyAyg=CyA, UC A, 8 respect Cylyg=CyAy OCA, DBC Fy =A, 0A, sh Fyeg=%,0%, aticd nonlpg)= PAG nonpv nong= BYE 1onp anong= Bat. Im fine, cum si nonlpva)= PY) complementarea multimii A, =CyA, =A, este egala cu Ay, reali principiul dublei negait: non(nonp)= padiea Remarcim cl exist o corespondena bivnivoca remarcabild innre propriettie elt Ia elementele mull de referint A gi Subtle lui A Fiecdei proprietpi pi se asociaza submaltimea A, © 10 A $i fcedeei submaljimi: BCA i se poste asocia floss costnd in apacnenia I 8 tune! ae In aceasth corespondenti “si” corespunde “interseetie, "sau coreapande “reuniuni™, “non” — "complementarei", “implica” — “igclriuni’, "echivatenta” ~ “eyalitatit, “proprietatea falst entra orice clement” adeviati pentru ori ‘Observim “subrollini vide", “propittea clernent”~ mimi derelein 4 propozijia "re A: p(x} revine la A, #® i proponii ete 4, =, aied A, ‘A. Dec am obiot propoitia We A: P(x). fn mod similar, negatia logic acest A sw Ay propociia Vxe A: p(x), care inseamnd AymA, adicd Ay =O, se neagi prin Ay #2 adh Bee Mls), Renumind eee spuse mai sus, cnem: rin nepatie lock cuanifistori AY te ana in celle Pe parcirs la demonsraia wor torre vom flosi metoda induce atonative In bara ‘iia un princi matric tami principe inci matonaticn. Aces eformuleard at dhe propocite Pn). ne, ete devia penra n= din fect chet ete adevial pen nk (undef ete on future careca) fez eh en ete adeviatl i perry marl tata nat. tune propo Pn ete aden pei oe ue fia 12. Numere Amiatin une propre de baz ale sstemelor numerice. Dupa cum so tic numerele apar ca rezultat al numarii gi mmisurir mirimilor. Cea mai simpld clasi de numere este ‘multimea numerclor naturale. Se noteaz [2B e}. Operaite cu numere naturale sunt cunoscute, Aste, suma 2 dou numere naturale este tot un numde natural QE N, DEN, atb=c= ce N Spunem c2 multmea numerelor naturale este ichist fh de ‘operajia de adunare. DacS ins se consider operatia inversé dunt, Seiderea, poi fail de operatis selderii multimes {ins (3-7) nu este numaeMolinea Z={9/42..cneu}, meN, se mumeyte ‘mulfnea numerelor ine, cate ese dja inchish Fats de operate ‘xdunae i sesdere Multimea numerelor naturale N est inchia fat de operstia inrmultii. Aceessi propretate 0 ate si multimea numerelor integi 2 dact agi sunt doud numere Integioarecare, numarul a-b este un intreg. Bovtia ax=b, av0 o cu a si B= numere itr’, nw are solute fn mulfimes numerelor Fntrei,decitdac8b ete divizibil cu a, de unde rezuha ck operaia invert inmultri, imparirea, nu conduce intotdeauna la un numae Intreg. Aceasta Toseamnd cl Z nu este Inchish ff de operatia Inpanii. Maimes numerlor de forma 2 v , b= regi gi 420, adicd multinea fractilor ondinare 2 cu bez, weX, constituie muljinea munerelor rajionale si se noteaza ev Q. Aceasttmoltime este Inchist fala de oporaile de adunare 3i seer, de inmullire side Iimparice, Orice numa rational say este Intreg, sau poate fi rprezentat gi sub forma unei frei zecimale Finite sau ifiait periodic. Orie aumir irajional se epreziné sub forma unet fraciizecimale infinite neperiodice. Spre excmplu, sumer ronal 311 pot eps in form de evimale estel: 51.25: 420,1666..=0,N6); rumerele 4 6 irationale V2. x si e — in forms de fractii zecimale infinite neperiodice: (7 = 161421356, Re 3.1413926535..., = 2718281828459045 ‘Maimea muerelor rajonate Q reuniti cu mulimea ‘mumerelor irajionale I formeszh mines mumerelor reale R, Observimed NEZCOER 0 ntre numerele reale $i punctele axei numerice (0 dreapta pe care ete ft un punt 0. mami orgine, 0 direct g o mate de ‘nds xi 0 corespondent Bective. De areca in oe de “mit” se spun desor“pune” 9 vers. De bleh, mamerce tele poziive sunt tate la dean de origin, it nerle negative ~ la stings de origi. Dato acest jet maliifor fe numer Te coespond multini de puncte. Axel, malimea ‘numerelor rae seni ex malin paneer del mamerce. Convenin st complet, multimea numerclor real ci sino wo ite minus inf, nota ea > plus infin ott cu tr, Pe parcursvorn fost fever simboll (e ciee “ni dah nw ne intreseaa senna a ings (), Desa ‘vom serie» in Toe de (1), doc sernul (4 se subinflege (as vesea, inspec paagiafle 1 gi 3). Mules etinsh RO Ent} umes deep real inch. Pe aceasta mules inode 0 relate de ori, fwelingind asl ordines ‘din molines, R. Se adopt resi ‘on, org xcte petra oice xe R, Simboltle it, Care se mai numesenumereimpropi (se mumese ae dearess fw respead toate operatile cu mumere esl) sunt saptse lo rion regu de cul =(en)aten)amm gina trae amt 0, daca 0t; (1), dace m > 0; uOperate — (roe! =). =} 0)= (+0). (7). =P =") vn Tx sss sop) (2) as een 141,143 91.53). Reprezestarea numerelor resle pe axa mumerici a fost fecuata pentru prima data de matematicianulfrancez R. Descartes (1396-1650), care a pus bazele eometie analtce. Prezentam mai js citova tipuri de multi de mumere real, ‘cre vor fi folosite adesea devs longul expanei Fie a gi b dou numer reale gi a a}. Semidreap inchss gi nemsiginité la reapta conjne i punetul a, care se mumeste exiremiarea Semidrepici, si se noteard [a tm, acd x@ Ryx0. Intradevir, osffsM=masM si -o3i{sM=rusi=2-M. Prin ornare, /|=as\4sM by a<=f|=-a Inmultind inegaitates din stings & inegaliiii_ duble -MSaSM cu(-D,objinem M 2-a2-M = -a=[ )e2Y=-la2d) si ash), bsp, blob) f+ l= fads 8, Jota bl-. (be). Aver D a=(e-H)rb=aff=[a-H)+4sja-Y+ do unde be A2bl-H b) 0=(0+b)-b=f4=a+)+Cd]s a+} e+ He de unde f+ 22 e—] (ia) 51) am fost proprettea 7). Prin urmare, Ja-+8| >a 9. ost H}2}4~P Conform propre # avem ft 62 o|—Lh s bd a- Conform defn, valouea absolut » ferent bl este egal cu [ls de ai ss, obfnem Jo 42|o|~ Folosnd princi indvctes matematice din propictates 7, cline propels Sole Sb, numer reale no ntece suma moduleor aestor mumere rae Alla). Lind in considerare ineglitile 10. fate se citegte: modulo! sumei mai multe 1.3 Functla. Divers ipur de func. Graftcul fancied 13.1, Defi fcc Fie D si V dous submultimi ale muljmii numerelor reale R ack printran procedeu carecare ffacem sh coresponda fied element x din D un element unic y din V,atunci puter afrma €3 am definitofunctie reald de ovariabila real pe D cu valor dV. Se noteaza yafi), xe ori f:D->V . Elemental x se numeste argument fice, elemental y~ fetie,multimea D ~ domeniu de deftic (ester), iat mimes V— domeniu in care furcta la valor, Pe parcurs vom considera numai func reale deo varibils reali, pe care le vor nomi simplu: functi In eazal acesta vom folosifecvent si notaiasimpla =e), A a indica multimea D. Definia fanctiei Tost formulatd pentru prima dati de matematiciinul mus _N.Lobaceveki (1792-1856) si de rmatemticiannlfrancer SP. Lacroix (1765 - 1843), ‘Asada, prin funetie ffelegem triplet (f, V). format din legea (procedeu) f domeniul de definite D gi mulimea V, in care funeti ia valor ack prin operatia f unui element x6: fi corespunde clement we V,spumem cf yo ese valoarea fiance in punt sise noteazl ye)acd D este mulmes numerelor naturale N,atunefonctia afi), 20 se sere yf san {y) sie numeste sr. 1.3.2 Punesivegale sfaniaidemtica Reamintin e& doud funefii FD) —>V), gD, 9¥,. sunt gale, dav Dy=Ds, Vin¥, gh das Vee D, f(e)= g(x). Fonetia P:D-9D, unde DCRD#® se numeste Idenicd, deck vue Dz y= f(e)= x 510 vom nota le, 1.3.3. Fans surjective, injective bijective Matfimes.valorlor Wi fl), 26D, conginuti in V se noteaz8fD). ack {(D)=V, spunem 8 functia este o sujet (su feste surjectivi). nro surjecie Uye V.3ee D:y= f(x). Spunem e& functa f DV ute injecivd (sa 0 injectie) daca Yantz © Diflsy)= Flas) sau echivalenal loge Vijape Dix; #529 fl6)# £6). © functie care este in scelasi timp injectie sl surecte se umese bilecte sa functebiunivocd Tinto bijectie la fecare ye V corespunde un xeD si numai una pentru care Bxemple, Funcia 4) este surjectva, deoarece pentru orice numér reat yy aver 92 2 Rael ft yeParb by est injective deoarece “{la)= flay}=9 24, +3=2x, 4329.2) Prin umare, accass funy ese 4 biestiv #4 8-2 ave f(s))=f()=4 4, unetia identi > este ntotdeasna biectiva. eoarece pent 1.34, Funct compuse inverse Indickm acum citeva ope importante ou fine. Fe 4:0, 4¥,, 4°, 9¥, faci onrcare ate ined Vj Dy fn acest stati se poate defini o nud fone asociath perch de fun (9). anuine (gf): Dj >Vy, ali feceui xeD, ise asociaz elemental (/(sJeV,, numit compunera lui feu gs48 simpl fclecompus ise noteazs b=» f(s aplich ma it {spi ) in condiile de mai sus se ponte indmpla ca funeta (Fo) sh fe defini Dack Dy=Vi=Du=Vs, unci au sent ambele. compunet (62) 5 (Fo), darsunt in genera diese. Astfel,compunerea dou foncti nv ete comstaiv es ntotdeuna ete eociatv Fie [EF , gF0G, hGH atnel holge f= ={hogbef Demonsraiarezuls din urmatoarea diagram, NCA A MOLBOVED BIBLIOTECA | bd 403.