Modernizarea Sistemului Electoral

Sorin Radu este lector doctor la Facultatea de Istorie si Patrimonin a Cptversiti_ Lucian Blaga” din Sibiu, Este autor al volumului Electoratul din Jomdnia in anil democrajiei parlamentare (1919-1937), \astivutul European, Jood; coautor al lueririi Pictorul si gravorul Nicolae Brana, \nstitutul European, 2005 si coordonator al volumului Geneza, dofinirea si evoluia conceptulul de partid politic in Romdnia pind la prin rdzboi mondial ntologie de texte, Editura Universitit Lucian Blaga” din Sibiu, 2005: Sorin Radu, Modernizarea sistemulul electoral din Romania (1866-1937) © 2005 Institutul European, lagi www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Tasi, str. Cronicar Mustea nr. 17, 700198, C.P. 161 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei RADU, SORIN Modernizarea sistemului electoral din Romania: 1866-1937 Sorin Radu. - Iasi : Institutul European, 2005 Bibliogr Index ISBN 973-611-361-2 324(498) Reproducerea (partiala sau total) a prezentel citi, far acordal Editurii, constituie infractiune gi se pedepseste in conformitate eu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA, MODERNIZAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN ROMANIA (1866-1937) SORIN RADU INSTITUTUL EUROPEA! 2008Abrevieri A. Arhive ANRDANIC, fond MAI ~ Arhivele Nationale ale Roméniei, Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, fond Ministeral Afacerilor Interne ANRDANIC, fond MJCCE ~ Arhivele Nationale ale Romaniei, Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, fond Ministerui Justifiei. Directia Judiciara. Comisia Centrala Electorala ANRDJ Cluj ~ Athivele Nationale ale Roméniei, Directia Judetean Cluj ANRDJ Sibiu — Arhivele Nationale ale Roméniei, Directia Judefeana Sibiu B, Periodice AES ~ Anale Economice si Statistice, Bucuresti Al ~Anale de Istorie, Buouresti AICSU Sibiu ~ Anuarul Institutului de Cercetari Socio-Umane, Sibiu-Bucuresti AMAT — Anuarul Institutului: de Istorie $i Arheologie A.D. Xenopot”, Lagi AMN ~ Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca Apulum — Apulum, Acta Musei Apulensis, Alba-Tulia ASRS — Arhiva pentru Stiinga si Reforma Sociald, Bucuresti ASU ~ Analele Stiintifice ale Universitajii ALI. Cuza”, Seetiunea Istorie, lagi AUA — Annales Universitatis Apulensis, Alba-lulia AUB ~ Analele Universitapii Bucuresti, Sectiunea Istorie AUSH ~ Analele Universitayii Spiru Haret”, Seria Istoric, Bucuresti Cl ~ Cercetéiri Istorice, lagi DAD ~ Monitorul Oficial, Partea a I-a, ,Dezbaterile Adundrii Deputafilor”SORIN RADU DCL ~ Monitorul Oficial, ,Dezbaterile Corpurilor Legiuitoare” DS — Monitorul Oficial, Partea a Ill-a, ,,Dezbaterile Senatului” DPH — Deutsche Politische Hefte, Sibiu : MemAnt — Memoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, Piatra-Neamt MI ~ Magazin Istoric, Bucuresti MO ~ Monitorul Oficial, Partea 1 NRR — Nowa: Revisté Romana pentru Politica, Literaturd. Stiinga si Arta | RCS — Revista de Cercetéiri Sociale, Bucuresti RI~ Revista de Istorie, Bucuresti RRH ~ Revue Roumaine d'Histoire, Bucuresti : RV — Revista Vremii politice, literare si economice, Bucuresti SAI ~ Studii si Articole de Istorie, Bucuresti SDR = Studii de Drept Romdnese, Bucuresti SDT — Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt, Sibiu IM ~ Societatea de Miine, Cluj SMIM ~ Studii si Materiale de Istorie Moderna, Bucuresti SUBB ~ Studia Universitatis Babes-Bolyai, Series Historia, Cluj-Napoca TN - Tara Noastra, Cluj VR ~ Viaja Roméneasca, lagi CUPRINS Cuvint introduetiv / 9 I LEGISLATIA ELECTORALA DIN ROMANIA IN PERIOADA [866-1914 / 15 : 1.1, Reglementdti electorale pina la 1866 / 15 ‘ 1.2. Asezimintal electoral, consacrat prin Constitutia din 1866 / 19 1.3. Modificdrile aduse sistemutui electoral cenzitarin 1884/25 1.4. Modernizarea sistemului electoral ia viziunea partidelor politice (1866-1914) /31 Pet 141. Liberalii $i modernizarea sistemului electoral din Romania / 3 1.4.2, Social-democrati si reforma electoralai/7| 1.4.3. George Pamu si radiealit democrati— sustindtori ai reformei sifragiului universal /89 1.4.4. Conservatorli si problema modernizarii sistemului electoral din Romania / 93 1.44.1, Positia Partidului Conservator Democrat faj de reforma sistemului electoral / 118 1.4.5, Nationalistit democrati si reforma electoralé / 120 1.4.6. ,,Partida fardneasca” $i largirea dreptului de vot / 122 1.5. Incercarea liberalilor de revizuire a sistemului electoral din anul 1914. Colegiul unic al stintorilor de carte 125 Il LEGIFERAREA SUFRAGIULUI UNIVERSAL IN ROMANIA (1917-1919) / 151 2.1. Revizuirea Constitutiei din julie 1917. Introducerea votul universal /151 2.2. Decretul-lege electoral din noiembrie 1918 pentru Vechiul Regat si Basarabia, Decretul-lege electoral din august 1919 pentru Bucovina / 153 2.3. Legea electoral pentru Transilvania, Banat, Crigana, Sitmar gi Maramures din august 1919 / 167II. UNIFICAREA SISTEMULUI ELECTORAL DIN ROMANIA. DECENIUL PRIME! ELECTORALE / 179 3.1. Dezbaterile dintre partidele politice cu privire la necesitatea unificdrii legislatiei electorale / 179 aoe : 3.2. Legea electoral din martie 1926 gi critica ei / 198 3.3. Problema modificari legii electorate din martie 1926 / 219 3.4. Migcarea feminista si emanciparea politica a femeilor / 235 3.5. Critica votului universal in Romania interbelicd /247 Coneluzii / 259 Bibliografie selectiva / 267 Indice de nume / 281 Cuvint introductiv Cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul deceniu al secolului XX au avut un rol decisiv pentru dezvoltarea culturala, social, economica i politics a Romaniei. Spiritul modernizarii se simfea ~ jntr-o mai micé sau mai mare masurii ~ in toate domeniile Demersul modernizator a fost patronat suecesiv atit de liberali, cit i de conservatori, uneori diferind mijloacele, totdeauna ritmul, adesea procesele de intentie! Eugen Lovinescu vedea modemizarea politicd a Romaniei ca find rezultatul integral al influentei ideologiei liberale apusene. Fundamentindu-si universul gindirii pe teoriile sincroniei si imitatiei, el afirma ca intreaga clasi politicé romaneasci s-a racordat la procesul de modemizare al Europei occidentale au evolutiv, ci revolutionar”, iar evolutia de la formd la fond era singura normali?. Lovinescu fixa ‘momentul inceperii modernitatii a romAni astfel: ,Istoria civilizatie’ romane moderne incepe ins& o data cu veacul al XIX-lea, adic o data cu integralizarea contactlai >ostra cu Apusul si cu schimbarea mediului nostru de formatic: porniti mai de mult, revoluttia de ld 1848 reprezinta in mod simbolic momentul prineipal al acestei noi orientari intelectuale, economice gi politice”’. Criticind traditionalismul gi indeosebi punetul de vedere al lui forga asupra evolufiei constitutionale @ roménilor, Lovinescu sustinea c&: ,Dack democratic inseamind participarea multimii la viafa publica, atunci o astfel de democratic n-a existat niciodati in trecutul nostru, deoarece absolutismul oriental forma caracterul esential al regimului nostru istoric™, Lovineseu agadar contesta existen{a unei traditii constitutionale romanesti. si {on Bulei, Lumea romaneascd la 1900, Editura Eminescu, Bucuresti, 1984, p.47. * E, Lovineseu, istoria civilizatiei romdne moderne, Eitua Minerva, ‘ucutest, 1997, vezi studiul introduetiv semnat de Z. Omnea, pp. V-XXXVI $i pp. 352-353 > Ibidem, p. 352. * tbidem. p. 14. = ea jconsidera & ,organizatia noastra politico-juridict nu putea, veni decit pe cale revolutionara”. Parafrazindu-I pe Platon — care afirma cd ,.a sti inseamna a-ti aduce aminte” -, Lovinescu sustinea c& in privinia constitutionalismului, n-avem de unde s& ne aducem aminte. Trebuie s& invatim din nou. Abia strinepotii nostri isi vor aminti, poate, de experientele noastre de azi™. Fata de modernizarea Romaniei ~ este de parere istoricul Gheorghe lacob ~ in istoriografie existi doua interpretiri care pot fi sintetizate in doua ,,viziuni”, una ,pesimista” gi alta mai ,,optimistA”. Conform primei orientari — considerata a fi ce] mai bine reprezentati de istoricul german Lothar Maier — modernizarea Romaniei, impusit de impulsul 51 modelul venite dinspre Occident, a fost ,hibr (avind in vedere mixtura intre institutiile occidentale gi cele autohtone) si, in bund masurd, ,,simbolici”, intrucit mentinea o mare parte a populatiei in sAricie si fri drepturi, Rezultatul a fost ,cimentarea jnapoierii si a dependentei”, ca si menfinerea unei distante apreciabile fai de Occident. Adeptii celei de-a doua ,,viziuni” evidenfiaza aspec- tele pozitive: rolul elitei politice in declangarea si dirijarea modernizirii; cuprinderea, dup’ 1878, a tuturor domeniilor yietii social- ‘economice, ceea ce permite a se vorbi despre o ,.modernizare desfisurat”, Lacob interpreteaza problematica modernizirii printr-o gril”: interdependen{a national/modernizare, interventia statului, evolutia 5 Ibidem, p. 116. [storia romdnilor, vol. Vit, tom Il, De fa indepencdenga la Marea Unire (1878-1918), Gheorghe Platon (coord), p. 55. ,Culturile autohtone ~ afirma Lothar Maier -, care dispun adesea de instrumentii adecvate problemelor lor’ si care sint adaptate necesitatilor locale, pot fi cu.prea mare usurintt depreciate prin aplicarea necritick a paradigmei modernizarit. Pe de alti parte, tocmai exemplul Rominici rata ch 0 modernizare partiala nu este indeobste incununata de succes. Modelele iastitutionale preluate din Apusul Europei pot duce cu vremea, printr-un efect combinat cu instiutile autobtone, la cimentarea inapoierii si a dependentei" ~ Lothar Maier, _Siadii de modernizare a Roméniei intre pacea de la Adrianopole si urearea pe tron a {ui Carol al II-fea (1829-1930)", in Krista Zach (ed) Roménia in obigctiv. Limba si politica. Identitate i ideologie in transformare, Editura Stidostdeutsches Kulturwerk, Manehen; 1998, p. 14. 10 moder- raportului industrie/agricultura, considerata ,cheie” a directic nizavii, ritmul accelerat, confruntarea cu presiunile straine’. Dupa Cristian Preda, modernitatea politica are o trastitura par cular: ea se construieste mai intii ca proiect, ca filozofie", Conceptul de ,Constitutie” exprima sensul istoriei politice moderne’. {a opinia lui, modernizarea Roméaniei s-a desfagurat ,in conditiile unei profunde lipse de interes pentru reflectia politica”, romanii inspirindu-se din forme liberale, dar practicile lor politice curente fied pervertite, chiar in numele demoeratiei si al liberalismului. ,Proba cea mai clara ~ subliniaza Preda — ¢ sloganul liberalilor romani «prin noi insinen, mostri de gindire antiliberal’ cum greu s-ar putea imagina (in conditiile in care sensibilitatea liberal’ conteazi pe deschidere, anulind din start tocmai diferentele, in primul rind cele nationaley””. Autorul observa cd procesul nu e specific doar Roméniei, in esenti, cheia modernititii politice la romani rezida in ,evolutia care a condus de la existen{a separaté’ a liberalismului si a democratic’ a punerea lor laolalta”. E1 considera roménismul — manifestat in ultima parte a secolului al XIX-lea ca formula menita a sustine unul din proiectele dez- voltrii culturii nationale ~ cea mai potrivita expresie pentru inadeeva- rea reactiei romAnesti la modernitate, Astfel spus, ratarea modernititii era cauzata de romanism!!. Domnitorul Caro! 1 a jucat un rol important in modernizarea tri. Confruntat cu o lume politica ce-gi cduta inca drumul, tiparcle moderne, dar care, totodati, beneficia de un lung exercitiu politic al claselor conducaitoare, acumutat de-a lungul generatiilor anterioare si de o putere Tn ccea ce priveste strategie, dinamiea, ritmul, precum gi modul de percepere a modemizarii, vezi indeosebi contributiite lui Gheorghe si Luminita lacob. Gh, facob, Luminita lacob, Modernizare ~ ewropenism. Roménia de la Cuza Vodd fa Carol at thtea, voll, Ritnnd $i strategia moderniztrit, vol. Il, Perceptie, triire, identitate etnicd, Edituca Universivigit ,ALL. Cuza", lagi, 1995; lstoria romanilor, yol. VIL tom Il, pp. 31-36, 44-56, 75-82, 135-139. Cristian Preda, Modernitatea politica si roménismu, aliura Nemira, Buccs, 1998, Ibidem. p. 40, °° Ibidem, pp. 157-158, "\Ibidem. pp. 5-8, imde adaptabilitate la nou deosebiti, Domnitorul avea si actioneze prudent, cdutind necontenit a invata din mers noua realitate™ Modernizarea a fost studiata sub diferitele ei aspecte culturale, economice, politice. Demersul nostru isi propune decriptarea: modernitatii politice romanesti din perspectiva analizei sistemului electoral in perioada monarhiei constitujionale (1866-1937), prin refacerea traiectului unui concept ~ reforma electoral. Regimul colegiilor censitare prevazut de agezimintul electoral de la 1866 reflecta o organizare elitist’ a statului. Impotriva acestui sistem se vor ridica critici puternice din partea unor lideri politic adepfi ai democratizirii regimului politic. Adeptii reformei electorale, unii mergind pina la sustinerea suftagiului universal, se sprijineau pe principiul e& votul era un drept natural, bazat pe ideea de justitie, de echitate. Partizanii unei asemenea reforme radicale argumentau cd toti cetifenii aveau deopotriva dreptul de a participa Ja actal guvernarii, dreptul de a-gi exercita functia lor de suveranitate, independent de avere sau pregiitire, intelectuali. ,.Principiul politic. fundamental. al regimului parlamentar reprezentativ — soria, in 1915, Constantin G. Dissescu — este votul, De.caracterul ce i se recunoaste, de mecanismul electoral ce se alcatuieste, de sinceritatea gi buna credinfa cu care se fac alegerile depind fidelitatea reprezentatiunei nationale i guvernele ce le formeaza.”"* Iar Romul Boil scria la. 1909, cu privire la dreptul de vot, & ,democratismul inseamna, pe de o parte, participarea cit se poate de intensiva a poporului in aducerea legilor, de alt parte, extinderea In paturi eft se poate de largi a dreprului de vot", "2 Dan Berindei, Societatea roméneasca in vremea tui Carol J (1866-1876), editia:a U-a, Editura Elion, Bucuresti, 2002, p. 185. 5 Constantin G. Dissescu, Drepau! constitutional, editia.a Wl-a, Editura Libririet Socec,& Co,, Bucuresti, 1915, p. 873. * Romul Boila, Vorul universal, Diciosinmartin, 1909. Reforma suftagiilui universal o regisim si in programele politice ale misctrii nationale @ romanilor din Transilvania, Ineepind cu anul 1881, Inceresanta In acest sens este campania susfinutf pentru obfinerea votulti universal si pentru romani din 1905, Vezi Romul Boild, op. cit, passim; ton Zainea, Aurel Lazdir (1872-1930) ~ viata $i activitatea, Presa Universitard Clujean’, Cluj-Napoca, 1999, pp. 32-37, 12 Pind la primul r’izboi mondial, cele dou mari-partide de iguver- namint — liberal si conservator ~'au avut opinii diferite cu ptivire ta caile si limitele moderniz&rii sistemului electoral. Afirmatiei tui P.P. Carp din 1881 c&, din nefericire, ,democratizarea s-a facut la toi de sus in jos, iar nu de jos in sus”, C.A. Rosetti fi rispundea c&:";Noi toati viata noastra am zis si vom zice.c& revolutiile trebuie' si se fact de sus in jos, iar nu de jos in sus”. Ne propunem si refacem si si analizim evolutia legislafiei electorale din Romania in perioada 1866-1937, insistind in principal asupra dezbaterilor dintre partidele politice, asupra argumentelor aduse in favoarea reformei electorale, a democratizarii regimului politic. Nu ne-am oprit si asupra legislatiei pentru alegerile comunale si judetene, atit pentru faptul c&, in linii generale, respect& aceleagi principii cu alegerile parlamentare, dar si din considerente editoriale. Aceastii carte, alaturi de Electoratul din Romania in anii democratiei parlamentare (1919-1937), apicut& in 2004 tot la editura Institutul European, spera si ofere o imagine cit mai completa asupra sistemului electoral din Romania in ani monarhiei constitutionale (1866-1937). ‘Aducem gi pe aceastt cale o cald% mulfumire referentilor stiint. fici ai lucrarii noastre, de ale cAror sfaturi si recomandari constructive am beneficiat de-a lungul investigatiilor si elaboririi acestei car prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, conf. univ. dr, Vasile Ciobanu, prof. univ. dr, Gheorghe lacob, prof. univ. dr. Nicolae Jurca, Tuturor le transmitem intreaga noastra gratitudine, Nu in ultimul rind, gindul nostru de recunostinté se indreapta spre sotia Camelia si spre cele dow’ fiice, Alexandra-loana i Ana-Maria, pentru sustinerea si infele- gerea pe care mi-au oferit-o in toti acesti ani de elaborare a lucrtirii. Multumirile noastre se indreapta, de asemenea, spre editura Institutul European, ciitre intreg colectivul de aici si in mod deosebit catre doamna director general Anca Untu-Dumitresou gi cite doamna director pentru drepturi editoriale, Elena Uzier. Demersul reformator al clasei politice romanesti in perioada 1866-1937 I-am putea pune sub semnul afirmatiilor lui Dimitrie '* Bugen Lovineseu, op. cit. p.77. 13|. Driighicescu: ,,Secretul adevaratei arte politice, capacitatea de a paver |. ha constau in initiativa indrasneati de a concepe si de a infaiptui reformele corespunzitoare nevoilor vremii, vazute intr-un larg spirit demo- a fatoare ice romAnesti in I co” Tntreaga opera reformatoare a elitei politice rom: ; ; hmeniul electoral se circumscrie oare acestui dezidera? In paginile ecitetc crone Soh nnn acestei clrti vom incerca si oferim un rispuns. INPERIOADA 1866-1914 i 1,1, Reglementiri electorale pind Ia 1866 Sistemul electoral a reprezentat, cel pugin de la Revolutia fran- cezii din 1789 incoace, si continua sa reprezinte elementul esential al Viefii politice, o institutie, fundamentala a statului. ‘Prin, intermediul ) volului, poporul isi exerciti. suveranitatea, alegindu-simandatari, investiti cu, puterea de a guverna gi de a administra tara. Fixarea prine cipiilor alegeri, ale sistemului de vot au determinat in decursul timpului frimintari politice si chiar revolutii. Alegerea a devenit astfel principiul din care decurge toatd existenta politica si toaté viata adminis- trativa ale unei natiuni. } in Principatele Roméne, prima adunare deliberativa cunoscutd a fost Divanul. In. conditiile in care Domnul avea putere absoluti, Divanul era doar un organ consujtativ, nefiind 0 adunare electiva, Reprezentativitatea era inck un concept imprecis sau uviu(eles pentru cea mai mare parte-a elitei politice. Cea dintii manifestare.a ideilor liberale apare in 1804, in Moldova, cind manifestul intocmit de o gre pare a boierimji mici exprima, intre altele, dezideratul unei adundri obstesti, aleasa in baza unor drepturi electorate foarte restrinse. Anul 1821 a adus Proclamayia lui Tudor Viadimirescu, cate cerea infiinta- rea unei adundri obstesti pentru cercetarea gi reglementarea nevoilor {arii. Tendinfele liberale ale boierilor mici si mijlocii — novatorii — se itrupeazi, un an mai tirziu, ia asa-numita Constitujie a cdirvunartior si in pamfletul Sirigarea norodului Moldovei, redactate. de lonicd Tautu. Cele dows documente reprezentau o incercare de solutionare, in i spiritul “ideilor. Revolutiei’ franceze;’ a problemelor de organizare - : economic’, sociala si politica ale (ati si cuprindeau, in esent’, py "© D, Drdighicescu, Partide politice si clase sociale, Tipografia ,Reforma Sociala”, piile guverndi Bucuresti 1922, pp. 56 15 iu ci wii constitutionale.. Regulamentele organice din 1831 auSORIN RADU precizat pentru prima data condifiile de organizare a unei puteri legislative, prin constituirea unei adundri elective (Obsteasca Adunare), Erau stabilite condifiile necesare alegatorilor sau alesilor, prevazindu-se totodati si sanctiuni impotriva acelora care ar sAvirgi fraude sau viol&ri ale alegerilor. Evident, aceasta adunare legislativa insemna reprezentarea intereselor marilor-boieri si a clerului inalt, stabilindu-se drept criterii elective averea si rangul. Revolutia de la 1848 a incercat introducerea principiilor moderne de guvernare reprezentativa, bazatt pe separatia puterilor in’ stat si pe largirea considerabila a dreptului de vot. Astfel, Dorinfele Partidei Nationale, precum si Proiectul de Constitutie pentru’ Moldova, intocmite de Mihail Kogilniceanu, prevedeau o Adunare’ obstetisc. compusa din “reprezentantii ‘tuturor stirilor socialé, in baza principiului égalitatii civile $i politice a cetitenilor. De asemenéa; Proclamajia de la Izlaz, intre cele 22 de puncte ale sale, décréta egalitatea drepturilor politice, ,adunanta” generali compusi dif reprezentantii tufuror stirilor i vot! universal. Prin Tratatul general de Pace de Ia Paris din 1856, incheiat intre Franta, Anglia, Austria, Prusia, Sardinia si Turcia, pe de o parte, si Rusia, pe de alta parte, se impunea convocarea, in fiecare Principat, a unei adunari ad hoc, cu menirea de a decide asupra dorintei de organizare definitiva a celor doua fari: Pentru constituirea divanurilor ad hoc s-au convoeat, fn ianuarie 1857; prin fitman turcese, éolegiile electorale. Alegerea reprezentantilor diferitelor clase sociale, cu toate restrictiile impuse, marca o dati important in istoria regimului reprezentativ roménesc, deoaréce, desi divafiurile ad hoc nu au fost adundiri legislative, ci doar consultative, desi existenta lor a fost rezultatul vointei puterilor strane, faptul in sine, si anume reunirea in cadrul aceleiagi aduniri a reprezentantilor tuturor claselor nafitnii, era nou si avea Desi corpul electoral si mai ales participarea la vot erau ined departe de a reflecta ansamblul najiunii, este evident c& viata politica a cpitat, in anii imediat urmatori adoptarii Constitufiei, o intensitate gi © consisten{a mult superioare celei din vremea lui Cuza, in sensul implicarii mai ample a cetatenilor. Ritmul consultirilor electorale a fost deosebit de intens, numirea unui nou guvern implicind, de obicei, dizolvarea Corpurilor Legiuitoare si organizarea de noi alegeri. Guvemele reugeau de fiecare dati si gi asigure majoritatea parlamentara™. Defectele noii legi electorale au fost simfite indata dupa aplicarea ei. Legea a facut posibili aparitia unei intregi galerii de mijloace de seductie electoralé. In plus, exercitarea de citre guvern a unor presiuni asupra electoratului, furtul urnelor, falsificarea voturilor, fortarea cetifenilor s voteze cu buletinele de vot deschise, introduce- tea in listele electorale a unor alegitori falgi, toate acestea aveau si fie 3 tbidem, pp. 345. Ibidem, pp. 345-346, 2» Ibidem, p. 346. ® Tbidem, p. 348. ™ tbidem, p. 351. % Ihidem, p. 352. * Dan Berindei, op. cit, pp. 163-164 22 Legislatia electoralé din Romidnia. tristele rezultate ale aplicarii agezAmintului electoral din 1866. Prin agentii electorali, votul putea fi'controlat mai inainte de a fi pus'in rnd. Cei care fsi‘exprimait in mod liber votul puteau deveni vietimele aparatului de stat”, in aceasti privinfi, avem chiar o constatare oficial intr-un jurnal al Consiliului.de Ministri cin 31 octombrie 1867: .,Legea electoral ~ se arat’ in document ~ fusese votati in prip&; foarte multe din articolele ei, redactate intr-un mod nelaimurit, dau loc la o mulfime de interpretéri, Adunarile au trebuit si treacd peste 0 mulfime de violiti si contradictiuni ce se produsesera’ in alegeri, c&ci de ar fi purces altfel, dupa insesi declararea mai multor reprezentanti, mare parte din alegeri ar fi fost anulate si Corpurile Legiuitoare nu s-ar fi putut constitui”™. Defectele si imperfectiunile legii electorale, care lisau loc de interpretare dupa necesitatile fiecdrui guvern, au fost observate la scurt timp dup’ adoptarea ei, dar’ instabilitatea guvernamentali, care a caracterizat inceputul regimului cortstitutional, iu a permis o indrep- tare rapida a acestor'stiri. intr-o mare masuri, acest lucru a fost impie- dicat de faptul c& principiile fundamentale ale legit electorale au fost prevazute in Constitutie, toemai ca o garantie ca si nu poata fi revizu- ite prea usor, situatie ce ingreuna si mai mult indreptarea unor imper- fectiuni printt-o procedura ordinard. in 1883, C.G: Dissescu, ficind o analiza a sistemului electoral elaboral in 1866, avea sa constate cf censul cerut'in Romania era mai ridicat decit cel din Anglia. Alegitorii care votau in Anglia la colegiul [nu puteau vota in Romania decit la colegiul al I'V-lea”’. fn cursul sau de drept constitutional publicat in 1915, cunoscutul jurist afirma ci la 1866, in principiu, s-a admis votul universal, ii sensu! ca s-a recunos- cut dreptul de a vota oricdrui roman care plitea ciitre stat o dare cit de mica, Dar alegatorii au fost impartiti tn colegii electorale, ,,incit am putea zice cX sistemul nostru electoral este vorul universalo- 2G, Axente, Essai sur le régime représentatifen Rowmanie, Patis, 1937, p. 351 3 Apud Mattei Dogan, op. cit, pp. 8-9; George D. Nicoleset, op it, p. 13. » CG. Dissescu, Chestiunea revizuiri legié electorate, Bucuresti. 1883, p. 12.2 23SORIN RADU 9 restrinst”™® (s.a.]. Dissescu considera ci legea electoral de la 1866 a produs ,,fructe rele”, intre altele imputindu-i-se caracterul aristocratic, colegiile electorale restrinse, coruptia electoral, impiedicarea formarii spiritului public si a partidelor politice puternice". — Dupa datele publicate de L. Colescu, in 1883 la colegiile I si al I-lea de la Senat votau,6.879.alegitori directi. La Camera, situatia era urmaitoarea: fa colegiul I votau 3.388 alegitori; la colegiul al I-lea — 4.814 alegatori; la colegiul al Il-lea — 15.382, iar la colegiul al IV-lea = 626.906 alegiitori indirecti”. Din cei 157 deputati citi avea Camera, primele trei colegii alezeau impreund 124 deputati, adicd mai mult de % din numarul lor, iar colegiul al [V-lea,-doar_33 deputati®. La o Populatie care in 1883 era de 4.774.969 locuitori“, votau deci 657.369 alegttori directi si indirecti, Intr-o anumita masurd, asezimintul elaborat la 1866 nu a cores- puns principiilor Jiberale pe care Je proclama Constitutia. Normele cenzitare ce trebuiau indeplinite de cetafeni pentru ca acestia sA poatd vota, mai restrictive decit cele prevazute prin Statutul lui Cuza, gi divizarea electoratului in colegii au asigurat preponderenta claselor avute in Parlament, in ciuda faptului ci in Constitujie era prevéizut principiul egalitatii in drepturi intre cetatenii romani, in plus, numérul relativ mic de alegitori si lipsa unor misuri de prevedere adeovate impotriva imixtiunii autoritatilor centrale si locale in procesul electoral au incurajat frauda'’. Colegiu al IV-lea era adesea denumit wzestrea” guvernului®®. Se poate afirma c& prevederile legii electorale * Idem, Dreptut constitujional, edifia a Ul-a, Editura Librariei So ss3t, 1915, 9.730 SIbidem, 9 873 2 VeziL. Cotescu, ap. cit, tabela A, p. 10 2 bstoria Parlamentutu si «viet parlamentare din Roméiia, p. 165. Radu Vasile, ,L°évolution démographique en Roumanie au cours des. trois derives décennies du XIX", n RRH, val. XIX, nr. 2-3, 1980, . 336 2 Keith Hitchins, Roménia, 1866-1947, Eatura Humaniias, Bucuresti, 1996, p. 37 In scopal timitiit coruptieieleetorale gi a amesteculud administajci in alegert guvernul LC. Bratianu a iigat un proicct de lege, adoptat de Parlament tn 1878, Pentru ,interpretarea lege electorate din anul 1866 si penteu garantarea libertifci alegetilor” (George D. Nivolescu, op. cit, p. 13) m & Co, Bucu- Legislatia electoral din Romania... din 1866 favorizau conservatorii, acestia reusitid si-si controleze pozitia prin includerea in textul legii fundamentale a statului a unof prevederi clectorale esentiale, in ideea ca ele sf nu poati fi modificate prin legi ordinare, ci numai in cadrul unei Constituante-ce putea fi convocati doar in anumite conditii”. in consecinfa, liberalii vor fi primii care se vor pronun{a pentru modificarea sistemului electoral, in sensul lirgirii dreptului de vot. 1,3. Modificirile aduse sistemului electoral cenzitar in 1884 Constitutia de la 1866 impunea societatii un mecanism politic capabil de autoreglare, de deschidere treptata spre. masele populare in raport cu gradul acestora de dezvoltare economica si maturizare politica si intelectuald. Votul cenzitar adoptat tn 1866 reflecta, pe ling interesele speciale ale burgheziei si marilor proprietari funciari, un anume stadiu de imaturitate a societatii, o fazii de tranzitie spre ‘un regim democratic, spre o societate ai c&rei cetateni urmau si fie chemati si participe cu drepturi egale la viata politica’*. Problema modificarii sistemului electoral va deveni una dintre principalele preocupari ale unei parti inseninate din clita politica si intelectual’ de orientare liberal& a Roméniei, in perioada imediat ur%toare adoptarii Constitutiei. in campania clectoralé din mai 1876, liberalii au dat publicitalii programul Unirea democraticti romdnd, semnat de C.A. Rosetti $i LC. Bratianu, prin care preconizau revizuirea Constitutiei in scopul imbundtitirii legii electorale, excluzindu-se discriminarile dupa avere si promovindu-se yotul direct pentru stiutorii de carte”’, Reforma se va realiza insi abia opt ani mai tirzt. in rma unor aprinse dezbateri in Parlament si in afara {ui, 1a 8 ilie 1884 regele Carol I a promulgat Constitutia revizuita’, iar prin " isioria Parlamentului sia viet parlamentare din Romdnia. p. 155. # Apostol Stan, Putere politied $i democratie in Roméinia, 1859-1918, p, 63 * tide, p. 142. “ Thidem. pp. 156-165: Gheorghe Cliveti, ,Independenta naticnala $i modernizarea instituftilor roménesti”, in Serban Riculeseu-Zoner (coord,), Istoria Partidulul national Liberal, Editura All, Bucuresti, 2000, pp. 88-89. 25SORIN RADU decretul nr, 1788 din 8 iunie, acelasi an, a promulgat sio nowd lege _ (140_articole)”.Principala” modificare adusé sistemului ia fost extinderea dreptului de vot, prin reducerea numarului colegiilor electorale de la patru Ja trei pentru Adunarea Deputatilor si prin sciderea. censului necesar p&trunderii intr-unul din colegii Deosebirile dintre alegitorii primari gi cei directi au fost sterse, iar categoria celor scutiti de cens a fost largita, Legea electoral intrata in vigoare in iunie 1884 impiirjea corpul electoral pentru Camera in trei colegii. Din colegiul I (care cuprindea fostele colegii 1 gi 11) ficeau parte cetatenii romani care, pe ling: celelalte condifii generale de capacitate electoral rimase valabile din vechea lege, aveau un venit funciar rural sau urban de minimum 1.200 de lei pe an. Nici o dispensi de cens nu era admisa in acest colegiu care alegea 75 de deputati, adict 40% din numgirul membrilor Camerei (183 de deputati). Din colegiul al I-lea ficeau parte toti cetifenii din orase care pliteau cdtre stat o dare anuala directa, de orice natura, de cel putin 20 de lei. Erau dispensati de cens cei care practicau profesiuni liberale, ofiferii in retragere, pensionarii si cei care au absolvit macar invafamintul primar. Acesta era colegiul cel mai larg in ceea ce priveste numirul alegitorilor directi, dar putea alege doar 70 de deputati, adic’ 38% dintre membrii Camerei. Colegiul al Il-lea pentru Camerii era compus din alegiitori directi si indirecti. in genere, oricine intrunea calitatea de cetatean roman, virsta de 21 de ani si plitea o dare cit de mica statului fiicea parte din acest colegiu, daca nu era inscris in celelalte doua. Alegatori directi erau ins doar cei care aveau un venit funciar rural de minimum 300 de lei si stiau carte. Dispensa de cens se acorda doar invatatorilor, preotilor si celor care plateau o arenda anuali de cel putin 1.000 de lei. Restul alegitorilor din acest colegiu votau indirect (50 alegatori/un delegat). Colegiului al TlF-lea fi reveneau 38 de deputati. La Senat, corpul electoral era compus din doud colegii. Din primul colegiu ficeau parte cei care ayeau un venit funciar rural sau urban de 2.000 lei pe an. Dispensa de cens se acorda anumitor persoane, gi anume: fostilor senatori si 5 MO, ne, 51 din 8/20 funie 1884. * Toidem, ne, 52 din 9/21 junie 1884, 26 Legislatia electoral din Romania deputati, generalilor si coloneilor, fostilor ministri, celor care defineau o diploma de doctor sau licentiat inte-o specialitate si care si-au exercitat profesiunea lor timp de sase ani etc. Acest colegiu alegea, conform legii electorale, 60 de senatori, adicd 50% din totalul membrilor Senatului. Colegiul 1 de la Senat era compus din tofi din orase si din sate care aveau un venit funciar rural sau urban cuprins intre 800 si 2.000 de lei, precum si comerciantii gi industriagii patentari de clasa I sau a I-a, Dispensa de cens era acordata celor cu diploma de doctor sau licentiat, fostilor magistrati si celor in functie cu o vechime de cel putin ase ani, liber- profesionistilor, pensionarilor cu minimum 1.000 de lei venit ete. ‘Numarul senatorilor alesi de acest colegiu era de 50, reprezentind 42% din totalul membritor Senatului. Restul de 8% era ocupat de senatorii de drept: principele mostenitor, mitropotitii si episcopii, doi senatori alesi dintre profesorii Universitatilor din asi si Bucuresti. Capacitatea electorala era determinati de cettitenia romana, virsta de 21 de ani impliniti gi religia crestina. Iricapabili de a fi alegatori erau cersetorii, cei pusi sub interdictie judecdtoreasca, cei in stare de faliment, servitorii cu simbrie. Nedemni de a vota erau cei condam- nati pentru crime sau delicte prevazute de codul penal, cei care tineau case de prostitufie sau jocuri de noroc. Conditiile de eligibilitate rami- neau identice cu cele prevazute de legea electorala din 1866", La primele alegeri organizate atit pentru Senat, cit si pentru Camera, in baza noului asezimint electoral, in octombrie 1888, s-a constatat mai mult decit o dublare a numgirului de alegitori inserisi in listele electorale. Astfel, numérul celor care voiau direct pentru Adunarea Deputatilor in cele trei colegii era de 62.948 in 1888, fati de 23.584 in 1883, iar la Senat, numéarul alegatorilor directi din cele doua colegii a crescut de la 6.879 in anul 1883 la 15.467 in anul 188°. Totusi noua lege electoral a facut prea putin pentru marea masi a populatiei, Kisind in continuare clasa rurala fir 0 adevarata reprezentare in Parlament. Taranii n-au obfinut, prin modificarile elec- ® George D. Nicolescu, op. cit, pp. 9, 16-19. * Ibidem, pp. 20, 21. SL. Coleseu, op. cit, tabela nr, 1, pp. 14-15, 27SORIN RADU torale din 1884, decit dreptul de a delega inc& 8 reprezentanti, in timp ce cenzitarii au cApatat dreptul de a vota pentru inca 27 de mandate. in juda dezbaterilor furtunoase dintre conservatori si liberali, revizuirea Constitutici si a legii electorate nu a adus o schimbare fundamentala a sistemului de pina atunci. Sistemul electoral se adapta cu greutate gi incetineala nevoilor de modernizare a t&rii. In analiza sa din 1912 asupra sistemului electoral din cea d doua parte a secolului al XIX-lea, Gheorghe Tatirescu opina ‘cé statutul lui Cuza de la 1864 a deschis calea spre unirea claselor sociale, dar constituantii de la 1866 au facut un pas inapoi, organizind un sistem care ducea, in mod inevitabil, la adinciren separirii_ acestor clase. ,,Acest sistem — sublinia Tatarescu ~ perfectioneazA chiar regimul claselor, amplificindu-l, cici introduce categorii in sinul uneia si aceleiasi clase, iar fiecare categorie va cintari in balanta politica tot atit cit cintareste in balanfa economica™*, Cele cinci categorii de alegatori se recrutau aproape exclusiv dintre proprietarii.de pamint si urbani, 0 categorie era recrutaté dintre locuitorii oragelor gi doar una singura din sinul populafiei rurale, Altfel spus, din cei 295 de parla mentari, 257 erau alesi de citeva mii de mari proprietari gi de locuitorii oragelor si doar 38 de cei aproape 5 milioane de farani. Asadar, ,acest sistem nu numai c& intireste barierele naturale existente intre clase, nu numai ca fi desparte politiceste pe cei ce erau despartiti din punct de vedere economic, dar face nedrept si inechitabil insugi_principiul reprezentativ de clas, prin modul in care il aplica””, in opinia lui Tatirescu, principiul constitutional ci toate puterile emani de Ia nafiune” era intr-o contradictie flagranta cu realitatea, deoarece guver~ area firii se fficea de citre o minoritate”*, Rezultatele la care a condus un asemenea regim electoral au fost: ,,vinzarea” votului, lipsa de independen{a a justitiei, transformarea administratiei intr-un aparat electoral guvernamental, teroare gi brutalititi in timpul campaniilor elegtorale gi al alegerilor, extinderea coruptiei, manipularea alegatorilor . & Gheorghe Tatarescu, ap. cit, p. 36, * Ibidem. pp. 36-37. * Ibidem, pp. 37-38. ® Ibidem. pp. 39-16, 28 Legislatia electorala din Romania. Gheorghe Tatirescu igi incheia analiza regimului electoral dint Romania conchizind ck ,Parlamentul este o fictiune [...] deoarece alegerile din care s-a nascut sint, la rindul lor, fictiuni si nu pot s& conteze. Trebuie asadar ca Parlamentul s& fie expresia voinfei ari, pentru ca guvernul si poati fi expresia voinfei Parlamentului. Reorganizarea regimului electoral de aici trebuie inceputi™”, in ciuda intensei dezbateri de idei pe tema modernizarii sistemului electoral, care a cuprins elita politica gi intelectual a Romaniei mai ales dupa 1884, nu s-au produs modifica esenfiale ale legislate’ electorale. in 1903, Parlamentul liberal a adoptat o lege de modificare a procedurii electorale instiuite in 1884, atit in ceea ce priveste formalitatile premergitoare, cit si cele privitoare la efectuarea opera- fiunilor serutinului. Legea a fost intocmita de catre ministrul de Inter- ne Vasile Lascar gi a c&utat s& asigure pe deplin secretul votului. in acelagi timp, ea elucida citeva articole din vechea lege, care Kisau loc | unor interpretiri diferite in aplicarea lor. Legea din 1903 reglementa, prinire altele, convocarea colegiilor electorale, buletinele de vot, prezenta magistrat ile de prezidare a alegerilor, restringerea posibilitajlor de a invalida o alegere, neamestecul polite’ in alegeri,) admitindu-se totugi prezenta armatei in timpul serutinului®™ J in martie 1906, s-au adus noi modificari procedurii electorale in scopul asigurarti secretului vorului si al reglementirii operatiunilor electorale, Mai important a fost legea din 18 februarie 1907, care, farii a modifica structura legii electorale din 1884, a introdus dispozi- fiuni noi cu privire Ia intocmirea listelor electorale, la revizuirea si permanenfa lor. Dupi vechea lege, intocmirea listelor intra in atributia primarilor oragelor capitale de judef. Asta permitea schimbarea lor din an in an, mai mult in functie de interesele politice ale partidului de ta putere, decit dupa nevoile reale. Legea'din 1907 impunea prineipitil permanentei listelor electorate, adiugirile sau stergerile ‘putindu-se face doar cu ocazia revizuirii anuale si cu respectarea anumitor reguli. fn al doilea rind, noua lege stabilea ci intocmirea listelor, precum si © pide, p. 150. Leonida Colesei, op. cit, p. 16; DAD, gedinta din 7 martie 1903, pp. 333-750: Hie Ganescu, Constantin Gr. Zotta, Alexandru Kostachi, ap. cit, p. 14 29SORIN RADU celelalte operatiuni privitoare Ia ele intrau in sarcina presedintelui tribunalului. inscrierile pe listele electorale nu se puteau face decit prin cereri personale, in care urma sa se precizeze numele, profesiunea, domiciliul, virsta si venitul sau darea fiscalé pe care o platea, motivul de dispens& (daca era cazul) care fi dadea dreptul de a figura in colegiul in care cerea inscrierea. De asemenea, stergerile din lista, ca gi trecerile dintr-un colegiu in altul erau supuse anumitor formalitati care asigurau listelor electorale stabilitatea gi exactitatea. Sistemul electoral va fi completat prin adoptarea Legii pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din judefele Constanja si Tulcea din 19 aprilie 1909 — modificata in 1910 si 1912 —, care consacra astfel integrarea definitiva a Dobrogei in structurile institutionale ale Romaniei™ _ Modificdrile aduse legii electorale din 1884 au vizat indeosebi procedura de votare, gi nu structura in sine a sistemului electoral Componenta corpului electoral nu s-a schimbat, el raminind mai departe imparfit in cele trei colegii, fri a suferi o largire semnificativa a numarului de alegatori. Asupra acestei chestiuni se vor indrepta criticile unor partide sau grup&ri politice. Existau insi si voci care ststineau ideea cd impartirea alegatorilor in colegii nu era raul cel mare, ci repartizarea numérului de mandate pe colegii, Legislatia electoralii a permis si depunerea candidaturilor independente aliituri de listele de partid, dar acestea au fost rare. / Un exemplu in cea ce priveste statistica electorala: la alegerile legislative din martie 1901 erau inserigi pe listele electorale pentru Senat si Adunarea Deputatilor un numar de 114.721 alegatori, din care si-au exercitat votul 74,332. in anul 1911, populatia majora (peste 21 de ani) a Romaniei era de 3.024.928 de locuitori, dintre cate 1.644.302 barbati. Dintre acestia, aveau drept de vot direct pentru Adunarea Deputatilor: la colegiul I — 15.301 alegatori, a colegiul al I-lea — ® Leonida Colescu, Statistica electorald, Alegerile generale pentru corpurile legiuitoare din 1907 si 1911, Stabilimental Grafie Alber Baer, Bucuresti, 1913, pp. 3-4 © Istoria roménilor, vol. VUl, tom Il, De fa Independent la Marea Unire (1878- 1918), coord. Gheorghe Platon, Editura Encicfopedics, Bucuresti, 2003, p. 42. George D. Nicolescu, op. cit, p. 33. 30 Legislafia electoretai din Romdnia 33.270 de alegatori, iar la colegiul al Ill-lea -101.339 de alegatori directi gi delegatis deci un total de 149.910 alegatori. La Senat situatia era urmitoarea: la colegiul I votau 11.164 de alegatoti, iar ta colegiul al IL-lea 12.757; deci un total de 24.921 de alegatori. in concluzie, drept de vot direct aveau doar 6,1% dintre barbatii majori pentru Camera gi 1,5% pentru Senat. Dintre acestia, la alegerile din 1911 n-au participat la vot decit 74,2% din numérul celor inscrisi pe listele electorale pentru Adunarea Deputatilor si 72,2% din numdrul celor crigi pe listele de la Senat’*. Asta insemna ci aproximativ 75.194 de alegitori la Cameri si. 17.993 de alegatori la Senat alegeau Parlamentul, care se considera reprezentantul unei populatii de peste 7 milioane locuitori. Iati din ce cauzi problema modificarii sistemmului electoral, in sensul largirii corpului electoral, a fost pentru Romania de la sfirsitul secolului al XIX-lea gi inceputul celui armator, una de importan(a capitala. 1.4, Modernizarea sistemului electoral in viziunea partidelor politice (1866-1914) jin a doua jumatate a secolului al XIX-lea, procesul de sincroni- zare a RomAniei cu civilizatia european a cuprins, intr-un ritm accelerat, toate domeniile vietii economice, sociale si politice: Strategia modernizirii a fost dezvoltata si aplicat& de catre liberali si conserva tori. Desi aveau orientii diferite privind caile si mai ales ritmul, cele doua partide s-au completat in actiunea de administrare a Arii, cea ce a favorizat realizarea unui ritm accelerat in opera de modernizare™. Pe est fond a avut loc o intensi dezbatere pe tema cailor de evolufie a RomAniei moderne. fn aceasti polemica, s-au implicat partidele gi grupirile politice, dar si personalitafi ale vremii, Problemele discutate © Leonida Coleseu, Statistiea electorald, Alegerile generale pentru corpurile legiuitoare din 1907 si 1911, Tabela nr. 1, p. 7; Mattei Dogan, op cit, pp. 10-11. © Apud Gh. Iacob, Luminifa lacob, Modernizare ~ europenism. Romania de fa Cuza Voda la Carol al tL-lea, vol. L, Ritoal si strategia modernizarit, Editura Universitit WALL Cuza”, Iasi, 1995, pp. 135, 136. 31SORIN RADU si la care se céutau rispunsuri eratt diverse: relafiile agrare, industriali- zarea, evolufia culturi, sistemul politic. In acest context, chestiunea modificarii sisterului electoral, in sensul largirii dreptului de vot, a ocupat un loc de prim ordin, Din cauza censului prea ridicat prevazut de legea electoral’, peste 90% din Populatie nu avea posibilitatea de a se pronunta in probleme ce o priveau sau in chestiuni de importanté publica. Coruptia colegiilor electorale era athicunoscutd, devenise proverbialé. Mulfi vedeau in indreptarea acestei stiri de Iucruri o conditie determinanti pentru iesirea Romaniei din criza gi accelerarea moderniziri. fn restringerea numérului colegiilor electorale, scAderea censului sau votul universal erau identificate singurele c&i care puteau duce la democratizarea vietii politice, Reforma electorala putea crea conditiile propice pentru © maj buna dezvoltare social, economica gi politic’ a Romaniei. Cei care se pronunfau pentru o asemenea schimbare (liberalii; social- democrafii, radical-democratii), desi aveau conceptii diferite in cea ce priveste reforma propriu-zisi, au avut de infruntat un adversar comun, identificat in: Partidul Conservator. Acesta, in virtutea unor credinte pe care fruntasii Iui incereau si le motiveze, se opunea oricarei Lirgiri a corpului electoral, considerind c& poporul era ne- Pregatit si cd, o data reforma legiferata, tara ar fi cuprinst de anarhie. Disputa pe tema largirii drepturilor electorale a devenit gi mai interesanta in momentul in care s-a constatat ci nici in rindurile celor care se pronuntau pentru modificarea sistemului electoral nu era o unitate de vederi. Existau divergente de opinii, in rindurile Partidului National Liberal si ale Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Roménia, privind intinderea si oportunitatea reformei electorale sau a taoticii care trebuia urmat pentru realizarea acesteia, Chestiunea modificarii sistemului electoral — care nu era comuna doar Roméniei, ci gi altor {ari.curopene ~ a trecut pragul secolului XX ca una dintre marile probleme ale Roméniei, necesitind 0 grabnic& rezolvare. Dezbaterea in jurul reformarii si moderniz&rii sistemutui electoral s-a purtat prin pres, s-au antamat dispute in Parlament, au 32 Logislatia electorels din Roménia. fost publicate brosuri gi organizate conferinge si intruniri publice si a implicat elita politica si cultural a epocii. 1.4.1. Liberalii $i modernizarea sistemului electoral din Romania Liberalii au reprezentat, dupa 1866, principala forti politica care s-a opus conservatorilor si s-au remarcat ‘prin promovarea si aplicarea (cind au fost la putere) unor idei noi, a unor reforme, ce au avut drept principal obiectiv modernizarea societitii romanesti_ pe toate planurile. fn acest context se inscrie gi lupta Partidului National Liberal pentru modificarea sistemului electoral cenzitar, in sensul lirgirii bazei electorale a elementelor burgheze, dar si pentru a putea contrabalansa in acest fel Partidul Conservator. Liberalii s-au opus cu insistenta legii electorale elaborate in 1866 de guvernul-conservator condus de Lasciir Catargiu, in principal, din cauza faptului ci prevederile acesteia ii favorizau pe marii proprietari funciari care dominau primele doua colegii electorale le Cameri gi mai ales la Senat. Burghezia liberal era reprezentati indeosebi in colegiul al Il-lea de Camera si colegiul al {I-lea de Senat, aflindu-se intr-o situatie de inferioritate fata de marii proprietari de pamint"”, in timpul dezbaterilor parlamentare pentru adoptarea legii electorale din 1866, liberalii au propus introducerea unui sistem compus din dou’ colegii, unul urban si celalalt rural, in care s& poati vota direct ,toati poporatia de la un cenz oarecare si cu vot indirect sub acel cenz”. In acest sens, Nicolae Ionescu a prezentat un amendament in jurul cAruia s-a incins in Parlament o adevarata Iupti oratories”, Amendamentul a fost ins& respins de majoritatea conservatoare pe motivul c& ,pe cit votantii vor fi impartiti in mai multe colegii, pe atit se va face o mai sincera aplicare a votului universal”. Semnificativ storia Parlamentului si a viet parlamentare din Romania, Baitura Academic, Bucuresti, 1983, p. 168, Mitail Potihroniade, Atexandru Christian Tell, Domnia fui Carol J. Bucuresti, 1937, pp. 206-208. A.D. Xenopol, lstoria partidelor police in Romeinia. Dela origin pin la 1866, vol, I. partea ata, Stabilimentul de Arte Grafice Albert Baer”, Bucurest, 1910, p. 525 33| SORIN RADU de menfionat este ca in tabara liberal nu exista o unitate de opinii in privinfa prevederilor electorale, lucfu ilustrat de faptul cd amendamentul propus de Nicolae Ionescu a fost combatut de insugi fon C. Britianu, intrucit, spunea el, ,amendamentul nu da nici un avantaj mulfimei care voteazii indirect”. Erau insa i unele pareri razlefe, exprimate in afara Parlamen- tului, care cereau ,ezala impartigire a tuturor cetitenilor la dreptul de vot”, adicd sufragitil universal, Astfel, in ziarul Romdnul au aparut articole care apirau respectiva tez4, sub semnatura unui ,abonat”; dar aceasta era, in opinia lui A.D. Xenopol, ,,o pirere singuratec&”. Cei mai mulfi dintre liberali credeau, ca si conservatorii, ct principiul sufragiului universal propriu-zis ,.u este cerut de starea de ‘cultura in care se afl& societatea noast in perioada ce a urmat adoptirii legii electorale din 1866, gruparile liberale se vor remarca prin criticile aduse asezdmintului electoral, atunei cind se vor afla tn opozitie, si prin incereari de reformare a acestuia, in perioada cind vor fi la putere. Aga s-a intimplat fn 1878, cind, sub pretextul interpretirii legii electorale, guvernul condus de LC. Bratianu a incercat o revizuire a ei, initiativa izbindu-se insi de opozifia conservatorilor™. in faja acestor proteste, liberalii au inteles c& modificarea sistemului electoral trebuia pregatita perioad’ mai indelungati de timp. Se impunea inclusiv o pregatire a opiniei publice. In anii urmatori, propaganda desftijurata de PNL pentru modifi carea legii electorale s-a intensificat. in aceasti campanie, se va remarca ziarul Roménul condus de-C.A. Rosetti, in paginile ciruia, ined din aprilie 1881, apareau articole critice la adresa legislatici clectorale®, in general, liberalii intentionau o largire treptat a dreptului de vot, dar nu se realizase, in anii 1881-1882 si nici mai tirziu, in plina campanie'de revizuire a Constitutiei, o opinie unanim acceptata de to fruntasii liberali, Nefntelegerile pe aceastd tema, cumulate cu altele, vor ” Ibidem, p. 536. ™ Ibidem, p. 535. * Paraschiva Caneea, Viaja politica din Roménia in primul deceniu al independentei de stat, Editura $tiinificd, Bucuresti, 1974, p. 157, ” Veai indeosebi nr. din 23, 27, 28 apritie 1881 34 Legislayia electoralé din Romania, da nastere chiar ia PNL sciziunilor politic. Aga se va intimpla eu gruparea liberalilor independenti condusa de Dimitrie Bratianu™ si, mai tirziu, cu gruparea liberalilor radicali al clirei lider era C.A. Rosetti in august 1882, C.A. Rosetti publica in Roménul ua amplu articol in care cerea revizuirea Constitutiei si a legii electorale, deoarece ,legea noastré electorali este coruptiunea prescrist, impusa si legalizaté de Constitutiune”. ,,Afirm — spunea liderul liberal ~ c& nu este nici an om tit ira deosebire de partid care, in constiinta sa, s’i nu fie convins, ca mine, c& legea electoral are Ia temelie coruptiunea. Toti stim leyea electorala sileste pe candidati a alerga din cast in cast, spre-a cere yoturi. Toti trebuie s cerceteze ce procese, ce rudenii, ce interese au cei mai influenti, ba uneoti si ce slabiciuni morale, Astfel degradindu-se alegitori si candidati, deputatul nu mai este decit-un supus al citorva i, care-si speculeaza votul lor.””* Astfel, se punea in discufie revizuirea legii fundamentale a statului si a legii electorale. Critica in sine din articolul lui Rosetti nu constituia o noutate. in schimb, campania dezlantuita de fruntasul liberal a produs 0 profunda ingrijorare nu numai printre conservatori, ci si in rindurile anumitor grupati din PNL, din cauza principiilor preconizate a fi puse la baza ei”®. C.A. Rosetti si grupul sau radical au dezvaluit in repetate-rinduri, in paginile Roménului, coruptia moral si materialé’ ce domnea in alegeri, generat — dupa opinia lor ~ de numarul restrins al alegatoritor din primele dou’ colegii. Totodats, a fost criticat In ansamblu sistemul electoral care, prin stabilirea unui cens ridicat si printr-o injusta repartitie a numarului de deputati si senatori desemnafi de cele ase colegii, didea marilor proprietari funciari posibilitatea si acapareze primele doua colegii de la Adunarea Deputatilor gi sti domine Senatul, impunindu-gi astfel punctul de vedere”. De subliniat esie faptul ca, tn aceasti perioad’, parerile liberalilor radicali in cea ce priveste Paraschiva Cancea, ,Formarea opozitiei unite si actiunile sale in februarie-martie 1888", in SMIM, vol. Il, 1963, p. 316, , onan ® Roménul din 29 aug. 1882; G. Meitani, O pagind din istoria'parlamentard a Roméniet, institutul de Arte Grace ,Flacdra Bucuresti 1914, p. 4 Chirita, ,.Modificarca Constituliei in 1884, Desprinderea grupdritliberal-radicale conduse de C.A. Roset din Patidul Liberal”, in 2, tomul 23, x, 4, din 1970, , 740, bide. pp. T40-TAL. 35SORIN RADU modificarea sistemului electoral erau contradictorii. Initial, C.A. Rosetti a sustinut contopirea colegiilor I, Il si IV intr-unul singur, in care { si voteze indirect, prin delegati (100 de sateni trebuiau si desemne: delegat), iar colegiul al Ill-lea, cel al oragenilor, si se mentind dis in ceea ce priveste Senatul — cu rezerva, nu lipsiti de important, ,,daca el se menfine” —, se propunea contopirea celor dou’ colegii, scaderea censului, admiterea printre votanji a celor ce exercitau profesiuni fiberale si anularea privilegiului in virtutea cdruia unele persoane erau senatori de drept”’. La scurt timp ins&, Rosetti se va declara de acord cu sistemul de trei colegii (primele doua colegii s& fuzioneze, iar colegiile MM gi IV ste mentina), dar cerea s& se ia misuri severe pentru a se elimina-orice presiune asupra alegatorilor sateni””. Ostilitatea liderului radical in privinfa utilitatii Senatului era. stiut’ de mult timp. ined din 1866, acesta se pronuntase pentru un sistem unicameral, Din aceste propuneri se degaja scopul urmarit de C.A. Rosetti, si anume scderea censului si sporirea numarului de alegatori. Propunerile ‘lui privind mijloacele prin care se putea infiptui acest obiectiv nu erau ins precise. Mai tirziu, in 1884, Emil Costinescu, unul dintre apropiatii lui Rosetti si, un timp, partizan al colegiului unic, recunostea cA in lunile-august- decembrie 1882 ,n-am avut ined din capul focului o idee clart despre modul in care trebuia sa se fact revizuirea. Vedeam cu totii marimea Bl riului, dar nu stiam prin ce anume si-l vindecdim’ Chiar daca in unele focuri C.A. Rosetti a vorbit de introducerea votului universal, tot el a facut precizarea cA ,,pind ce nu vom lua din miinile guvernelor atotputernicia ce au despuiat de tot si de toate, pind ce nu.vom rispindi. instructiunea primara, nu reclam votul universal”, Pentru liderul liberalilor radicali votul universal riminea un ideal a-cdirui infaptuire ar fi fost posibila tn alte conditii. Un an. mai ® Romanul, 29 august 1882. ® Ibidem, 16 septembrie 1882. © Marin’ Bucur, C.A. Rosetti ~ mesianism si donguijotism revolutionar, Editura Minerva, Bucuresti, 1970, p. 424. 8! Romanul, 26 aprile 1884. © Ibidem, 5 septembrie 1882. 36 Legislatia electorala din Romania. tirziu, radicalii, nemulfumiti de programul de reforme inaintat de guvem, vor sustine din now introducerea colegiulut uni npotriva propunerilor liberdlilor radicali privind reforma colegiului unic s-au ridicat, in afara de conservatori, imajoritatea membri lor din conducetea PNL. Dupa’o perioada de ezitare, ei au acceptat revizuirea Constitutiei gi a legii electorale, fra -a-si insusi ins propu: nerea lui C/A. Rosetti®. 1.C. Bratianu indemna la moderafie si’ atrligea atetitia,- in octombrie! 882, ci ,,dacd legile sé-pot schimba dintr-o zi in alta, dar moravurile, dar aptitudinea la viata politica trebue timp; trebue multe generatiuni pina a, Motivele care laa determinat, se dobindeascer in cele din urma, pe liderul partidului s& accepté ideea revizuirii Constitutiei au fost, in principal: necesitatea, pentru bitrghezie, de a limita drepturile electorale ale conservatorilor, puneree de acord’a Constitutiei cu noua situatie de stat independent si suveran’ a Romiéniei, dar si dorinfa de a-l-mentine peC.A. Rosetti in rindurile PNL, deoarece el ameninta cu plecarea®®, Din toamna lui 1882 si pind th primavara anului urmator, cadrul Corpurilor Legivitoare s-au dezbatut cu intensitare $1 pasiune politici problema: revizuirii legit fundarnentale a statului si cea a reformei electorale.’ Deputatul N. Constantinescu sustinea idea c&, iti alcituirea asezimintului electoral, nu trebuie s& se fact distinotii intre clasele sociale™, iar N. Ionescu era de puirere cA asemenea teformeé nu se pot face ,,in spirit de partid’*’. N. Ionescu il sustinea pe C.A. Rosetti in dorinfa Tui de a democratiza legea-electorali, deoarece, astfel, se va distruge influenta exercitatd de guvern in alegeri:.,$i euvoese sufragiul universal ~declara deputatul liberal -, si eu voese si mergem'cit mai repede spre dinsul in interesul libertitei cetateanului”®.-Concluzia’ lui © Gr. Chirit, op. cit, pp. 743-744, ™ DAD, sesiunea ordinart 1882-1883, nr. 14, 23 noiembrie 1882, sedinga din 11 gotombrie 1882, p. 196. © Gr. Chirit, op. cit, pp. 744-745, 745, © DAD. sesiunea ordinari (882-1883, nr. 14, 23 noiembrie 1882, gedinta din 11 ‘octombrie 1882, p. 196. © DAD, nr. 49, 24 ianuarie 1883, sedinja din 12 ianuarie 1883, p. 640, ® Pbidem, p. 640. 37 | | | |q SORIN RADU era c prin sistemul electoral in vigoare ,,independenta deputatului nu este decit un cuvint, iar controlul-ce e dator a-l exercita asupra ‘executivului un, ce .cu totul iluzoriu”®, Nicolae Fleva sustinea gi el reforma electoral, admifind, in principiu, votul universal. fi acuza pe conservatori c& au monopolizat puterea in Senat prin censul ridicat impus. de legea electorala. Raspunzindu-i tui Alexandru Lahovary, Fleva declara: ,,Noi nu recunoastem decit doua sisteme de vot universal; unul unde fiecare, prin singura calitate de cetiifean, vine si voteaz’ direct, intr-un singur colegiu, si acesta-| numim noi sufragiul universal; altul, unde tofi cettfenii voteaza intr-un singur colegiu, insa nu direct, prin delegatiune [...]. Noi nu avem, dar nici nu voim votul universal; dar ‘nu voim. nici acea impértire pe colegii pe care 0 avem astizi gi care prezinta lucruri pe care cu totii le reprobim [...]. Noi nu facem legi pentru.a asigura domnia partidului; noi facem legi c garanteze lumina, moralitatea gi independenfa in corpul electoral’. D. Giani il combiitea pe Titu Maiorescu, care sustinea ca drepturile politice trebuie precedate de luminarea, educarea cetijeanului: ,,Eu sint de opiniune. cu totul opust. Eu cred ca institutiile politice [...] constituie si 0 scoalt politici a cetiteanului*'. Petre Gradisteanu, in fata Senatului, faicea profetia ca ,,viitorul este sufragiul universal” gi indemna fa realizarea reformei electorale deoarece era ,prudent” a nu astepta ca aceasta si fie ceruta de mase, Reformele se fac ,atunei cind se simte nevoia lor de litre acai cari cugeta si lucreaz3 in numele maselor”, si nu atunci cind masele o cer”. Gradisteanu fi acuza pe conservatori ci vroiau sd-gi protejeze interesele de casta si ti indeamna si priveasea in viitor si Iucreze impreun pentru identificarea ciilor potrivite de progres. ,,Fi logici! Legea.¢ rea, S-o revizuim!”. ,[..] Am intima speranté ~ declara Gridisteanu — c& voiu trai indestul ca si si mor sub regimul votului universal in fara romaneascd [...]. Dar pentru moment nimeni nu vi © Ibidem, p. 648. % DAD, sesiunea ordinard 1882-1883, nr, 55, 22 ianuarie 1883, gedinfa din 15 ianuarie 1883, pp. 756-760, ° tbidem, pp. 172-714. % Ds, sesiunea ordinard 1882-1883, nr. Gt, 30 ianuarie 1883, gedinfa din 27 ianuarie 1883, p. 884. ® ibidem. nr, 62, | februarie 1883, gedin{a din 28 ianuarie 1883, p. 916. 38 Legislajia electorala din Roménia propune a parcurge o distan{& mai mare pe calea intins& a progresului, nu va propune nici miicar un pas mai voinicese; tot ce vi se cere este de a merge putin de-a busilea ca s4 puteti sta apoi pe foc 15, 20 de ani fer grija. Si nici atit nu voiti s& faceti.”™* ‘Speriat parca de amploarea dezbaterilor din cele doud Corpuri Legiuitoare si pentru a linisti opozitia, ministrul de justifie Eugen Statescu. venea cu precizarea c& bazele Constitutiei vor rlimine neatin- se: Este vorba numai de oarecari modificari de detaliu in alcatuirea colegiilor electorale, bazele chiar ale corpului electoral raminind aceleagi. [..] Caci observati bine — preciza acesta ~, modificarile propuse la legea electoral nu au nici macar de obiect a introduce noi elemente sociale, noi paturi in mecanismul nostru electoral”? Toati revizuirea s-ar reduce doar la 0 now’ distribuire a ,,clementelor electorale” existente in cadrul colegiilor”*. Stitescu recunostea ci idealul Partidului Liberal i! reprezenta sufragiul universal, in consecintai elomentele mai inaintate ale partidului trebuiau s& manifeste rabdare pina la crearea conditiilor necesare introducerii lui Dezbaterile din cadrul Corpurilor Legiuitoare, precum si inten- sele polemici din presi demonstrau lipsa de unitate de vederi, in cadrul PNL, in ceea ce priveste reforma electorala”®. in actiunea potrivnica unei revizuiri a sistemului electoral, conservatorii au avut alituri si unele grupari liberale. Astfel, graparea liberal- moderati de la Tasi, din jurul tui Mihail Kogiilniceanu, se declara impotriva revizuirii Constitufiei sia legii electorale deoarece, in cazul in care s-ar face, fara ar fi cuprinsa de o framintare zadarnicd, singurii beneficiari reali urmind si fie doar liberalii guvernamentali”’. Mai inti — spunea Kogalniceanu -, se impunea unirea tuturor fortelor pentru a determina marile puteri europene si rezolve chestiunea Dunatii intr-un mod favora- % Ibidem, p. 917. °° Ibidem, p. 912. % Majoritijile guveramentale erau zdrabitoare' tn Corpurile Legiuitoare, Lit Cameri opozitia a oblinut doar 12 mandate, din 146. Mai multi reprezentant ai opozitei au demi- sional, astfel cd lupta politica nu s-a desfigurat in Parlament inte conservator si liberal, ci ‘numa inte iberali,fstoria romdnitor, vol. Vl. tom I, De fa Independent la Marea Unive (1878-1818), coord, Gheorghe Piaton, Eaitura Enciclopedia, Bucuresti, 2003, p. 170. ” Timput, anul VAIL, ne. 83, 13 aprlie 1883. 39SORIN RADU bil (2rii noastre™*. Liderul moderat a combatut revizuirea si cu argumentul 8 ,,ea este periculoasi pentru linistea interioara si exterioara””. Adept al formulei evolutioniste a cresterii organice, Mihail Kogalniceanu susjinea c ,adevarata civilizatie este aceea care o tragem din sinul nostru, reformind si imbunatatind institufiile trecutului cu ideile si propasirile timpului de fat!” grupati in jurul lui Dimitrie Bratianu aveau si ei o pozitie diferité de cea-a radicalilor. Acestia afirmau, prin intermediul oficiosului Nariunea, ca in ara nu existau condifiile sociale concrete pentru aplicarea propunerii electorale a lui C.A. Rosetti, desi recunos- teau cA ideea era interesanti. Liberalii independenti considerau posibi- 1a contopirea primelor doua colegii intr-unul singur, dar susfineau menfinerea colegiilor III gi 1V pentru ca burghezia mijlocie urbana si fardinimea sa aiba posibilitatea, prin reprezentantii lor politici, sA-gi apere in Parlament interesele proprii'”' La rindul lor, asa-numitii ,liberali sinceri” condusi de Gheorghe Vernescu si grupati in jurul ziarului Binele public, situindu-se pe pozitii identice cu conservatorii, igi declarau de la inceputul anului 1882 intentia de a se opune unei modificari a Constitutiei si indeosebi a le electorale', ,,Propunerea facut de Rosetti — scria Binele public — este o indrumare catre votul universal si deci catre plebiscit [...]. Coruptia domneste in alegeri, inst nu este vina legii electorale, ci a guvernului care executd o influent morala si material asupra alegitorilor”"™. in cele din urmi, dupa multe ezitari, prim-ministrul 1.C. Br s-a declarat de acord cu ideea revizuirii legii fundamentale a fArii, considerind c& era mai prudent si facem aceastit revizuire astizi, cind radicalii nu prea sint numerosi si cind vad cA ei nu prea au destuld ® DAD, sesiunea ordinard 1882-1883, nr. 86, sedin{a din 3/15 martie 1883, pp. 1385-1390. ® G. Meitan, op. cit, p. 13, E. Lovinescu, /storia civitizatie’ romdne moderne, editie si studiu introduetiv de Z, Omea, Editura Minerva, Bucuresti, 1997, p. 53 ‘91 Nagiunea, anul I, nr, 68, 6-7 septembrie 1882; Timpul, anul VIL, nr. 192, 2 septembrie 1882, "© Paraschiva Cincea, Miaja politica din Romania in primul deceniu al independentei de stat, p. 158, "© Ginele public, 31 august gi 2 septembrie 1882; G. Meitani, op. cit, pp. 56. 40 Legislatia electorala din Romdnia. putere si cind chiar ei nu merg la sufragiul universal”’*. La initiativa lui, s-a constituit 0 comisie, sub conducerea mitropolitului-primat, care materializeze propunerile de revizuire intr-o rezolutie urmind s& reprezinte punctul de vedere al tuturor gruparilor liberale'”’. Rezolutia a fost facut publica la 22 decembrie 1882 si propuniea urmatoarele modi- ficdiri ale sistemului electoral: pentru Adunarea Deputatilor corpul elec- (oral urma sa fie impart, in fiecare judet, in trei colegii, censul pentru colegiul T neputind fi coborit Ia mai putin de 600 de lei venit funciar anual. Taranii urmau s& voteze tot prin delegati, fiind ineadrati-in colegiul al H-lea. Colegiul al Ii-lea era rezervat origenilor. La Senat corpul electoral era imparit in colegiul 1, compus din proprietarii rurali cu un venit de minimum 600 de lei gi colegiul al II-lea, identic eu cel de-al I-lea colegiu de la Camera. Semnatarii documentului se angajau s& sustind gi s4 apere punctele din rezolutie'®’. Documentul a fost adoptat de parlamentari si s-a declangat imediat procedure de revizuire a Constitutiei, Parlamentul a fost dizolvat, s-au organizat noi alegeri, care au fost cistigate clar de liberali'””. La 10 mai 1883, a fost deschis& sesiunea extraordinara a Corpu- rilor Legiuitoare'®*. Dezbaterile s-au consumat in conditiile in care Partidul Conservator si grupul liberal condus de Dimitrie Bratianu s-au retras de la dezbateri, motivi:su-gi actul prin imposibilitatea de a se DAD, sesiuinea ordinari 1882-1883, nr. 46, sedinta din 24 decembrie 1882, p. 581. "°° Gr. Chirif&, op. cit, p. 751. 198 rhidem, pp. 751-752. © Ibidem, p. 752. ° in Mesajl de deschidere a Corpurilor legiuitoare regele Carol spunea: ,Reviz rea legt electorate, propusa de Aduntile precedent... si banuelile ce se aruncau ef sar media noi si mari reforme sociale, toate aceste era de natura a preocupa sprite, ‘a fiimintainteeaga noastr societate $a pune in lupti opiniunile gi interesele cele mai ‘opuse. Cu toate aveste, bunul-simt al naffunei s- riicat mai presus de toate incercti- Ue gitar a rSspuns In apelul cei s-a FReut ew acea prudent gi lnite, care au caracteri- zal totdeauna lucite poporului roman" (Cuintrife regelui Cara , editie ingijitt dle Constantin C. Giuresou, Fundatia pentru Literaturl gi Anh yRegele Carol IT", Bucuresti, 1939, vol. |, p. 399. Regele nu era interesat in democratizarea prea largh & tir, dar recunogtea e& un anumit gen de reforma electoral era inevitabil, find con- Vins cd Britian o va tine in limitele ,potrivite” (Keith Hitchins, Romania, 1866- 1947, Editura Humanitas, Bucuresti, 1996, p. 119. 4SORIN RADU ‘opune reformelor promovate de liberalii guvernamentali. in Parlament a ramas doar grupul junimist care, in. acest fel, a justificat legalitatea noului corp legislativ'™. Proiectul de modificare a legii electorale propus de guvernul liberal prevedea reducerea numarului colegiilor electorale de la patru la trei pentru Adunarea Deputatilor si men{increa la Senat a celor dow’ colegii''®. Emil Costinescu, membru al comisiei care a intocmit proiectul de revizuire, ardta cA s-au urmarit in principal asigurarea. inde- pendenfei alegatorilor, independenta alesilor si irgirea colegiilor electorale'''.. Proiectul demonstra tendinta de democratizare moderat a viefii politice. Moderatia prevederilor era impusi ~ dupa pirerea celor care au alcatuit proiectul''? — de imperativul unui progres ,,ratio- nal”, de necesitatea unei treptate extinderi a dreptului de vot. Vasile Boerescu, raportorul legii, avea si declare ca idealul lui era votul universal, dar o nafiune nu putea beneficia de el decit atunci cind era maturi din punct de vedere politic. Adoptarea pripita a suffagiului universal, mai sustinea el, ar insemna transformarea lui dintr-un instrument politic binef%icator intr-o arma cu dowd taiguri”. Generatiile viitoare, mergind pe linia progresului moderat si gradual, vor ajunge, neindoielnic, la exercitarea votului universal, la 0 deplind democratizare deci a viefii politice romanesti''*. Liberalii radicali, nemultumiti de proiectul guvernamental, pe care il considerau ,strimt si nedrept™''*, yor sustine introducerea colegiului unic si vor intocmi chiar un proiect de lege electorala pe care il vor depune pe Biroul Camerei pentru a fi discutat''. Potrivit acestuia, corpul electoral urma si fie compus dintr-un singur colegiu in fiecare judet, in ' Ge. Chitita, op. cit. pp. 753-754. "DCL, sesiunea extraordinaré 1883-1884, ne, 18, 19 octombrie 1883 pp. 183-191. """ Thidem, pp. 175, 176. + Projet fost intocmit de o comisie condusé de lon A. Sturdzn *® Apostol Stan, Vasile Boerescu (1830-1883), Edituca Stiinfitieg, Bucuresti, 1974, p. 108. Vert pe larg Vasile Boeresc, Diseursurtpoltce, vol Il (1874-1883), Alcierele Gratice Socec & Co. Bucuresti, 1910, pp. 1463-1515, " Romédnul, 2 septembrie 1883. “* DCL, sesiunea extraordinaré 1883-1884, nr. 61, sedinta din 21 decembrie 1883, p. 768. 42 Legislasia electorala din Romania, care si voteze direct cetitenii stiutori de carte gi care pliteau statului 0 dare directit de 25 de lei pe an, iar ceilalfi urmau si voteze prin delegati Numarul deputatilor era stabilit in functie de cifra populatiei fiecdrui judet. Proiectul era semnat de 35 de deputati, printre care C.A. Rosetti, D. Giani,’C. Nacu, E. Costinescu, LLC. Bibicescu, V.A. Urechia a Deputalii G. Farcdsanu, [. Frunz, M. Dinescu, G. Panu au semnat proiectul cu rezerva de a nu se stabili nici un cens, urmind si voteze direct cei care stiau carte, iar ceilalti — prin delegati' Proiectul liberalilor radicali reprezenta punetul de vedere cel mai inaintat in materie electoral’, formulat tn anii 1882-1884, Prevederile lui tindeau la sporirea apreciabilai a numarului alegatorilor directi gi, lucru foarte important, ageza pe o noudi bazi sistemul desemnarii deputatilor si senatorilor. ,,Adoptarea unui singur colegiu ~scria Romsinudl — ar satisface principiul egalititi cetifenilorinaintea drepturilor si ne-ar pune in rindul popoarelor care se inspira din ideile secolului in care train’, Nu numai conservatorii, reticenti la schimbare, dar gi tiberalii moderaji, ce dominau Parlamentul, au primit proiectul radicalilor eu 0 aversiune fitis’. LC. Britianu, intr-un discurs rostit in faja Adundrii Deputafilor la 12 ianuarie 1884, respingea ideile rosettiste, caracte- rizindu-i pe radicali, fra a-i numi, drept oameni cu ,,facultatile nee- chilibrate”, iar in final ti va indemna pe deputafi si nu fact o modificare prea larga a Constitutiei''®. Un alt lider al Partidului Liberal, A. Stolojan, considera cf ,sufragiul universal este periculos, eici nu poci da o putere politic’ acelor cari au idei sociale false si cari considera ca inamic tot ce nu este din rindurile lor”. Referindu-se si la formula colegiului uni propus de liberalii radicali, A. Stolojan preciza ci aceasta ,.n-are decit inconveniente fiindcd numai o treime din actualul colegiu al {V-lea ar vota gi, impreundi cu elementele slabe ale celorlalte colegii, ar da majoritatea guvernelor”"”, © critica aseminatoare dezvolta gi ziarul independent Romdnia liberd, care "8 idem. "7 Romémul, 31 decembrie 1883, "® DCL, sesiunea extraordinara 1883-1884, nr. 68, gedinta din 14 ianuarie 1884, pp, 832-834. "8G. Meitani, op. cit, p. 23. 4BSORIN RADU soria ca ,,trebuie trei colegii. Colectivitatea culta in primul, cea avutt inal doilea, iar muncitorii in al treilea™! in cele din urma, prim-ministrul isi va impune punctul de vedere si va determina Constituanta si voteze proiectul guvernului in aprilie 1884, iar in iunie acelasi an a fost votata si promulgaté noua lege electorala'*'. Principala modificare adusa sistemului electoral a fost extinderea dreptului de vot prin reducerea numérului colegiilor electorale de Ia patru Ja trei pentru Adunarea Deputatilor si prin scaderea censului necesar patrunderii in colegii, Profund nemulfumit de modificarife limitate aduse legii electorale, C.A. Rosetti va demisiona din partid impreuna cu citiva ade- renti”, Gruparea radicalilor se va stringe in jurul ziarului Romanul, timp ce PNL va edita un nou organ oficial, Voinfa Nafionala'™. C.A. Rosetti era ferm convins c& reforma electoral reprezenta factorul-cheie al progresului, al modernizarii tarii, A fost ultima mare lupta pe care ,,ideologu! nelecuit” — dupa expresia lui Eugen Lovinescu'”* ~avea s-o poarte. Chiar daci revendicarea colegiului unic nu a fost acceptati, reducerea numérului colegiilor electorale si scAderea censului au determinat o crestere relativ insemnati a corpului electoral, comparativ cu vechile colegii, dar insuficienta, avind in vedere numarul populatiei. °° Ibidem, p. 22. Cu pritejul citirii Mesajului de inchidere a Corpurilor Legiuitoare, regele Carol 1 spunea: ,Aceasti reforma electoral ~ n.a.] ent ceruta de progresul moral si material realizat de natiune in timp de aproape dowd decenii, Trebuinja ei era simfita de fara intreagi. Cu toate acestea, realizarea ei era anevoioasi si solufiunea nu a putut fi formulatt imediat in mod precis. Prin desbateri amanuotite gi lurninate, afi dat timp tuturor a cugeta matur asupra ceca ce era de ficut si afi izbutit a realiza un now gi ‘nsemnat progres. Opera d-voastre dt frit corpuri electorale formate in vederea intereselor generale ale naliunii si inconjoard independenta alegatorilor si moralitatea votului de garanfii puternice” (Cuvintarile regelui Carol I, p. 411) * Apostol Stan, Mircea losa, Liberalismul politic in Romania, De la origini pind 1918, Editura Enciclopedicd, Bucuresti, 1996, p, 232. '® Marin Bucur, op. cit, p. 439. Ibidem, p. 432. Lovinescu vedea tn C.A. Rosetti .pe cel mai mare democrat pe care L-am avut; nimeni n-a crezut mai adine ea dinsul tn suveranitatea poporului, in libertate, in revolutie. in bundtatea omului” (E, Lovineseu, ap. cit, p. 90). 44 Legislatia electoralé din Romania. Liberalii independenti condusi de Dimitrie Britianu vor face inci de la inceputul anului 1884 unele progrese in ceea ce priveste conceptia despre modificarea sistemului electoral, zerind; in paginile Nafiunii, inteoducerea votului universal si inlocuirea sistemului majorititilor cu ‘sistemul- proportional. Asta dup ce, initial, se pronuntasera pentru un sistem cu trei colegii electorate. fntr-un articol de fond publicat in oficiosul liberalilor independenti, se afirma ¢& revendicarea sufragiului universal era impust de ,progresul repede si statornic al democratiei, progres care nimic nu-I mai poate respitige, nici chiar opri din cursul siu”">, Aceasti reforma trebuia ih mod obligatoriu insofita de ,reprezentatiunea proportional”, care’ mu inseamnii altceva decit ,expresiunea sincera si fidelt a voinfei tuturor alegitorilor””*. Reprezentarea proportionala era necesari deoarece sdreptul poporului dea ua parte la afacerile statului prin reprezentantii sai este, in realitate, desfiinfat in sistemul majorititilor”””, fn viziunea liberalilor independenti exista deci o interdependent intre reforma sufragiului universal si principiul reprezentirii proportionale. Disensiunile pe aceasta tema dintre Dimitrie Bratianu gi fratele stu Ion C, Bratianu, la care s-au adaugat si altele, I-au determinat pe primul si demisioneze din functia de deputat, trecind in’ fruntea opozitiei unite”, alaturi de Lascar Catargiu i Gheorghe Vernescu'”’ Partidul Liberal, prin intermediul Votnjei Nayionale, sustinea ca modificarile aduse legii electorale erau, pentru moment, suficiente. O alti reforma in acest domeniu trebuia adusi doar atunci cind se simfea necesitatea unei imbunatafiri'”. Ei credeau ci modificarile introduse prin revizuirea Constitutici, fara a-schimba baza sistemului nostru electoral, erau reclamate de progresele realizate de natiunea romaitd in timp de 18 ani de viata constitutional”; reforma facuté in 1884 a avut "5 Nariunea, anul I, nr. 451, 5 ianvacie 1884, "2 thidem, ne. 457, 14 ianuarie 1884, "7 fbidem, ne. 458, 15 ianuarie 1884. PN, Blaremberg, Jeri si astdzi sau partéa mea in agitatiunea gi lupta care a dus la citderea ministerului Brétianu, Bucuresti, 1888, p. 17; Al. Cretzeanu, Din Arhiva lil Dumitru Bratianu, vol. 1, Bucuresti, 1934, p, 93. ”” Voina Nogionali, anul I, nr. 1, 10 julie 1884, 45 i 4 iSORIN RADU rolul de a ,,imbunatafi sistemul sufragiului universal”™*. Oficiosul liberal seria c&é PNL, fiind un partid’ evolutionist”, nu se va opri ins aici. Spre deosebire de conservatori, liberalii ,voesc s& meargi necontenit inainte”, pe cind adversarii lor ,,voesc s& stea in loc, ba chiar, dac& se poate, si. se intoarci inapoi Ia timpii de boereasca memorie ai privilegiilor de clasa”'"*. Liberalii credeau c& prin reducerea numarului colegiilor electorale .,s-a realizat un prim pas pe calea solidarititei de interese gi de idei cari trebue s& uneased a un loc elemente diverse din cari se compune societatea roméneascd moderni”, fn plus, s-a chemat la vot direct ,o numeroasi multime dintre acei alegatori cari mai inainte votau prin delegatiune”. Se poate afirma cu siguranfa — arta oficiosul PNL — ca prin revizuire s-a ficut un. pas insemnat si in acelasi timp infelept pe calea dezvoltarii institufiilor noastre constitutionale”'. Fruntasii liberali erau convinsi c& prin modificarile aduse sistemului electoral ,s-a asigurat {arii libertatea votului si independenta corpului electoral”™, jar pe de alti parte, erau mulfumiti cé astfel ,s-a pus o stavila curentului radical, care tindea la schimbarea completa a sistemului nostru electoral’, La scurt timp dupa ratificarea legii electorale de citre regele Carol I, in iulie 1884, Yoinga Nationala sublinia rolul de arbitru jucat de seful liberalilor, 1.C. Bratianu, tn dificila misiune de a impica toate interesele si toate opiniile din-partid. Moderatia lui a ficut ,.sA lase lao parte quanja extrem radical, care ar fi dorit 9f faci un salt mortal si si treacd deodaté la adoptarea sufragiului universal, cit si nuanfa extrem- reactionarii, care se opunea la orice extensiune a dreptului electoral”, in, schimb, liberalii grupati in jurul lui Gheorghe Vernescu pereepeau actul-de la 1884 ca reprezentind 0 violare a pactului fundamental” 'si, tn consecinf’, igi luau angajamentul ,de a luera 8 Bucuresti, 31 julie”, ibidem, ne, 19, V august 1884, 131 "Misiunea P.N.L.”, ibidem, ar. 6, 15 iulie 1884, 182 Bucuresti 31 julie”, bidem, ar, 19, | august 1884, Bucuresti, 12 septembrie", ibidem, nr, 32, 19 septembrie 1884, « Thidem, nt. 56, 19 septembrie 1884, 5 Bucuresti, 12 septembrie”, ibidem, ne, 52, 13 septembrie 1884. 6 "Bucuresti, 30 fulie”,ibidem, ne. 18, 31 julie 1884, 46 Legislatia electoralé din Romania. pentru a reintra in legalitate”’””. Modificarea pactului de la 1866 era juin atentat neconstitutional,o lovire de stat care provocase proteste- fiuni plecate de Ja un capat pind la altul al girii"!** Radicalii tui C.A. Rosetti, profund nemulfumiti de moderatia modificdrilor aduse legii electorale, vor incepe o intensi propaganda in-favoarea colegiului nic, vazut ca o etapa intermediard pind la cucerirea votului universal. Actiunea de propagandé s-a desfigurat indeosebi prin: publicarea de articole in ziarul Romdnul. Paginile acestuia erau deschise si'pentru prezentarea si popularizarea ideilor si actiunilor socialiste, precum si ale metodelor de lupti recomandate de socialisti, inclusiv dreptul la greva, ca mijloace de obtinere a modifi- cArii agezAmintului electoral’. © alti metodi de popularizare a ideilor liberal-radicale si de lamurire a opiniei publice cu privire la reforma electorala a reprezentat-o publicarea’de broguri, cum a fost cea semnati de D. Rosetti-Tetcanu, intitulaté Colegiul unic cu reprezentarea minorittyitor, aparuta in 1884". in paginile acesteia sint reluate toate argumentele aduse, pind la acea dati, de C.A. Rosetti: si de adeptii sii in favoarea reforme colegiului unic. Ideea de baz a brogurii era c& introducerea principiului reprezentiirii proportionale si al unui singur colegiu electoral putea fi mijlocul cel mai indicat pentru a substitui evolutiunea la revolue tiune”™'; de realizarea reformei electorale ,,atirna putinfa de a face orice alla Tinbunatifire in starea noastid politice”", D. Rosetti-Tefeanu indemna pe guvemnanti si grabeasca introducerea reformelor pentru c& atmosfera in care traim de la 1866 este adine stricata’™. Reforma electoral facut la 1884 nua avut darul de a muljumi toate partidele gi gruparile politice. Conservatorii, spre exemplu, erau ititati de intinderea prea mare a modificdrilor facute, der le-au acceptat "7 Romdnia, 19 iunie 1884. Searlat Calimahi, Aetivitatea parlamentaré a lui Gheorghe Vernescu (1880-1883), Institutul de Arte Grafice ,Cartea de Aur” S.A.R., Bucuresti, 1942, p. 245, °° Vasile Netea, CA. Rosetti, Editura $tiintifict, Bucuresti, 1970, p. 377, © Tipogratia Romanul, Bucuresti, 1884, 4 ibidem, p. 46. "= (idem, p. 5. "© (iden. p.49, cuSORIN RADU totusi, tocmai in ideea de a nu se mai schimba nimic in materie stii, care militau pentru 0 mai larga participare la vot din partea fSranilor gia muncitorilor. Fat& de aceste atitudini, PNL a incercat si joace un rol de mijloc, si se situeze pe 0 pozitie de compromis. Nici liberalii mu erau multumiti cu cele trei colegii care, desi le intdriserd semnificativ puterea, totusi nu erau suficiente pentru a-si putea impune programul lor de modernizare a firii, Cu toate acestea, nu se pronunfau pentru o reformé atit de radi cali cum era yotul universal, asa cum 0 ficeau socialigtii sau radicalii lui George Panu, pentru c& se temeau ci aceasti reforma, 0 dati legifeerata, ar duce la anarhie, masele nefiind inca pregitite s& se impli ce in viafa politica. Partidul Liberal nu se putea insti opune pe fafa unei asemenea reforme democratice, pentru ci intotdeauna s-a considerat a fi un factor al progresului, Mai mult, erau si in PNL destule personalitafi care se pronunfau pentru introducerea suftagiului universal, dar aceasta grupare de stinga era, in ultimii ani ai secolului al X1X-lea, destul de slaba ca influent. Se va observa, pe de alta parte, c& PNL agita problema reformei electorale indeosebi in perioada cind se afla in opozitie, cind putea promite mai mult, dar, 0 data venit la putere, gisea motive si nu duca la indeplinire ceea ce promisese', Asa s-a intimplat, spre exemplu, in noiembrie 1892, eind, dupa .o perioada de opozitie destul de lung’, liberalii promit 0 noua reforma electorala, prin asa-numitul ,,Program de la lagi", Initiativa elabor’- tii unui asemenea document ii apartinea lui D.A. Sturdza, proaspat ales sef al Partidului Liberal, care, respectind practica politica a vre~ mii, Picea public’ o nous conceptie si o alta tactic’ in realizarea feluri- lor urmatite Noul program al partidului, desi recunostea necesitatea introducerii ,suftagiului universal cu reprezentatiunea proportionala”, considera totusi ci, pentru moment, aceastit reforma constituia doar un videal” spre care PNL tindea. Votul universal urma a fi realizat ,,prin electorala. Pe o pozitie opusii se situau social “ Sorin Radu, ,Liberalit gi problema reformel electorate in Romania (1866-1914)", partea I, in AUA, tom 4-5, 2000-2001, p. 138. “© Program Partidulut National Liberal din 1892 si Discursurile Pregedintelué Con- siliului de Minisivi D.A, Sturdza, nsttutul de Arte Grafice Carol Gobl, Bucuresti, 1897, 48 Legislatia electoralé din Roméniai reforme treptate, rispindind tot mai mult, in toate paturile ‘sociale, luminile unei instructiuni solide si sindtoase”. Adept-al cailor evolu- tive, si nu al celor revolufionare, Partidul Liberal era hotirit s& realizeze mai intii ceea ce eta posibil in conditiile de atunci, mai precis’;va lupta din toate puterile pentru respectul i Domnia Legilor” gi pentruro ,aplicare onesta si constiincioasa a legii electorale”'*°. Mare. deosebire fat de pozitia conservatorilor nu era, mai mult doar de‘intentii;'con- setvatorii respingind ab initio aceasta reform, ih timp ce liberalii 0 aoceptau totusi, pentru viitor. Ajuns la guvernare in 1895, Partidul Liberal va ignora aceasta promisiune. lar programul din 3 decembrie 1906 nu mai pomenea de sufragiul universal nici:ca de un. ideal indepartat, ci-numai de ,Domnia Legilor” Interesant este faptul c’ prevederile programului referitoare ‘la modemizarea sistemului electoral nu intruneau adeziunea tuturor frtin- tagilor liberali, multi riminind la pozitia unui singur colegiu-electoral sau chiar la mentinerea agezimintului de fa 1884, Al, Constantinescu, de pilda, intr-un articol intitulat Un singur colegiu”, publicat in 1892 in Opiniunea, releva necesitatea contopirii colegiilor electorale:intr-unul singur, fapt ce ar fi permis iesirea alegatorului de ‘sub. controlul administratiei, a functionarului'de persecutii, a candidatului de onerosii agenti electorali care ajunseser& 0. plaga”. Totodata, unificarea colegiilor electorale ar mai fi adus ~ dupa aceeasi opinie ~ un progres in moravurile politice”, fAcind imposibila-coruptia prin bani sau alte mijloace'"’. fntr-un alt articol, intitulat ,,Colegiul unic”, semnat de G.T. Buzoianu gi publicat in Democratia, se manifesta dorinta ca in programul liberal s& se inserie colegiul unic, convingerea lui fiind-c& numai_astfel puteau fi imbundtaqite moravurile electorale si curd atmosfera apasatoare din timpul alegerilor. Aceasti reforma — dupa G.T. Buzoianu ~ deschidea calea mobilizarii maselor largi ale poporului la viata publica si dobindirii interesutui lor pentru mecsul general al societatii. Relevind ci uni oameni-politici caracterizau colegiu! unic drept ,,un pericol pentru fara”, autorul dezvaluia faptul cA cei mai mulfi apreciau c& ined nu sosise momentul pentru acea schimbare, in © (idem, p. 19. 7 Apud Apostol Stan, Mircea losa;/op. cit. pp. 278-279, 49| SORIN. RADU timp-ce alii il respingeau ,deocamdatt”. Se m: liberalilor trebuia sa fie ,sufragiul universal”..Se conchidea apoi c& pufini oameni socoteau colegiul unic-o necesitate imediata, cAci, in fapt, era vorba deo reforma care ar fi mait influenta politica a-popo- ruluisroman', : in pofida acestor aprecieri, unele organe de presa liberale locale, printre care gi ziarul craiovean Democrafia, afirmau ea intre liberali na existat, nici infelegere ‘cu privire la acest program. Mai. mult chiar; intr-un articol intitulat ,Scrisoare din Bucuresti”, acelasi ziar sustinea c& ,liberalii inaintati au declarat c&-sint mulfumiti c&.au un program, un buchet anume-de idei in jurul c&rora se pot invirti- si fiecare s& le urmeze, asteptind timpuri maibune spre.a duce la impli- nirea idealului-lor propriu”. Ziarul iegean Democrafia romand aprecia c&;:in general, PNL recunostea ca, in conditiile stirii morale gi intelectuale-a majoritaii- locuitoritor farii, aplicarea imediati-a suftagiului universal, in loc de a fio reforma folositoare pentru {ar8, i-ar periclita vexistenfa perpetuu prin tulburirile provocate. De aceea, autorii programului considerau sufragiul universal o fint’ indepartats, realizabila »prin.reforme treptate”™, Faptul c& in programul de guvernare prezentat Parlamentului in 1895, cind PNL a venit din nou la putere, nu se mai amintea nimic din promisiunile referitoare la reforma electoral, a dat nastere la serioase disensiuni in rindul fiberalilor. Deputatul C. Nicolaesen, unul dintre membrii mareanfi ai PNL, trecind in revista problemele mari.cu care secconfrunta societatea romaneasca in ultimul deceniu al secolului al X1X-lea, considera..c& momentul. respectiv ti impunea : Partidului Liberal si facd un pas inainte pe calea democratiei si largirii orizon- tului activitatii sale politice, c&ci altfel risca s& ramind ,stationar” gi s& nw se deosebeasca prin nimic.de celelalte formatiuni politice'™, Ca urmare a-cererilor. tot mai.insistente venite din partea a numerosi.membri de baz ai partidului, de modificare a regimului electoral.in sensul largirii drepturilor electorale, spre sfirgitul anului 48 Apud Apostol Stan, Mircea losa, ap. cit, p. 279, © Jbidem, pp. 279, 280, 8 DAD, sesiunea ordinara 1895-1896, nr, 9, edinfa din 18 decembrie 1895, p.61, 63. 50 afirma ca -idealul | Legislatia clectoralé-din Romenia 1895 s-a constituit 0 comisie care s& faca propuneri de imbunatafire a legii electorale'™'. [n cadrul comisiei, s-au purtat vii discutii in jurul oportunitafii unei noi reforine electorale. Este interesant de relevat faptul e& majoritatea membrilor comisiei electorale au admis introducerea sistemului reprezent&rii proportionale gi al colegiului unic. De altfel, Petre Gridigsteanu arta, in raportul ‘intocmit cu ocazia dezbaterilor din cadrul comisiei, c& impartirea alegatorilor in trei colegii nu avea nici o rafiune cénéreti, c& aveast’ impartire contravenea principiilor democrafiei, permifind ,,anabusirea inteligentei th colegiul al 1l-lea si falsificarea vointei'alegatorilor din colegiul al I1l-lea, lipsindu-i de conducatorii lor firesti”'*. De o alt piirere erat ins’ A. Stolojan, Al. Djuvara si B. Porumbaru, membri marcanfi ‘ai partidului, care aveau s& sustina, din diverse motive, impirtirea alegitorilor in dows colegii. Vasile Lascar avea gi el rezerve in’ ceea ce priveste: oportunitatea unei modificdri in materie electorala. El eredea c& sistemul proportional cu-un singur colegiu tiebuia aplicat numai la judet gi comuna, gi doar in cazul in care va da rezultate bune si fie introdus gi la Camera si Senat'®, Incontestabil, discufiile din’ cadrul- Partidului Liberal privind nevoia utiei noi reforme electorale relevati necesitatea Kirgirii bazei electorale a partidului, dar si feama de a nu ingusta aceasta baz in favoareaaltor grupari sau partide politice care '‘militau’ pentru o reforma radicalii a sistemului electoral. Conducerea PNL nu era ins& dispus& si pund in practica: o asemenea misuri, Acest ‘lucru a iegit pregnant in relief cu ocazia deschiderii sesiunii ordinare a Parlamentului din 1895-1896, cind-o serie de deputati liberali aveau sa discute pe larg necesitatéa ‘largirii corpului electoral. Astfel, C. Nicolaescu, referindu-se la reforma electoral, arta ci era necesar’ o asemenea organizare a corpului electoral incit acesta si nu mai poaté fi influentat de sus. ,Masele, tur- mele acestea electorale — arita el — au inceput si-gi simti situatiunea, "5" yineea tose, yincereri de movifeare a legit electorate in lial decent Secoful at XIXea" In Rf, oml 30, nr. 8, 1977, p. 1422. ‘2 idem, p. 1423, '9 Thidem, p. 1424 31SORIN RADU au inceput s& vad dependenta gi izolamentul tn cate le finem, au inceput si aspire, desi intr-un mod foarte vag, dar nu mai putin s& aspire lao schimbare, la 0 stare noua de lucruri, 1a un aer mai liber gi mai.curat.”'*' Pornind de la aceasta constatare, el socotea necesar ca Partidul Liberal si pregiteascé in asa fel terenul ineit si vind in fntimpinarea dorintei (arinimii.de a participa fa viafa-politica in mod direct. ,,Jdeea mea ~ arat& ef. in continuare — ar fi c& scdparea nu.o putem giisi decit in... era s&-zic.in votul universal, dar pentru c& acest cuvint cam sperig, voi zice in colegiu! unic, in unificarea mare. $i larga, amestecul bine-cumpanit al {Zranilor cu celelalte elemente”!’, O serie de alti deputati tiberali, critieind programul de guvernare afigat in octombrie. 1895 de conducerea PNL, s-at pronunfat in favoarea modificarii legii electorate in sensul chemirii la viata politica a maselor populare. Unii dintre ei au cerut chiar sufragiul universal, de aceea au votat amendamentul propus de socialistul V.G. Morjun, in care se cetea introducerea acestui principiu. Era vorba de deputaii ALGh. Scorfescu, C. Nicolaescu, Iunius, Lecea, Emil, Cozadini, Al. Delimarcu, Paul Gorgos (din cele 10 voturi cit a intrunit amendamentul, 6 au apartinut deputafilor liberali)'**. fn sesiunile Parlamentu- lui ce au urmat, acesti deputati liberali, la care se vor adauga altii, ‘impreund cu cei socialisti, vor sustine gi alte amendamente in favoarea ntroducerii votului obstesc in, 1896, 1897 si 1898. Dar, desi de.la o sesiune la alta primeau tot mai multe voturi, aceste amendamente nu au intrunit niciodata aprobarea majoritatii'’”. D.A, Sturdza, sefuul Partidului Liberal si al guvernului, rispun- zind unui asemenea amendament propus de V.G. Mor{un, arita cdi ,dl. Mortun poate si, propuie votul universal pentru c& d-sa nu face parte din nici una din grupirile liberate [.:.], dar liberalii nu pot sti admita acest amendament pentru c& programul spune c& sufragiul universal este un ideal al partidului fa care'se va ajunge prin reforme treptate si dindu- ‘ DAD, sesiunea ordinard 1895-1896, nr. 9, sedinja din 18 decembrie 1895, p. 61 "8 Ibidem, © Deputalit socialist’ in Parlamentul roman. Discursuri (1888-1899; 1919-1921), Egitura Politica, Bucuresti, 1983, p. 71 "= rbidem, pp. 118, 121-122. 52 Legislatia electorala din Roménia, se mai intii cultura poporului”'*, Argumentul,adus de D.A. Sturdza; asemanator cu cel al conservatorilor'”, amina pentru-mult timp pos bilitatea acordarii votului universal. De altfel;inlegaturi:cu impotrivirea sefului liberal fata de lArgirea dreptului de vot, Vasile Lascir,intr-un discurs rostit in fafa Adundrii Deputatilor, arata ed D.A: Sturdza'si-altii au scos din ,,Programul de la Iasi” multé: puncte demdcratice inlocuit cu altele. ,,in opozitie — preciza:el —, am figaduit cd vom da {ari nu votul universal, dar colegiul unic cu reprezentarea Proportio- nali. La putere ins& nu facem’ nimic.”' Preluarea sefiei de c&tre D.A. Sturdza nu’a determinat anihilarea divergentelor dintre geuparile din interiorul PNL. Noul présedinte, desi dispunea de o. pregitire solid’ si de cunostinje dintre’cele mai variate, capabil de 0 munca intensd;.mu_ prea -totusi oil -cel: mai potrivit in functia respectiva'®'. inc&de la inceputul guverndrii lui D.A. Sturdza:din 1895, in rindul liberalilor s-auevidentiat dou& geupari distincte: cea sturdzista, sprijinita de’ mari’ proprietati “de pamint gi cercurile bancare, si gruparea flevista, sustinuti de reprezentantii burgheziei mici si mijlocii, Existenfa acestor grupiii, disputele DAD, sésiunea ordinara 1898-1899, ne. 15, gedinja din 4 decembrie 1898; vezi g Adeveirul, anul XX, ir. 3370, 6 decembric 1898. Noi = declara pregedintele P.N.L th 5 martie 1898 sintem un partd de reforme: Dé cinzeci de ani continu am reformat gi avem si mai reformim inca alfi cinzeo? de ani, cfc multe sint de preficut gi de agezat tn fara aceasta! [.] Stim ou toi ed in programal actual sint Inscrise sufeagiul universal, descentralizarea, reforma invajimintulul public Care din aceste puncte are prioritate? Dupd onorabiliid-ni Fleva, Lascle gi Aurelian, sulragial universal si descentralizareal Noi zicem: invaiamintuly pent ct invatdavintal'e fandamentul existentei viitoare” (Partial Nasional Liberal, 1885-1898, Discus’ vostie fn Adunarea Deputatilor de D.A. Sturdza, GC. Cantaetsing yi C. Cocis; Insti lul de Arte Grafice Carol Gobl, Bucuresti, 1898, pp. 35, 36). Asemanarea dintre cor ceptia politicd a i D.A. Sturdza si cea a conservatorilor reiese gi din declaratia ficuta de acesta: ,Astfel au loc in statul roman $i liberalit si conservatori, cei dint muncind pentru progresele nedespartte de trail omenese, cei din urm& luerind ca aceste progrese, 8% fic consolidate” (apud 1. Gavinesen, Caraeerearea partdelo police: prin ele Ingete, Tipogratia ,.Dacia”, lagi, 1905, p. 17) ° cevarul, anal XX, ne. 3106, 6 marti 1898. Y 'S Junimistul Tit Maiorescu il caracteriza astfel; ymare ta lueruti miei sf foarte mile in cele mari” (Titu Maiorescu, Istoria contimporana a Roméniei, Bucuresti: 1925, p. 385), 33SORINRADU 6: personale dintre N. Fleva gi pregedintele partidului au determinat;inct din primele luni de guvernare,~constituirea disidentei fleviste, cunoscuta sub numele de Partidul Liberal Democrat". Actiunea lui N. Fleva era determinata,.intr-o mare masura, de nerespectarea de c&tre DA. Sturdza a angajamentelor ,,Programului de la Iasi”, cu deosebire votul- universal. Gheorghe Scorfescu, unul dintre apropiatii lui Fleva, referindu-se la-votul universal, care figura in program ca ideal”, spunea cu indignare cA ,un ideal indepartat; vecinic aminat nu mai era ideal, ci un basm, o amagire”. ,.Niciodat — continua el — nu voi-face injurie-acelora-cari se giisesc astizi in fruntea guvernului liberal, de a’crede un singur: moment cA au inseris votul universal in programul de la lagi, cu intenfiunea de a nu-l aplica niciodata si de a amigi sincerele noastre aspiratiuni cu aceasta inscriere.”" Incepind cu 1897, s-a constituit in jurul lui P.S. Aurelian asa- numita grupare ,,drapelista”. Obiectivul declarat era acela de a veghea a stricta aplicare a programului partidului. Alaturi de P.S: Aurelian au venit,toti cei care au contestat-pozitia moderati a lui D.A. Sturdza. Printre acestia se numarau Vasile Lascar, Emil Costinescu, Petre Griidigteanu, Barbu $tefainescu-Delavrancea 5.a,', Drapelistii blamau guvernu] lui D.A. Sturdza pentru cd nu intreprindea nimic pentru apli- catea sufragiului universal, prevazut de programul partidului. Ei mai susfineau c&, desi o parte a membrilor partidului,-inclusiv unii dintre prefecti, se. pronuntau pentru introducerea colegiului unic, guvernul refuza orice schimbare"”, “DA. Sturdza, reprezentant al dreptei liberale ~ care se opunea uunei noi revizuiri a legii eleotorale — diidea asigurari membrilor partidului ci 0 reforma in materie electoralé nu era posibila in acele momente. Programul de la lagi, din 1892, nu obliga Partidul Liberal — arita’ Sturdza in’ 1897 — s@ indeplineascd reforma suftagiului universal = posto! Stan, Mircea Tosa, ap, cit. p. 314 “© Gh. Al, Scorfescu, Patru ani in Parlament, Dare de seamd despre activitatea mea ‘in Parlament din anii 1895-1899 ca reprezentant al colegiului I din Tasi, Vol. I, Tash, 1899, pp. 14-15, ‘ Apostol Stan, Mircea Losa, op. cit, p. 319. ' Ibidera, p.322, 54) Legislatia electorala din Romdniia. 24 de ore”, ci indica’ ,,mersul treptat ce avem-a'urma pentru a gjunge fa acest ideal”, Pind atunei insa, se impunea tuminarea poporului, asezarea lui pe bazele solide ale stiinjei de carte’ | Totusi, in fafa acestor critici, guvernul fui D.A. Sturdza, prin ministrul de interne M. Pherekyde, a prezentat fn toamna lui 1898 in fata Parlamentului un proiect de lege care viza descentralizarea administra~ tiva, unde, la capitolul dedicat consiliilor judefene, atingea, implicit, si prevederile electorale, ceea ce determina oficiosul L Yndépendence Roumaine s& remarce c& prin aceast’ misura drapelistii nu mai pot acuza guvernul de reactionarism’”". Oficiosul drapelist caracteriza proiectul de lege al lui Pherekyde drept ,,un crimpei de reforma” si scria ch ,ceea ce a voit Partidul National Liberal, ceea ce doreste tara, este, pe. ling un progres politic prin unificarea colegiilor lectorale, $i 0 iransformare a consiliilor judetene.si-comunale in niste adeviirate parlamente locale [...]..Pentru, noi — mai, scria Drapelul aa pentru toti liberal sinceri, colegiul unic fara reprezentarea minoritatilor ar fi 0 reform foarte reactionara gi foarte primejdioasa” : in ultimii ani ai secolului al XIX-lea s-a conturat, in-sinul Partidului Liberal, o grupare-a ,tinerilor” liberal stringi in jurul lui Jon LC, Brdtianu. In cadrul unor reuniuni, acestia.discutau probleme ale evolufiei societitii romanesti, pronunfindu-se pentru. rezolvarea unor reforme in domeniile economic, social si politic. in urma unor atari intilniri s-a.pus si problema votului universal'”*, Aceasti grupare, reformistise va intari prin intrarea in rindurile Partidului Liberal a:lui Constantin Stere si a ,generosilor” socialist, in anul 1899. C. Stere a condifionat colaborarea: cu Bratianu de garantarea infiptuirii reformei votului universal i a.exproprierii. Fact aceste reforme, arita Stere, ,.Roménia va rimfne un corp mort in complexul nafiu- nilor, expusa chiar pieirii, ca stat si ca nafiune”. Ionel Bratianu va ° Programul Partidului Nafional Liberal din 1892... p. 107 ° phidem, pp. 107-108. . 86 apostot Stan, Mircea los op. cit, p. 324-325; DS, sesiunea ordinard 1898-1899, in, 7. gedinfa din 30 noiembrie 1898, p. 42. * Drapelul, acl Il . 476, 29 decembrie 1898, . "© Matiu Teodorian-Carada, Efemeridele. Insemmeiri si amintri, vol. 1, Tipografia erafica”, Sabian, jud. Roman (fa) p: 141 38SORIN RADU accepta condifiile puse de Stere, dar va atrage atentia asupra necesita unei atitudini reformatoare moderate, din cauza impotrivirit atit a dreptei liberale, cit si a,conservatorilor, dar gi a conjuncturii internationale, considerata neprielnica in acel moment unor asemenea schimbari fn cea ce priveste intrarea ,generosilor” (V.G. Mortun, LC. Atanasiu, Al. Radovici s.a.) in PNL, Stere a jucat un rol insemnat. Fara a fi membru al PSDMR, el era consultat de catre socialisti in probleme majore ale miscarii lor i invitat chiar la congresele si con- sfatuirile partidului. Stere a intarit convingerea liderilor socialistic’, in conditiile Romaniei, nu este posibilti o miseare politica independen- tia proletariatului si cA socialistii numai alaturi de“liberali vor putea realiza mai grabnic ,,acele puncte din programul lor care sint comune tuturor democratilor din Romania, dar pe cate liberalii le considera numai ca un ideal mai indepartat, cum este: votul universal, autonomia comunalé, reforma sistemului de impozite etc.”"”. Constantin-Titel Petrescu‘avea s& arate mai tirziu c& »generosii” au fost ,,victimele” lui Stere, care ,prepara in taind cu prietenul Ion LC, Bratianu intarirea Partidului Liberal prin fuzionarea cu elementele capabile de fa socialisti”"”. Colaborarea dintre socialisti si PNL a inceput, in fapt, din toamna anului 1898, cind, cu prilejul unor alegeri comunale, liberal aveau s& includ’ pe listele lor de candidaji mai multi fruntasi ai PSDMR'*, Socialistul VG. Morfun justifica sprijinul dat liberalilor prin faptul cf aveau inscris in programul lor votul universal, si aceasta ~afirma el — il facuse si aibéi mai multi incredere fn PNL, si infeleagit c& el va indeplini inc’ multe reforme mari in {ar& gi ,,c&-i mai este rezervat un viitor strilucit, dacit va sti si se indrumeze mereu pe calea cuceririlor gi reformelor democratice”'”*. "Stefania Mibailescu, Poporanismul $1 migcarea socialista din Romania, E Politics, Bucuresti, 1988, p. 27; Z. Omea, Viaga lui C. Sieve, vol. 1, Editura Romaneases, Bucuresti, 1989, p. 245, 2 Discursul d-lui Stere finut la intrunirea liberalilor din lagi”, in Lumea nowd, nx. 1283, 30 octombrie 1898; vezi giZ. Omea, op. cit, pp. 251-252. "3 Constantin-Titel Petrescu, Sacialisnru! in Romdnia, 1835 — 6 sept. 1940. Biblioteca Socialists, Bucuresti (fa), p. 143. postal Stan, Mircea losa, op. cit, p. 330. 3 Mariu Theodorian-Carada, Ejimeridele. Insemndri si amintir, 1908-1928, p. 142. 56 Logislatia electoral din Roménia. Intrarea ,,generosilor” in PNL s-a datorat mai multor cauze, asupra carora nu ne propunem sa insistim aici. Retaicdm ins c& ei vor da un mare’ impuls Partidului Liberal, consolidind” pozit elementelor democratice din sinul hui gi afirmind, eu o ittai mare Forfa, curentul reformist, al carui principal promotor era Jon LC. Britianu, in 1901, cind fa cirma farii se aflau din nou liberalii, un grup de deputati si senatori au readus in discutia Corpurilor Legiuitoare problema Casei Rurale. Vorbind despre insemnatatea tranimii fn’calitatea ai de clasa social’, 1. Poenaru-Bordea cerea adoptarea colegiului unic electoral in care si intre si aceasta. ,Noi ~“preciza Poenaru-Bordea — ca dezicerat vot universal”, dar éacé pasul parea prea mare, se putea accepta si colegiul unic cu reprezentarea proportionala’”*, fn acelasi context, Petre Gridisteanu afirina ca ,,tevizuirea legii electorale se simté ca o necesitate de sus gi pind jos”. Progresul, modernizarea Roméniei nu se puteau realiza daca ,.nu-I punem pe {aran alaturi de noi, nu numai pe hittie, dar gi tn realitate, flictnd din toti alegitorii un singur colegiu”. Gridisteanw amintea conducerii liberale ca prin’;,Programul de fa lagi” s-a tnscris ca deziderat votul universal, dar pentru moment, ,pasul ar fi prea mare” si de aceea Sustinea introducerea colegiului unic insotit de reprezentarea proportionala'”, C. Stete, in calitate d deputat liberal, va face urmatoarea marturisire de credinta: ,{...] am fost, sint gi min partizan al votului universal! Am intrat in Partidul Liberal, care are aceasta reforma inscrisé in programul sit, avind credinta ferma c& acest partid, gi numai el, va putea realiza acest ideal...”"”. Pentru a mai tia din elanul gruparii ,tinerilor” liberali si al altor lideri care cereau modernizarea sistemuluii electoral, D.A. Sturdza lua din nou pozitie, in 1901, fat de oportunitatea realizarii unei reforme fn acest sens. El preciza, in fata Adunitii “Deputatilor, c& votul avem de mult inseris DAD, sesiunea ordinard 1901-1902, nr. 9 6 decembrie 1901, sedinta din 27 noiembrie 1901, p. 42. "Ds, sesiunea ordinara 1901-1902, nr. 9, 6 decembric 1901, sedinta din’ 27 ‘noiembrie 1901, p. 42. "8 DAD, sesiunea ordinard 1901-1902, nr. 10, 7 decembrie 1901, sedinta din 30 nojembrie 1901, p. 35 37SORIN RADU universal nu putea. fi introdus in acel moment deoarece, pentru a face aceasta reforma, ar fi trebuit modificata Constitufia, or, acest lucru nu este posibil:din cauza crizei economico-financiare in. care intrase (ara. in. aceste conditii, fluturarea reformei suftagiului universal nu reprezenta — sublinia Sturdza — decit ,,0 doind amagitoare”, ,,cintec ametitor de sirena”'”. Tuturor reformatorilor, D.A. Sturdza le cerea rabdare si asteptare. Patru ani mai tirziu, in opozitie fiind, presedintele PNL avea sa declare. c& obiectivul principal al partidelor politice trebuia si fie asigurarea libert&tii alegerilor, pentru ca ,,alegerile libere reprezinta fundamentul statului modern roman”"™, Pozitia clari a conducerii liberale i-a ficut pe Stere, dar si pe alti ptineri® liberali sii creada cd doar in momentul in care Ionel Bratianu. va ajunge sef al partidului se va putea pune in aplicare, programul de reforme preconizat, Pind atunci insi, se impunea — dupa parerea lor ~ organizarea unei puternice campanii de. imurire a opiniei, publice in cea ce priveste necesitatea largirii corpului electoral, fn aceasta perioada, un rol important I-a jucat si Spiru Haret, ministru al instrucjiunii publice in mai multe guverne liberale, prin activitatea de luminare a t@ranilor, dus in lumea satelor. in 1905, acesta a publicat Chestia fdirdmeascd, in care preconiza introducerea in viata de. stat.a Roméniei a doud noi principii cu larg spectru social: proprietatea ~functie sociala gi participarea paturilor largi ale societatii la conducerea Lucrarea a alarmat spiritele, conservatoare mai ales fiindcd autorul ei era om politic de prima important. Cerinta pintroducerii frtinimii ca factor activ si. inteligent. in viata noastra de stat” — sintagma care desemna, de fapt, votul universal — purta in germen riscul unei radicalizari a vietii politice romanesti, care nu convenea nici regelui Carol, nici celor dow’ partide. Printre cei neli- nistiti de opiniile lui Spiru Haret era si Eugen Carada, eminenta cenu- sie a PNL, conducatorul Ocultei, care pregatea din umbra succesiunea lui onel Braitianu la sefia partidului. Alt personalitate politica de prim- " (biden, p.79. ™ DS, sesiunea ordinara 1904-1905, nr. 32, 30 aprilie 1905, sedinta din 17 martie 1905, p. 375: "© Spiru Haret, Chestia ardneascd, Bditura Carol Gobl, Bucuresti, 1905p. 3. 58 Legislajia electoral din Romdnia. plan ingrijorat : ministru de interne in.ultimul guvern D.A; Sturdza™™. Programul haretist, expus in Chestia jairdeasedi, a contribuit la polarizarea in jurul iui Spiru Haret a unui grup de sustinatori, mai ales fosti socialisti: V.G. Mortun, I. Nadejde, G. Diamandy, dr. I. Cantacuzinio, C. Stere 9. 1s in lupta pentru crearea unui curent'de opinie favorabil reformei electorale, un rol important |-a avut revista Viafa Romdneascé, aparuta la lagi, in 1906, sub conducerea lui C. Stere (la acea dati fiind un liberal marcant) sia lui Garabet Ibraileanu. La revista colaborau chiar si unii socialisti, cum era Paul Bujor'™. Viafa Romdneascd se va impune rapid, devenind cea mai bund gi cea mai citit& revisti a vremii. in paginile ei s-au dat expresie ideilor poporaniste, dar si ideilor stingii ~ ,tinerimii”— liberale, In principal, se vorbea de necesitatea unei reforme electorale (sub forma votului universal) si a unei reforme agrare. Se stabileau raporturi de interdependenfa intre reformele economice gi cele politice. Ba chiar s-a afirmat ca infaptuirea celor dintii depinde, necondifionat, de realizarea’ celor din urma. in articolul-program intitulat ,Catre cititori”, se ardta cA revista va lupta pentru crearea unei culturi nationale cu un caracter specific, Dar acest Iueru se va putea realiza numai atunci cind ,prin cultura, viata politica mai larga gi ridi- care economica, firinimea va cApata in stat valoarea social’ propor tional cu valoarea sa numerica, economic’, morala gi nafionala”'™. in aceasta perioad’, Constantin Stere, alaturi de socialisti, va reusi si se impund drept principalul exponent al luptei pentru largirea dreptului de vot. El era, pe de o parte, liderul organizatiei judetene lagi a PNL, iar pe de alta, unul dintre cei mai importanji.doctrinari ai poporanismului. Ideile Iui'nu puteau fi acceptate de c&tre conducerea partidului, si chiar liberalii stringi in jurul tui Jonel Bratianu aveau anumite reticenfe in ceea ce priveste ideile reformiste promovate de Stere. El considera ci principalul obstacol in calea ridicérii maselor la viata politica era sistemul electoral cenzitar. Supunind unui examen de opiniile lui Haret pare si fi fost s+ Vasile Lase "2 Vezi Mariu Teodorian-Carada, Vasile Lascar, Bucuresti, 1914, p. 112. ™ Serban Oriscu, Spiru Haret, Bucuresti, 1976, p. 152. "7. Ornea, op. cit, p. 365. "8 Catre cititori”, in VR, anul I, nr. 1, maxtie 1906.SORIN.RADU minufios mecanismul electoral, “Stere a dezviluit. existentaunei evidente contradietii intre principiul egalitatii tuturor cetd{enilor in fata legii, inscris in Constitutie (art. 10), $i felul cum se-exercita, de fapt, dreptul de vot'®’. in aparenti — releva doctrinarul poporanist — avem gi noi ,sufragiul universal”, pentru ci tofi cetitenii romani care plitese 0 dare cit de mica citre stat-au drept de vot pentru alegerea Camerei'*’,. Sistemul de vot insa nu este nici egal, nici direct pentru majoritatea alegitorilor pentru c& intregul corp electoral este impartit, in baza censului, in trei grupuri inegale in drepturi'™. intr-un articol intitulat sugestiv «Reforma moral» si reforma electorala”, publicat in Viaja Romaneasca in 1907, C. Stere, analizind temului votului cenzitar, observa c&, de fapt, corpul electoral se Impartea nu in trei colegii, ci in patru, prin faptul c& cel de-al treilea colegiv se aubimplifea In dou 3 astfel majoritatea vota indirect, pr delegati. ,,S-a creat astfel, in colegiu! [ — sublinia Stere -, 0 adevaratt cetiiuie a privilegiilor electorale, care prin forta lucrurilor determina caracterul tuturor alegerilor”"™. Stere ardta c& idealul lui era introducerea sufragiului universal, egal, direct i secret, dar, ,ca 0 faz de tranzitie”, el accepta si colegiul unic pentru tofi stiutorii de carte™ Tati si argumentele aduse de cei care se opuneau acestei reforme: starea de inculturd a {iranilor si lipsa educatici lor’ politice. Ele nu puteau fi acceptate, dupa parerea lui Stere, deoarece scrisul gi cititul nu fieeau pe cineva mai apt si réspundi Ia problemele vietii de stat si mai rezistent in fafa presiunilor administratiei; iar in cea ce priveste al doilea argument, cel al lipsei educatiei politice, ,,aceasta nu poate-fi cApatata decit prin viata si lupta politica, [...] un popor nu poate avea educatie politica daca, de fapt, nu-si exercita drepturile cetatenesti””": Ideologul poporanist recunostea ci, incd mult timp dupa largirea dreptului de vot, colegiile electorale vor fi guvernamentale, dar ,.si cele de astizi nu sint mai independente”. Guvernele ins& igi vor organiza "5, Stere, Curs de crept constitutional, Iasi, 1905, p:830. * fidem, p- 831 8 Apud Stefania Mibailescu, op. cit, p. 130, + 7p, anul Il, nr, 2, 1907, apud C. Stere, Serieri, Editura Minerva, Bucuresti, 1979, pads. 2 Ybidem, p. 41S idem, p. 418. : 0 Legislatia electorala din Romania. majoritatea prin presiune, nu prin coruptic. Se pot cumpara citeva duzini de voturi in colegiile de astazi— arata Stere ~, e cu neputin(a si fie corupt un milion de alegitori”!”*. Stere dovedea ca prevederea-con- stitufionala dupa care Romania ar trebui si fie un stat democratic, ew forma reprezentativa de guvernimint, devine imposibil de realizat in conditiile in care, din cauza privilegiilor electorale, ,,cei 10.000 de al gitori in toata fara din colegiul I trag nemisurat mai mult in cumpana decit 900,000, aproape un milion de alegatori indirecti ai colegiului IIT {..}, care aleg prin delegaji numai 38 de deputati din 183 si n-au, de fapt, nici un mijloc de a-i manifesta dorinfa™””, In consecinta, preciza acesta, reforma electoralit ,se impune, din interes de conservare national, ca primul pas spre indltarea neamului™™*. Poporanistii credeau in existenta’ unei” interdependente titre realizarea reformei Suftaginlui universal si tmproprietatirea taranilor!”® Réforma electorala, oricit ar’ fi de adinca, ,,ea singuri nu va putea Insinitosi viata _noastra * publicé”, fri 0 dreapt impirtire a pamintului’”® C. Stere a fost principalul, dar nu sirigurul ideolog al grupttii poporaniste. Alaturi de el in sustinerea modernizarii sistemuliti clectoral s-au situat I. Teodorescu gi G. Ibraileanu. Ca gi Stere, I. Teodorescu demonstra ci argumentele aduse ‘impotriva introducerii sufragiului universal (incultura i sirdicia popo- fului) nu sint consistente. Dupi parerea Ini, daca am lua de buné aceste argumente, invocate in principal de conservatori, am intra’ intr/un impas. Adica, pe de 0 parte, conservatorii pretind cA orice reforma electoral’ nu trebuie Picuti’atita timp cit poporul este’ lipsit ‘de instructie si de'mijloace de trai, pentru cf altfel s-ar ajinge la anarhie, iar pe de alta parte, aceiagi conservatori refuuz8 si largeasca educatia poporului sau si fact ceva pentru a-i ridica nivelul de trai Conservatorii, credea Teodorescu, n-au nici un interes sa pregitedsct poporul pentru’ votul universal, pentru c& ar luicra impotriva propriilor " ibidem. idem, p. 16. °°" Ihidem, p. 419. 5.6. Stere, «Momentul («Cronica interno)”, In VR, anu I, nt. 5, 1907, p.326: 8 idem, ,inteegiile necesare reform electorate”, in VR, anal Vivne.12, 1911, p. 474 61SORIN RADU convingeri gi interese'°’, Dup& pirerea lui, criteriul stiintei de carte amu este serios pentru cipitarea drepturilor cetitenesti”, deoarece nimeni nu poate sustine ci cei cu carte mai mult& ar fi cetéeni mai constienti, mai demni, mai curajosi, iar cei cu carte mai putin’ ar fi cetiieni mai mediocfi si cei fir carte sint lipsifi de orice calitati cetitenesti”. in ceea ce priveste averea, Teodorescu se intreba daca aceasta reprezinti un criteriu bun, in functie de care si se stabileasca dreptul de vot. Ruspurisul lui era c&, in toate frile in care s-a aplicat acest criteriu, rezultatele nu au fost la nivelul asteptirilor: ,,In Anglia, in Franfa, in Germania, oriunde a domnit un regim cenzitar, acesta s-a desfiinjat si s-a°inlocuit cu votul universal. Aceasta nu fiinde& tofi cetitenii au devenit egal de bogati, ori aproape, ci s-a’suprimat censul ca rau, ca un criteriu nedrept si nefast si s-a tnlocuit, ca un progres, cu yotul universal””’. Prin urmare, ardta Teodorescu, ,,nu prin educare, prin formare, prin instructie speciald, ca niste copii la scoala, ajung popoarele de la robie la emanciparea politica, nici prin examene sau scotociri in punga. Diploma scolara sau chitanfa perceptorului nu pot fi certificate de maturitate politica”. Sufragiul universal nu creeazi ceva nou, ci ,¢ numai o forma mai civilizati si mai perfecti a exercitarii puterii politice a maselor..."°°. Constatind ca, pretutindeni unde a fost introdus, votul universal nu a produs anarhie sau revoluie, 1. Teodorescu conchidea ea nici in fara noastr’a nu se vor produce asemenea evenimente™", desi, la inceput, ,domnia multimei” va aduce unele neajunsuri””’. El recunostea cA votul universal, asa cum era practicat in (rile unde s-a legiferat, are si defecte, ,.si ined mari”. ,.Dar Jeacul nu sti in restringerea dreptului de vot care ar spori inc puterea coteriilor, ci in, marirea si mai mult a colegiilor”*. Votul universal, 1, Teodorescu, ,Revolufia.cetrebule s- facem”, in VR, anul I, nr. 5, 1907, p, 326. © Tide. "© Ibidem, p. 251 2 Ibidem, p. 252. 2" bide, p. 253. 2 Idem, ,Despre votul universal in firile apusene si in special in Romfnia”, in VR, nul IIL nt. 6, 1908, p. 403. 2 phidem; pp. 404-405, 62 Legislafia electoral din Romdnia. concluziona I, Teodorescu, avindeca temeiniec relele de care suferd tara’ Un alt lider poporanist, G. Ibraileanu, desi se declara un ,diletant” in materie de politic’, s-a remarcat gi el prin publicarea unot atticole in Viala Roméneascd, prin care cerea introducerea sufragiului universal. El sustinea ideea ci numai infaptuirea acestei reforme politice va asigura exprimarea voinjei intregului popor si controlul natiunii asupra faptelor guvernamentale””. [braileanu a remarcat largirea drepturilor electorale prin acordarea votului universal, intr- fari ca Roménia, va constitui o pirghie deosebit de importanta in ridicarea ,,fondului™’*; educatia politica, faranul n-o poate avea decit dat la scoala politica”. Singurul partid care putea si realizeze reforma sufragiului universal era cel liberal, deoarece ,legile cea facut gi altele pe care trebuie st le faca in viitor — legi pentru {arnime ~ impunea acestui partid reforma electoral”. Votul universal era necesar’ pentru c& doar prin aceasti reform ,poporul va deveni un rezervoriu, din care se vor ridica cetateni constienfi, pe incetul, si astfel, pe nesimtite, acest regim electoral va deveni din ce in ce o'tealitate..."""*, Ibraileanu credea cA propaganda social-democratilor era gregitA pentru cA ;,lucrt, curios, nu se adresa {&ranilor pentru a le arta foloasele votului universal. Bi se adresau burghezilor si, printr-o admirabild tactic [,.), i speriau cA are si fie vai i amar de ei cind vor da votul universal”, i 1907-1910, gruparea poporanisti se" bucura de cadrul Partidului Liberal. In toate mediile intelectuale era singurul mijloc prin: care se puteau, | in anii popularitate 2 jbidem, p. 412. 25 Garabet Ibraileanu, , Votul universal (Opiniunile unui diletant)": in FR. anul V, ne 5, mai 1910, p. 222. 86 tbidem, 2 Ipidem. 2 fide, p. 224. 2 Ibidem, pp. 227-228. Afirmatile lui Ibriileanu nu vor rimine fird raspuns din partea social-semocrafilor, care de mul ani purtau cu poporanistit 0 polemic’ pe tema chilor de evolujie a Romduiel sa sanselor pe care socialism lear avea in fara noastr. Astfel. revista Facla seria e& wdiletantul” Tbraileanu sa hazardat, implicindu-se int-o chestiune pe eare nu o infelege, wuitind astel ined o data, printr-o deplorabild lips a sentimentului realitigei, dezastruoasa situatie morals, i eare se gaseste azi D-sa, a §i cei- [ali fost socialist” (,Pentru votul universal” in Facta, anu I, 17, 3 iulie 1910. p. 266). 63SORIN RADU se vorbea despre migcarea poporanist’, si cei mai multi o aprobau, si chiar daci nu-i infelegeau adevirata: semnificatie. Popularitat prestigiul ei puteau fi utilizate, pentru relansarea partidului. Campa de consolidare a acestuia convenea perfect si gruparii de la Viafa Roméneascé, ce se vedea repusa in locul meritat si, totodatd, cApita speranta infiptuirii reformelor agrara si electorala”” Actiunea de imprimare a unei noi directii partidului, preconizata de elementele tinere, intimpina ins& ostilitatea aripii sturdziste care, rimas& consecventi in vederile ei incremenite, incerca prin toate mijloacele si mentina vechea stare de lucruri. Divergentele dintre ,bitrinii” si ,,tinerii” liberali — dintre D.A. Sturdza si partizanii sai politici, pe de o parte, gi lon LC. Britianu gi pleiada tinerimii care-1 inconjura si-l urma, pe de alt’ parte — se manifestau sub forme tot mai acute, anunfind aparitia noii direefii in dezvoltarea partidului”" Deosebirile nu se. jitau numai la cercurile politice conductitoare din capitala, ci afectau organizatii intregi din provincie, unde lupta dintre batrini gi tineri cunostea rezolvari radicale si rapide, la baza lor fiind schimbérile sub raportul orientirii in problemele fundamentale ale dezvoltirié tari, promovate de tinerii liberali, si, bineinteles, lupta pentru preponderenfai in structurile ierarhice ale partidului™"*, Speranfele stingii liberale cf, 0 dati cu impunerea fui Tonel Briitiann ca sef al partidului, va putea fi pus in aplicare programul de reforme, care de mult era popularizat, pareau s4 paleasci dupa ce, in 1909, D.A. Sturdza cedase locul fui Bratianu. Noul sef al PNL actiona temperat si temporizator. Fortele puternice ale aripii conservatoare liberale, la care se asocia si Oculta, nu-l lisau s4 impinga ,,carul reformelor” mai departe, Relevant, in acest sens, era discursul de rispuns la Mesajul Tronului, rostit de lon LC. Bratianu ta 29 noiembrie 1910, in fata Adunarii Deputatilor: ,,D-lor, infeleg sii se poata discuta oportunitatea unei reforme electorale, infeleg s& se poata discuta acceleratiunea cu care se cade si mergem spre sufragiul universal, dar nu m& asteptam si se discute insusi_principiul 207, Omnea, Poporanisml, Editura Minerva, Bucuresti, 1972, p. 324. 31 Apostol Stan, Mircen losa, op. cit, p. 350. 2" Jbidem, pp. 350-351. 64 Legislafia electoralé din Romania. sufragiului universal. [...] Eu cred c& trebuie s& dim unor asemenea chestiuni caracterul pe care partidul nostru stie dea tuturor chestiunilor de 0 asemenea important. Ele trebuie si se coneretizeze mai intii prin discutiuni in sinul partidului, s&-si gaseasct in realizare toate puterile pe care acest partid a stiut sa le puna in elaborarea programelor de guvernare™", in septembrie 1909, aparea la lagi ziarul Miscarea, care il avea ca director pe G.G. Marzescu. Prin articolul-program, se aducea la cunostinta cititorilor c& noua publicafie va avea menirea de a propaga principiile programatice gi reformele liberale',bazate pe ideea ridiciril culturale si economice si a participarii lao viafi politich mai larga a claselor de jos”, Reforma electorala va constitui una. dintre principatele directii sustinute de noul ziar, dar imodul in care o ficea dovedea moderatia specifics unei bune parti a conducerii PNL. Desi partidul avea inscris in programul de fa 1892 suftagiul universal ~ seria oficiosul liberal iegean —, acesta, cu toate ci a venit de citeva ori la putere, nu gi-a putut indeplini promisiunea, preocupat fiind ,de alte chestiuni importante, vitale pentru stat”. Miscarea isi exprima speranta c& de acum partidul se va ocupa si de reforma electorala, iar joolegiul unic la judet este primul pas ce se face citre largirea colegiilor electorale”*"*. in aceste conditii, unii dintre reformistii’ liberali au inceput s& dea semne de neliniste si s& tragi semnale de alarma. Spre exemplu, G. Diamandy, prin -intermediul publicatiei Revista democragie! romdne, aparuti la 25 ianuarie 1910, la care colaborau unii dintre .tinerii generosi liberali”, devenise tot mai-agresiv. Striveziu era criti cat chiar [onel Bratianu, care ar fi uitat de promisiunile ,regenera- toare” gi conlucra prea strins, aproape pactizind, cu vechile cadre conservatoare din partid”'*, 8 Discursurile ui fon LC. Breétianu, publicate de George Fotino, vol I(t ienuarie 1909 19 decembrie 1912), Bditura Castea RomAnease8, Bucuregt, 1939, pp. 317.318, DAD, sesiunea ondinar 1910-191 1, nr. 12, Senta din | devembrie 1910, pp. 96-103 * Miycarea, lai, anul Ine. 1, | septembrie 1909. 45 Succesiune de regim”,ibidem, nt. 8, 10 septembrie 1909 2 Social-democraitironizau itentile We reformace ale PNL gi mai es lpsa de ele ritae gi hotivie a reformei electorale, ,Reforma electoral partic liberal ~ seria 65SORIN RADU Constantin Stere nu parea insi ingrijorat de atitudinea lui Britianu. Relatiile strinse de prietenie care fi legau |-au facut pe liderul poporanist s& inteleag’ modul de gindire si actiune al noului sef liberal. Faptul c& Stere parea a se ocupa de prepararea reformelor, era dovedit — dupa parerea Iui Z. Ornea — de Viafa Romdneascd 1911. Acesta publica la ,,Cronica interna” nu, ca de obicei, studii sau eseuri pe, teme politice, ci .comentarii care, in fond, constituian dezvoltarea unor proiecte elaborate”’, Pe primul loc a trecut interesul fafii de reforma sistemului electoral, Stere a introdus acum un corectiy. Nu mai vorbea de universalizarea dreptului la vot, ci de desfiintarea celor trei colegii cenzitare si crearea unui colegiu unic pentru tofi stiutorii de carte. Cei fara instructiune urmau s& voteze, tot pi delegati, in acelasi colegiu unic. Cum aproape 40% din birbafi eran stiutori de carte, aplicarea reformei preconizate insemna, dup’ parerea lui Stere, o mare extensiune a corpului electoral”'*. Migcarea sustinea cd, o data realizata aceasta reforma, ,,votul universal se va infaptui de la'sine, ca o urmare naturala, pe misur ce se va inmulti numarul stiutorilor de carte, fird a mai fi nevoie de o noua, revizuire .a Constitutiei”. Pozitia adoptati acum de liderul poporanist era identicd cu cea a lui lon I.C. Bratianu. Este evident cd masura preconizata favoriza mai ales mediile urbane mijlocii, care cipitau — prin desfiintarea censului — drepturi egale cu clasele avute. in schimb, in rindul fAranilor, procentul stiutorilor de carte era infim. TArinimea, ‘in marea ei majoritate, continua deci si rimind fara drept de vot direct. Sistemul delegatilor. riminea in vigoare, in ciuda criticilor aduse de Stere si poporanisti ani de-a rindul. C. Stere a acceptat ins’ acest compromis convins fiind, se pare, c& nu se putea face mai mult, cf ngeneratia noastra nu, va mai avea, probabil, prilejul si Iucreze pentru Facla ~ are deocamdata contururi fantomatice. Partidul ar voi si-i dea o figura eu linii bine hotarite, dar nu reuseste pentru ct acei care trebue sh trag liniile sint d-nii Pherekyde si Brdtianu, de o parte, sid. Stere de alta, iar cuvintul hotiritor fiind, dupa coum se stie, de partea d-lor Pherekyde gi Bratianu” (E, Argin, ,Reformacfantoma”, in Facla, anul, I, nr. 15, 9 aprilie 1911, pp. 233-234), 27, Ommea, Poporanismul, p. 324. 219, Stere, Colegiul unic”, in VR, anul VI, ne. 11, noiembrie 1911, pp. 278-280, 209 "Reforina electorala”, in Miycarea, anul III, nr. 258, 25 noiembrie 1911. 66 Legislagia electoral din Romania. o alti revizuire a Constitutiei’™°. Intransigentul ‘Stere se supunea, acum, oportunitatii, in dauna principiilot Inca din momentul preluarii sefiei partidului, lonel Bratianu avea si declare c&, in ceea ce priveste reforma electoralé, ar fi indicat ca, mai intii, si-fie introdus colegiul unic al stiutorilor de ‘carte la alegerile judetene™', aceasti actiune constituind o ,adevarati educa~ tiune cettifeneasca”™”, Un an mai tirziu, Bratianu igi’ reefirma pozitia moderati, ardtind c&’Partidul Liberal a imbritisat principiul suftagiului universal, dar c& ,,inainte de a ajunge la dinsul, se cuvine ca masele pe care voim sa le’chemém la viata politicé si fie ‘intiiu chemate la o alt& viafé economica gi sociala””™. in acelasi timp, mai susfinea si ideea-ca, pe acest drum al ridic&rii tiranilor la 0 situatie economica acceptabili, s-au flicut deja pasi insemnati, lisind sA se {nfeleagit ci vremea reformei electorale se apropia. Prin aceste decla- rafii rezervate, seful PNL incerea s& impace si tinerii liberal, gi aripa de dreapta care inci domina conducerea partidului@*, Liberalii reformisti aw inteles ins& ci Ionel ‘Bratianu accepta reforma electorali, dar c& astepta momentul potrivit pentiu a o pune in aplicare. Gruparea poporanista a realizat si ea ca geful partidului nu era ‘dispus si reformeze radical sistemul electoral prin introducerea sufragiului universal, Aceastd credinfa le-a fost confirmata si de elaborarea, la 25 ianuarie 1911, a manifestului-program al PNL pe care, in opozitic find, I-a pregatit in yederea alegerilor. In acest manifest, degi-se vorbea-de necesitatea efectuarii reformei electorale, nu se aduceau preciziri cu privire la intinderea sau forma care o va lua aceasta reforma.,,in reforma electorala — se preciza in document — noi vedem mijlocul cel mai eficace de a solidariza toate forfele natiunii $i de a asigura armonia sociala, care ar fi primejduité daci nu s-ar. da 2 tbidem, p. 280. 2% Discursurile lui lon LC. Brétianu, vol. IM, p, 42, 2 idem, p, 43. ® ibidem, p. 318, * Vezi Mircea losa, ,lon 1.C. Britianu si reformele'social-economice liberate (1909- 1914)", tn RI, serie nous, tomul I, nr. 9-10, 1991, pp. $45,546, ® Sorin Radu, ,.Liberalii si problema reformei electorale in Romania (1866-1914)", partea a i-a, tn AUA, tomul 6if, 2002, p. 141 orSORIN RADU revendi sp rilor populare putinta exprimarii intr-un mod larg”. De aici rezulta si compromisul lui Stere cu Britianu, in sensul acceptiri colegiului unic, avind, in conditiile opozitiei dreptei liberale, mai mar sanse de reusita decit votul universal, Un rol insemnat in activitatea de. studiere,.gi popularizare q/ ideilor legate de largirea dreptului de vot |-a jucat si crearea, in 1911, ) a Cercului de Studi al PNL, din initiativa lui Vintila Bratianu si cu | sprijinul lui LG. Duca™’. fn anul 1912, sub auspiciile Ceroului de) Studii, G.G. Danielopol va sustine 0 conferinga in care relua toate | argumentele aduse pind atunci de reformistii liberali in. favoarea | modernizitii sistemului electoral prin largirea dreptului de vot, criticindu-se totodata impotrivirea conservatorilor. Danielopol accepta in principiu, suftagiul universal, dar, pentru moment, considera necesari aplicarea colegiului unic gi a sorutinului-de list impreuna eu principiul reprezentarii proportionale. O alti masur& preconizata de | Danielopol era obligativitatea votului, meniti si contribuie la educatia | politica a cetitenilor™*. ,,Vrem reforma electorala. — incheia | Danielopol — nu numai ca o chestiune de dreptate pentru acei ce nu au, jn tealitate, dreptul de vot, dar ca chestiune de aptrare chiar a acelora care tl au, de aparare a moralititii publice; 0 vrem pentru agezarea efectiva gi solida a statului roman pe temelile, pe care a voit si-] ageze. legiuitorul constituant la 1866; 0 vrem pentru a solidariza gi mai mult interesele diferitelor pituri sociale.” in toamna anului 1911, PNL a inceput campania de rasturnare a guvernului conservator condus, de P.P. Carp. lon LC, Bratianu, bun tactician, nu putea limita lupta numai la spinoasa afacere a tramvaielor, pe rol la acea dati. El a dorit si o insoteascd de 0 | 25 Viitorul, Bucuresti, anul TV, ne, 1107, 27 ianuarie 1911; Vointa National, anu | XXVIIL, nr. 7648, 26 ianuarie 1911; Manifestul ~ program al partidului, lmprimeriile | slndependenta”, Bucuresti, 1911, p. 17. 27 CD. Dimitriu, ,,Vintilt Britiany, intemeietorul Cercului de Studi al Partidului National Liberal”, tn Viaja si opera tu! Vinild LC. Britianu vazute de prieteni si | colaboratori, tmprimeriile ,Jadependenta”, Bucuresti, 1936, p. 207. | #8 °G.G. Danielopol, Nevoia unei reforme electorate, Imprimeriile ylndependenta”, | Bucuresti, 1912, pp. 5-37. ® Ibidem, p. 38 68 Legislatia electorald din Romdnia penetranti ofenisiva ideologic’. Nici unul dintre apropriatit i nu era, jnastfel de cazuri, mai indicat ca Stere, care Zi tot vorbise de reformelé social-politice, fundamentale pentru’ societatea roméneases. Fruntasii {iberali au caizut de acord si i-au lasat lui Stere mind liberi’. Stere va jncepe campania pentru promovarea' refornielor prin convocarea unéi adunari la lagi"la 7 noiembrie 1911, aviid de aceasta data girul partidului. fn discursul finut cu aceasta ocazie, a criticat guvernul conservator pefitru ci acesta dorea si modifice legiuirile agearé liberale, apoi a anunfat programul partidului liberal. Despre 0 noua reform agrari nu se spunea nimic. Importanté eta, deocamdata, asanarea viefii politice prin minarea sistemului electoral in vigoare. in opinia fui Stere, nu trebuia cerutt nici universalizarea déeptului de vot pentru c&, in mod formal, el era legiferat in Constitutic. In fapt, raul organizatiei noastre electorale — spunea Stere — sedatoreste in intregime sistemului de impartire in céle trei colegii pe baza censului. (..] In constiinta partidului, s-a inradacinat astazi convingerea ca toate si dispard si tofi alegitorii st fie acfiunea astfel: ,Singura‘deosebire a sistemului’preconizat de votul obstese consta in marginirea dreptului de vot pentru cei ce nu’stiu si setie $i'8A citeasc’ cari, ca i ast®zi, vor ramine si Voteze prin delegati [.] Drept de vot direct, marginit doar de Stiinta elemetitara de’carte, este in adevar identificat in farile apusene cu suftagiul universal; pentru c& acolo conditia stiinfei' elementare de carte este “igor accesibild orieui si pentru c8, mai ales din punot de vedet= practic; ea conduce, if masura réspindirei culturii, in timp relativ scurt, Ia votul abstese, in cea mai larga acceptie a cuvintului””. Aceasta’ reform, 20 7, Omnea, Viaja Ini C. Stere, vol. 1, p.559. In ciuda polemicii purtate ci G. Ibtileants sicu ali teoreticieni de In Viofa Roméneasca, E. Lovinescu recunostea 2oporanismului {olul important jucat in realizarea reformelor electoral gi agrart . pin agitafile ui s-a produs, in sinul partidulu liberal sal opiniei publice, acea stare de siit care, ajuta- 18 i de eizboi, a dus fa vorul universal gi la expropriere” (E. Lovinescu, op, cit. p. 210) 2! ntrunirea de la clubul national liberal. Marele discurs al d-lui Stert”, in Misearea, aru Il, ne. 244, 8 noiembric 1911. > idem. Oo)SORKIN RADU minoritiilor. Reforma electoral’, aga cum era vazuta de Britianu gi Stere, ery destul de moderata. Stiutorii de carte erau, Ia sate gi chiar la orase, foarte putini, iar in sperania.alfabetizarii acestei mase intr-un timp. relativ scurt”,,nu se putea pune temei, Dar Stere si gruparea Poporanistti se. convinseseri & trebuia actionat in etape, avansind | incet si gradual pentru ase ajunge la suftagiul universal, Colegiul unig reprezenta totusi, in acea epocd, o reforma progresisti, care putea | modifica in sens pozitiv. societatea romaneascd, contribuind la, asanarea vietii publice. E drept ca nu radical, dar negresit s-ar fi nauit coruptul sistem cenzitar existent Sub lozinea arhicunoseuta a colegiului unic, programul liberal Ya fi popularizat in intreaga tard. PNL a organizat in acest scop o setie de consfituiri si intruniri publice in orase importante Bucuresti”, Craiova, Roman™, Iasi”, fa care vor lua cuvintul personalitigi | politice precum G.G. Marzescu, M. Pherekyde, E. Costinescu, N. Gane, C. Banu, Al, Djuvara, N.N. Saveanu, Spiru Haret, LG. Duca, Al Radovici, V.G. Morfun, C. Stere gi alti. Desi in opozitie PNL a dus 0 intens& campanie de sustinere a colegiului unic, 0 dati cu deschiderea Corpurilor Legiuitoare nimeni nu.se.va mai ocupa de reforma electoralé, decit incidental, pentru a Jovi in. guvemnul condus de P.P. Carp. Se repeta, intr-un fel, istori Programului liberal de fa lagi din 1892, care, dupa ce a fost adoptat gi Promovat cu surle si trimbite, a rlimas, in cele din urma, litera moarti aproape dou’ decenii. Liberalii vor relua programul de reforme in vara anului 1913. Ocazia a constituit-o aplanarea crizei balcanice. prin semnarea tratatului de pace de la Bucuresti, care va crea conditiile propice unei abordari temeinice a problemelor interne ale {arii, : | maj spunea Stere, trebuia completatd si cu principiul reprezentarij | b, Mtorul, anul 1V. nr. 1342, 1 noiembrie 1911 2 Ibidem, nr. 1370, 29 noiembrie 1911, 3 Ibidem, ne, 1385, 14 decembrie 1911 © Miscarea, anul Ill, nr, 249, 14 noiembrie, 70 250, 15 noiembrie 1911 Legislatia electorala din Roménia, 1.4.2, Social-democrapit si reforma electoral Sovialistii s-au manifestat, la sfirsitul secolului al XIX-lea, drept_cei_mai conseeventi sustindtori ai_modernizirii sistemutui electoral din Romania, sub forma introducerii sufragiului universal Prima expunere stiinfific’, bine argumentati, a. reformei electorale a fost ficutd de Constantin Dobrogeanu-Gherea intr-un studiu, publicat in 1886 gi intitulat Ce vor socialisti’ romani? Expunerea socialismului stiinjific si programul socialist. Acesta a fost revendicat drept program politic de citre socialisti pint la intemeierea PSDMR in’ 1893. Gherea s-a angajat intr-o polemicd cu adversarii ideilor socialiste, care sustineau teza imposibilitiit adsrenfei acestor idei la realitatile romanesti din cauza retardarii cconomici roménest, indeosebi a-industriei gi ca atare a proletariatului, a inexistentei temeiului obiectiv al dezvoltarii unei miseéri socialiste si cu atit mai pujin a unui partid social-democrat. Ce vor socialistii romani? era structurat in dou mari parti, una politica si alta economica. Dobrogeanu-Gherea se pronunta pentru ,,votul universal direct (orice cetdean ori cetifeand ajungind la 20 de ani si aiba drept de vot)”. Acest punet era completat cu altele dous in care se cerea egalitaten politicd a femeii cu barbatul si alegerea magistratilor de eatre popor™”. Este de subliniat faptul c&, spre deosebire de conservatori, care respingeau ab initio introdueerea votului universal, gi spre deoscbire de liberali, care, la data aparitiei studiului, refuzau si faci orice referire la el gi abia din 1892 4l inseriau in programul lor doar ca un nideal” independent al partidului, social-democratii au fost primii care au cerut introducerea reformei intr-un program politic. Publicarea studiului Ce vor socialistii romdni? va stirni in epock 0 ampli dezbatere in care se vor implica oamenii politici ai vremii, constituind, totodata, inceputul unei lungi campanii de limurire a opiniei publice asupra necesitatii sufragiului universal, 7 Documente din istoria migcirit muncitoresti. din Romania (1879-1892), Editura Politicd, Bucuresti, 1976, pp. 115-116. 1oun KAU {in ianuarie 1888, votul universal era cerut fntr-un man fest electoral al asa-numitei Partide a Muncitorilor din Iasi, Doua Juni mai tirziu, aparea ziarul Socialistul, care in articolul de fond, intitulat »Locul nostru”, arita necesitatea organizarii muncitorilor intr-un, Partid al lor, pentru c& numai astfel vor putea cuceri votul universal si apoi celelalte drepturi ale muncitorilor”, C. Dobrogeanu-Gherea credea si el ca ,,ffiri o organizare serioasa a muncitorilor in partid politic deosebit, votul universal nu face doud parale’?". Corelarea luptei pentru votul universal cu necesitatea organizarii clasei muncitoare in partid politic a fost una dintre ideile fundamentale ce au stat la baza propagandei gi activitatii politice a social-democratilor de la sfirgitul secolului al XIX-lea. De aceea, se poate afirma ca lozinca sufragiului universal, prin amploarea migcarii care o sustinea, a reprezentat un factor important in accelerarea procesului de formare a PSDMR™*! Incepind din 1890, C, Dobrogeanu-Gherea va Publica o serie de articole in presa socialist, indeosebi in Munca, in care critica sistemu| colegiilor electorate, aducea argumente jutidice pentru a dovedi neconstifutionalitatea celor trei colegii si ficea o intensi propaganda votului universal, aratind ce imbunatatiri poate si aduca societifii roménesti introducerea lui. Astfel, sub pseudonimul I. Vasi iu, Gherea publica in Munca articolul cu tithul ,,Votul universal. incerea sa demonstreze cit dobindirea sufragiului universal nu atinge nici un artico! din Constitutia de la 1866, ba dimpotriv’, daca s-ar aplica integral prevederile acesteia, atunci ar trebui ca suftagiul universal sa existe deja’. in sprijinul afirmatici sale, cita articolele 10 si 12 din Constitufie, care stipulau egalitatea tuturor romanilor tn fata legit $i faptul ca ei contribuiau fri deosebire la plata impozitelor sila 25 Muncitorul, anul I, nr. 17,21 ianuarie 1888. 2° Locul nostru”, in Socialistu, anul I, nr, 1, 24 martie 1888, 2® Munca, anul I, nr. 248, 15 ianuarie 1891. ™ Plorea Nedelcu, ~Programele misearii socialiste din Roménia si lupta pentru ueertea votulni universal (1880-1914)", in, tomul XXII, ne. 2.1990, p 274 2 C. Dobrogeanu-Gherea, Opere complete, vol. 11, Editura Politic’, Bucuresti, 1976, pp. 306-330, ‘idem, p. 307, R Legislatia electorola lin Roménia. indeplinirea sarcinilor publice™’. Astfel, demonstra cA impirtirea corpului electoral in trei colegii reprezinta ,.o abatere nemaipomenitas de la principle din Constitute, Mai inti se spune e& nu-i niet o deosebire de clase in statul roman gi apoi alc&tuiesc trei clase cu drepturi foarte deosebite unele de altele”™’. in continuare, Dobrogeanu-Gherea se opreste asupra invinuirilor ce se aduceau votului universal. Acuzei cA acordind tuturor-cettfenilor drept de vot s-ar zdruncina temelia pe care era cladit statul ii rispunde cA in multe state exista votul universal ,,si, cu toate acestea, in acele tri domnia burgheziei ¢ in toaté floarea, deci votul universal nu e © primejdie pentru stipinirea lor...”*°. intr-un alt articol, aprut tot sub pseudonimul [. Vasiliu, intitulat ,,Chestiunea trineasc&”, Dobrogeanu- Gherea emitea ideea ca in domeniul economic si social nui va putea fi realizatt nici o reforma decit dupa ce tranii si muncitorii vor obfine sufragiuil universal’, Punindu-si problema cum vor obtine masele aceasta revendicare, el nu mai propunea de aceasti dat crearea’unui wpartid de clasi” care s& lupte in favoarea ei, ci ca gi la alegerile viitoare muncitorié si rani si-i voteze doar pe cei ce fagiduiese c& vor cere revizuirea Constitutiei gi introducerea votului universal. in acelasi timp, sfituia masele s& lupte si ,,s sileasc& pe stipini si dea votul universal, facind petitii la guvern si la rege”, sai fact smanifestafii uriase in orase, cerind votul universal, aga cum au facut muncitorii din Bucuresti la 1 Mai’? Constantin Mille sustinea gi el ci, pind la obfinerea suftagiul universal, Parlamentul nu va fi capabil si reflecte cit de cit dorintele unor cercuri muncitoare mai largi. Pini atunci ~ seria el in 1890 — Parlamentul nu poate decit si fie 0 scirboast comedie ce 0 joac stipinii pe spatele poporului muncitor. Deci pe steagu! par muneitorilor trebuie s& stea scris in intiiul rind votil obstese!™ &* Jbidem, p. 308. * ibidem, p. 310. 2 Ibidem, p. 319. 2° ibidem, p. 294, 2 Ihidem, p. 295, - *° Constantin Mille, ,Votul obstese”, in Munca, anul f, nt. VIL, 8 aprilie 1890, BSORIN RADU Introducerea sufragiului universal a fost cerutii de social-democrati si in, manifestele electorale elaborate cu ocazia alegerilor parlamentare din 18917 si 1892" in urma ultimelor alegeri, V.G. Morfun a fost ales deputat la colegiul al III lea. fn prima lui cuvintare, tinutt la 4 martie 1892, cu prilejul discutiei la Mesajul Tronului, Mortun a adus it discujie problema sistemului electoral, aratind ca revizuirea legi electorale din 1884 nu reprezinti un progres faji de legea din 1866, pentru cA nu a crescut ,reprezentatiunea intereselor populatiunii noastre turale gi urbane”, Morfun se limita, de aceasta dati, doar la a critica, nepropunind o modificare a sistemului electoral, © etapi importanté. in lupta dus& de socialisti pentru democratizarea sistemului electoral o reprezinti constituirea PSDMR, in urma Congresului desfigurat la Bucuresti in zilele de 31 martie-3 aprilie 1893. Cu aceasta ocazie, in urma dezbaterilor s-a adoptat programul partidului ce reprezenta, pe de o parte, o reactualizare a tezelor din studiul lui Gherea Ce vor socialistii romdni?, iar pe de alti parte, o elaborare programatica aliniati la principiile programului de la Erfurt al social-democratiei germane”. in program au fost cuprinse »fumai acele reforme care s-ar putea realiza chiar in societatea actuala sia ciror indeplinire ar fi un pas uriag citre idealul nostru... ‘intemeierea societitii socialiste”*. Prima revendicare era aceea a »votului universal, egal gi direct pentru tofi supusii Roméniei ce au trecut virsta de 20 de ani, fr deosebire de sex, de religie si de rasa”, Se mai .cerea introducerea principiului_reprezentiirii proportionale, egalizarea conditiilor juridice gi politice ale femeilor cu 2° Munca, anul Il, ar. 3, 10 martie 1891. ° Ibidem, anul Il, nr 49, 26 iamunrie 1892; BNR, Colectii Speciale, fond Saint Georges, Imprimate potitice 1883-1934, PLXVII, D.2, £19, Deputatit socialisti in Parlamentul roman. Discursuri (1888-1899; 1919-1921), Editura Politicd, Bucuresti, 1983. pp. 71-72, * Nicolae Jurca, Istoria socialdemocrapiei din Romdnia, Editura Stintticd, B 1994, p. 24, ®* Programul Partidului social-democrat al muncitorilor din Roménia, Tipogratia Aurora", Galati, 1893, p. 18; vezi si Munca, 11 aprilie 1893, 2° Ibidem.p. 19. resti, 4 | | | i | | Legislatia electoratit din Romania cele ale barbatilor’* si desfiintarea Senatului”*’. Imediat dupa ce lucrarile congresului s-au incheiat; activitatea de propaganda pentru introducerea sufragiului universal se va intensifica, Rolul cel mai important in acest sens |-a jucat presa, si indeosebi gazeta Munca. i va publica C. Mille un articol in care sustinea, exagerind, c& problema obfinerii votului universal este ,,o cestiune de viati sau de moarte pentru partidul socialist™* C. Dobrogeanu-Gherea va. aduce in favoarea sufragiului niversal un nou argument: guvernanjii romAni nu vor mai putea mult timp si-nu dea poporului votul obstese pentru c&, in Transilvania, se prefigura introducerea acestuia. ,Dar, dac& muncitorii romani din Transilvania vor dobindi drept egal de vot, ce vor face atunci patriotii nostri din clasele privilegiate? Vor urma ei cu propaganda pentru alipirea Transilvaniei la Romania, pentru formarea unei Romani? Dar muncitorii din Transitvania alipifi la Roménia liberd ar pierde dreptul egal de vot si deci alipirea Transilvaniei ar insemna despoierea celor alipiti de drepturile lor politice.” Guvernantii romani ~ conchidea Gherea ~ nu pot iesi din aceasta incurciturd deceit dind drept de vot egal si romAnilor din Romania liber’. Problema democratizarii sistemului electoral a stat gi in atentia participantilor la cel de-al Ti-lea Congres al PSDMR, desfigurat in aprilie 1894, Printre altele, la propunerea lui V.G. Merfun si George Diamandy, Congresul a adoptat 0 mofiune in problema votului universal, Motiunea’preconiza: elaborarea unei brosuri care s& limureasc& oamenii de foloasele pe care le-ar aduce votul universal; convocarea, in toate capitalele de judet, a unor intruniri la care sii se discute aceasti problema; organizarea unei campanii de petitii citre Corpurile Legiuitoare, prin care si se ceard inscrierea in Constitutie a votului universal, Congresul a hotrit s&i nu sprijine electoral nici un partid din opozitie care nu va face propaganda pentru obfinerea imediaté a votului universal. Aceasti ultima hotirire avea sa fie *© Ibidem, p. 20. 2 Ibidem, p, 22, 25. Mille, ,Suftagiul universal”, in Munca, anul IV, nr, 30, 19 septembrie 1893. *°C, Dobrogeanu-Gherea, ,Votul universal”, ibidem, nr. 39, 21 noiembrie 1893. 8SORIN RADU confirmata si de cel de-al Il-lea Congres al PSDMR, desfigurat in zilele de 4-5 aprilie 18957. Al Ii-lea Congres a trebuit si ia aceasta decizie deoarece se impunea clarificarea pozitiei partidului fati de dezbaterile ce apiirusera in presa in legatur’ cu necesitatea colaborarii socialistilor cu alte partide, indeosebi cu cel liberal. Este cunoscut’, in acest sens, initiativa lui C. Mille, de la sfirsitul anului 1894 si inceputul celui urmator, de a-i sprijini in alegeri pe unii deputati liberali eu condifia ca acestia si sprijine in Camera introducerea sufagiului universal”! © pozitie: asemminaitoare au avut-o gi alte persoane din conducerea partidului, cum ar fi Al. Ionescu, LC. Frimu, C.Z, Buzdugan™®?, Gherea subliniase si el, foarte clar, ci socialistii se pot asocia cu unele factiuni liberale in lupta pentru votul universal, dar era necesar — ctedea el ~s& se aiba permanent in vedere substratul politic deosebit al celor doua partide”*. Pe aceasta linie tactica, de colaborare gi cu alte forte politice in lupta pentru obfinerea votului obstesc, conducerea PSDMR a initiat 0 politic’ de raliere a acelor grupari si elemente democratice care se pronunfau pentru reforma. Decizia a fost luati deoarece s-a sesizat c& © actiune social-democraté solitar’, oricit «le temeinic ar fi fost orgnnizata si orieit de indelungaté ar fi fost perionda ei de sustinere, ar fi avut slabe sanse de izbinda’™, ‘Asemenea aderenfe au fost ctiutate,printre liberali, pentru cd in interioru! acestui partid se aflau personalititi politice si grupari ce-si declarasera deschis optiunea favorabila fie Lirgirii dreptului de vot, fie chiar sufragiului universal’®, Dup& cum, in intregul lor, sustineau ™ Documénte din istoria misedrii muncitoresti din Romania. 1893-1900, Editura Politic’, Bucuresti, 1969, p. 319. 261 Tiberiu Avramescu, Constantin Mille. Tinerefea unui socialist, Editura Politic, Bucuresti, 1973, pp. 327, 327-328, 2 Florea Nedelou, op. cit. p. 278, 2 Lymea nou, 21 februari 1895. 26 Vasile Niculae, O istorie a social-democratiei romane, vol. 1, Editura Noua Alternativa, Bucuresti, 1993, pp, 152-153. 26 acd Partidul Liberal —scria C. Mille — ar veni cu noi ca si agite idea sufragiuli universal, incontestabil conluctarea impreun& ar impune si venirea tui la putere. 16 Legistatia electorati din Romdnia, reformarea legii electorale democratii-radicali, Partida Taréneascit si republicanii-democraji din jurul ziarului Adevairul. Ziarigt recunoscui prin ideile democratice promovate, prectim ALV. Beldiman, C: Mille, ‘A, Bacalbaga, C. Bacalbaga, I. Theodorescu si C.D. Anghel, au scris, fin repetate rinduri, in Adevdirul despre necesitatea revizuirii legit electorale si mai ales despre necesitatea legiférdrii votului universal”™, Se configura, in acest fel, o palet relativ extinsi de adepti al votului universal, aptd sa fie reunité pentru propagarea si sustinere | Chutirile socialistilor pentru inchegarea unei? formule de asociere a grupirilor si personalitatilor politice receptive la idea reformtirii radicale a sistemului electoral au inceput inca din 1891, s-au conturat cu tot mai mare precizie in 1894, sub denumiréa de Liga votului universal”, si s-au finalizat, in aceasta formé, in vara anului 1895°, Radicalii lui G. Panu, grupul republican de la Adewirul gi Partida Tardneascd condus’ de C, Dobresou-Arges, desi initial declarat acordul, vor refuza ulterior si adere la interheierea Lis votului universal. Reuniunea constitutiva a avut loc a 25 iunie 1895, la redactia ziarului Romdnul. Dup aprofundate dezbateri, aici s-au pus'bazele sLigii votului universal”, al c&rei scop de cipetenie era ,popultrizarea $i sustinerea principiului votului universal printr-o lupti nefncetata, prin intruniri, ziare si brosur”, Desi Liga a fost sprijiniti de social- democrati, actiunile ei practice nau putut confirma intr totul asteptarile, Partenerii politici ai socialistilor nu aveau nizi forta, nici influenta politica si nici baza de mas& necesare realizarii unor actiuni cu aport decisiv in lupta pentru obtinerea sufragitilui universal” Insemnind reusita idcalului scump noua, fireste ef att socilig ot gi democrat arf datori sh lupte din rAsputeri pentru doborirea eonservatorilor” (C. Mill, Cu eine?, in Adevarul, anul VIII, nr, 2217, 4 iunie 1895, © Al, V. Beldiman, ,Colegiul unie”, in Adevdrul, nt. 2115, 14 februtic 1895: -Lige votului universal”, ‘bide, nr. 2208, 26 mai 1895, 7 Vasile Niculae, ,Liga votului universal”, in MP, anul VI, at, 8, augest 1973, P. 72. *% Ihidem, 2 Lumea noua, anul I, ne. 221, 7° Vasile Niculae, Liga votul universal”, p. 73, nSORIN RADU In.aceste conditii, in paralel cu campaniile extraparlamentare, lupta pentru obtinerea votului universal va fi continuata de socialisti in Adunarea Deputatilor. Astfel, V.G. Morfun, in decembrie 1895, va supune dezbaterii deputatilor un amendament in care cerea introducerea acestei reforme, completati cu reprezentarea proportionald. Amendamentul a intrunit doar zece adeziuni (dintre care sase’apar neau unor deputati liberali)’”', V.G..Mortun va mai sustine acest amendament inc& de trei ori in fata Camerei, tntrunind 27 de voturi in 1896”, 45 de voturi in 1897 (dintr-un total de 100 de voturi exprimate)"” si 35 de voturi in 18987". Tot din initiativa deputatului V.G, Morfun se va constitui, in decembrie 1896, ,Uniunea parlamentari a suftagiului universal”, in baza adeziunilor obfinute cu ocazia discutici amendamentului privind votul universal””*, Cu toate aceste eforturi, incercarea de impunere pe cale parlamentara sau extraparlamentara a.reformei votului universal nu s-a realizat, Dar aceasta lupti nu a rimas fri ecou. Dimpotriva, a avut urmari pozitive: a atras atentia Parlamentului asupra necesitatii unei reforme electorale largi si a reusit s creeze, in fara, un curent de opinie favorabil modificarii sistemului electoral in timpul celui de-alIV-lea Congres al PSDMR, desftsurat in aprilie 1897, s-au inregistrat, pentru prima data, divergente majore intre fruntasii partidului, care ins nu-au fost facute publice. V.G. Morfun a ‘impartagit Congresului convingerea ca migcarea socialist nu va progre- sa atita timp oft nu se va introduce suftagiul universal, Pentru aceasta, in dezacord cu Ioan. Nadejde, liderul partidului, el preconiza trecerea la liberali, convins c& in timp de cinei ani, actionind de acolo, se va obfine votul universal. Mortun va fi ins persuadat s& ramina in partid?”°, Divergenfele din interiorul PSDMR, indeosebi pe probleme de tactic’, vor ribufii la Congresul al V-lea, desfisurat in zilele de 7-9 2" Deputagii socialisti in Parlamentul roman, p. 91. ™ Documente... 1893-1900, p. 454. Deputagi socialisti in Parlamentul romén, p. 18. 2 Tbidem, pp. 121-122. 2 Vase Nicula, ,Liga votuui universal”, p. 72 6 Nicolae Jurca, op. cit., p. 30. 8 Legislatia electorala din Roménia.. aprilie 1898. Al. Ionescu a criticat modul in care se ducea lupta pentru votul universal. ,.Bu cred c& procedeul intrebuinfat de Morfun, de a se pune bine pe lingd deputatii burgheziei, nu e decit un pletonism... Prin semnéturile puse pe amendamentele tui Mortun si numai prin petitiuni a. Camerdi nu se poate cdipaita votul universal. Ne trebuie o-organizatie puternica de muncitori”. loan Nadejde, referindwse la tactica partidului, afirma cé ,votul universal e numai o cistigare teoretics, nu ¢ caracteristica Partidului Social-Demoorat, Burghezia nu se sperie de yotul universal citi vreme muncitorimea nu e puternic luminat gi organizata””®. Congresul a pus clar in lumina existena a dou curente opuse in. PSDMR. Unul, care se declara reformator, curent dominant, preconiza participarea partidului la lupta parlamentari gi era chiar adeptul colaboriitii cu partidele burgheze (cu PNL in principal) si un al doilea curent, care se mentinea pe principiile Iuptei de clas, ale neparticiparii la lupta electorali decit atunci cind vor fi siguri- de rezultate, Pind la indeplinirea acestor condifii, mijloacele de lupti preconizate de ultima grupare erau grevele muncitorilor si propaganda in lumea satelor gi in orage. Prin preponderen{a’in partid a elementelor refoimiste, printre care se numarau Ioan Nadejde, V.G. Mortun, LC. Atanasiu, C. Rado- vici, revendicarea votului universal a fost exageratd in ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Desi cucerirea acestei reforme era deosebit de Insemnat pentru societatea romAneasel, totusi delayarea rigid a revendicdrii din complexul problemelor politice si fetisizarea ei, in sensul relevatii conceptiei c& votul universal, devenit realitate, va rezolva toate deficienfele societatii burgheze, aducind cu sine socia- lismul, erau profund eronate. Situat la cota unui veritabil ,panaceu”, votul obstesc se preficuse dintr-un mijloc de lupti int-un seop cu absoluta prioritate, trecind pe plan secund alte obiective, mai ales pe cele economice, care erau totusi afirmate de muncitori (prin greve), de {rani (prin migcdri gi fiimintéri sociale). Pe o alt pozitie se situa gruparea revolutionara, din care faiceau parte LC, Frimu, Al. lonescu, 7” Ibidem, pp. 31-32. Constantn-Titel Petrescu, Socialism in Romdria 1835 ~ 6 septembrie 1940, edifia a Ua, studi introductiv de Nicolae Jurea, Bucuregi, 2003, p. 43. 2 Documente... 1893-1900, p. 563. 9SORIN RADU i Al. Constantinescu, care vedea in colaboratea socialistilor cu partidele burgheze, in scopul obtinerii mai rapide a sufragiului universal, o sexagerare oportunist””” Contradictiile dintre cele dou curente vor evolua rapid, dueind, {in scurt timp, la dezmembrarea PSDMR prin plecarea intelectualilor reformisti, numifi $i ,generosi, la liberali dupa Congresul partidulu din aprilie 1899". Actiunea ,,generogilor” (V.G. Mortun, ILC. Atanasiu, Al. Radovici 5.2.), . Stere, sa datorat mai multor cauze, asupra cérora nu ne propunem sa insistém, Subliniem doar ca unul dintre aceste motive I-a constituit faptul c& clita intelectuala socialist’, dupa mulfi ani de activitate politica, a ajuns la concluzia c& nu este posibila 0 migcare politica independents a proletariatului si ca numai alaturi de liberali vor putea realiza cit mai grabnic votul universal si alte'reforme”*'. Se dorea ca acest grup sii se constituie intr-o aripa de stinga a Partidului Liberal, care s& determine accelerarea programului de reforme. Fenomenul integririi elementelor socialiste in partidele epocii nu a a fost izolat. Acelasi lucru s-a intimplat in Franta cu socialistul M. Millerand, care a intrat, in 1899, in guvernul radical prezidat de Waldeck-Rousseau, Exemplul lui avea sf fie urmat apoi de Aristide Briand, René Viviani gi alfii care, in fata asaltului elementelor revolutionare, c&utau si le dea social- demooratilor 0 directie reformista”™. Trecerea ,generosilor” in PNL, produsi la sfirgit de veac — considera istoricul Nicolae Jurca -, incheia vechea migcare. social- democraté, legalist si cu o tent romantica; si deschidea © noua etapa, aceea a unei miseari socialiste radicale, cu un pronunfat caracter i care un rol insemnat La jucat Plorea Nedeleu, op. cit, p. 278; Vasile Niculac, O istorie @ social-democratiei romdne, pp. 154-155; Misearea muncitoreased din Romania. 1893-1900, Editura Polities, Bucuresti, 1965, p. 212; Mircea tosa, ..ncercdri cle modificare a legii clectorale in ultimul deceniu al secolul al XIX-lea”, in RF, tomul XXX, nr. 8, august 1977, p. 1421. © Nicolae Jurca, op. cit, pp. 42-45. 28 Ihidem; vezi si Z. Orne, Viofa lui C. Stere, vol. [, pp. 250-251; Stefania Mihiileseu, op cits 9.27 2 Apostol Stan, Mircea losa, op. cit, p. 332. 80 Legistatia electorala din Roménia. muncitoresc™, Cu toate ca edificiul migcarii sdcial-democrate, la care se lucrase aproape un sfert de veac, s-a prabusit, idealurile socialiste ay continuat s& supraviefuiasc’, dar nu la rampa istoriei, ci in cercuri inguste, fra ecou politic si social™. La inceputul secolului XX, se afirma o noua generatie de conduc&tori ai migc&rii socialiste (IC. Frimu, Alecu Constantinescu, de, Cristian Racovski, Mihail Gh. Bujor), care vor reevalua experienta gi tactica vechii migcari, acordind prioritate organizarii in sindicate a salariatilor si luptei_ impotriva corporatiilor. Sigur, problema reformarii sistemului electoral va intra in continuare in programele gi mofiunile electorale ale socialistilor. Dar acum liderii socialisti nu se yor mai implica in lungi dezbateri teoretice si argumentiri filosofice pentru a motiva necesitatea introducerii votului universal. Nu vor mai avea timp s& 0 fact. Mai importanta era, pentru torient, reorganizarea partidului gi a miscdrii sindicale, Votul universal era cerut acum in mod imperativ alituri de reformele economice, firt a mai intra in polemica cu adversarii pentru a demonstra necesitatea. Aceste lucruri se observa in numeroasele articole, publicate indeosebi tn Romdnia muncitoare, cele mai multe fiind semnate de Cristian Racovschi®, Constantin Dobrogeanu-Gherea va continua s& poarte, in presi, intensi polemicd indeosebi cu adversarii reformei electorale, cu C. Stere si conservatorii. Gherea isi mentinea credinfa cd ,votul universal trebuie sd fie prima revendicare a proletariatului, caci fara drepturi cet&fenesti orice incereare de dezrobire economica va fi zadarnica, va fi sfirimati de oligarhia stipinitoare”. Se arita sceptic in privinta vointei partidelor guvernante de a reforma sistemul electoral, Dup’ plirerea lui, partidele politice nu se vor atinge nicicdati de colegiile cenzitare, pentru ca adue prea multe foloase politicienilor gi deci nu vor acorda nimic de bundvoie. ,Prevad o lupt indelungata gi 2 Nicolae Jurca, op. cit. p- 47. ™ ibidem, p. 54. 5 Saptamina Votului universal”, in Romania muncitoare, anul , nr. 40, 4 decembrie 1905; ,Votul universal gid. Take loneseu’, ibidem, nr. 43,25 decembrie 1908; , Votul universal”, ibidem, ne. 61, 14 decembrie 1908; ,Lipsa dreptului de vor”, ibidem, anul V, seria a Il-a, nr. 25, 28 mai 1909; 81SORIN RADU intensi. Toate forfele noastre unite abia vor putea smulge cind gi cind cite un punct numai, din marea reforma electorala,”*** Aparifia in mediul publicistic.al vremii a revistei Viilorul social, in august 1907, va aduce o contributie insemnati la promovarea reformei sufragiului universal. de citre socialisti. O consecinta imediata a introducerii votului universal ar fi trebuit s& fie deplasarea luptei electorale de. la oras in mediul rural, atragerea {Zranimii in lupta politic, schimbarea radicala a discursului electoral i ,,a tehnicei electorale”, contribuind decisiv la trezirea constiinfei politice a firanilor. ,,E adevarat — scria Viitorul social — cA aceasta trezire a constiinfei politice a sitenilor, operat’ de atotputernicile noastre partide politice, va avea la inceput o infitigare cam trist&, ea va aparea sub forma coruptiunei, a ingerintelor si intimidarifor, a alcoolului.. Dar,,.pe-urma agentului electoral guyernamental, va apiirea si cel opozitionist; 0 data ou cuvintul grait va aparea si cel scris; apelul electoral, ziarul si brosura igi va face, pentru intiia dats, aparitiunea la tari, candidatii, cu programele gsi proiectele, cu promisiunile si lingugirile lor, se vor perinda, in perioada alegerilor, pe dinaintea sitenilor chinuiti si nesocotiti de altadaté. Satul va capita gi el spectacolul intrunirilor si demonstratiilor, cu contra-intruniri gi contra- manifestatii; se vor naste cluburi si diferite organizatii politice.””” intr-o foarte mare misurd, aceste previziuni aveau s& se implineasca dup Jegiferarea votului universal in Romfnia Mare. Sufragiul universal, chiar dac& ar fi legiferat, in condifiile social-economice si culturale ale societatii romAnesti n-ar da roadele dorite daci masele nu vor, fi pregatite printr-o propaganda vie si sistematica. ,,Para votul universal — scria revista Viitorul social — nu se va face nimic serios si trainic. Suprimarea sistemului electoral rusinos de astizi trebuie si devin Delenda Carthago a democratiei romane.”*** 20 Un interviu eu tov. Dobrogeanu-Gherea. Campania pentru votul universal", in Romdnia muncitoare, anul 1V, seria a Hea, nr. 45, 19 octombrie 1908. 217 Problema votului universal”, in Viitorul social, anul 1, nr. 2, septembrie 1907, pp. 145-146. 2 Socialism internationalist si nationalism democratic 1908, pp. 320-321 ibidem, vol, I, ns. 10, mai 82. | | | | | | | Legislatia electorald din Roménia. Adoptind principiul aliantei dintre clasele muncitoare, socialistii afitmau cA, datorit’ socialismului, muncitorimea — pe cale de a se constitui in partid muncitorese ~ ,amenin{a a destepta prin propaganda sa luminiitoare ‘inintea intunecat’ de secole a farinimei gi a o organiza siveduca gi pe aceasta fa lupta pentru emanciparea poporului de sub robia economic’, politica si cultural, ea ameninfi, cu un cuvint, sé adune intreg poporul muncitor sub steagul social-democratiei romane, pentru ca apoi, cu puteri- unite, st dea asaltul decisiv zidurilor chinezesti ale sistemului celor trei infamii electorale, si patrunda aceasti Plevnd internd care se numeste Parlamentul romén...”"™. Yiitorul social combitea pe cei care vedeau in colegiul unic o reform: democratic’, aritfind e& doar ,spiritele naive” pot avea iluzia c& ar fi la fel cu votul obstesc: ,.Dar pe cind votul universal desfiinfeazi toate privilegiile si face ca Parlamentul farei s& fie adevarata reprezentanfa a nafiunei, prin aceia ci el da acelasi drept de vot egal, direct si secret tuturor supusilor tarei fara deosebire de rang, clas sau avere [...], colegiul unic, desi avind tot numai un colegiu, prin’ menfinerea votului indirect pentru fardnime, prin aceia c& face ca voturile sit nu fie egale sau printr-o vicleand impartire a circumscriptiilor electorale, mentine privilegiile existente sau creeazA altele noi..." Din perspectiva dezbaterii de idei pe tema modernizirii sistemului electoral, un moment insemnat i reprezint’ refacerea Partidu- lui Social-Democrat, in urma Congresului desfaigurat la Bucuresti’ in zilele de 31 ianuarie-2 februarie 1910. Programul politic adoptat cu aceasta ocazie preconiza: 1) votul universal, egal, direct si secret pentru tofi locuitorii ,arii de la virsta de 20 de ani fra deosebire de ream, religie si sex; 2) reprezentarea proportional; 3) organizarea alegerilor in zi de repaus legal; 4) indemnizatii pentru cei alesi; 5) suprimarea Senatului etc." © dati cu reintemeierea partidului, se constati o implicare sporiti a socialistilor tn dezbaterile privind refoima sistemului 2 «Democratisnmuly conservator ™ Tbidem, p. 390. " Decumente din’ istoria migedrit muncitoresti din Ronidnia, 1910-1915, Edivira Politics, Bucuresti, 1968, pp. 19-22, Ibidem, nf, 11-12, iunie-iulie 1908, p. 385. 83SORIN RADU = colegiilor electorale. Apar tot mai multe articole si broguri in care sin) expuse punctele de vedere ale fruntagilor socialist fai de problem, | care, gi in aceastit perioadd (1910-1914), a pteocupat intens oamenj politici gi de cultura. In acest context se inscrie si ancheta cu privire |, | reforma electoral, organizata in anul 1910 de revista Viafa social; aflata sub conducerea Iui N.D. Cocea, cu scopul de a da prilejul | personalitit{ilor politice si culturale sa arate si si-si explice punctul de | vedere in aceasti chestiune. Initiatorii au trimis formularul la aproape} 200 de personae, dintre care aproape 50 au raspuns””, printre acestiq:| numarindu-se: Ovid Densusianu, G.C. Dissescu, C. Radulescu-Mottu, + V.M. Kogalniceanu, Paul Bujor, G.G. Danielopol, C. Mille, M. Sadoveanu s.a. Ancheta cuprindea trei intrebari: ,,1) Daca din punct de vedere principial sintefi pentru votul universal, egal, direct si. secret; 2) Daca in situatia politica si sociali a tarii credeti c reforma electoral poate fi o opera utila gi necesara; 3) Prin ce mijloace credey: c& s-ar putea objine mai curind lirgirea actualelor colegii””, Ovid Densusianu_va rispunde cf, pentru el, votul universal era un vis, dar se arta circumspect fati de gansele unei asemenea reforme in perioada imediati; C.G. Dissescu era de acord ci reforma electorali se impunea ca o necesitate stringent’, insi nu credea in utilitate, votului obstese din pricina stérii culturale a alegatorilor si a moralititii politice”**; Radulescu-Motru afirma cA, principial, nici nu poate fi pus in discutie votul universal, deoarece dreptul de vot reprezenta intre; rea personalitatii cetéteanului”>. Initiatorii acestei interesante $i ine Pentru vatul universal”, in Viafa social, anu I, nr. 7-8, augusteseptembrie 1910, p. 12 » Tbidem, p. 13. 2 Ibidem, pp. 14-15. 5 ibidem, nt. 9, octombrie 1910, p. 121. Peste mai bine de dowd decenit Ridules Motru va elogia suftagiul universal, dar nu in sensul de a-l interpreta ca pe un instru ment insemnat al democratizarii ci ca mijlocul care i-a asigurat faranului roman ,pozitia dominanta in statul rominese”, intructt ,afar’d de votul universal nici un alt sistem de vot nu ar fi putut pastra corpului electoral earaeterul national... Statul f= nese este, pentru noi, romani, statul national” (Cristian Preda, ,Un totalitarism pe nota sufi romfnese, studi nrc a C. Radulescu Mot, Serivi pl- | fice, Editura Nemira, Bucuresti, 1998, pp. 41-42), 84 Legislatia electoralit din Roménia:.: ate anchete au primit rAspunsuri favorabile reformei suftagiului wni- ‘versal din partea majoritatii celor care au participat. aot Tot in revista Viaja sociald a aparut un interesant studiu al lui Gherea care reprezenta, in acelasi timp, si rispunsul lui (de fapt, era punctul de vedere al miscArii “socialiste) Ia ancheta inifiata de N.D: Cocea asupra oportunititii si necesitatii reformei sufragiului universal. Studiul aducea citeva idei noi in sprijinul reformarii sistemului electoral, Dobrogeanu-Gherea ‘se opreste asupra obiectiilor duse de conservatori si de alti opozanti la reforma votului universal, j anume: c& o asemenea reforma nu s-a realizat inc& pe deplin nici in farile dezvoltate; c& votul obstese n-ar putea sii se realizeze la noi si si dea rezultatele ce decurg din principiul siu din cauze inapoierii moravurilor politice; c& votul universal, in conditiile noastre speciale, at imine, pentru inci multi vreme, o minciuna la sate; c& (aranul roman, coplesit de mizerie, lipsit de administratie, de garantii legale, triind in intunecimea satului, nu poate deodata si devina un cetéijean iuminat si mai ales independent. El va vota dupa indicatiile jandarmu- fui rural, si cei care vor ajunge politiceste mai puternici, prin votul universal, ntt vor fi faranii, ci guvernul, care va dispune de majorit mai compacte decit acum s.am.d. In fata acestor obiectii, Gherea recunostea c& Lisind Ia o parte unele exagerir, si mai ales in prima epocd a fanctionarii suftagiului universal, sint perfect adevirate Dar asta nu inseamng c& votul universal nu putea fi introdus, ci trebui actionat in directia modificarii starit de Iucruri existente. ,,[..] Daca realitatea noastri social e asa de pic&toas& incit ar preface votul uni versal fntr-un miraj si minciund, atunci e foarte clar c& aceste condi tiuni speciale ale tarii, cd aceasta realitate social a noastri trebuie st fie modificate si transformate cu desavirsire.”””” Teza lui Gheréa era c& institufiile liberale burgheze au succedat, in farile inaintate, dez- yoltirii capitaliste, dar in farile inapoiate o preceda. Aceeasi institutic sau reforma sociala care in tara dezvoltata di un anume rezultat, dupa insagi principiile institufiei, in firile inapoiate creeaz’ alte rezultate, rezultate Hituralnice, dar care erau la fel de importante si necesare. in *C. Dobrogeamu-Gherea, ,Citeva cuvint 8, august-septembrie 1910, pp. 2-5 Ibidem, p. 6. supra votului universal”, tn ibidem. nt. 7- 85,SORIN RADU acelasi timp, o institufie sau o reforma social’ introdust intro far pri Insisiactiunea ei in organismul social gi prin funetionarea ei, fie 5) defectoasé, isi pregiiteste condifiile prielnice si necesare de functionare | »Votul universal ~ conchidea doctrinarul socialist — ar deveni, altri dg altele, un dizolvant al acelei parti din realitatea noastra social care ng fine in inapoiere economica si sociala si-ar deveni, totodati, o arma & lupta pentru transformarea acestei realitati sociale.””"* ‘ Revista Facia, aparuti de asemenea in 1910, prin N.D. Cocea si) Emil Socor, scria cd. votul universal prezinté 0 important’ capital; | pentru veritabila democratizare a societitii””, Tot aici, Cristian | Racovski scria. despre teama pe. care partidele politice burgheze’ 9 aveau fafi de aceasta reforma ,,adine revolutionars”. fn’ opinia uj | votul universal lovea ,,in interesele lor de clasi, in domnia lor politica”. ,,Democratii sinceri ~incheia Racovski — care vor si ei votul | universal au datoria civicd s& sprijineascd actiunea proletariatuluj roman.” 1 Un alt fruntas al miscarii socialiste, Toma Dragu, a publicat i 1910 un studiu in care ficea o analizi a atitudinii partidelor politice | fafi de problema legiferarii sufragiului universal, expunea punctul de | vedere al social-democratilor in aceasta’ chestiune, incerca s& prevadi | urmirile, politice, economice si sociale ale unei eventuale reforme a} sistemului electoral, stabilind totodati' mijloacele prin care aceasti| reformi va fi cuceriti’. Toma Dragu. nu avea incredere in| promisiunile Partidului Liberal. cA va introduce votul obstesc, | Inserierea acestei revendiciri in programul de la lagi din 1892 a fost doar ,un act de mestesugita si nemeriti tacticd de partid”, incercind si sfarme ,primejdioasa organizare socialist nu prin lupti, ei prin curtenia sireati si ademenitoare”. Votul universal era un mijloe sigur de pregitire a terenului pentru deschidetea tocmelilor de inglobare a| fostilor socialisti in Partidul Liberal. Dup& rascoala din’ 1907, pe| liberali ,,i-a apucat din nou dorul s4.ne vorbeasci de marea reforma | ® Ibidem, pp. 9-10, “Pentru votul universal”, in Facla, Bucuresti anul I, nt. 17,3 julie 1910, p. 268 %° C, Racovski, ,Votul universal i partidele potitice”, iidem, anul In. 6 5 februarie 1911, pp. 81-83. *'Toma Dragu, Votu! universal ix Romdnia, Editura Vita sociali”, Bucuresti, 1910. 86 Legislatia electoral ain Romania. electorala”, dar nu o fac pentru cA ar socoti ca a venit vremet eae ci, ci impinsi de un motiv puterne, care, int-un fel, se aseamt © cel de acum cffiva ani (1892). Este vorba de opoztiaparduli aX cafe a ademenit pitura micii burghezii a oragelor: Or, libeaii mvt puteau permite luxul de a pierde acest contingent electoml. De set au apelat din nou ta promisiunea votului universal, erezind of ial 2. Fruntagul soci repeta fenomenul petrecut cu socialist Ia 1899". Fruntgl soils credea ca singura reforma electoral care trebuia ficutd tn Romina a fi aceea care ar da drept de vot: 1) oriedrui roman major, fr ni! stavili, Pr preocuparea daci sau nu stiutor de carte, daca ay M8 veeun venit; 2) oricru strin major, ndseut si eneseut in re su ee va dovedi ci n-a parisit-o timp de cinci ani si ca inflege indeans limba romaneasca””, Daca sufragiul universal. s-ar’ legifera, a produce gi efecte economice pozitive imediate, cum arf creace wn! legislatii a muneti care si tnliture exploatarea capitalist @ mi tortor si rezolvarea chestiuni faranestiprntr-o repartte eehitablt proprictitii agrare™. Reforma votului universal nu trebuie bas ; de la vreunul dintre partidele politice existente, pentru of aceast a © Au numai o nebunie, dar si o naivitate de neuitat”, Conservator carpisti si takisti sint ~ credea Dragu ~dusmanii innascuf al ofieate reforme electorate, oricit de netnsemnata ar fi en”. Cel mal Ph mijloe prin eare muncitorimea organizaté tn sindiente va pute 5 aceasta reform polities era greva, ,pe bresle gi pe regiuni, lan sreva general” ae Toma Dragu a fost cel care a intocmit raportul asupra Nou universal”, prezentat in timpul lucrarilor celui de-al I-lea Congres fs PSD si celui de-al V-lea al sindicatelor, desfigurate in 1912. 18 condifille tn care liberal si conservatorit takigti se prenuntau 3 pentru reforma electoral, conceputa ins restrietiv, in raporttl Se amintit se aprecia cA ,orice reformi electorala ce s-ar preconiza, a ° thidem, pp. 7-1. °” Ibidem, p. 16. (bide, pp. 23-35, . 9,25 Ibidem, p43, Ver gi Toma Dragu, ,Colegiul irnese, to Fac, ana, 69 febcuare, 1911, pp. 129-130, 87SORIN RADU de votul universal, va fi sterilé pentru ca, .prin esent va fi nedreapti”™”°, Si mai departe se preciza: in fata proiectelor de reforma electoral ciuntite, nebuloase, reactionare gi nesigure, Partidul Social-Democrat, rezemat pe dreptatea cauzei celor multi si asupriti, lupta pentru cucerirea dreptului de vot nelimitat, egal, direct si secret cu reprezentarea proportionala a minorititilor” 387 "ink final, Congresul a aprobat motiunea si a ficut. precizarea cA introducerea votului universal reprezenta 0 reforma i, pentru realizarea c&reia Partidul Social-Democrat gi sindicatele din Roménia trebuie si lupte in rasputeri”’*’, ‘Campania pentru votul universal a continuat cu si mai mare intensitate, fiind mai bine organizata si ca urmare a faptului c& s-a constituit 0 comisie special (Toma Dragu, Gh. Cristescu, I.D. Paunescu, Otto: Calin si M. Balineanu) care coordona intreaga aetiune pentru jerea acestei importante revendicari™™ Paul Bujor, profesor la Universitatea din lagi si simpatizant al socialistilor, a editat, in 1913, o brosura intitulata Reforma electoralé si agrar@"°, in care combiatea intentiile liberalilor de a introduce colegiul unic, propunind in schimb sufragiul universal. Liderul socialist era de parere ci realizarea reformelor electorala si agrari se impunea, in primul rind, datorit’ ,,sentimentului de justitic sociala”*"', dar si pent a dezamorsetensiunea social’ acumulati la nivelul clasei rurale”, Soluia colegiului unic — sublinia Bujor ~ ,,nu ¢ o solutic fericita, deoarece e justi numai in forma, cdci tn fond aceasta implica existenta a doud colegii, si anume colegiu! nestiutorilor de carte si colegitil stiutorilor de carte, si aceasta cu atit mai mult cu eit solutia aceasta ripeste dreptul integral de vot fa mai bine de un milion de nestiutori de carte”, Bujor se intreba ce se va intimpla cu Senatul, 3 Documenta... 1910-1915, p. 366. 2 ibidem,p. 367. 2 Fbidem,p. 381 2 Nicolae Jurca, op. cit, p72 "° Tipografia H, Goldner. asi 1913. 2 idem, p. 13. 2% Fbidem, p. 14, > Thidem., pp. 15-16. 88 Legislatia electorala din Roménia. dacit tn acest for legisativ se vor pistra sau mu cond privilegiile existente"™’. Nekimurirea lui era motivat atita timp cit liberalii nu veneau cu prevederi clare in acest sens. Solutia propusa de Bujor era in ton cu prevederile programului PSD, si anume ,,votul universal cu o singuri Cameri repfezentativa si cu reprezentarea minoritatilor. Senatul desfiintat, fiinde’ daca ar fi mentinut, alegindu-se chiar in baza votului universal [...], tot_nu vid foloasele reale ce ar rezulta pentru mecanismul parlamentar™’, Suftagiul universal 0 data introdus, s-ar consacra principiul fundamental democratic iiseris in Constitutie, al egalitatii cetitenilor in fata legii’'®. Ca si Dobrogeanu- Gherea, Toma Dragu sau alti socialisti, Paul Bujor stabilea o legatura de interdependent’ intre reforma electoraltt gi cea agrar’. El artita ch nu trebuie ficut una fara cealalta, pentru cA altfel ele n-ar aduce separat nici un folos real” pentru fara noastr’’"” Se poate conchide c& social-democrat consecventi sustinatori ai modemniziirii_sistemuly sfirgitul secolului al XIX- votului universal. de-cens gi au fest cei mai electoral de: la a si inceputul secolului XX, sub forma 1.4.3. George Panu $i radicalit democrati — sustindtori ai reformei sufragiului univercal in anul 1883, George Panu a fost ales deputat pe listele PNL, incadrindu-se in aripa gruparii de stinga, condust de C.A. Rosetti. El va parisi partidul 0 data cu gruparea rosettist’, in semn de protest fata de neacceptarea de catre cabinetul liberal a principiului colegiului unic in anul 1884°!*, Colaborarea Ini G. Panu cu rosettistii se va incheia idem, p. 18. 38 hidem, pp.18-19. 1 thidem, p. 22. 3 Ihidem, p. 30. +8 Comeliu Mateescu, ,Partidl Democrat-Radical in vinta poltien @ Romniet ta srg tul secolului al XIX-lea" tn AU, anul XXXI, ne. 5, 1985, p. 9. Panu se pronuntase in fae voarea colegiuii unie alvatuit din tofi cei care pliteau 0 dare de 6 lei. G. Meitani, op. cit, p. 27. 89 I ah |SORIN RADU insa imediat dupa demisia din partid si din Parlament*””. La scurt timp, va edita la lagi ziarul Lypta, primul-numér aparind la 19 iulie 1884, Lupa se va distinge prin atacurile virulente la adresa guvernului condus de lon C. Bratianu si chiar a regelui. fn jurul ziarului, Panu, ajutat. de Gr.N. Macri, va pune bazele grupului democrat radical”. Doctrina politica si constitutionala radicala a fost expusi in aga- numital,Program democrat radical”, publicat in Lupta din 9-10 septembrie 1888 gi apoi in brosur’ aparte*'. Programul prezenta unele aseminiri cu Ce vor socialistit roméni? (1886), deoarece era structurat in doug pirfi, una economic’ gi o alta politic’. Ideile expuse de G. Panu in ,,Programul democrat radical” au fost dezvoltate de acesta ine din 1883 in ziarul Liberalul si apoi in Lupia din 1884, ambele editate la Iasi’. Un punct important al acestuia se referea la reforma electorali. Se cetea desfiintarea colegiilor si introducerea sufragiului universal, aga cum exista el in Franfa, Germania etc.>® in noiembrie 1890, G. Panu a expus in Parlament o parte a programului politic radical. Supraevaluind ins& importanta votului universal, liderul radicalilor prezenta acest sistem electoral drept_principala solutie a realiziirii reformelor social-economice™™*. in paralel cu actiunea dusa in Parlament, George Panu va face 0 Propagandii intens4 in favoarea introducerii votului universal, prin publicarea unor serii de articole in paginile Luptei, mutata din 1886 ta Bucuresti. Votul universal era considerat aici drept o .reforma fir de care ideile democratice si emanciparea economic& a maselor nu se poate face, singura in stare a modifica starea politica actuala, singura care va putea si nimiceasct coteriile politice si si dea nastere la partide cu baz larga popular’ [...], singura care va izbuti s& pun un 3° Idem, G. Panu si radicalismul roménesc la sfrgitul secolului al XIX-lea, Edituca ‘Stlinitica si Enciclopedies, Bucuresti, 1987, p, $3. * Teodor Vasiliu, Radicalii: O pagind de istorie politiet contemporand, Tipogenfia _gEvenimentul”, lag, 1895, p. 13 ™ Lupita, amul V, 9-10 septembrie 1888; Programul Democrat-Radical, Tipogratia pLupta”, Bucuresti, 1890, 2 Teodor Vasiliu, op. cit, pp. 19-20. 2 Programul Democrat-Radical, ,Partea politics”, punctul ™ DAD, sesiunea ordinard 1890/1891, gedinja din 27 noiembrie 1890, pp. 59-61 90 Legislajia electoral din Roménia fitu puterii regale gi si readuci popor liber” Radicalii demonstrau oi libertifile aparente, ‘care pot fi in practicti nerespectate, ca libertatea individual sau cea a presei, au fost acordate de ,,clasele dirigente” deoarece pot fi, cu metode indirecte, oricind Inealcate, dar in fafa votului universal acestea opun o indirjiti rezistenta, cfici se tem de emanciparea politica a maselor®, Prin absenta votului universal, sustinea liderul radicalilor, tirtinimea, care contribuie fa veniturile statului in proportie mult mai mare decit alte pituri sociale, este inlaturati de’la elaborarea si discutarea legilor care 0 privese direct, ca aceea a tocmelilor agricole’. Ideea ca activitate: politica desfigurata in comun de catre oamenii de cultura gi nestiutori de carte va fi in detrimentul vietii politice gi a culturii in sine era falsa, afirma Panu. Printr-o activitate politica de acest gen — ca urmare a aplicarii votului universal ~, Panu vedea deschiderea unei noi cai spre culturalizarea maselor, spre indrumarea lor politica: ,Cu acest mijloc, politica devine 0 scoala. Cei culti si competenfi initiaz’ la practica stiinfei politice pe cei multi si nepreparati; [:..] unica scoala politica pentru a ridica nivelul moravurilor cetafenesti este votul universal, este amestecul tuturor la un loc, este practica zilnica a drepturilor electorale, este stiinfa ce se capita prin experienfa in domeniu de cunostinte experimental", Introducerea votului obstesc reprezinti conditia imporativa pentru democratizarea parlamentarismului, pentru ca intre alegiitor si deputat sX nu mai fie nici un intermediar; vointa alegatorului sicea a deputatului si nu fie ingradite, modificate sau atenuate™. fn anul 1893, liderul radicalilor a publicat o brogurd intitulats Chestiuni politice, in care si-a expus din now ideile privind reforma electorala. In cea mai mare parte, aceasta lucrare era o insumare a articolelor publicate intre anii 1887 si 1891, dar se pot identifica gi citeva puncte de vedere noi. Astfel, votul universal era cerut de Panu pe rege la rolul modest de sef al unui 5 Lupta, 25 julie 1891 2 Ibidem, 26 julie 1891 * Ibidemt, 7-8 august 1891. %8 Jbidem, 14 august 1891. ® Ibidem, 4 ianuarie 1889. aSORIN RADU si in virtutea principiului egalitttii dintre oameni. ,Dreptul de a participa la afacerile statului nu are o alta origine, el este legat strins cu existenfa insasi a individului. in momentul cind un individ se naste, se naste o data cu el dreptul de a-gi zice si el in mod egal cuvintul, ca si ceilalti membri ai colectivitatii. Avere, culturi, diplome, titluri ete. nu pot influenta asupra acestui drept primordial.”°*" Faptul cA faranii defin in proprictate o important suprafata a firii, c& platese cele mai mari impozite statului le da dreptul le a avea un egal numar de reprezentanti ca toate celelalte clase impreuna”™™! Prin publicarea brosurii citate tn 1893, campania dusi de George Panu in favoarea largirii dreptului de vot a atins apogeul. Dupa aceasta data, devine tot mai evident apropierea democratilor- radicali de Partidul Conservator. fn acelasi timp, Panu cauta si delimiteze in mod clar programul radical de cel al socialigtilor. Radicalii vor incheia un cartel electoral cu. guvernul conservator in 1894 si vor refuza s participe la intemeierea ,,Ligii votului universal” alaturi de socialisti, de gruparea republican din jurul ziarului Adevéirul, de gruparea liberalilor democrati din jurul ziarului Romanul si de gruparea ieseana de la Evenimentul*™ in 1897, radicalii si conservatorii au fuzionat, iar ziarul Lupta si-a incheiat aparitia. George Panu se dezicea astfel de ideile sale politice si de intreaga activitate desfagurat’ pind atunci. El nu se va opri ins aici. Dind dovada de inconseeven{é nu numai in ideile politice, ci si in politica propriu-zisa, Panu se va apropia lent, dar continuu de fiberali. Acest Iucru a iesit in evident cu prilejul deschiderii sesiunii parlamentare 1902/1903, cind Panu a sustinut deschis actiunile guvernului liberal. Cu ocazia dezbaterilor din Camera, fostul lider al radicalilor va tine sa aminteasca, printre altele, cA riminea un sustinator al votului universal, dar recunostea sic »experienta [...] a ciuntit pe ici, pe colea din convingerile mele... %° Corneliu Mateescu, G. Panu si radicalismul romanese la sfirgitul secolului al AUK-lea, p. 220. 3 Ibidem, p. 221 3 Teodor Vasiliu, op. cit, p. 121: Vasile Niculae, Liga votulu universal, p. 72. ® DAD, sesiunea ordinara 1902-1903, sedinfa din 5 februarie 1903, pp. 483-487. 92 Legislatia electorala din Rominia. De acum incolo, prin paginile Sdipréminii, G. Panu va sustine numai colegiul unic, ceea ce, desi reforma ar fi insemnat un progres, era un regres pentru ideile sustinute anterior. Ideea pe care 0 va promova acum Panu va fi contopirea celor trei colegii int-umul singus, reprezentind o faz intermediara spre votul universal. Spre deosebire de trecut, G. Panu recunostea ci sufragiul universal nu va fi remedial tuturor problemelor social-politice ale epocii*™ intreaga activitate’a lui George Panu, priviti retrospectiv, se poate caracteriza ca fiind inconseeventa. A inceput prin a sustine, alaturi de C.A. Rosetti, colegiul unic, apoi militeaz’ in mod deosebi pentru introducerea votului universal, in. perionda de organizare a Partidului Democrat Radical si, in final, cind revine alituri de libefali, admite din nou colegiul unic. Aceasta linie sinuoas nu poate anul ins meritele lui Panu, ampla lui argumentare in favoarea largiri drepturilor electorale prin introducerea votului universal, 1.44. Conservatorii si problema modernizavit.sistemalyt electoral din Romania Conservatorii roméni, ca si cei europeni, au ctiat si impace moderatia politics ou acceptarea de principiu a modemiziri institutio. nale, adoptind drept fi gradualismul si prudenta. De aici si preferi lor pentru un sistem politic bicameral, precum si tentativele de a li ita sfera drepturilor si libertifilor cetitenesti consacrate constitutional?" Conservatorii au fost principalii, dacd mu singuri, care sau opus conseevent reformat. sistemului electoral, in sensu Uiginl dreptului de vot in favoarea categoriilor sociale mai putin avate Dimpotriva, in citeva rinduri, ei au initiat proiecte. de legi care sh restringa corpul electoral, dar fart in succes. Pe de altd parte, este adevirat cd au existat gi glasuri, in rindul lor, care s-an declarat de acord cu o Kirgire a drepturilor electorale sau chiar cu introducerea ™ Saptamina, 26 ianuatie 1908; 13, 20, 23 februarie 1908, 7 ma 1908, 6 marie 1909, 4 fi conservator, antologe, comentai i bibliogafie de loan Staroms, Leuentia Viad. Bditura Meridiane, Bucuresti, 2002, pp. 1, 15 9%i i SORIN RADU sufragiului universal, dar la o dat’ care nu era precizati si care, oricum, era foarte indepartat’. Aceasté atitudine a fost determinati de faptul cA prevederile legii electorale ii favorizau. in viziunea grupirilor conservatoare, 0 dat cu aducerea.prin- cipelui strain si cu adoptarea Constitutiei din 1866, Romania a intrat {intr-o etap noua, in care nu-si mai puteau gasi loc disputele politice, intrucit toate reformele necesare au fost infiptuite. Pind la 1866, sustineau reprezentantii marilor proprietari de pAmint, luptele politice si existenta unor grupiiri ce reprezentau orientiri si interese diferite au fost justificate de necesititile organizirii statului national, La 1866, problema organizarii Romdniei moderne era socotita inchis. Plecind de la asemenea premise, conservatorii au cdutat si demonstreze inutilitatea existentei mai multor grupiri politice, dat fiind faptul c& nu mai era nimic de construit, ci doar de organizat gi administrat®®, Astfel, dup& 1866, conservatorii s-au preocupat inde- aproape de acreditarea teoriei cd, in ceea ce priveste modernizarea sistemului electoral, nu mai este nimic de facut pentru o lung perioada de timp. in timpul dezbaterilor pentru adoptarea legii electorale din 1866, conservatorul R. Ionescu, invocind. modelul european, arlita ca, pind cind votul alegatorilor nu este pe deplin liber, pind cind vointa lor, luminata prin dezbateri publice, nu este Lisati a se manifesta liber, pind cind guvernul nu va mai exercita presiuni asupra administrafiei in seoputi electorale, scrutinul era o iluzie, iar Parlamentul, doar un instrument al guvernului. Fara libertatea electoral respectatd in toatd ‘intinderea acestui cuvint ~ opina R. Ionescu —, nu exist nici o garantie pentru o adevaratd reprezentare a voin(ei {arii, nici o garanfie pentru buna intrebuintare a banilor publici, nici o garantie pentru a avea 0 administratiune onesta gi inteligenta.”""” impartirea in patru colegii ar fi 6 V, Russu, ,Cauzele luptelor politice dintre gruparile liberate si conservatoare:tn anii instabilitaji guvernamentale si parlamentare (1866-1871)", in Cl, tomul IX-X, 1978-1979, p. 420. 37 tonescu, ,Jusitie gi libertiti”, in Calendarul romdnului, Bucuresti, 1866, p. 45. 94 {| | Legislatia electoralé din Romania. — dupa pirerea acestuia ~ cea din urma expresiune a democratiei, cea mai perfect forma la care poate ajunge votul universal bine regulat™, Arborind un spirit elitist, conservatorii au refuzat si mai ia’ tn discutie problema agezimintului electoral, invocind argumente de cultura politica. Legea electorala din 1866 'a impartit corpul electoral {n patru colegii, urmarind ca ,,inteligenta si averea” sa nu fie coplesite de multimea celor inculti si séraci. Manolache Costache Epureanu afirma ca gradul de cultura al maselor nu le permitea, pentru moment, sa beneficieze de plinatatea drepturilor electorale. El considera c& ,nu este cea mai buna lege electoral aceea care di cel mai mare numar de alegitori, deoarece nu se poate impune unei populatiuni un drept politic cind acea populatiune nu are constiinta de acel drept™, Viziunea conservatoare in problema modernizarii institutiilor politice ale statului si, implicit, a sistemului electoral a fost interesant descrisa de Nicolae Blaremberg intr-o lucrare publicati in 186, ou titlul Hgalitate, suveranitate si sufragiv”. Liderul conservator isi fundamenta ideile pe drepturile naturale ale omului (proprictatea si securitatea), care planeazi deasupra institutiilor si care nu pot fi restrinse sau atinse de nici o lege: ,,Societatea gi institufiile nu sint scopul, ci mijlocul™', El citeazd, in sprijinul afirmatiilor, numerosi juristi sau oameni politic’ occidentali recunoscui in’ domeniu: Benjamin Constant, Dupont White, M. Guizot, M.P.J. Destriveaux, D. Laboulay, D. Cherbuliez, D. Carné ¢.a, in opinia lui, criteriul capa. electorale era censul. Averea presupunea ,neatimatea” mate- riala, caracter, personalitate, creind posibilitatea luminarii spiritului”, N. Blaremberg nu putea accepta sufragiul universal deoarece ,.ploatele find mai adesea ignorante si totdeauna sirace, cea dintiiu preocupa- tiune, cea dintiiu cugetare a lor va fi totdeauna de a satisface interesele Apud A.D Xenopol, Istoria partidetor politice in Romania, voh. 1 par (1848-1866), Editura Aiber Bact, Bucuresti 1910, p 536.” YO" b Partens the ® Ibidem, Alexandru Pencovici, Desbaterile Adundrii Constituante die anul 1866 ast ‘pra Constitute si lege electorate din Romi, Tpograta Stati, Bucur 1883, p 220, > Tipografia Stephan Rassidescu, Bucuresti, 1866, 76 pp. 2%" Ioidem, pp. 16, 17. ™ Ibidem, p. 25: 95SORIN RADU 0408 lor materiale si nemijlocite” Aceasti reforma ar reprezenta despotismul brutal al numarului’*“'; Franta a avut votul universal [a 1793 si rezultatul a fost ,teroarea, si acea epocd-a rimas memorabilia prin crimele ei”, ,,Desi partisan al censului gi al capacitatilor — mérturisea Blaremberg —, nu am fost niciodata un aparator c&ilduros al legei electorale din trecut, caci era prea restrinsi, dar este un lucru pe care nimeni nu-I poate contesta ca legea aceia, cu toate imperfectiunile ei, concentrase in Parlamentul roman, mai mult sau mai putin, toate capacititile, toate luminile firei [...] Colegiurile clectorale, desi compuse de un mic numar, stiau a resista si lingusirilor, gi intimidatiunei.”“ De asemenea, sublinia cd mai toti sustinitorii sufragiului universal au realizat ca reforma trebuie precedaté de rispindirea instructiei si dezvoltarea unei prese libere, care s& conti buie la crearea constiintei politice™’, Suftagiul universal, conchidea liderul conservator, era un maximum, un ideal, punctul de perfec- tabilitate spre care trebuie s& tinzi toate silinfele noastre, desi realizarea lui este o utopie [...]. Tofi avem vocatiune la sufragiu, au sintem primifi insd Ja exercitarea acestui drept decit acei ce au ajuns la acel grad de inteligenta si de neatirnare ce singure ne pot chezsui o bund si sincer& alegere. Nu ne opunem, cu toate acestea, intr-un chip absolut ca si gloatele si fie represintate pentru ca interesele lor si poatii avea un organ in adunare; dar nu vom admite niciodata ca aceste elemente sa copleseasca gi si intunece inteligenta unei natiuni”™*, O asemenea conceptie avea s& fie infirmatt de procesul de modernizare politica, initiat si sustinut in principal de liberali. in perioada imediat urmitoare claborarii legii clectorale din 1866, au fost aduse mai multe critici la adresa sistemului electoral, Cele mai multe au venit din partea liberalilor si, uneori, au Iuat forma uunor proiecte de reforma a sistemului electoral, care vizau indeosebi 28 bidem, p. 40. * Ibidem, p. 53. 8 Ibidem, p. 69. ™® Ibidem, pp. 69-10. » Ibidem, p. 71 8 tbidem, pp. 72-14. 96 | | Legislatia electorald tin Roménia. desfiintarea Senatului, redistribuirea mandatefor de deputat pe colegii ete Critici au venit si din partea unor conservatori, dar-de pe eu totul alte’ pézitii. Brait ridicate obiectii mai ales fafa'de inchiderea’ ii Constitutie a unor largi libertiti, care permiteau adverSatilor politict contactul neingradit cu alegttorii gi foldsirea sprijinului acestora in luptelé pentru dobindifea puterii. fn aceste conditii, unii dintre’frunta: gii’conservatori aveau in vedere nu nunial restiingered libert piblice, dar si modificarea sistemului politic existent. Pe aceastl diréctie s-a inscris initiativa lui Gr.M.'Sturdza gi a’ lui Mariolache Costache Epureanu, care au elaborat asa-nuthita ,.Petitie de la'lasi”, prin care se propunea modificarea’sistemului ‘electoral prin marirea cenisului la toate colegiile, investirea Domnitorului cu dreptul dé''a nih direct 16 senatori, trecerea delictélor de''presa in competenta tribundlelor ordinare, intarirea rolului’ matilo’ ‘proptietdri in ‘consiliile corhunale rurale etc.™? fntrunind adeziunea'a 89'de donservatori; inclusiv a unor junimisti, petitia a fost depust pe biroul Adinarii Deputatilor fa inceputal sesiunii parlamentare'din’ 1871, dar ,n-a’avut nici macar soarta de a fi cititi”™*’. Vin comentata in presa, ,,Petitia dé if la lagi” a stienit dezaprobarea riu nuniai a liberalilor, dar gi a numerosi conservatori, printre care insusi geful guvernului, Lascair Catargiu’™', Gr.G: Peucescu, intr-o consistent# gi interesant& lucrare despre partidele politice publicati in 1878, sustinea é& deepturile’ politice trebuie s& fie cistigate de fiecare cettitean prin éfort propriu, prin mune si educatie, si nut prin cadouiri Ricute de catre’demegogi, dispusi si promit& orice ‘pentru a’ obtine piterea””, ;Orgahtzatea politica’ = atita acesta — trebue intocmits astfel’incit maiintit’ asupra“fiecdréi chestiuni ‘si fie chemati a se pronunta'nu toti, ci’ nurhai cetafenii’eei 2° Titu Maiorescu, insemmarizinice, Bucuresti, 1937, pp. 49-62. * rbidem,p. 64. ® tbidem. Vezi si Anastasie lordache, Originile si consiturea Partidului Conserva- tor din Roménia, Editura Paideia, Bucuresti, 1999, pp. 242-245. Petitia de la lai” a reprezentat 0 prim tentativa de revizuire a Constituie iar propuineriefieute de iniitori eraw asemantoare cu gelé ale lui Carol I din memoriil intoemit de adesta la Sfirgitul anului 1870 (Sorin Silviu Dames, Caro! ! al Roménii, vol, 1, 1866-1881, Editura Paideia, Bucuresti, 2000, p. 164), * Gr. G, Peucescu, Despre partidele poltice, Tipogrifia Najidnali Wis, 1878, p. 61 97

Modernizarea Sistemului Electoral

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Modernizarea Sistemului Electoral

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like