Ministerul Educaiei a Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatic i Microelectronic
Catedra Automatica i Tehnologii Informaionale

Disciplina: Analiza i modelarea sistemelor informaionale

RAPORT
Lucrare de laborator nr. 7

Tema: Construirea diagramelor de activiti

A efectuat:
A verificat:

student a gr. TI-102 Gheorghe Sli

Lector superior R. Melnic
Lector universitar N. Sava

Chiinu 2012

1. Scopul lucrrii: Formularea abilitilor practice privind construirea diagramelor de activiti.

2. Sarcina lucrrii: S se construiasc 3 diagrame de activiti pentru modelul sistemului de control a
traiectoriei automobilului.
3. Noiuni teoretice
Sistemul electronic de control(ESP) al traiectoriei identifica situatiile critice de rulare, de exemplu
pericolul de derapare, si previne prin masuri specifice pierderea controlului asupra autovehiculului. Pentru
ca sistemul electronic de control al traiectoriei sa poata reactiona n situatii critice de rulare, este necesar ca
acest sistem sa primeasca permanent informatii. De exemplu: directia n care roteste volanul conducatorul
auto si cea n care se deplaseaza autovehiculul. Raspunsul la prima ntrebare este obtinut de la senzorii
pentru unghiul de directie si de la senzorii de turatie ABS montati la nivelul rotilor. n baza acelor informatii,
sistemul de comanda determina directia de referinta, precum si o tinuta de drum de referinta a
autovehiculului. Alte date importante sunt reprezentate de giratii si de acceleratia transversala a
autovehiculului. Cu ajutorul acestor informatii, sistemul de comanda de termina

starea

actuala

autovehiculului. Sistemul electronic de control al traiectoriei previne pierderea stabilitatii autovehiculului n

viraje, datorate unei viteze neadaptate, modificarii neprevazute a suprafetei carosabile (umiditate, polei,
mzga) sau unei manevre bruste de evitare a unui pericol (testul elanului). Nu este important daca
instabilitatea se manifesta prin subvirare ceea ce nseamna situatia n care autovehiculul prezinta tendinta
de deplasare catre exteriorul curbei, sau prin supravirare (deraparea puntii posterioare).
Unitatea de calcul a sistemului electronic de control al traiectoriei identifica natura instabilitatii n baza
datelor transmise de senzori si adopta o masura de corectare prin intermediul sistemului de frnare si al
managementului motorului. n caz de subvirare, sistemul electronic de control al traiectoriei frneaza roata
spate din interiorul virajului. n acelasi timp, reduce puterea motorului pna cnd autovehiculul si recapata
stabilitatea. Supravirarea este prevenita de sistemul electronic de control al traiectoriei prin activarea frnei
asupra rotii frontale din exteriorul virajului si prin interventia asupra sistemului de control al motorului si al
cutiei de viteze. Experienta tot mai extinsa si senzorii cu o acuratete tot mai mare permit o perfectionare
continua a acestui sistem complex de reglare.
Observatie:
Sistemul electronic de control al traiectoriei nu poate depasi limitele existente ale fizicii. n cazul n care
conducatorul auto suprasolicita caracteristicile mecanismului de rulare si ale sistemului electronic de control
al traiectoriei, un accident nu va putea fi evitat nici cu ajutorul ESP.

Fig. 1 Diagrama de activitate a lucrului componentelor sistemului ESP

n figura 1, este reprezentat diagrama de activitate a lucrului componentelor sistemului ESP, n caz
dac sistema ESP este activat, atunci nainte de a primi soluie de a manivra n a a mod pentru stabilizarea
traiectoriei, sistema analizeaz cu ajutorul senzorilor starea roilor, acceleraiei transversale, unghiului de
viraj i altele.

Fig. 2 Diagrama de activitate a alertrii i aciunii sistemului ESP

n figura 2, este reprezentat diagram de activitate ce alerteaz cu ajutorul unui indicator pe bordul
autovehicolului, c sistema ESP n momentul dat acioneaz, i n dependen de rezultatele de pe senzori,
iniiaz intervenia asupra sistemului de frnare a anumitor roti.

Fig. 3 - Diagrama de activitate a mainii n momentul deraprii

n figura 3, este reprezentat diagrama de activitate a autovehicolului n momentul deraprii, n caz dac este
sistema ESP activ i autovehicolul derapeaz atunci sistema ESP depisteaz i stabilizeaz traectoria. n
dependen de rezultatele senzorior, frneaz anumite roi pentru situaia actual.
1. Concluzie:
n urma execuiei laboratorului nr. 7 am avut afaceri cu diagramele de activit i, am folosit decizii prin
romb, i magistrale ca JOIN, FORK.
Cu ajutorul la diagrama de activitate eu am modelat procesul de executare a opera iilor sistemului ESP.
Am evedeniat vizualizarea particularitilor reaciei a sistemului ESP.
Diagrama de activitate este asemenea diagramei de stri, doar cu diferen a c prin diagrama strilor se
reprezint aciunile ci nu activitile.