ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Studiu de caz GRDINA BOTANIC DIN

NEW YORK

Coordonator proiect:
Lector Univ. Dr. : Ceptureanu Sebastian

Student: COBIANU IOANA ALINA

Grupa: 177, An: 1

Bucureti, 2016

ANALIZA SWOT LA GRDINA BOTANIC DIN NEW YORK

Analiza punctelor forte:
Nr.crt.
1.

Puncte forte
Angajarea

unor

persoane

Cauze

Implicaii

Noul manager are un

predecesorii sai.

. Indeplinirea obiectivelor
propuse, dezvoltarea unui plan
privind. Angajarea unor
manageri competenti pe
posturile de nivel inalt

Managementul

Lang si Rorer au decis ca in

competente in posturile de

plus

management

manageriale fata de

superior,

in

special a lui Gregory Long,

care

de

calitati

a adus o contributie

semnificativa la evolutia in bine

a Gradinii Botanice.

2.

3.

4.

5.

Implicarea tuturor
cercetatorilor din cadrul
Gradinii Botanice in procesul
de planificare si dezvoltare
stiintifica

Grupul managerial a alcatuit o

scara cu 4 nivele la care avea
sa fie facuta treptat
planificarea

Dezvoltarea continua a
managementului administrativ,
indeosebi in domeniul
computerelor, pe langa
restabilirea stabilitatii
salariatilor, erau deasemenea
initiative importante.
Conform Casetei 4, functia
permanenta de dezvoltare a
Gradinii a cunoscut o

anterior

fost

sectiunea de cercetare stiintifica

ineficient pentru ca nu

botanica

s-a reusit elaborarea

planificare sa fie inclusi toti

unui plan eficient care

cercetatorii,pentru

sa

eficacitatii si eficientei, pentru ca

implice

toate

procesului

de

marirea

departamentele

procesul sa fie complet, corect

Gradinii Botanice.
Din cauza unei proaste

si optim in toate domeniile

Corecta comunicare pe verticala

organizari,

precum si formularea corecta a

managementul

obiectivelor la fiecare nivel a

anterior nu s-a reusit

usurat

dezvoltarea eficienta a

Botanice.

Gradinii.
Informatizarea
domeniul

evolutia

Gradinii

in

managerial

era necesara ca etapa

a evolutiei in timp.

O data cu timpul a
existat o nevoie de
reinoire,

imbunatatire

In timp ce sprijinul financiar

sigur venit de la stat s-a redus
la aproape jumatate, prin

imbunatatire de 20 de
procente in intervalul 19891992

si dezvoltare a Gradinii
Botanice,

astfel,

cercetarea

pentru

dezvoltare crescandusi

6.

7.

8.

9.

Persoanele implicate in
cercetare-dezvoltare au
prezentat genul si cantitatea
de resurse de care au nevoie
pentru a-si desfasura in
concditii optime munca In lipsa
unui plan corect, in care sa
existe o estimare reala a
cantitatii de resurse, fie ele
financiare sau materiale.

importanta

ca

functie
Necesitatea unui plan
de dezvoltare bine pus
la punct

Institutul de Botanica
economica integrat Gradinii
Institutul era un atu important
al Gradinii, putin valorificat in
perioada managamentului
anterior.

Importanta

Introducerea biletelor de
intrare contra unui pret modic
Initial Gradina era vazuta ca
un parc, iar introducerea
biletului de intrare a schimbat
aceasta perspectiva.asupra
importantei unei Gradini
Botanice.

Gradina

Buna planificare si dezvoltare

ale functiilor Gradinii botanice
a atras cu 200% mai multe
contributii voluntare Inainte de
`89, functiile de cercetare ale

Potentialul

si

amplitudinea
cercetarilor,

domeniul

delicat si unic pe care

se lucra
era

considerata loc public,

nu un loc de relaxare
si de interes cultural

de

cercetare-dezvoltare al
Gradinii

nu

valorificat la maxim

cercetarea si dezvoltarea unor

noi atractii, atragerea unor noi
investitii s-a produs o
redimensionare a importantei
Gradinii pentru societate.

era

Misiunea cercetarii era vazuta

ca importanta si cercetatorii
erau rugati sa prezinte resursele
de care aveau nevoie in cadrul
procesului de planificare

Institutul de botanica economica

al gradinii avea ca scop
identificarea plantelor putin
cunoscute sau slab utilizate cu
valoare medicinala, nutritionala
sau economica.

Desi s-au pierdut o parte din

vizitatori prin introducerea
biletului de intrare, s-au adus
noi fonduri la bugetul Gradinii
Botanice. Aceasta masura s-a
implementat pentru a limita
,,confundarea" Gradinii Botanice
cu un parc public, pentru
atragerea de fonduri destinate
auto-finantarii si pentru
cresterea independentei fata de
fondurile alocate de la stat

Triplarea contributiilor voluntare

pentru amplificarea cercetarilor
si investitiilor. Gradina si-a
valorificat intregul potential,
astfel atragand atentia si

Gradinii nu erau atat de

importante pentru publicul
vizitator.

10.

11.

12.

fondurile atat de necesare

pentru dezvoltare.

Costurile indirecte recuperate

prin elaborarea unui nou plan
de atragere de fonduri s-au
triplat. In timpul vechiului
sistem de management, lipsa
unui bun plan de recuperare a
investitiilor nu a permis
atragerea de fonduri private.

Imbunatatirea

Veniturile obtinute din

vanzarea publicatiilor stiintifice
a crescut cu 93% in perioada
1992-1999 Desi initial revista
Gradinii a fost sistata pana in
1992 si publicatiile Gradinii nu
au mai fost promovate, dupa
1992, vanzarile de lucrari
stiintifice, elaborate, au adus o
crestere de aproape 100% a
bugetului provenit din vanzari
stiintifice proprii

Necesitatea

Transformarea gradinii dintr-un

parc public intr-o adevarata
gradina botranica, muzeu al
plantelor

Schimbarea

managementului
realizarea

si

unui

plan

Atragerea de fonduri, de
contributii si investitii,
recuprerarea multor costuri

viabil

slabirii

dependentei financiare
fata de banii virati din
fondurile

publice..

Gasirea unei noi surse

Desi initial s-a renuntat la

publicatia Gradinii, studiile
publicate dupa inceperea
planului de dezvoltare s-au
dovedit un mare succes pentru
public si o veste buna pentru
bugetul Gradinii.

sigure de autofinantare
si investire.

mentalitatii

si

Valorificarea la nivel maxim a

potentialului Gradinii Botanice

managementului,
regasirea

importantei

Gradinii

Analiza punctelor slabe:

Nr.crt.
1.

Puncte slabe
Scaderea
financiar

sprijinului
venit

de

Cauze

Implicaii

Lipsa unui proiect concret de

Adancirea dependentei Gradinii

Botanice de fondurile publlice,
aplerea la fonduri din surse
nesigure. O scadere asa brusca
a ajutorului de la stat nu a dat
sansa gradinii de a gasi noi
surse sigure si eficiente de
finantare.

la

investitii si dezvoltare care sa

primarie si stat de la

aduca sprijinul financiar de la

40.4% la 25% in decurs

stat

de 5 ani de zile

2.

Scaderea vanzarilor cu

Interesul slab dat de vizitatori

Scaderea unor venituri, slaba

amanuntul cu 40%

vanzarilor

organizate

de

Gradina Botanica

valorificare a acestei surse de

venituri.

Analiza oportunitilor:
Nr.crt.
1.

2.

Oportuniti
Atragerea de

Cauze
noi Scderea

Implicaii
veniturilor Obinerea unui sprijin
investitori, implicit de obinute in partea statului. financiar altul dect cel venit
din partea statului.
noi fonduri.
Dezvoltarea Grdinii Necesitatea diversificrii Creterea vnzrilor.
Botanice ca urmare a activitiilor
ntreprinderii
multor

mai ntreine

pentru

interesul

activiti vizitatorilor.

adiionale.
Analiza ameninrilor:
Nr.crt.
1.

Ameninri
Cauze
Implicaii
Scderea
spijinului Ca urmare a ntmplrile Greuti n meninerea
financiar din partea petrecute n trecut, cnd statului la nivel internaional.
statului.

2.

Scderea

statul

i-a

suportul.
veniturilor Interesul

de exploatare.

vizitatorilor.

diminuat
sczut

al