Sorin Radu (n. 1971) este absolvent al Facultafii de Istorie si 4 2atrimoniu a Universitajii Lucian Blaga” din Sibiu, promotia 1995. In 4 orezent este lector universitar, la disciplinele Istoria contemporand a + Romdniei si Istoria partidelor si doctrinelor politice din Romania, in cadtul iceleiagi institufii. Preocuplile sale stiinffice s-au axat indeosebi pe sercetarea viejii culturale gi politice din anii interbetici gi au fost valorificate stin publicarea unor studil in reviste de specialitate: ,Anuarul Institutului de “Sereettri Socio-Umane”, Transilvania” (Sibiu), ,Apulum”, Annales || - Sniversitatis Apulensis” (Alba Iulia). Sorin Radu: Electoratul din Roménia tn anti democratie! parlamentare 1919-1937) © Institutul European, 2004 ‘euroedit@hotmail.com bittp: Javww.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iagi, sit. Cronicar Mustea nr. 17, C-P. 161, 700198 Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei RADU, SORIN + Blectoratul din Romania in anti democrat Radu Sorin - Ing: Institututul European, 2004 Bibliogr. Index ISBN 973-611-291-8 324(498)" 1919/1937 parlamentare: 1919-1937 / Reproducerea (parfialé. sau totals) a prezentei c&rji, fird acordul Edituri, consttuie infracfiune gi se pedepsesto in conformitate cu Legea nr. 8/1996. . Printed in ROMANIA Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare (1919 - 1937) INSTITUTUL EUROPEAN 2004 SORIN RADUABREVIERI A. Arhive ANB, fond MAI ~ Arhivele Nationale, Bucuresti, fond Ministerul Aficerilor Interne ANB, fond MICE - Arhivele Nafionale, Bucuresti, fond Ministerul Justitiei Directia Judiciard. Comisia Central Electoral ANB, fond PCM - Arhivele Nationale, Bucuresti, fond Presedinfia Consitiului de Ministri ANDI Alba~ Arhivele Nafionale, Direcia Judeteand Alba ANDI Cluj - Athivele Nationale, Directia Judefeant Cluj ANDI Sibiu - Athivele Nafionale, Directia Judeteand Sibiu B. Periodice AES — ,,Anale Economice si Statistice”, Bucuresti AL—,,Anale de Istorie”, Bucuresti AICSU Sibiu — ,Anuarul Institutului de Cercetiti Soci Bucuresti AIIA-1=,,Anuarul Institutulut de Istorie si Atheologie «A.D. Xenopob»”, Iasi AMN ~ ,,Acta Musei Napocensis”, Cluj-Napoca »Apulum” — ,,Apulum, Acta Musei Apulensis”, Alba Iulia ASRS ~ “Arhiva pentru Stiinfa si Reforma Sociala”, Bucuresti ASU — ,,Analele Stiinfifice ale Universititii «Al. I. Cuza»”, Sectiunea Istorie, Iasi AUA ~ Annales Universitatis Apulensis”, Alba-Iulia AUB — ,,Analele Universititii Bucuresti”, Sectiunea Istorie AUSH - ,,Analele Universitatii «Spiru Haret»”, Seria storie, Bucuresti BS — ,.Bréviaire Statistique”, Bucuresti BSR — ,.Buletinul Statistic al Romaniei”, Bucuresti CI —,,Cercetiri Istorice”, Tasi DAD ~ ,.Monitorul Oficial”, Partea a U-a, ,Dezbaterile Aduniirii Deputafi DANCD ~ ,Monitorul Oficial”, Partea a Ika, ,Dezbaterile Adunarii Nationale Constituante a Deputafilor” Umane”, Sibiu -SORIN RADU DS—,Monitorul Oficial”, Partea a I-a, ,Dezbaterile Senatului” DPH ~ Deutsche Politische Heflc”, Sibiu DI ,.Dosarele Istoriei”, Bucuresti FVLK_- ,Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu ~ i {is —,insemniri Sociologice”, Cerniufi » Sibi Bacures MemAnt —,Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis”, Piatra-Neam} MI—,.Magazin Istoric”, Bucuresti . MO ~ ,Monitorul Oficial”, Patea I RCS —,Revista de cercetiri sociale”, Bucuresti RI— ,Revista de Istorie”, Bucuresti RRH~ Revue Roumaine d'Histoire”, Bucuresti RRSI~,Revista Romani de Studii Internationale”, Bucuresti RT ~ Revue de Transylvanie”, Cluj ‘V — ,Revisia Vremii polite, literare gi economice”, Bucuresti SAI~, Studi si Articole de Isloric”, Bucuresti SDR ~ , Studi de Drept Romanesc”, Bucuresti 3M — ,Societatea de Mine”, Cluj SR - , Sociologie Romaneasca”, Bucuresti ‘SMIM — , Studi $i Material de Istorie Moderna, Bucuresti SiCom~ Studi si Commie”, Mazel Brukenial, Sibiu IBB — , Studia Universitatis Babes-Bolyai", Series Historia, Cluj-Nay TR —,,Transylvanian Review”, GiapNeveen Pee B ties ‘TN— Tara Noastra”, Cluj VR ~Viaja Romancasea”, Iasi INTRODUCERE Cercetarea regimului politic din Romania interbelic& a constituit © preocupare constant& pentru istoricii roméni, dar si pentru cei strani, Istoriografia acestei perioade s-a axat cu predilecfic pe activitatea gu- yernamentalé, evolutia partidelor politice, institufia monarhic& si cea parlamentar, politica extern’, Cu toate acestea, nu se poate construi 0 imagine de ansamblu a sistemului politic al Romanici interbelice fara © analizi serioasa si exhaustiva a fenomenului electoral. Sistemul electoral constituie un important aspect structural al sis- temului politic. Regimul reprezentativ implic& o anumita participare a cetitenilor la conducerea statului, care se exercitéi sub forma si in mi- sura alegerilor; reprezentanfii alesi ai ceti{enilor sint conducitori le- gitimit. Riizboiul, Unirea gi reformele realizate au determinat producerea ‘unor transformari radicale ale electoratului, din toate punctele de vedere. ‘arinimea ajunge acum si reprezinte aproximativ 2/3 din corpul elec- toral, ca devenind obiectul atentiei si preocupétilor tuturor formafiunilor politice. in conditiile in care campaniile electorale angrenau milioane de cetifeni, iar paleta optiunilor politice s-a diversificat considerabil, lupta politica a devenit mult mai complex; partidele politice au desfi- surat 0 propaganda electoral intens, mai ales in mediul rural, stri- duindu-se s& capteze votul faranilor”. Formafiunile politice au trebuit sA treact si ele printr-un proces de adaptare la cerin{ele noului corp electoral. Modificiri s-au produs nu numai in ceca ce priveste pro- * Siructri politce in Europa Central side Sud-Est (1918-2001), vl. 1, oord. Joan ‘Scurty, Editura Fundafci Culturale Roméne, Bucuresti, 2003, p. 5. ? Joan Scurtu, Contribusii privind structura socio-demograficd a parlamentulul Roméniet in anii 1919-1937, in MemAnt, tonnul XV-XVII, 1983-1985, p. 194.SORIN RADU gramul politic sau discursul electoral in general, ci insesi structurile organizatorice din teritoriu au trebuit readaptate, Vorn asista chiar Ia schimbarea numelui unor partide intr-o disperati’incercate de su- praviefuire, asa cum a fost cazul conservatorilor. Majoritatea oamenilor politici, a ziaristilor si sociologilor dintre cele dou’ rizboaie mondiale au subliniat faptul ci electoratul, intr-o pro- porfie insemnati, era fird educatie politic’, incult, si deci prada dema- gogiei politicienilor si presiunii guvernamentale. Participarea la campa- nile electorale era perceputi mai mult sub aspectul ei de tragi-comedie, ceea ce, fireste, nu era decit o imagine incompleti a realiti-filor noasire politice, Sistemul electoral, cu toate limitele sale, contribuise din a doua Jumiitate a veacului al XTX-Ica la o modemizare treptati a alegitorului, precum si la 0 cunoastere a regulilor politice modeme. Votul universal antrenase la viafa publicd un numar mai mare de cetifeni, stimulind o mai bund organizare a partidelor politice, o imbundtitire a structurii $i programelor lor. Mentalul colectiv se schimbase atit ca urmare a »psihologiei trangeelor”, cit si a conturirii unui nou spectru politic al lumii interbelice, izvorind din esenfa reformelor agrara si electoralé Campaniile clectorale reprezentau momente de virf in viata po- liticd a Romaniei, prilejuind o ampli confruntare de forte gi, in acelasi timp, o ocazie pentru alegitori de a se obisnui cu exercitiul democratic al votului, Sistemul electoral interbelic a fost analizat din punet de vedere statistic de catre doi cunoscuti specialisti: Marcel Ivan* si Mattei Dogan*. Lucrérile lor, publicate in 1934, respectiv 1946, sint studi stiinfifice de refering’ si constituie, in acelagi timp, o sursi de date si interpretiri in ceea ce priveste evolufia partidelor politice in alegerile parlamentare si legislatia electorala. In general, istoricii care s-au oprit asupra sistemului electoral din Romania interbelic& au abordat © serie de probleme legate de * Angela Bancin, [storia viet consttutionale in Roménia (1866-1991), Casa de Editurl si Presi ,Sansa” S.RLL., Bucuresti, 1996, pp. 114-115, * Marcel Ivan, Evolugia partidelor noasire politce in cifre $1 grafice 1919-1932, Ealitura Kraft & Drotlff, Sibi, (1934}, * Mattei Dogan, Analiza statsicd a ,,democratiei parlamentare” din Roménia, Editura Partidului Social Democrat, Bucuresti, 1946, 8 Electoratul din Roménia in anii démocratiei parlamentare (1919-1937) legislafia electoral, desfisurarea alegerilor parlamentare gi locale, insis- tind indeosebi pe activitatea partidelor de stinga, si mai ales a comunis- tilor. Simion Cutisteanu si-Gheorghe I. Tonit& sint autorii primei incercdri de sinteza a problemetor legate de alegerile locale si parlamentare din Ro- mania interbelicd, in lucrarea Electoratul din Roménia in anii interbelici Asupra legislatici electorale s-au oprit, intr-o mai mic sau mai mate misuri, si alfi cunoscuti istorici: Ton Agrigoroaiei’, Ton Bito- leanu’, Mircea Musat si lon Ardeleanu’, Marin ‘Nedelea’, Toan Saizu si Leon Eganu’, Ioan Saizu si Mihail Rusenescu, Toan Scurtu si Ton Bulei®, Marcel Stirban’, Eleodor Focseneanu'’, Vasile Budriga!', Florian Tandisescu™. 1S. Cutisteanu, Gh. 1. lonifi, Electoratul din Roménia in anii interbelici (Migcarea mite ocd eg concals d Rmt bled, Bata Da Cee erent ein hel cc es cane ape coe ere seperti aca forme eras nd aan ee mn del ec Aer om Ca Pn 29- a eat ebaenenare healt ose one elope, Se ees nan anor ingrinlrporereern pms closer CO ao aay coants ager ue ee lst «mar Se el otenal Liste ct pat dren ee srk Se ee ig er Sea tases eso sane Euupgari pins ep ce ? Ton Agrigoroaiei, Preocupari pentru elaborarea unei reforme electorale ried aT aT ASU teat SOUT Te 9 el Perot Teielent, Din storia Ramantel moderne, 1922-1926, iura Sink i Easijoetin Beste 198) *Giscen Musa, on Ardelean, Romania dupa Marea Unie, vol. Tr, pile ius Said brlcpetee Buco O86, 988 ei ere dice dapete ale nt police dn Romra in ani 192-1926, ia enti a Scconetin Busts, 187 ee Ee ea earn dormgs ce rl egal cletore dis Romina 1900 aA ton RU 3 OPO. 8494, 7 eae Saou, Mibal Rusenesss, Via politica in Roménla 1922-1928, Batura ig Bocwe, 1978, sa et as sa Dah ° Marcel Stirban, Din istoria Romédniei 1918-1921. Probleme ale viefii politice, cont rasa Dec Ch Napoca 9870 "© Eleodor Focseneamu, Istoria constitutionala a Romér Hapa, Baers 992 Te Big Sera letra dn Roménia an 1918-1944 Pane, Boor, 997 2 Florian Tinisescu, Parlamentul si viaja parlamentari din Romdnia (1930- 1040), Eas Lanta Lak Buca, 200, i, 1852-1991, editia I,SORIN RADU in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea alegerilor legis- lative si locale din perioada democrajiei _parlamentare, in istoriografie exist’ mumeroase lucrati publicate de citre istorici cu- noscufi: indeosebi Ioan Scurtu', Gheorghe I. Florescu si loan Saizu’, Gheorghe Tancu’, — Mireea__— Musat',, Ion_—_Bitoleanu’, Simion Cutisteanu®, Florea Nedelcu’, Constantin I. Stan’. Aceste studi, "Joan Seurtu,Alegerea primulul parlament al Romniei itregite din noienbrie 1919, 60 de ai de a fur statu notional unitar roman, coordonatoyi Vlad Mate, Joan Gheorghiu, loan cura, Bucuresti, 1978, pp177-198; idem, Luptapartidelor police In alegerileparlamentare din mai-ianie 1920, in Capea toaal WV, 1972 p. 251-265, idem, Alegerile parlamentare dn marti 1922, AUB, tol Il, 1974, pp. 89.96, idem, Alegerileparlamentare din mai 1926, in StCom, Sib, tonal XVI, 1974, pp. 227.240; item, Pardel police n alegerileparlamertare din ili 1927, in ATIA-L tomal XIV, 197, pp. 395-402; idem, Lupta parielor police tn alegerile parlamentare. din dlecombrie 1928, AUB, tomal XXVI, 1977, p. 83-93; idem, Lapta patel police alegerle parlanentare cin decemrie 1987, ta RI, tomal XX, 1967, nt. 1, pp.145-162: idem, Pact de neagresne electralédintre Partial Najonal Tarinese gt Garda de ler (nolembrie 1937), in SAl, 1982; dom, Polical Parties it Roumaia afer the Parliamentary Elections (1919-1937), in ATA, tal XVI, 1980, pp 63.50. Gheorghe 1 Florescu, Patidelepoltice tn alegerle parlamentare din 1919, in AIIAAL, tom IX, 1972, p. 313-332; Gheorghe I. Forescu, loan Saiza, Alegerite prlamentare din Romania (1919-1922), I, Iasi, tomnal TV, 1973, pp. 309-334 __ 2 Gheorghe lancu, Campania electoral pentru alegerile parlamentare din 1919 4 circumserppile Trraitvanci, im SUBB, lise. 1, 1978, pp. 90-120; idem, Desfasurarea si rezultatele alegerilor parlanentare din’ noiembrie 1919. in circumscripjlleTransilvanei, in SUBB, fas. 1, 1974, pp. 103-131 cine Ss, Mam, Fartdel police i alegre paramentare dn 1913 tvernarea Bloculti Parlamentar (noiembrie 1919 ~ martie 1920), i Al, tom 1974, nr 1, pp. 51-66 aaa * Ton Bitolean, Formarea guwermulul liberal si alegrite parlamentare din 1922, SAL, anal XV, 1970, pp. 55-70, Baie Beeweers doug ee eet Algerie palanentare dn ane 1831, Unpreece puta comunist si sactaledemocrafalesin parlamentul ft 3, tou XI, 1979, pp. 525-837. aa MARAE om 7 Florea Nedelcu, Campania electorala desfinuata « ral desfaguratd in ajumul alegeritor ain dlecembrie 1937, in SAl,toral XIV, 1969, pp. 171-183; idem, Pact de newgrestune electoral. Origin! si consecinje asupra'viefit polite, in impotriva fasctamult Editua Politic, Bucureyti 1971, pp. 69-82, . * Constantin I. Stan, Puterea $i opasifia tn alegerile palamentare dn marie 1922, {m,Aputum’, tomul XXXIV, 1997, pp. 581-597. : 10 Electoratul din Roménia in anii democratiei parlamentare (1919-1937) publicate inainte de 1989 — cu exceptia celui apartinind lui C. T. Stan - ‘iri a le minimaliza importanta, abordeaz alegerile prin acecasi prisma specifica epocii, a exageriii rolului jucat de partidele de stinga, mai ales de citre comunisti. (© abordare nous, din perspectiva stiinjei politice, ne prezint& Cristian Preda’ in lucrarea Romédnia postcomunisté si Romdnia interbelicd', aparuta sub egida Institutului de Cervetiri Politice al Uni- versitiii din Bucuresti, Aceast& lucrare aseaza fafé in fafa sistemele de partide din Romania aga cum au evoluat ele in petioada postcomunisti si, respectiv, in epoca interbelic’. Autorul analizeazi, bazindu-se pe bibliografia existenti, influenta sistemelor electorale asupra sistemului de partide si pune in evident particularitafite acestor dou epoci in care pluripartidismul este realitatea politic fundamenteli, Ghizela Cosma ne propune, in lucrarea Femeile si politica in Romania. Evolutia dreptului de vot’ in perioada interbelicé’,o reconstituire istoricd a problemei emanciparii politice a femeilor din fara noastri, Autoarea, intr-o prezentare sinteticd, urmareste atitudinea partidelor politice fafa de aceasti problematicd, reliefind pasii care s-au fiicut in directia accesului femeilor la dreptul de vot. perspectiva interesanta asupra alegerilor parlamentare dintre cele douii rizboaic mondiale ne-o oferd Joan Licusté, in lucrarea 10 alegeri interbelice. 1919-1937. Cine a cistigat, publicatd in 1998. Car- tea nu reprezinta o vervetare pliinific’ a sistomulai electoral, ci oferi o incursiune in atmosfera electoral din timpul celor zece scrutine inter- belice, ficind apel la pagina de ziar. Lucrarea confine, de asemenea, si numeroase caricaturi cu privire la alegeri din presa vremii. intr-o mare misuri, istoricii care scriu despre falsificarea ale- gerilor, despre presiunea guvernamentalé exerciteti asupra alegitorilor, isi bazeazK argumentafia pe documente provenind de la Ministerul Afacerilor Inteme, din presi sau memorii. in mod intentionat, informatiile preluate din ziarele vremii — cunoscute de altfel pentru exageririle lor ~ * Cristian Preda, Romdnla postcontunisis gi Romania interbelicd, Editura Meridiane, Bucuresti, 2002. ? Ghizela Cosma, Femeile si politica tn Romania. Evolujia dreptului de vot in perioada interbelica, Presa Universitari Clujeant, Cluj ~ Napoca, 2002. ulSORIN RADU sau din insemnarile unor oameni politici - care de asemenea contin 0 dozi importanti de subiectivism — deveneau argumente solide, cu valoare de adevar atunci cind trebuia demonstrat o anumiti idee ete. In acelasi timp, trimiterile care se fac in aceste lucriri la documente provenind din fondul Ministerului Afaceritor Inteme sint in majoritate reclamatii, plingeri ale unor partide, oameni politici, candidat alegatori care invock inciledri ale drepturilor si ibertijilor politice, abuzuri etc. Evident, aceste documente, intt-o proporfie covirgtoare, aparfin intotdeauna fortelor Politice din opozitie. Cazurile in care o asemenea plingere este urmati de © anchet a autoritiilor si de o solujie favorabila reclamantului sint rare. in consecinta, asemenea documente, fri a fi coroborate cu altele gi abordate critic, nu pot avea valoarea unor probe relevante, O imagine mult mai completa si real asupra alegerilor dintre cele dou rizboaie mondiale ne ofera documentele provenind din fon. durile Comisiei Centrale Blectorale, care mi au fost cercetate si pu- blicate piné in prezent. Importanta acestor documente este dati de faptul c& oferi informaii despre anumite probleme care au intrat mai ufin fn atenfia cercetitorilor sistemului electoral, si anume: impli- carea justifiei in propaganda electoral; semnele electorale; obligativi- talea exercitérii dreptului de vot etc. Valoarea acestui fond athivistic este data si de faptul ca dosarele contin informatii despre anchetarea gi solufionarea juridic& a unor delicte electorale Vornind de la importanta sistemului electoral pentra evolufia regimului politic din Roménia, dar gi de la insuficienta cercetare a acestei problematici, lucrarea de fala isi propune realizarea unei imagini a electoratului din anii democratiei patlamentare 1919-1937, analizind transformarile suferite de corpul electoral in urma legiferarii sufragiului universal, schimbatile intervenite in structura lui sociala, cultura politick 4 alegatorilor si, nu in ultimal rind, factorii si modalititile de influentare a electoratului, Lucrarca de fat reprezinté rezumatul tezei de doctorat Susfinuti in iunie 2003 in cadrul Universitafii,,Lucian Blaga” din Sibiu, Din considetente editoriale, am fost nevoifi sX remunfim la analiza detaliat& 2 unor probleme, si chiar la unele subcapitole. Aven ins Convingerea ci acest fapt nu impieteaza asupra inelegerii fenomenulu electoral din Romania interbelica, 12 Electoratul din Roménia in anii democragiei parlamentare (1919-1937) La intocmirea lucritii am folosit un material divers si bogat, fn rind documente nepublicate provenind dis caer vativele Nationale Bucuresti (fondurile Ministerului de In- tere, Ministerului de Justitie, Presedintiei Consiliului de Ministri, isterului Propagandei); a piceas Tse ale Athivelor Nationale: Sibiu (Consiliul National Sasesc, Liga Culturali a Germanilor din Romania); Cluj (Inspectoratul de Politie, Partidul Maghiar); Alba (Prefectura Jude- fului, Cabinetal Prefectului, Legiunea de Jandarmi); c) Arhiva Muzeului National al Unirii din Alba Tulia; 4) Fonduri personale (lon Mihalache, Joan Lupas, Alexandru Vaida Voevod, Iacob Popa) De asemenea, am valorificat volumele de documente publicate piné in prezent, O importanté sursi de documentare a constituit-o presa partidelor politice, cea independent® gi revistele. social-politice. Am folosit in primul rind ziarele oficiale centrale ale partidelor, api- rute la Bucuresti, dar si unele din provincie (Albe-ulia, Sibiu, Chi, Brasov, Iasi, Cemiui). Informafii prefioase si o snumiti imagine a electoratului ne-au oferit memoriile si insemniirile unor oameni po- ziaristi din perioada interbelica. me ipeest demers sinc xu ar i fost posibil fr sprijinal stiingitie si ‘moral al domnului prof. univ. dr. Nicolae Jurca. in acelagi timp, doresc si. Smi_exprim intreaga gratitdine fafi de domnul prof. univ. dr, Ton Agrigoroaiei si domnul prof. univ. dr. Gheorghe Taecb, de ale c&ror sfa~ turi si recomandari constructive am beneficiat. in acclagi timp, tin st rulfumese in mod deosebit domnului conf. univ. cs. Vasile Ciobanu, care, de-a lungul investigailor mele, mi-a ofert informafi utile, m-a in- curajat si indrumat cu competenté. Gindul nostru de recunostinfS se in- dreaptt si spre domnul prof. univ. dr. Lucian Giura, Deeanul Facultii de Istorie si Patrimoniu din Sibiu de al eéru sprijin m-am bueurat. Nu in ultimul rind, sint profund recunoscitor sofiei mele, Camelia, pentru infelegerea de care a dat dovada si pentru faptul c& in tofi acesti ani de pregitire a lucririi mi-a fost alituri 13SORIN RADU Mulfumirile mele se indreapta, de asemenea, cdtre prestigioasa Editurai Institutul European, etre intreg colectivul de aici, care mi-a oferit oportunitatea de a pune in citcuitul stiinffic’aceasta lucrare, Stridania noastra, concretizati in aceasti ucrare, sperim si se ae intr-o inode contributie la conturarea unei imagini cit mai Teale a sistemului electoral din Roma i democratic din anii 1919-1937. ad ee 1, EVOLUTIA LEGISLATIEI ELECTORALE DIN ROMANIA IN PERIOADA 1917 — 1937 1.1, Revizuirea Constitutiei din julie 1917. Introducerea votului universal Formarea Romaniei ca stat nafional a determinat clasa politica si procedeze la realizarea unor reforme structurale de envergur’. Adoptarea in 1866 a unei Constitufii modeme a permis cetitenilor exercitarea unor liberta{i individuale si colective féri restricfii administrative. De asemenea, s-au creat condifiile necesare dezvoltitii unui sistem partidist, viabil si a unei prese autonome. Cu toate acestea, legea fundamental a statului si asezZimintul electoral au impus anumite restricfii electorale, care ficeau din Parlament apanajul unei minoritifi culte gi relativ avute. Accesul cetifenilor la exercitarea puterii era reglementat deci in functie atit de conditiile economice, cit si de nivelul cultural si intelectual. Sistemul electoral cenzitar adoptat in 1866 refleota, pe ling interesele speciale ale burghezi arilor proprietari funciari, un anumit stadiu de imaturitate a. s« roménesti, o faz de tranzitie spre un regim democratic, spre o societate ai cdrei cetifeni urmau sa fie chemati si participe cu drepturi egale la viata pol:ticd. Elita politica gi intelectual a fost constient de imperfecfiunile sistemului electoral si, de aici, preocuparea ei pentru modemizarea lui. Astfel, la_sfirgitul secolului al XIX-lea in Romania are loc o interesanti dezbatere ideologica pe aceasta tema’. Datoriti censului ridicat, peste 90% din populatie era lipsiti de posibilitatea de a se pronunfa in problemele publice. Coruptia colegiilor electorale cra arhicunoscuti, devenise proverbiali, Multi vedeau in » Vezi, pentru detalii, Sorin Radu, Liberalit si problema reformei electorale in Roménia (1866-1914), Il, in AUA, tom 4-5, 2000-2001, pp. 131-143; tomul 6, 2002, pp. 137-145, 45SORIN RADU indreptarea avestor stiri de Iucruti o conditie determinant pentru iesirea {arii din criza si pentru accelerarea modernizirii, Restringerea numérului colegiilor electorale, sc&derea censului sau votul universal erau iden- lificate drept singurele e&i care puteau crea condiile propice pentru 0 ‘mai bun’ dezvoltare social-economic’ si politica a Romaniei. Cei care se pronun{au pentru 0 asemenea schimbare (liberali, social-democrafi, a dicalii-democrati), desi aveau conceptiidiferite in ceea ce priveste refor- ‘ma propriu-zisé, au avut de infruntat un adversar comun, identificat in Partidul Conservator. Acesta, in spiritul doctrine, se ardita reticent fafa de oricare incercare de lirgire a corpului electoral, considerind ci poporul era nepregatit si cd exista riscul ca fara si fie cuprinsa de anathie. Disputa pe tema lirgirii drepturilor clectorale a devenit si mai interesant& atunci cind s-a constatat ci nici in rindul celor care se pro- ‘nunfau penta modificarea sistemului electoral nu exista o unitate de vederi. Divergenfe de opinii existau in rindul liberalilor si social-de- mocratilor privind intinderea si oportunitatea reformei electorale sau a tacticii care trebuia urmat& pentru realizarea acesteia. Chestiunea mo- dificatii sistemului electoral — care nu era comuna doar Roméniei, ci i altor {iri europene ~ a trecut pragul secolului al XIX-lea ca una dintre matile probleme ale Romanici, care necesita 0 grabnicd rezolvare. Adversitatea conservatorilor fata de reforma electorala, si mai ales fata de votul universal, nu se explic& numai prin teama c8, 0 dati lirgit dreptul de vot, ei si-ar putea pierde privilegiile specifice clasei sociale sau prin aceea cd se opuneau modernizitii firii. Opozitia venea ‘mai degrabi din profunda lor convingere o& intr-o fara inapoiati ca Romania, cu un analfabetism generalizat, in care coruptia era nelip- siti, nu se puteau face intr-un ritm accelerat reforme dupa reforme. Conservatorii sustineau ci o asemenea schimbare putea si aducd mai mult rau decit bine in socictatea romaneascd, Far si se opuna ideii de progres, ei incercau doar si tempereze ritmul reformator, Inifiativa Partidului Liberal de a revizui Constitutia in sensul in- troducerii colegiului unic al stiutorilor de carte in 1914 a fost stopati de izbucnirea primului rizboi mondial, Ideea reformei electorale, pre- cum gi a celei agrare, a fost redimensionata in timpul r&zboiului, sub impactul imprejurarilor care au generat 0 nou’ constiinfi politic’, o 16 Electoratul din Roménia in anti democratiei parlamentare (1919-1937) nous stare de spirit, 0 nowt injelegere si nevoie de abordare a feno- al-politice si economice me ‘eviuii epi fandamentale a statu a fost reluat in primivara anului 1917, in conditit extrem de grele pentru far’, intr-0 scrisoare din 3 decembrie 1916, adresatt regelui Ferdinand la Iasi, pre- ‘micrul LL.C.Britianu releva necesitatea desfésurarii unei propagande active a ofieilor in rnd sodailor, penta le atage ate 8 tH lupitorieredncosi vor avea pint Ia sii rzboful in acelasi timp, se sugeraideea ca in Mesajul de deschidere a Corpurilor Lei toare si se facd aluzie ,la recompensarea celor care se Tupta”. Intr-ade- va, Mesaj regal din 9 decembrie 1916 preiza ck webuie spus ira nului cf ,luptind pentru unitate national, el lupté totodat& pentru dezro- in i -A si economica” . ors oom PEzhoiul «fost defavorabilt armatet romfne, regele, guvernul si parlamentl s-a refugit fn Mo\dova, confining si activittea tn condi extrem de grele. Evoluta situaiet poli interne a fost infTuentata si de izbuonirea revolujici ruse, in februarie 1917. in aceste conditii, regele Ferdinand si guvernul I. 1. C. Braitianu an reluat in grab& problema revizuirii Constitujiei, tocmai pentru a stimula capacitatea de lupti si rezistenf a armatei roméne. a ca promisiunca reformelor agrara i clectoralé si fe eredibilt, insusi reyele Ferdinand s-a adresat firanilor-soldati in ziua de 23 ae aprilie 1917, promifindu-le pint, precum ,si o larg partcipare Ia i” ey problemei revizuirii Constitufiei a dat nastere unor pu- ternice lupte de opinii. In Senat s-a format un grup de adversari nak cabili ai reformelor. Acest grup conservator, condus de Constantin ‘Argetoianu si Tonas Gridisteanu, a atras in sfera sa de actiune si pe ' Demian Hurezeanu, Unirea gi problema reformelor din 1918-1923, in AUSH, ‘Ne asi open, Dn toil Rone Co 82 dan eet ean oder Cowal n 117 AUD, tne 21972, NP mcr de erdnand 1 Regele Romie, 1889-122, Fondafile Calta inp Caro Bocuopt, 1922,p. 215. 7SORIN RADU citiva liberali care nu primeau proiectul guvernului, sub pretext e& nu era , indestulator™ ~ ” La 6 mai 1917 s-a redeschis istorica sesiune a Parlamentului, I 1. C. Britianu, in numele guvernului, a ficut o declaratie in care soli. cita inscrierea in Constitutie ,atit a sufragiului universal, eft si a prin- cipiului exproprierii”™”. _Dezbaterile au fost aprinse, majoritatea a avut de infruntat o opozitie puterica, mu ait prin numizul membrilor sti, cit prin vehe- menfa lor, in final, Reprezentanja Nafionali a votat revizuirea Cons. titufici. Adunarea Deputatilor a adoptat revizuirea la 14 iunie 1917, cu 135 de voturi pentru si 14 voturi contra, iar Senatul la 20 iunie 1917 cu 79 voturi pentru si 5 contra. La 19 iulie 1917, regele Ferdinand | a promulgat revizuirea Constitutiei*, La 19 julie 1917 s-au modificat numai tri articole, 19, $7 $i 67, scopul find acela de a transforma in principii constitufionale impro- prictirirea tiranilor si suftagiul universal, urmind ca forma definitiva a reviauirilor si punerea de acord a altor prevederi constitutionale cu aceste principii si se fack ulterior, dupa incetarea rizbotulu jn noua sa redactare, articolul 57 prevedea ci Adunarea De- utafilor se compunea din’ deputati alesi prin vot universal, egal, * Grigore Procopiu, Parlamentul i ( , Parlamentul tn pribegie (1916-1918). Amini, Note si Inert, Era Unies, Buse, 1992p. 3, tntna Pepe, Crear artidulul Muncit si activitatea sa tn Parlamentul din Tayi (mai ~iunte 1917), ia Rl "orm 25, 1972, nr $5 pp. 1019-1020, ae sn, Dezbaterea reformelor constitfionale in Parlamentul din y male fn Parlamentul din lai, p. 74 en, No Rie tsi Popes Dn Stra pli a oman. 0-8 idem, Dezbaterea reformelor consttyionale in Parlamentul din Iasi, pp. 13-82; Ton it Se ee car ee Bucuresti 1987, pp. 421-449; Anastsie lordace, fon I. C.Bratiane,Eaitura Albatos Bucuresti 1994, pp. 345, 346; Z. Ome, Vata ful C. Steve, vo. I, itu Cartes Romineasc Bucuresti pp. 166-167; LG. Duce, Momori, vo. Il (1916-1917, lachiavelli, Bucuresti, 1994, pp, 201-213; 249-251, lon Agrigorosiei, Romdnia -inerblc, vol Lara Universiti Alexa oan Cuz, li 2001p. 7-90 lor Focgeneanu, [storia constitufionald a Roméniei. 1859-1 i Humanitas, Bucuresti, 1992, p. 52 : BOD Be * Tide. 18 Electoratul din Roménia in anil democrafiei parlamentare (1919-1937) direct, obligatoriu gi secret, iar articolul 67 introducea in Senat o noua categorie, senatorii de drept, pe lingd cei alesi’ Revizuirea Constitufiei la 19 iulie 1917 era incompletd, dcoarece articolele 57 si 67 consacrau principiul yotului universal, in timp ce vechile articole nerevizuite, articolele 58-66 privind Adunarea Deputatilor si articolele 68-81 privind Senatul, reglementau votul cen- zitar, Exista deci 0 contradicfie intre textele noi si cele vechi ale Con- stitufiei, care practic se rezolva prin prioritatea principiilor asupra so- lufiilor”. Aceste probleme, precum si elaborarea unci legi electorale generale aveau si fie rezolvate ulterior, dup& incheierea pacii 1.2. Decretul-lege electoral din noiembrie 1918 pentru Vechiul Regat si Basarabia. Deeretul-lege electoral din august 1919 pentru Bucovina Partidul National Liberal, ajuns din now la guvernare in atmosfera dificil de la sfirsitul anului 1918, se ardta hotirit s& con- tinue programul reformist, promifind, printre altele, 0 ,,sincer’” apli- care a reformei agrare gi a votului universal’. _ inaceste conditii, la 16 noiembrie 1918, in ,.Monitorul Oficial” | era publicat Decretul care consacra aplicarea principiului votului uni- | versal in alegerea deputatilor si senatorilor in Vechiul Regat si Basara- bia’, Imediat dupa venirea la putere a guvernului 1. C. Bratianu se va produce prima modificare a acestui Decret-lege, in 22 decembrie 1918, care viza articolele 2, 4, 12 si 13°. Decretul-lege electoral care reglementa noul regim reprezen- \ tativ a fost compilat dupa legea electoral belgiand, care se baza pe 2 Ihidem, p. 53. 2 Thidem 3 Manifestul Partidului Najional Liberal, in ,Viitorul’, anul XU, nr. 3178, 19 noiembrie /2 decembrie 1918, “MO, nr. 191 din 16/29 noiembrie 1918, pp. 3357-3360. $C, Hamangiu, Codul general al Roméniei. Legi wzuale, vol. Vill, Bucuresti, (ea), p. £140. 19SORIN RADU sistemul divizorului comun, cunoscut sub numele de sistemul @’Hondt'. Legea era compusi din 8 capitole, insumind 110 articole. Capitolul I, intitulat Compunerea Adundirilor, preciza chiar din art. 1 ci votul este obligatoriu, egal, direct si secret, pe baza re- prezentarii proportionale, pentru tofi cetiifenii romani majori,/Fiecare Jude forma o circumscripfic electorala si uma sX aleagt cite un deputat la fiecare 30.000 locuitori si la fractiunea suplimentar’ su- Perioari numérului de 20.000 locuitori (art. 2)? Pentru alegerea membrilor Camerei votau cei care aveau cel pujin 21 de ani. Pentru Senat, virsta de vot a alegitorilor era de 40 de ani implinifi, Un senator era ales la fiecare 70,000 locuitori si la fracfiunea suplimentar’ superioaré mimarului de 47.000 locuitori (art. 4). In ficcare Universitate, profesorii si agregatiititulari aveau dreptul s& aleag’, din sindurile lor, un senator (art. 6). in categoria senatorilor de drept intrau: Mostenitorul Tronului de la virsta de 18 ani impliniti, insi el nu va avea vot deliberativ decit de la virsta de 25 ani impliniti; mitropolitii si episcopii eparhiofi (art. 7). Capitolul al II-lea, intitulat Incapacitafi, Nedemnitai. Incompa- ‘abilieati, stabilea prin articolul 10 ¢& erau incompatibili a fi alegatori sau alesi cei pusi sub interdictie sau consiliu judieiar, precum si cei in stare de faliment, Nedemni de a fi alegatori crau declarafi cetifenii condamnati pentru crime, pruprictarii de case de prostitutie sau jocuri de notoc, dezertorii $a (art. 11) Jn baza art, 22, alegatorii, pentru a-gi exercita dreptul de vot, trebuiau st aiba un certificat de alegator, eliberat de primérii, iar in Basarabia de voloste'. Paragraful al IV-lea din capitolul VI conginea prevederi despre Vot si procedura votirii. La art. 53 se preciza cd alegatorii care nu-si vor exercita dreptul de vot vor fi pedepsifi cu amend’ de la 20 pind la ‘Mattei Dogan, Analiza statistic’ a ,,clemocrafiel parlamentare” din Roménia, ‘Editura Partidului Social Democrat, Bucuresti, 1946, p. 15, " * C. Hamangiu, op. cit, p. 1140. Decretul-lege este analizat eu modifickrile aduse,in 22 decembrie 1918, 2 Ibidem, p. L141. * Ibidem, p. 1143. 20 Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare (1919-1937) 500 lei/Procedura de votare era destul de coinplicata: alegatorul ster- gea ditt buletin listele sau candidatii pe care.nu dorea s&-i voteze gi {isa neatinse lista sau numele candidafilor pentru care opta, Numarul candidatilor votafi, sub sancfiunea anulfrii buletinului, nu putea depasi numérul deputajilor sau senatorilor de ales, alegitorul avind ins& posibilitatea de a vota un numair mai mic de candidafi, Dac alegatorul voia si voteze o listé intreagd, el trebuia si steargi celelalte liste printr-o singur trisétura. In cazul in care alegétoral dorea si voteze numai pe unii dintre candidatii de pe lista, si pe alfii de pe o alta, el ‘rebuia s& steargi mai intti listele intregi din care nu voia si voteze nici un candidat, iar apoi, induntrul listelor ce cuprindeau numele can- Gidafilor pe care dorea si-i voteze, stergea, prin linii orizontale, numele candidafilor pe care nu dorea si-i voteze (ar. 61) in conformitate cu articolul 79, reprezentarea proportional se | aplica doar in alegerile pentru Adunarea Deputatilor, nu gi in alegerile / pentru Senat, unde mandatele se atribuiau pe baza majorititii relative \ candidajilor care obfineau cele mai multe voturi. in istoriografia roméneasca s-au strecurat unele greseli si con- fuzii in ccea ce priveste interpretarea in intregime a Decretului-lege electoral din noiembrie 1918 sau in interpretarea unor articole. Spre exemplu, se face 0 confuzie in ceea ce priveste teritoriul pe care era valabil decretul, afirmindu-se ci accsta s-a aplicat dupa destivirsirea unirii la 1 Decembrie 1918 pe intreg teritoriul tari”. fn realitate, in Transilvania Consiliul Dirigent si Marele Sfat Nafional au elaborat si adoptat o lege electoral proprie, in multe puncte diferité fat de cea din Vechiul Regat. in ceea ce priveste Bucovina, Decretul-lege electoral s-a inspirat din cel aplicat in Romania Veche, dar sint totusi unele principii deosebite, asupra c&rora ne vom opri mai jos/Oricum, eredem ca este mai corect a se vorbi de * Ibidem, pp. 1150, 1151. 2 Dupa pirerea lui Vasile Budrigh, Decretul-lege electoral pentru Bucovina si Legea electoralé pentru Transilvania, promulgete in 24 august 1919, nu au ficut altcova decit st completeze Decretul-lege din noiembrie 1918, valabil doar in Vechiul Regat si Basarabia. Vasile Budrigh, Sistemul electoral dix Romania 1918-1940, Planeta, Bucuresti, 1997, pp. 6, 17 2 =)SORIN RADU existenfa dupa 1918 a unui sistem legislativ compus din trei norme juridice electorale, si nu de un decret-lege completat de alte dous, asa cum susfin unii autori. J intr-o alti ordine de idei, istoriografia romaneasc’, interpretind in mod eronat articolul 12 al Decretului-lege electoral din noiembrie 1918, a tras coneluzia ci militarii in activitate nu au drept de vot. Le- gea ins& prevedea in mod expres ci nu pot fi alesi, si nu ca sint lipsiti de dreptul la vot. Interesant ni se pare faptul c&, la primele alegeri parlamentare organizate in baza votului universal, in noiembrie 1919, autoritatile locale au solicitat limuriri Ministerului de Interne in acest sens'. Raspunsul Ministerului a fost cit se poate de clar: ,,Decretul- lege nr. 3402/1918 nu prevede nici o impiedicare pentru militari de.a fi alegitori™. O alta confuzie, care persist inc in istoriografie, se refer’ la procedura votitii. Articolul 61 al Decretului-lege din noiembrie 1918 se referd la procedura stergerii din buletinul de vot, cu ajutoral unui creion, a listelor sau candidatilor pe care alegitorul nu dorea sii voteze. In concluzie, nu se folosea stampila de vot. Totusi, la primele alegeri parlamentare din noiembrie 1919 documentele araté folosirea stampilei de vot. Unii autor’, referindu-se Ia acele articole ale Decre- tului-lege din 1918 modificate in august 1919, afirma ci stampila ‘rebuia predati obligatoriu de fiecare alegitor biroului sec Votare, dupa ce si-a exprimat dreptul de vot. Nu se menfioneaza ins& cind anume s-a acceptat utilizarea stampilei de vot. . Inifiativa introducerii stampilei cu menfiunea ,,votat” se dato- reazi ministrului de Inteme G. Marzescu, care, la 22 mai 1919, ficea aceasti. propunere Consiliului de Ministri, in scopul simplificarii operafiunilor de votare, Stampila trebuia folosita doar de alegitorii | care voiau si voteze o lista intreagii de candidati*. Seful guvernului, I. ANB, fond MAI, dos. 457/1919, 23 Ibidem, £. 24. Veri in acest sens gi un ordin al Ministrului de Inteme adresat prefectilor in iunic 1919, care solicita ca ,tofi cetifenii si fie inscrigi in lstele electorale, indiferent do situafa lor militar, ibidem, dos. 464/1919, £36, 35. 2 Vasile Budrig, op. cit, p. 17 ANB, fond MAI, dos. 460/1919, £69, 22 Electoratul din Roménia in ani democratiei parlamentare (1919-1937) 1. C. Bratianu, va inainta regelui Ferdinand un proiect de Decret-lege prin care propunea modificarea art. 61 din Decretul-lege cu nr, 3402, din 14 noiembrie 1918, in sensul ,,ca votarea si se fac prin aplicatiu- nea unei stampile, cu mentiunea «votat», pe lista ce alegitorul voeste a vota’". Decretul va fi promulgat de catre rege la 2 iunie 1919 si mo- difica art. 61 in sensul: ,,a) Alegatorul, care voeste si voteze o list in- treagi, va splica inliuntrul pitratului, care cuprinde lista ce voeste a vota, 0 stampila care va purta mentiunea «Votat», b) Alegatorul, care voeste sii voteze numai in parte o list, pe unii candidati de pe o lista $i pe alfii de pe alta, va sterge mai inti listele intregi din care nu voeste a vota nici un candidat; iar apoi inliuntrul listelor ce cuprind numele candidafilor ce voeste a vota, va sterge prin linit orizontale numele candidatilor ce nu voeste a vota”. La 4 iunie, atit Ministerul de Inteme, cit si cel al Justitiei telegrafiau presedintilor de tribunale, pre- fectilor, primarilor etc., informindu-i asupra modificarilor survenite in ceea ce priveste procedura votirii. in telegrame se sublinia ci aceasta, ‘modificare intereseazi mai cu seam pe nestiutorii de carte’. ~"‘Aplicarea celor dou proceduri de votare ¢ produs confuzie in tindul alegittorilor la primele alegeri parlamentare din noiembrie 1919. Multi alegitori au folosit pe acelasi buletin de vot att stampila, cit gi cteionul, In aceste condifii, prefectii de jude} gi presedintii birourilor de votare au cerut imuriri privind valat Ibidem, £73, ? Iidem, £74 3 Tbidem, £15, 77-19; loc. cit, fond MICCE, dos. 14/1919, f 11, 12. 4 ANB, fond MICCE, dos. 114/1919, £. 182, 183. Astfel, Ia 4 si respectiv 5 noiembric 1919, Ministerul Justifiei oferea telegrafic tribunalelor din Vechiul Regat si Basarabia limuriri privind aplicarea art, 61: Lista pe care alegitorul a aplicat stampila gi a gters si unele nume se considers valabil votaté in ceea ce priveste candidatii nestersi ca ereionul. De asemenea, este valabil votul si in cazul cind stampila a fost aplicatd pe dou sau mai multe liste din cari alegitoral a sters unele nume, dact totalul numerelor rlimase nesterse din toate accle liste nu depaieste rumndrul candidajilor de ales”. Ibidem, f. 189, 196. Cu aceasta situafe s-au confrantat autoritiile locale de stat si in timpul alegerilor parlamentare din mai 1920. Ministerul Justiie} atrigea atenjia presedinfilor birourilor electorale de a nu anula, datorité unui “formalisin exagerat”, buletinele de vot pe care a fost aplicaté stampila si au fost Serse cu ereionul uncle nume de candidat. Ibidem, dos. 2/1920, vol. Il, £124. Se 23A J i SORIN RADU Alte modificdri ale Decretului-lege electoral din noiembrie 1918 se vor produce in august 1919’, Acestea au fost ins neesentiale, cle neafectind principiile fundamentale ale decretului, . , Venirea la putere a gencralului Alexandru Averescu a deter- i! minat o noua modificare a legislafiei electorale. in 3 aprilie 1920 era dat publicitatii un Decret-lege de modificare a articolelor 2, 4, 12, 32 $i 34 din Decretul-lege electoral din noiembrie 19182, Cea mai impor- tant modificare era cea a articolului care stabilea cA un deputat era acum ales la un numér de 50.000 locuitori (faf& de 30.000, conform vechii reglementiri), iar prin modificarea articolului 4, un senator era | ales la 100.000 de locuitori (fafa de 70.000 pind atunci). in acest fel, | ae deputailor era redus de la 568 la 367, iar cel al senatorilor de ___ Decretul-lege electoral din noiembrie 1918 a fost aplicat in Ro- ‘mania Veche si in Basarabia, cu unele modificir, pind in martie 1926. Decretul a fost intocmit in grab si, ca urmare, a avut inc de la inceput o serie de imperfectiuni. Guvemantii au incereat st corecteze din mers, find permanent convingi de necesitatea adoptarii unei legi clectorale unice, cu aplicabilitate ta nivelul intregii féri. Critici la adresa acestei legislajii au apirut imediat dup’ publicarea in ,Mo- nitorul Oficial”. . Decretul-lege electoral din noiembrie 1918 a constituit prinei- pala sursi de informare pentru elaborarea Decretului-lege electoral Pose consis, dei, o amumid ga atoriilorcenele de titanic “iain alee cen 8 een a ase presil arllo ,25, 23,28 2,293, 621 , ‘MO, nr, 103/26 august 1919, pp. 3722-5724, 522.38 40.40.38 FM ne /3 ape 120, pp 13138 Cea’ send eet sora Dero ege elector! in niente 1918 apart i iba Moiese, ran sta put 191, hs Di Xenopo Mihail Manse, Rpresiarceproporfonld pd Hoa Dest lng Otserat rte, exlearesedlellor electra 3! simpler oe, Busace Tipografia N. Stroili, 1919; Dimitrie Xenopol, Reforma electorald, in ASRS, anu Il, 1920, nr. 1-3, aprilie-octombrie, pp. 216-249. : 7 24 Electoratul din Romania in anii democratiei parlanentare (1919-1937) pentru Bucovina din august 1919, operi @° guvemului liberal 1.C. | Britianu, Decretul cuprindea opt capitole si 142 articole’. Potrivit acestor reglementiti, in Bucovina, ca si in Vechiul Regat, votul cra universal, egal, direct si secret” (art. 2). Nota distinct& apirea in art 5, care prevedea scrutinul uninominal, cu exceptia circumscriptici orasului Cemauti, pentru Camera inferioara, care alegea 3 deputati, pe bbaza sistemului de reprezentare proportional’. Avem deci de-a face cu 0 combinafie de scrutin majoritar (in 23 de circumscripfii uninominale) si de serutin proportional plurinominal, intr-o singura circumseriptc. Pentru Bucovina s-a stabilit alegerea a 26 deputafi si 12 senator, la care se adiugan senatorii de drept (art. 11). Organizarea alegerilor era diferiti fat de cea din Vechiul Regat si Basarabia: pe ling’ birourile electorale instituite la nivel jude fean, aici se organizau, conform articolelor 20 si 25, un Birou Electoral Central (care administra inscrierea pe liste, inregistrarea can- didaturilor si imprimarea buletinelor de vot) si birouri electorale de circumscriptie, care centralizau rezultatele si repartizau mandatele. Obligativitatea votului era prevazuta in articolul 91. Decretul-loge electoral pentru Bucovina cuprindea unele preve- deri diferite si in privinfa buletinelor de vot sia tehnicii de votare. in acest sens, articolul 95 preciza ci buletinul de vot trebuia si aibé mari- mea de 6/10 cm, tiparindu-se cite unul pentru fiecare candidat sau lista, de culori diferite, determinate de presedintele biroului electoral central de circumscriptie in ziua declararii candidaturilor. fn cazul in care nu exista 0 rezerva suficient& de hirtie colorata, buletinele de vot se tipdreau pe hirtie alba, iar inaintea numelui fiectrui candidat sau a fiecaiei liste se tipdreau un numir de linii verticale, respectiv la prinwul candidat o linie, la al doilea dows linii s.a.m.d. “Alegatorii votau un singur buletin de vot, pe care il introduceau ‘intr-un plic inchis, iar celelalte buletine le depunenu intr-o urnd aflata in cabina de votare. Din cabina de votare alegitorul revenea cu plicul inchis in sal& si il preda presedintelui comisici electorale, care fl de- punca imediat in urna de votare. Certificatul alegitorului care a votat MO, ne. 103 /26 august 1919, pp. 5724-5733, 28 =)URL RADU gra stampilat de comisia electoral si se restituia alegitorului pentru un eventual balotaj. Stabilirea rezultatelor se cea ta biroul de circumscriptie, care / aduna voturile date in fiecare sectie candidatilor. Stabilirea, eeu, [ Sitelor este explicaté in articolul 109: in circumscriptille car aleg un tatea absoluti a votutilor. Majoritatea absoluti e eifa mai mare secit vot + Dac nici unul dintre candidati nu a objinut majoritatea absolutt a voturilor, se va face alegerea restrinse » Qbalotaj) intre cei doi candidati cari au obfinut mai multe voturi. intre Candiafi cu voturi egale se va proceda prin tragere la sort”. Pentra Pravul Cemaufi era pus in aplicare, prin art. 110, procedura din Decretul-lege electoral din noiembrie 1918, 5 Smante eSte Teelementiri cleetorale vor rimine valabile pind in 15. fimantie 1926, cind asistim Ia orifice, sistemutui electoral al Ro- Undniei Mari {esea electorali pentru Transilvania, Banat, Crisana, Sitmar si Maramures din august 1919 Unirea Transilvanici, Banatului, Crisanei si Maramn Rominia, ca urmare a hotis ii Adunarii Nationale dela Abeta 1 Decembrie 1918, a insemmat si inceperea procesului de integrare a Stes'or Provinciiistorice in statul roman. Acest proces nu va fi nici ‘pid, nici lipsit de dificultaji. Euforia generath de fenomenul uniet aves si Se diminueze treptat in fata greutitilor specifice primilor ani Postbelici. Complexitatea problemelor ce trebuiau rezolvate a sees ra paienil numeroase divergente de opinii tate guvernanti de le Bucuresti gi clasa politicd transilvaneandi, fit © 8i firese, procesul de integrare a provinciilor unite eu Roménia a inceput cu unificarea legislativa. ins, inc& de la inceput, — * Sorin Radu, Unificarea administrativa a Romé Mari in gindi a tui Tuli Maniu, in AUA, Historica, tom 2-3, 1998-1999, Pp. 1527 i 26 Electoratul din Roménia in anii democratiei parlamentare (1919-1937) au apirut probleme privind modalititile si clile prin care aceasta unificare urma si se realizeze. Cei mai mulfi dintre politicienii din Capital opinau c&.cel mai simplu, mai rapid si mai eficace ar fi fost ca legislafia existenti in Roménia sa fie extins pur si simplu asupra acestor provincii. in Basarabia, si partial in Bucovina, aceasté metoda a putut fi aplicatd, inclusiv in ceea ce priveste legislatia electoralé, iri a se crea mari probleme din partea politicienilor de aici. in Transil- vania, Banat, Crigana si Maramures, in schimb, acest lucru a intimpi- nat © opozifie consecvent& din partea liderilor Partidului National Romin. Acestia din urma, invogind un anumit specific local, de altfel real, au susfi ut ideea conform céreia, pind la alegerea unui parlament i Intregite, care si elaboreze legi cu aplicabilitate la scara intregii firi, Consiliul Dirigent si Marele Sfat National urmau si legifereze pentru Transilvania, in ceea ce priveste legislatia electorala, Consiliul Dirigent a pre- ferat si elaboreze 0 lege electoral proprie ‘in locul aplicarii Decre- tului-lege electoral din Vechea Roménie, promalgat de regele Fer- dinand in noiembrie 1918. Cu toate acestea, legiuitorii transilvaneni au folosit acest decret drept model pentru elaborarea propriului proiect de lege electorala'. Consiliul Dirigent trebuia si puna la baza proiectului legii electorale principiile cuprinse in Rezolutia adopta‘é de Marea Adunare de la Alba-lulia, care la paragraful al [I-lea, punctul 3, preciza: »infiptuirea desivirsita a unui regim curat democratic pe toate terenele viefii publice. Votul obstese direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe in virsti de 21 de ani, Ia reprezentarea in comune, judete ori parlament™, Proiectul de lege electoralit a fost votat la 6 august 1919 de catre membrii Marelui Sfat Nafional, cu excepfia social-democratilor, care S-au retras de la lucrari, invocind nerespectarea principiilor cuprinse in Reforma electoralé, in ,Pattia”, | martie 1919, ® Minoritdile najionale din Romania, 1918-1925. Documente, coordonstori Ioan Sourtu, Liviu Boar, Arhivele Statului, Bucuresti, 1995, p. 120, a7SORIN RADU rezolutia de la Alba-lulia', La 24 august 1919, le, | : ), legea era promulgati de) regele Ferdinand si publicaté in ,Monitoral Oficial” prin Decretul! lege nr. 3621”, . onan Sak, Fomarca sates Con Dirigo al Tosi anatulu si finuturilor romanesti din Ungaria (2 decembrie 1918-10 aprile 1920), um Tpomur, Te, Me, 1996p. 155, Marcel Stan, Din is home 1918-1921, Probleme ale viet! politic, economice si social, Eéitura Dacia, Ch Napoca, 1987, p. 126 ; ae __* MO, nr. 103 din 26 august 1919, pp. 5734-5744; Veri si. Gozeta Oficials” & Consul Divigen, nr. 52 din septembrie 1919, pp. 387-398 To intresal une ct ‘ai grabnice unificiiinstitjonele, ConslulDisigent, in fant Talia Mani, a ftcut unele concesii in puncte esentiale, printre care numiral de 30.000 de locuitori care desemnas un deptiat, cert de 1 C, Britian, Acest compromis mu a fost, ins, acceptat de cBtre tot liderii national. Spre exemplu, Alexandru Vaida Voevod, desi se ala Ia Conferinta de Pace de la Paris in caitate de membru al delegatiei conduse de Britany, se interes de problemeleinteme ale Transivanii. Vaién expima opi si Indemne la afine in toate marle probleme cu care se conffuntau membriiConslihtt Dirigent. fn aest sens, int-un apor alii trimis din Paris cde Tula Mania in 14 ale 1919, nie atee,aesta rua insistent pe pregdintele Consluh Diigent smu adit desemnarea unui deptat fa un muna de 30.000 de Tocutori, ci ln $0.000 de locate Cei din Tara Vethe ~ opina Veids-Voovod ~ tebuie si priceap. E prea mere "spunderea de cts patem adrite un palament cu peste 500 de ini in cre un grup de 30 strini ne pot paraiza orice mane rodnied, plas demagogii nota”. ANDI Sibia fond Alexandru Vaida-Voovod, dus. 7/1919, £, 63 bis. in 3 august 1919, Vaida Voevod,Hntr-un alt raportadreset Ini Maniu, se arBta ,foarte mihnit® c& project in faza final a eka tot la muméul de 30.000 fcuitri pentra desemnarea unui deputat. ‘Vaida acuza pe lideral Consiliului Dirigent c& s-a lisat impresionat de ,curentele bolgeviste si losincele demagogice” si a cedat ,nenorocitei politici de partid” a celor din Regat.Inyocing exemplul Cehoslovaciei car alegca mn deputat a 500,000 alegior Voaida ea de pirere ct nici accast lege [electorala ~ nn. nici reforma agraté nu ¢ permis Sse fied din considera domagogice, ci numa avin tn vedere vitoren evolu socal ibidem, £. 106. in acelasi timp, Alexandru Vaida Voevod il intreba pe Mihail Popovic, prin intermediul uneiserisori din 31 august 1979, dacd mu s-aF putea ca printe-un decre-lege si se modifice prevederea referitoare la cei 30.000 de locuitori care deseminau um deputt, VA jucafi cw vitor] neamlui ~ sia Vaida ~ cedind lpsei de seroztate a intereselor de partid din jr, in loc sh ff in asemence chestie principal, serio, intransigeni,ibidem, dos. 3/1919, f. 108. Réspunsul lui Maniu va veri Ie 1 septembrie 1919, cind i seria lui Vaidae& in problema reprezetiialegi- tol ai toatidreptatea, eX propotia de I deputat la 30,000 locuitor e nenorocoas ‘Amn insistatnespus de mul, cask ie redus la 50.000. Ministrul Mérzesca gi olegi Jui s-au opus ins eu fats otisrea eu motivarea e& in Moldove, care gi eu proportia 28 Blectoratul din Roménia in anit democratiei parlamentaré (1919-1937) Legea electoral era compust din opt’ capitole, insumind un numar de LL1 articole. Capitotul I, intitulat Electoratul. Mandatele, paragraful 1', se referea la Compunerea adundirii si stabilea la art. 1 c&: Vor alege un numir de deputafi proportional cu populatia, prin vot obstesc, egal, direct, secret si cu votarea pe comune, tofi cetafenii de 21 ani implinifi, care au avut cetitenie ungara, nu opteazd pentru cetitenia unui stat strain, gi sint niscufi in teritoriile alipite in mod definitiv la Roménia”, In fiecare judet se formau atitea circumscriptii electorale incit si fie ales un deputat la fiecare numar de 30,000 lo- cuitori si la fractiunca suplimentari superioar numirului de 20.000 locuitori (art, 2). La Senat aveau drept de vot egal, direct, secret gi cu votarea pe comune tofi cetifenii care au drept electoral dupa preve- derile art. 1, dar de la virsta de 40 ani. Senatorii se alegeau pe circum- scripfii electorale deosebite, cite un senator la fiecare numar de 70.000 locuitori si la fracfiunea suplimentara superioar& numrului de 47.000 locuitori (art. 3). in ceea ce priveste sistemul de reprezentare, transilvanenii au adoptat 0 cale mixti. Pentru sate s-a menginut votul uninominal, in timp ce pentru orasele-municipii, in care populatia nu atingea decit cifra necesara pentru alegerea a cel mult doi deputali, s-a admis scru- tinul pe list, in aceste condifii, minorit&file nationale nu au beneficiat de principiul reprezentirii proportionale a minoritagilor, previizut de Rezolufia Adunarii de la Alba-lulia, Nu aveau drept de vot, desi corespund prevederilor art, 1 si 3: jmembrii ostirei si ai jandarmeriei, care se afl in serviciul activ, cu exceptia celor concediafi in permanent si a ostasilor rezervisti; ‘membrii politillor de stat, judejene sau comunale, neinfelegind inst pe alfi functionari civili cu dreptul de a purta arme (finanfi, vigili de drum, de atin’, brigadier silvici ete.)" (art. 4). «de 30,000 scade in numérl deputafilor, cu proportia de 50.000 ar deveni cu totul nuli- fieatt, ceea ce opinia publicd nar putea suporta”, ibidem, f. 107. Maniu isi exprima convingerea e& aceasta situatie va putea fi corectatt ulterior, in cadrual Constituantei. " Decret-lege electorala pentru Transilvania, Banat, Maramures din 24 august 1919, in Aurel Galea, op. cit, anexa nt, 42, pp. 536-539, 29Kensie sort Universitit din Cyj, constituiti in colegiu uni / Yersitar, alegcau din sinul lor un senator (at. 5). Membrii de drept ai Senatului erau mitropolité si episcopii confesiunilor roménesti, epis- copii de confesiune romano-catolic’, precum si primii reprezentanti ai bisericlor luterant si unitariané din teritorile alipite definitiy. Ip Romania, dac& depusesert juramint de fidelitate (art. 6). ncometitlul al Utes stabilea Ineapacizaile. Nedemnitaile yi Jncompatibiliayile'. Brau ineompatibili de a fi alegitori sou alesi ce- titenli care nu aveau deplinatatea drepturilor civile (art. 10); nedemal de @ fi alegttori sau alesi erau cei condamnati pentru anumite dln Previvate de Codul penal (art. 11); funcfionarii de Stat, care ocupan Kunci judeeatoresti sau administrative, putcau si-si menting manda fi deputat sau senator doar dac& demisionau din functia lor in 8 sile libere, sovotite de la data verticdii alegerii (art. 12); mu erau inocu Patibile cu mandatul de deputat sau senator funcfile de membre in Consiliul Dirigent, sef de resort, seeretar general la resorturile Con. siliului Dirigent side ministru in guvernul regal (at. 13) “Piromng Pitot! al 1V-tea stabilea modul de functionare si atribufiile Birourilor electorale centrale. Astfel, 1a art. 21 se atta ci in fiecare Judet se infiinfa un birou electoral central, cu munele rurale de etre pri persoani pottivitl, iar in orage de cAtre 0 comisie compusd din trei rembri, desemnaté de consiliul origeneso (art. 26). Cetateni inscrisi in listle electorale trebuiau s& primeased, pentru asi putea exerci — 1 Ibidem, pp. 539-540, Ibidem, pp. 541-542. ° Ibidem, pp, 542-543 30 Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare (1919-1937) dreptul de vot, un certificat de alegator pentra Adunare si altul pentru Senat (cei de la 40 de ani implinifi). © particularitate important si, in acelasi timp, interesanti a) Legii electorale era dat de articolul 46, Acesta stipula cé votarea avea loc intro circumscriptie electoral numai daca eau depuse mai multe candidaturi. in cazul in care era un singur candidat, in ziua scrutinului pregedintele Biroului Electoral il dectara ales, fir a se mai desfasura serutinul. Acest articol, care a stimnit multe comentarii in epoc’, fusese preluat din dreptul electoral englez', ~ Paragraful al IV-lea al Capitolului VI se refer la Vor si proce- | dura votari. Articolul 58 stipula faptul c& alegatorul vota cu buletinul de vot, pus in plic inchis. in circumscriptiile care alegeau cite un de- pulat sau senator, buletinul de vot trebuia si contin’ numele unui can- | didat; in circumseriptiile care alegeau mai mult de un deputat, bule- tinul de vot trebuia si confind numele altor 2 candidafi (art. 59). Bu- letinul fiectrui candidat (fiecarei liste) era tipatit pe hirtie de alt& cu- loare; culoarea era determinati de presedintele alegerii in ziua de pre- zentare a candidatilor. Daca nu exista o rezervi suficienta de hirtie | colorata pentru tiparirea buletinelor, acestea se puteau tipari pe hirtie albii, iar inaintea numelui fiecdrui candidat (fiecirei liste) se tipareau un numa de linii verticale, la cel dintii o linie, la al doilea dowd linii, si aga mai departe (art. 59). e Procedura de votare era mult mai simpli, comparativ cu cea | previzuti de legislafia din Vechiul Regat, si consta in urmitoarele: »Fiecare alegitor prezint& certificatul presedintelui, care fi da cite un buletin de vot pentru fiecare candidat si un plic. Cu acestea se retrage in locul de izolare, unde, fia control, alege din buletine pe cel al can- didatului pentru care voteaza; pe acesta il pune in plic si lipeste plicul. Buletinele candidatilor pentru care nu voteaza le trece intr-o casetl, ce se afla spre acest scop in locul de izolare. Cu plicul inchis se intoarce in sala $i il pred& presedintelui, care il pune in uma de votare” (art. * Gheorghe Iancu, Desfisurarea si rezultatele alegerilor parlamentare din nnolembrie 1919 in eircumscripjile Transilvaniei, in SUBB, fase. 1, 1974, p. 112. 31SORIN RADU 62). Ultimul paragraf al capitolului al VI-lea se refer la Centralizarea rezultatelor si atribuirea mandatelor, reprezentarea proportionald'. Legea electoral din Transilvania, Banat, Sitmar si Maramures insemna un pas inainte pe calea modernizarii viefii politice in com- parafie cu vechile stiri de lucruri, dar si unul inapoi fata de prevederile de la Alba-lulia. Aceasti ultima afirmatie este demonstrat de faptul 4, desi Rezolutia de la 1 Decembrie 1918 proclama votul obstese pentru ambele sexe de la virsta de 21 ani, totusi dreptul de vot nu s-a acordat si pentru femei, cu toati campania desfiigurati de social-de- mocrati si de diferitele asociatii de femei. Iosif Jumanca critica legea electoral, deoarece aceasta nu cuprindea egalitatea in drepturi a fe- meilor si reprezentarea minorititilor. Liderul social-democrat cerca: Sa inffiptuim aici dreptul femeilor, nu la Constituanta”, deoarece in acest for legislativ ,,vor intra reprezentanfi din Vechea Rominie, care n-au nici o obligatie fat de hotaririle de la Alba-lulia si mu vor accepta dreptul de vot al femeilor”, Jumanca sublinia ideea c8, daca se infaptuia egalitatea in drepturi a femeii cu barbatul, aceasta ar constitui un exemplu gi pentru deputafii din celelalte provincii unite, care vor cere si ci aplicarea de noi drepturi in cadrul statului unitar roman’, Elita politic transilviineand, in frunte cu Tuliu Maniu, cu idei atft de generoase in privinta drepturilor electorale, a renuntat la dreptul de ' Dbidem, pp. 551-553, * Dezbaterile Adkndrii Najionale. Reprezentarea napionalitiilor, roll femeilor. Cuvintarea lui Iosif Jumanca, in ,Adevirul, anul XXXII, nt. 10857 din 8 august 1919. In timpul dezbaterilor proicctului legit electorale in Marele Sfat National, reprezentante ale femeilor din P.S.D,, in frunte eu Eleonora Lemeny si Catinea Birscanu, au inminat lui Tuliu Maniu, presedintele Consiliului Dirigent, um memoriu prin care isi expriman dezaprobarea fafi de proiectul de reformé electoral’ care ‘ncdlea hotitirea de la Alba-Iulia prin neacordarea dreptului de vot pentru femei. hula Mani le-a raispuns oa din considerente de ordin politic nu poate inscrie dreptul de vot pentru femei in legea electoral, dar intr-un timp cit mai apropiet, adic& dupa ce se va {intruni Constituanta, el le asigurd cd va spriini propunerea pentra ca tn viitoarea Constitufic a Roméniei si fie inelusi egalitatea in drepturi a femeit cu barbatul, Delegatia femeilor la domnul lulls: Mania, in ,Renasterea romani”, Sibin, anul I, nx. 156 din 1 august 1919. 32 Electoratul din Roménia in anii democratiei parlamentare (1919-1937) vot pentru femei din cauza imperativului asiguritii unei conceptii unitare Ia scara Romaniei Mari. Alexandru Vaida-Voevod ceruse lui Maniu si nu se fact concesii in aceasta privinf, cu riscul ca prevederea SH fie viabili doar peste munfi. Tuliu Maniu insé, in interesul unificaii institutionale, cedase cererilor premierului Ionel Bratianu. Abandonarea momentand a dreptului de vot pentru femei i-a fost dictat, se pare, si de greutfi,tehnice”, anume de analfabetismul existent in rindul femeilor de nafionalitate roman. Faptul acesta ar fi provocat confuzie in masa populatiei, marind ponderea electoratului maghiar gi german cu femei stiutoare de carte care locuiau mai ales in orase'. 7 Presedintele Consiliului Dirigent, intr-un expozeu finut in fafa Marelui Sfat Nafional Ia 4 august 1919, venea cu unele precizari clare in ceea ce priveste acordarea dreptului de vot pentru femei si reprezentarea proporfionali: ,Avem convingerea ct in vieafa practic& votarea femeilor si sistemul de votare proportional este azi o imposibilitate pentru care noi raspunderea politicd n-am putea lua. Noi trebuie si tinem seama de posibilitifi [...] Noi credem c& si opinia public& este convinst ci in aceste cfteva sfptimini nu putem sa infiptuim acele dou cereri, pentru fa céror executare momentan’ n-am flicut nici un angajament politic” [subl. ns.]. Maniu respingea invinuirea adusi de social-democrati cit proieotul de lege electoral incalca Rezolutia de la Alba-lulia. El didea Kimuriti in sensul c& mai inti trebuia acordat votul universal fir votul femeilor si fir sistemul de votare proportional”, acestea urmnind s& se fact ,abia cind Statul va fi deplin organizat”. Am hotarit aceasta — Into soisore din | septembrie 1919, adresa lui Vaida-Voevod, aft la Pai, Mani seria; ,Votul femeilor nu tam putut admite din cauzs gretiilor tchnice. Inchipuie-t vtare sorts eu fedule, eu suet de mi de analabet cel putin dplifc prin femelle vont, Apoi mi adauga cd femele maghiarelocuiese toate fn cent, i Cele romane resfiat prin moni. fachipuiesi cn ce uring vote emeia magia din os si great aproape de neinvins a femeiiromine, care tebuie Si vin sind casa din viful mantel. fn baza wnui calcul destul de exact — continua presedintele Consluii Dirigent ~ am ajuns fa convingerea ci nd vot Ia fem, nimaral de vor fective maghiare arf reset cel pan 1/3 parte fa de votre roméne, ir aceasta ‘eam put s-0 rise ou tot drag cel am deatfel penta fomei si alidtates dreptntor toe”. ANDI Sibi, fond Alexandra Vaida-Voevod, dos 3/1919, £197. 33 tl |SORIN RADU declara Mani — pentru ci Consiliul Ditigent a ajuns la convingerca ci desi este aderentul principiar al votului femeilor gi a reprezentirei minorititilor nu poate si ia rispunderea politica pentru infiptuirea lor, entra ci Consiliul Dirigent, avind in vedere scurtimea timpului, nu poate emetic aceste dou postulate”, . Sasi au urmarit cu mare interes dezbaterea proiectului legii electorale in Marele Sfat National, exprimindusi st arena vedere. Sasii agteptau ca reforma electoral si le dea posibilitatea de a fi reprezentati de un numar de deputafi corespunzitor cu numérul membrilor comunitajii lor. ,Introducerea dreptului de vot universal gi 4 legii electorale — scria Hermann Plattner in august 1919 — sint de foarte mare importanfa pentru viitorul patriei noastre; noi vrem s& par- oa orice forma, la alegerile pentru Constituanta”, "gea clectorala elaborats de Consiliul Ditigent si Marele Sfat National in august 1919, desi nu nis er ee aes cetijenilor, insemna totusi un progres evident in materie politicd, Legea, cu toate ca s-a inspirat din Deeretul-lege electoral din noiembrie 1918 din Vechiul Regat’, continea deosebiri principiale, unele esentiale, lucru ce a ‘ngreunat unificarea sistemului electoral din Romania, * Expozeul domnului Tuliu Maniu tn Marele Sfat ima la ged Sis Rats Steen ae Moen Cn ea 2 as re icine paetenrignd Ca take tee a eae inca rel a ae 46, mz 13919 din3 august 1919, = ela consultiti intre guvernul de la Bucuresti si Consiliul Ditigent seagate a ti gi Dirigent. ANB, fond MAI, dos. 34 Electoratul din Roménia in anii democrafiei parlamentare (1919-1937) 1.4, Unificarea legislafiei electorale din Romania dupi 1918 Uniformizarea institufional-administrativa a constituit 0 pro- bblemi care a dat nastere unei dezbateri nu numai teoretice, ci politice, preocupind intreaga clas& politicd a Romaniei Mari. Juristi mai ales, functionari superiori de stat, condueitori de institujii de di- verse profiluri, lideri ai tuturor partidelor politice s-au angajat, prin intermediul unor reviste de specialitate, prin pres, prin dezbateri par- lamentare, intr-un dialog despre cea mai pottiviti cale pentru sealizarea unei sinteze a tot ccea ce eta inregistrat si recunoscut ca fiind mai bun fn legislatia tuturor provinciilor ffrii de pind la Unire, dar care s& cuprind’ in acelasi timp si ceca ce putea fi comun — sub aspect principial — din gindirea lumii moderne’. Unificarea legislativa a statului si, in acest context, a legislate! clectorale a constituit un deziderat vital al anilor de dup 1919. Blita poli- tick din Transilvania si Bucovina nu a acceptat ca legislatia din Vechiul Regat si se extind’ in mod mecanic in aceste provincii. in acelasi timp, transilvanenii erau de parere ci o unificare grabiti nu ar fi servit cu adevirat nici interesele Vechii Romani, nici pe cele ale Transilvaniei Enormele” deosebiri de regimuri juridice din provincii si, respectiv, din ‘Vechiul Regat, afirmau uni specialigti ardeleni’, ar fi dus, in ipoteza unei unificlti precipitate la situatii de drept din cele mai neechitabile, Unificarea legislatici clectorale a constituit o necesitate a pe- rioadei imediat urmatoare Unirii de la 1918, Importanta acestei pro- bleme este demonstrat de faptul ci toate partidele politice din Ro- mania, inclusiv cele ale minoritétilor etnice, si-au manifestat interesul fata de aceasti problema, propunindu-si prin programele lor elabo- rarea unei legi electorale unice. in acelasi timp, guvernele care au con- " Vasile Puseag, Marcel Stirban, Perféctionare si atitudin critice in sistemul politic al Romdniei interbelice, in Dezvoltare si modernizare in Romdnia interbelicd 1919-1939, Eeditara Politic’, Bucuresti, 1988, p. 13; Ovid Sechelarie, Valentin Georgescu, Unirea din 1918 $i problema unificarié legistajei in RI, tom 21, 1968, nt. 6, p. 1187; Gheorghe Iancu, Unificarea legislatina. Sistema) legislaiv al Romdnici (1919-1939), in Dezvoltare si modernizare in Roménia interbelicd 1919-1939, p. 4. 2 Veri Tita Onigor, Opera legislative a Conlin Dirigent, Instiatul de Arte Grafice gi Editura ,Marvan” S.A.R., Buciresti, 1932, p. 14 35