Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ghita Ionescu

    Uploaded by

    Popa Ionut-Alexandru
    19 views191 pages
    Ghita Ionescu

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Ghita Ionescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    19 views191 pages

    Ghita Ionescu

    Uploaded by

    Popa Ionut-Alexandru
    Ghita Ionescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 191
    Coperta de Tudor Jobeleanu REA Wheduen Blac Dentin, (A444 491 \y a tt, | Dentinebe( Wieeraial (y rs] ee Danks ois ( tto~ Hee] 227/ sop bedaryh jy 38 [te Note boyafe b> 8/ ta6 Rkanpahi Mls OF] hoe... — Nota autorului ‘Ag dork, mai inti, sd-mi exprim multumirie fap) de Inst- tutul Regal pentru Probleme Internayionale care, in 1235, prin directorul lui de atunci. onorabitul C.B smi-a ‘lout invtata de a cerceta si dea soriestudiul care a constitu prima schigh a acestei ci eevee ‘Am avat gansa cd am putut benetct savanpi care au avut amabilitatea de sau numai o parte a lui, ficénd observati si sugestit dit mai utile. Au citit diferitele versiunt ale manuscrisul ‘julae constant ~ subliniind erorle de datare si de in profesorul Hugh Seton-Watson, de Ia Universitatea dit (nt ee GAL Bolsover. Director al Scolti de Studii Buropene de Ia Universitatea din Londra, dl. Joh Cuumphsl Direetorul Departamentului de Studii Politice al Con pentru Rela Externe. Eri cre a nn fm carte cad. Pn ‘nrmare, pe seama propciei mele rispunderi ieaman profund indatorat, pentru orientare yi pentru staure de care am avut atita nevoie 1a inoepueul muncit mele, dom cului FW. Deakin, director al Colegivlui Sf Anton, de ls Oxford, peofesorilor Philip Mosely si Henry Roberts, de 1 Uni- versitatea Columbia, profesorului Leonard Schapiro. de !s Scoala de Economie din Londra, cdrora le-am supus ser ceaminare manuscrisul fn primele sale versiuni. mai nefinisare Ta fel, domailor C. Visoianu si Al, Cretzianu ca si doctoruly . fa de sfatul unor eminenti mi citi iatreg manuscristil si maw erage Partidul Comunist Romn inainte de al V-tea Congres, 1917 - 1932 fost creat ln @}i 1921 gh pl ev an de ne fe intestite a cipStut in cele din umd consistenpt duorit celui de al V-lea Con gies, din 1932. Continuitatea lui poate {i umritt incoplind ex aceasta std. O activitate specific comunisti a inceput in Romsia isnediet dupa revoluyia bolgevied si a devenit sesizabilA ca ature dupsi exe Imemapionalei a IH1-a, 1a 4 martie 1919, Pani in 1821 eomunisiii a operat in gruputi in interiorul micului dar tot mai aetivului Passi Social-Democrat, un partid pe care ei au ineercat Hiri succes st do | | | | Migearea social democrath fusese intemeiats fa 1893 in Veena Regat al Rominici, urm@rind imleeproaenentieMeenci#iser elise muncitoare, care apiuss ear ma devteme Th regime mai Pid industrializate ale Transivanici gi Bucovine, pe atnnei provineti ale monarhiei austro-mgare In Transilvania, Asociaa Generala a Muncitorlorponira Kuti publicase inc din 1866 literatura sindicalst in saseimbi inclusiv is romana? in 1880 sau creat ,cercuile nuncitoesi™. Aceste cereus si-au jit prima lor congres general ia 31 mare 1893, cind sav crearca unui Parid Socal-Demoerat al Mancitarilor din Ron {in constiuirea noului partid, rol principal I-ay avut dou grupun de tineri intelectual. Unul era inspira inc ales de idele socialite din Franja,cellalt, de cee din Rusia, Din 1893 pind la siritl secolalui a dominatprimol grup. Cei mai cunoscudnte intelectual cu pire 1) Vezi biliografianoastr, lap. 397. 2) Prima organizafie muncitorease§ din Remnia a fost Casa de Asigurare fi ajutorrecipeoe a tipograflor, constiuid la 24 august 1858. 25 Ue inspire fiance era Tost Nadie, VG. Monn, ft Rao i npr ran Eh rau oui generog”provind ui ve ate casei milo san le aitoerajil, Attu de ai et my ek Romania se fla nu fr incipient a revolt indus ses coving de putreainevitail superior pe care aeast wal et muncitorimil,Insiumenieleprogresuli soci pobitic al oc grmau ee oraniajil clase munctoare, ince de rae opi idealist i mal romaicelefalanstee de tp Fou eet ia dein consiutele usin sndcat, cae toma seme Ce ane red peo scart redsd, Acest grup se pacura de anus sv im area nuncio rods, cave susinea mete or srr ce socoundirle cele mai Dune miloace de orgaizare st sees impovrva presinl vend din parca fncyoarii sa bt shez. ‘ie geneogit* a aun si Be dezitaona de neputins for de aplicntana marist in pactca omineash, mal ales a cara str aaa ea yr, Ml cine ei au altura, de ace, ta cepa secolului XX, Partidului Liberal), Conducerea a fost atunci preluatd $i dejinue pnd a sfrgitl primuluirazboi mondial de clue of doitea 1p, in frunte cu Cristian Rakovsky si Constantin Dobrogeanu-Ghe ar gakovsky® a fost probabil cel mai strlucit si mai cosmopolit din Tre toate personalitiile comune din Balcani. Nascut in 1873, bulgar ‘Dobvogea, el si familia Iui se mutaserd in Romania pe cdnd ave Y Vezi, mai jos, la p. 61. Prima scindare ‘s-a produs in 1899. cind V.G. WTA aa Ia le i fect co coer Morr Gell eae Se an Or ae Mee ears 95 Sa OR bene nda Keats cus nao 107 or aaa pre ee Berend ei ets ie’ ne 9s ure BE Ss seb on PSone Eo ‘Romfn dup& revolotia rusk din 1905. ak ep er a aS, nate a LA. Roch, Rakny {$: Antony's Coleg ‘Oxfords februari, 1955): CN. Clark, Bessansis gues CNC te eine Sie air aN a ct Coes aL Zitafc Arbre i doclocul Rabel! (care era posesor al woui pagapor. °° ‘Scha) ecu if et rovolionark ryicate venserh 8 se ageze in Romani: vassta de trei ani, Educat la Geneva, Berlin yi Montpellier, fusese auras de marxism inca de la o varst4 frageda si devenise activ in cer curile socialiste atat din Romania cit si din Bulgaria, In 1893 el repr entase Partidul Social-Democrat Bulyar la Cangresul Intermapionalei Socialiste de la Ziirch si, cinci ani mai tirziy, devenise dovtor militar jn anmata romana. in 1900 plecase in Rusia dara fost curdnd ex; jn 1905 devenise editorul ziarului social democrat ..Komania mun cituare", jar in 1907 reprezentase partidul sociastilor romani la Cote Ferinja Socialista Incernayionala de la Stuttgart Datoritd atitudinii sale fay’ de rdscoala fardneased din acetasi an i se refuzase permisiunea de a reintra ia Romania fiind etichetat drept “eusin indezirabil®. Totusi, in 1913, prietenul sdu Trojki i deseria Jaca crept, lider si organizatonul muncitoritor romani” si asa rma pand in 1917, ‘Dobrogeanu-Gherea era rus de origine evreiasca, pe adevaratul lui nume Cass sau Katz5), Se ndscuse in 1835 in targul Slavianka din districtal Ekaterinoslav, studiase Ia Harkov, dar, din cau2a activi titilor sale revolujionare in cercurile studengesti, fusese obligat si piriseasca Rusia. Ajunsese la lagi, capstala Moldovei. in mantic 1875. Ca principal teoretician al pastidului, Dobrogeanu-Ghesea a incercat sa gaseasc o legdturd directd intre structura agrard a Roméniei st nevoin de socialism, aplicdnd teoria mengevied si prupundind teorta ad-hoc a ,neo-iobagiet"®) El a pus accentul pe deosehirile dine tara jegala” gi cea seal, dinue setul de legi $tnsttupi cu care clasele Conducdtoare au dotat Roménia si nivelul de tai setizt si putina liber~ tate politic& existente. El susfinea, chiar inainte de reforma agrard din 1919. cA numa istribuirea de pmAint nu va fi suficientix dacé ‘vor primi capial si credit pentru a-si munci pamantul eficient, Roms 5 fa Marea Enciclopedie Ruseasc8 volumele 21-22. 1906-1907, sumele tui este Inegistat ca Michael Nikitvich Katz. El insoi, Snt-o srisoare cre MaStul Torga, cin 9 ianuarie 1892, prezentindu gi un curriculum vitae, it hges qumete de Constantin Cass, Dous studii mai complete asupra tine {ui Dobrogeanu-Gherea au fost recent publicate in Romania, #i anume 1 Winner, C0. Gberes, tm “Viaja RomAneasct” ar. 1 gi 12, din noiembrie gi Uecembrie 1956 i CD. Gheres, i "Studi", nz. 3, 1957, 9 Vexi Neo loblgia, Bucuresti, 1908. O ald importanth Iucrare a lui Dobrogeana-Ghetea este aceea indeulath Stodl cxtice, Bucureyt, 1921, tn 2 21 a demas, iia tein, produce ma cai areas 0 tai repid rtstialiare, vor eves cei care aa se va preg a insti pen Demarini! 38 acuvece atin Gnpal eit si Jap pits pepsutat mndal Ani erboitu ay courant parti, cate le aan dele scialste, eu maa probleme ieolove gi Je dpi aa att fot epeezentat la conerina Jel Zinvmerv al it

    patra debaterlo, sa transformat itn Co ‘ge Paticipans- declarat consti In »Partdul Comunist din Ronin, sens a Iatruaionalet Comuniste™°9 cal fa Romina, B46) Wed ‘de asemencs, AJ. Loghin, sors Ppemsa, “SOPMR i ; fasse Congrta aLPCR, fo ~Aracle”, ws 3, =" tine (997 x Malet, ta ,Stidi" ar. 5, 1957. Ambii autori recunose cl, dev} ss fionalei a Il1-a. De Jalte documente si {O24 gia rimas neschimbat pan in 1948. E! organiza clandestine gi, des ‘celulelor de fabrica i de munca", Jone. Aceste dou’ prevederi, im auto-determinarc”, ‘au bucurat niciodat fapt; cauza unot continue gi mer jionala, Curfind partial a fost fnpins te complett ilegalitate, dar, considera c& era mult mai bine ‘Getic mai deschis. In aceastt privinys, at tcondusd de Constantinescu gi mai tarzit nlectualii condusi de Marcel Pauker $1 Dob acord, ins& aripile regi hilor, au impus doctrina actiunii ilegale. Tat parti se alure sindicaelor ot =f toeree partea lor din interior. Perspe totusi, foarte i inainve la Sibiu, giea Ti determinase pe ace! Ynunca sindical’ s4 tag’ conclu Statutul, considera inc8 provizorio, era similar aceiyl af “NINES vel nua fost niciodath publict iinpreund cu esle- esolupi, se ste c& a fost similar celutreadopra ip cublinia necesitatea net gurarea actvitii mai curand pe bavi deca pe acfunea de stradt si Pe ‘preund cu nepopulara politica de rdoptate vrnw-nevriind de care woul picid. m0 Mt deo aprobare f%r8 rezerve $i au consult, de fen mai adfinci fricjuni cu Tate de cde aotoritpi inu-o situajie fn 1921, mai ales elementul ,romanesc” ‘tse desPgoare 0 actiune propas: at aripa ,smuncitoreasca de catre Cristescu, cat si reogeanu-Gherea erat de fonale ale partidului, sub influenta bssarabe- ‘Ei recomandau ca toji mem si le egtige de ‘ctiva preluirii puerit in sindicate pared, depart. La Congrestl sindicatelor, imut pul Ma scPmonigdi inregistaserd tocmai 0 serioas Infranger™ i membri ai partidului care avead legaturl ct via cao voncentrare asupra acti ‘puting sanse de Sucres. struction Mette frit de ane ofr foe educa ch seen OTA coms TAHA Tuncoreys raat, oe storey gages in octombrie 6 ales gan Comite Coe iS pure mer is mares A, Constasnesss Gh CS write arineseu, A Dobrogean-Gheren, Maree Paes, ©. teen, sen, bors Satan, Moise Kahana, D. Fabian, 2 Vaslese Sonne ial din Vechist Regt. Din prt Dake egy o mura Teaceno i Pee Bor in Bae ‘Grae adlies Congres fox important prin sees ea ae a Covcon, in petal sez ct gen san ne a Intmajioals Comune Comunisy ecco), progam comunst ore a tndeoue i ivi poiic ee Overt panan 389. ge la titlaturs 4° Ge fapt ceea ce Moscov= pectele Ini fundamentale . tts Bee in Tsar. COs Do frogen, dinue cei mai reprezentaivis” De asemenea, s-a constitu o Comisie unicd pentru presd si carte, cu misiunea Uc ase ingrii ca pu: Bhai partiduluiscoase fn romaneste s& cuprinds acclag! material 95 Br crmeze aceeasi line cu publicajile rusesi, uerainene, cu cele i fermana gi ids. Comisia mai webuia sf aibé gris i de intelectual Becta” $i dezertor de a lnie, din Bucuresti Penirs a asigura unitatea partidului ca organizajic, a fost ales un nou secretar general in persoana lui A. Constantinescu, Cateva luni nai diez el a fost aresiat, iar secretar general a devenit Cristescu ‘Reest demagog plin de pitores, care intotdeaura purta un papion roRu ficare era porclit,Plgpumaru”, dopa meseria ceo aven, ou era es ser oml fn stare S& imprime paridului linia durt pe care o ereay Eetarabeni, Mijlocul lui preferat de acyiune politic era wibuna impro- ‘all; abordarea de cdtre el a muncit clandestine era .moderata’, ar Tata de ,auto-determinare” era rezervat, In privinja lextturijor cy preteni Tui, muneitort el era Coane scepic. Lozovski deca 9 Trternafionala Comunista din 1926 c&, dupa cum spusese deschis ‘Castesou, sanajortatea profetariatului romanese siitea deoparte dato fittlagiti si indiferenfi sale".2) Dar faprul cf att Constantinesey Ht mal ales Cristescu erao printre cei care nu se buvuraw de ineredesea fuilor dar Foseserd towsi ales, ara of int-un part chiar asa at Fiat cum era cel al comunigtilor romani, influenta fntemayionalek era ‘nea sabi gi cl pentru a menfine un astfel de pani in stare de Functia ne in Rominia, se fdcuséra compromisur. a ov vrai pivnd modu a creer seu epunderi aca erie Sindicatele rain” bassraber, verter! goed coas dee la eae ov un progam pute iredentst Membr C¢ val fee coeducea pec Teacenes gi Boil in Bsarabi, Denes ia Tea eee tate soins terior ‘i Loghin (Analete aia mal-inbie 1957) arti clar cf cea mal mate i oul oe asStdes Coupes fnese mente moder” Css EES shia "veal ya, Goldberger, Lops Parla Commist din Ro- ‘mini, publicath th! ieiiteid Shs =D lope, ari 1936 Ete dept ct mumral iio de BS ‘selzuse consi 1924; de pilds, Comsomolul avea numai 7 an fe mame, din care 7 gupic cu 79 de membr tn nkesss Romine (PMR, Dosamente, vo. D. 46 tn ping ileal seta in Bucuresti actin a Tina guetta Averescu ea grpul deere capa pears i aduase in url Cel mal ob de pion si aed de Take Tomseu, era dv Nicolae Tiuleic, eres fot nso tu define tse 192091 1921 si masa de exeme nue 19k 1027. Ma zi. in nou shy pos de mints al Rone la Low dea, Tis wa cut rerareat pe sce inerajoalt br apuatea ‘font aprreromtnest tmpouive maior maha, ina gi Natu, Dupd teen lol Averesew'n 1927 pani atobta ea derinegra anil Cabealguverace sega Romi in mpl echt sic in alarascurtlor periade din 1919 $1 1920-1921, pin 1026 Lineal rau prin urmareelspunaion pen cele ml impvtane desi Je pli nema gi enero nu lat ens peo ia inluep Tu Brian asupa Rego Ferdinand cade as eet ini chin in timp in eae else aa tn op paranere rmdnen peicipalul conser personal tamara, Prost ne STE OR ihe) a aed A et plicit, al familiei Britianu. fon 1, C. Bratianu, ultimul ‘in ie Cen ga se Ifa reforma agrard(p ee el sateen ie 1913), Acs i fsesertImpuse de on grup de ert progres din Jul st, eel fost ogenerog socal en VG. Menun Diamandi frat Radovil Tou, Winn au a art reson Ung, a spin Pana Libera er pin pial dete cael de mile, care ormau reriga cen mal soba tn sive tra social aRomdnl scare tn eonscing. mu en ave td bandeasch maortatea vowrorpenuu pallor peer. Aleeate de dezvoltaea econoictripids a Br de spar unt ene noi" si mal neribittoare, chiar 9h cls ‘aid instru superioae side jos. ae cor aii, modu Je vill end pollce eu cia na avagonice™ 99 Pentru o istorie a ref i i istorie a reformei agrare in Roménia sia difertelor ei faze vei Mlsany, The Land andthe Peasant in Remani (1930) supra procesului separiei suaturiloc “burghezii” vezi de atemenea ‘Stefan Zeletin, Burghezia romoA, orjginea gi roul ei istorie (1928), * 61 Se Ki (1A x 8 g De pila, intelectual, care de la intemeierea Regatuloi Romani fuseserd imtotdeauna atrasi de punctele proyresiste din programul paridulu, priveau acum ee alte partide, Pavtdul devenise tot mai ‘mult formatiunea bancilor, industilor si ineprinderlor comercial Sub contol roménese, opuse celor sub conuolul captalulu stn Tosi, Partidul Liberal se bucura de o expesiens care inspira in creer, iar Tonel Britianu personal avea prestgiu! datorat unui prim minisira de mare succes, Atunci cd in ulmi sti ania fost coniiun ‘ria era hott st nu se incline, Eli pari stu au dovenit ot inat slong, Tonel BRTanw a mort ta 1927, lisind ea sueeesor fa condi- coven partiului pe fratele s4u, Vinilt,% om de mare integrtate, dar lipsit de orice flexibilitate, Continuatorul sau a fost {.G. Duca, scriitor $i politician de talent, cu 0 structura mentald melancolie yi extant.” Desi nationalismul era, eu excepfia Social-Democrayilor, numi- torulcomun al patidelo politice din Romani, partite ce afisau un program najionalstexclusiv aveau, in anii 20, 0 mica pondere elec tora. Unut dinre acestea era Parudul Nayional Democratic, care ws pingea influenja putrilor strdine gi denunja mercanttismut politic enteme si economice promovate de liberal. Acest pantid se bava in principal pe un grup de profesori si intelectwali. dominat de figura istoricului N. lorga, Ca lider ideolog si stoic, lorga era faimos inc dinainea primului rizbot mondial, att in Romania, cit si in sirdi- naa, fn timpalrdzbotulu, el fusese unul dine cei care crezuserd cet tmai ardent in victoria Gal asupra germanilor. Totusi, ca politician et era lipsit de cali Ideile sale aveau multe plsti comune cu fascis- ful, desi el tnsugi, prin educatie si temperament, nu se simyea deloc auras de bruaitate dictatorial a regimorilorfasiste. 98) A fost cel tial de seamA susjititor al netionalismului economic inte~ ara. Servse'ca ininistru de finanfe ta guvernele liberale de dup rizboi, 5) Sudiul shu asupfa liberalismului (Institutul Social Roman, Doctrinele paielon pol, 4928) stnkae una dine cele mai bune luerirt privind Politica generall'a Partidului Liberal. 25. Campbell N. Toren, tn “Slavonic & East Bwopean Review 2 2 Alt part najonlst em Liga Aptis Nayoral Cue meiat de A, C. Cuza, protesor $i economist din Moldova” Cae colean lumen. Des ones een da Cura ltt a numa 28 de ana gist nomena epee ice un al weilea partid Ue extrema dreapta. Codreany |-a numit 1 inte Fl propo. is invitat pe coi cei in stare st ereaul rd st pund condipit sf ise aliture. Codreanu era fiul unor bucovineni, mama de origine germand, iar tats de inca de timpuri 1 origine polonezd.t v Codreanu fasese infctat de snamantl once sini dea va" Romana i Creinaen de eons roach oe Ae. coie de wemen moi Est tilor metodelor lor teroriste si noii lor conces C ii ior concepti de ayune dec consecini, considera cd sceleasi metode a Uehal losis seraring lor, dae n de clue auton. tune de ite comenele sen Prima actune a ui Codreany a av lot is Wh cn ey pe prefer de lsh. ntro austere tml. a fost eter dc ein Sain gelai an, an in care igen eds tenure tilor din Basaran si Dotrogea av apsts In od hoxcb eevee nationals in Rominin, Reputaia sa’ cesut hat ong rindultieretului roman, tr in tinea sa aceatd actors nea vomplex de .pedeapsd si edinga”, pe care el a incercat mai tirziu sit Drezinte ea pe o filozofie de viala. Tineri cate. -eredeau necorh lone fnesineatausobaeayutsau crn coed mee ee tmuncitori calificay, (studengi ratagi, si,diferiqi diletanti tr i i ait a a se din varsiona in “Lia Parl Comonist, cele dou exveme i ee ist, ole dou extemeinopotitie, avean in comun doud elemente. Primul era hotirirea lor de a ay iF sseesul comunis ale comunis. sum a Sa emi Fe ttn a a cone ee encom, te emu a 63 putere prin orice mijloace gi de a insttui un regim de teroare, Cel de-al Goilea era dezacordul lor cu politica extern’ a Rominiei, care ora bazatd pe teama de Rusia comunist4 gi, mai tarziu, de Germania na nist, la care se adauga dorinja de asigurare impotriva oricirui revizio- nism potential din partea Ungariei ori Bulgariei, ,Mica injelegere™ fealizatd in 1921 intre Romania, Cehoslovacia si Tugoslavia. alianja din 1920 cu Franfa, aliat traditional, alianja cu Potonia si diplomayia roméneasca la Geneva erau, in principal, destinate si protejeze yara de ceventualele violir ale teritoriulu ei. . ‘Mai siret decd napional-fardnisti Estompaté de cétrecriza mondial, guvernarea Pavtdului N ‘Tarinese a dovedit o slabiciune crescandd. Problemele soc cconomice pe care ea promisese si le rzolve ajunseserd att de grave a urmate a situajei intemajionale, inet deveniserd aproape insolw bile, Economia fardneasca intrase To cercul vicios al productitlor revindute si al lips de credit; statul era obliga si creasca imporitele penuru a putea si cumpere cel puyin unele din produsele agricole, sis reduc veniturile si salarile penta a declara un moratoriu al dato- filon, crednd astfel un alt cere victor. Muncitorit industriali, prost pig, aveau si ei motive s& se plangd. Cate sfasitul lui 1929 deja Evuseserd loc numeroase greve prinue minerit de la Lupeni, care se Soldaseri cu ciocnii inure muncitori si polite si cu varsari de singe.” Dar, de vreme ce réspunsul Ia criza financiara era reducerea veni- turilr, nemulfumirea nu patea fi stopatd. Ea a facut sf ereascé mi carea sindical, in special prine ceteris ‘Nemuljumirea nu s-alimitat doar la muncitori, Mulj intelectual studenji sau trezit someri. Ei asteptaserd mult de la promisivnile ‘govemfiritnayional-pidniste fn prvinja investor in domeniul cultu- tal si social tn care talenul lor s-ar fi putut dezvolta, [n améréciunea D Greve « faceput in august 1929 printre minerii din Valea Jiului. iat ‘guvernul nefional-jarnese a tebuit sfoloseascdforja pentru ai impiedica pe Thunctor st punk mina pe central electricl de la Lupeni. Cajiva grevist au fost ucig. Aceasta n-a fost o acfiune condust exclusiv de cltre comanigt ipsa uneiinfiative comuniste fn acest cxz a fost dovedit& de rezoluia Inter ‘aponalei din adgust 1930: ,Comitetal Partduluii-stmpiedicat pe muncitort ‘tei regiunl miniere #X fe aliture muncitorilor grevigt din Lupeni, arg ‘entind of acfiunea din Lupeni fuseseinstigati de provocator'(,Inprecor 18 septembrie 1930). 4 el inlining creo adminisuae a tebe publce sg warceatees automtara, me ‘Acese probleme crau destul Je dicle pentru guyemtaca nina tsi ve se een ate onan tv oe mai serioasd ce a primit-o guvemarea najiunal-lArhneasc dar si demo: cri palaentar din Romans, foueinearcenen piu el in 1925 Carol enusiase dept sau la won pune mal ah dup moartea RegelntFetsinand, fl hi Carl, Mia, sasese oc mat Roge. lar un consiin de regent a font desenat nem oree citar prerogarivelor sale, Cato! psi fara pee sata Magda Lupeseu, gi promisese enw area Sse mn ined nictoun Dato ise sale de sericaitae, extaveugs9i pet ak, de poe cel efa nepotrivit rolulti de monah constiaenl, lotosh dep ‘moawea tall su gi mai cu seamd dupa moastenprimulet miniseu liberal Tomel Brianv. Col crus permisiunes de a's whatouee Printe memtait Patil TSeanese, tals pine cata te can se opunean tui Bratiana si n-etodelor tui auroritsce, sumpati a i Cue Mu ong or el vs Joc to aye cum pt paretea lor Ferd ussne rele ibe ee ee ucja in Tugostavia st Bulgaria monarnit instituisera, la vremea respee- tr i i pte pe ta pare o toviturt de stat, co va fon iil, sa procuma rege. la eas Mani, care in princptuspijiniserevenien ti Carol, deccpetind regele continua legitura sa cu Magea Lupesca, a demisiona iT octombrie 1930. ‘ Imedia dupa prelvarea putes, Cal a arto tending even de a tia problemele naonale al rit doar prin pisma acces ce Corespundea propriilor sale interese 51 aducea benelicii propriei sale personne. El 8 Tnceput st ajioneze conta pardelo polis ait pen Subminarea lor din itrir, edt spin atcuri mat duect,Folosnd considerabla fora persona saleca gi excepionala sa apne naturald in materie de intrig4, el a atras in cercul persoanelor apropiate e mull ine tine Liberal ajonal- rng, Din afr mead ae ata tmporiva partidelor democratce a fst aceea de Incurjare a 7H, Bolte, Romania wde Kin . Cl (1938) AL. Easernan, Ki cat Herpes (190), able tn op saa 65 nafionalismului extremist sia grupisilor antisemite, printre care si ‘grupul ce se infiripa in jurul lui Codreanu. Discursurile regelui ajun seserd si ele $4 exprime tot mai mult tendinjele quasi-fasciste si cor- poratiste. In sfsit, el fi incuraja pe cei din afara partidelor si ajunga Ta putere, asa inet, dupa demisia lui Maniu si obtinerea imprumutului extern de cde guverarea najional firinistt condusd de Mironescu®, in aprilie 1931 Carola reusit s4 formeze un guvem de ,coalijie* in frunte cu istoricul N. lorga. Torga era de fapt la putere atunci cnd, jn aprilie 1931, s-av inut alegeri. Acestea au fost flagrant misluite si i-au permis lui lorga si objind 0 majoritate pe care, in ciuda alianjei sale cu liberalii, niciodatd ‘var fi reusit s8.0 obfind, in alt fel. Alegerile din 1931 au fost 0 lov turd ireparabila dat& adevaratului constitufionalism, care incepuse si castige teren in Romania datorita mai ales-influenjei, insistenjei si pildei Partidului Nayional Tarinesc. Aceste alegeri au fost martorele ridicdrit partidelor extremiste la rangul de forje najionale. Pastidul National Democrat a reusit surprinzitor de bine in Basarabia si in alte regiuni agrare ale {Arii, .Blocul Muncitoresc Taranesc™, in spatcle cmuia se ascundeau, dup’ ilegalizarea lor din 1924, comunist ‘istigat voturi in regiunile industriale ale Transilvanici yi Bucovinei. ‘Au fost alesi, de fapt, 5 deputaji comunisti, dar alegerca lor a fost imediat invalidata, Unul dinue acestia era wnarul avocat Lucie PS: trigcanu, fost asociat al tintrului Dobrogeanu-Gherea, al lui Marcel Pauker, $i unul dintre pujinit intelectuali din parti. Partidul Comunist insugi suferise, pe fundalul acestor evenimente turbulente din Romania, schimbari substanfiale, care aveau aia un efect profund asupra viitorului stu, Erau schimbari care impun sf st ‘aim asupra lor. ‘Raportul Varga asupra Roméniei oul organ al celei de a Ua Internationale, , Intemational Press ‘Correspondence (aprecarr’) a publicat, a 26 februarie 1929, un ‘aor asupra ,problemelor economice ale noti Romani, raportintoc- mit de cite ccomonistl maghiar Eugen Varga. Acesta a fost urmat Pras svete sa eran ae tn polio, sali clara. ‘9 jlapreconr, 26 februsrie 1929. categoriet de savanyi omni care, defi ‘de antimite partide ca specialigti sau pers0- 66 {de chiar rezolujia Intemajionalei asopra Romaniei, publicata in a 1930. Cele doua documente, publicate intr-un moment cand Si reformula politica Intemajionalei, erau deosebit de semnificative, au condus la totala reorganizare a Panidalui Comunist din Romania la cel de al V-lea Congres al acestuia, din ianuarie 1932. Varga ardta ed industria romaneasca s-a dezvoltat, dar progre realizat nu este mare si mu schimbii detoc caracterul (rit de stat agrar” Existau indiciile unei ,viguroase industrializari” care condusese In Lirgirea bazei sociale si economice a tari Prin urmare, jn loc de a re ~zerva exploatarea claset muncitoare, a |éranilor siraci, a muncitorilor. {dranilor mijlocasi si micii burghezii pentru un grup restrans apary rind burgheziei najionale, pe calea sistemului bancar cAmatdresc, ca iin folosul burgheziei din noile provincii, partidul aflat acum la pu: {ere va permite unei categorii mult mai largi a burgheziei de la orage si sate sf se bucure de heneticiile unei astiel de exploatari” ‘Acceptarea capitalului sirain pe picior de e: focal insemna pentru burghezia mijlocie yi mic’ o .alinare @ cams Uiriei practicate pind acumn de clica bancard romineasca”, in timp pentru categoria {aranilor mai hogati ca insemna masturi industiale mai ieltine si o destacere mai bund a produselor lor pe piaja intern’ si exten. Din punet de vedere international, ar fi wolust gresit sh se con- sidere Rominia drept o (ard semi-coloniala. Ca orice alta jara de. bitoare, ea este intr-o anumitd masurt dependent de creditor ci ins pozitia de fara debitoare poate fi ca greu comparatd cu aceea de tard semi-coloniald.” in sfargit, concluzia precizeaza: .faptul 4 Romania este o importants verigS a sistemului imperialist va webui sa se demonstreze in chip izbitor prin inevitabila cigenire dintre tumea capitalist si Uniunea Sovietica™. ‘Aceasta concluzie politica a fost prin urmare subliniats intr-un raport politic al Internajionalei, despre Romania, susjinut de T. Ma rin) Marin argumenta cf era cea mai mare, dac& nu singura, datorie a partidului ca de acum inainte si aibai gr ca imperialisui sii nu poatd folosi Romania ca baz strategic impotriva Uniunii Sovietice, ci sa lurmireascd s& o transforme intr-o prietend permanent a Uniunii So- vietice. Aceasta va depinde in ultima instanfA de ,insusi nivelut loptei revolufionare a maselor sub conducerea Partidului Comunist tate cu capitalul The role of Romania in Intervention against the USSR, .Communist Intemational, 15 ai 1931 6 AI V-lea Congres ‘a 18 septembrie 1930 Secret Politic ab taternapionai Camaniste a peblicat o rezolutie asup ured fractioniste tara de rrincipis gx asupra vefacerit Partido [faust diz Romani”. Ea {dia 68 fa partido din Romlnia a izbutni-0 eviminalé lupe fracio nisud Se principii*. Aceasia a cond la seindarea conduceri pat Geli si poi a unui numa de organiza ale partidului. fau-un mo tment de v importa crucial, se ara mai depart intreaga ativitate 1 paridali fos paralizaté. Doar eu ajatorul Incmajicualei ar fi fost ostbild organizarea unsi comitet p-ov./oriu al pariduiui pentrs festaure unitatea panidului gi pentru a relua activitatea ia miflocul maseor. Tbocninea Iupte tractoniste ~ contiua rezolutia ~ nu fosese pre ceaatd de nici un fel de deosebiri de vedesi asupra unor principi po tice in Comixetul Cenual, Chiar membrii ace stuia aflasera mat tirziu de lopta respectivi, Faridal dobandise enele succese organizatorice upd cel de al TV-lea Congres, dar acesten nu corespundeau citusi Ue alin posbiliailor obiective existente pentru fndsnea partidului i Eatinderea activi sale de mase, Asemenea posibilitii fuseserd ofc tte de intesificareacrizeipolitice si economice ca si de migcirile ne organizate ale muncitorilor si Yranilor, care adesea au tual forme ‘evolijionare, semndtoare nemoljumiri crescdnde a .maselor uu ditoare ale nagionalitaqilor oprimate™”’ . in cele mai importante regiuni industriale si in marile farici din Vechivt Regat si Translvania (in Bucuresti, Valea Prabovei, Timi soara, Regija) organizatile partidului, indeosebi celulele de fabrici din sindicate, crau; tn Get mai bun'caz, slabe. Mai mult chiar, in cele mai imponante regia agricoe,'eu excepfia Basarabiei, abia daca exisiu xia ie fA, lt aolo und prt! avea 9 anu influenyd,printte: munciioni agricoli gi paranii semi-proletarizayi, d sreupaeBIRG pe Va Meeps ty Docovina g Dobrogea Ca rezultat al metodelor ,sectar birocratice — ardta rezolujia ~ ‘Comitetal Central ajunsese a fi ou numai izolat de marea mast a roletariatatal sf de masele pininiesti, dar chiar si de membrii de par Tlprecon 18 septembrie 1930; ,Lopta de clas, mat-iunie 5: 68 Forms caracteristicd de conducere vonsta in expes'icrea de direcuve $1 circulare, rt nici o legaturd cu problemele vitale ale naselor de ‘munciiori si rani, Consecinja acestei situaii era ny musiai tapéul c& pastidul era neprositit pentru lupta de masa, ci si incapacitaien sa de a se plist fu frantea luptelor politice declangate spontsn ca acelea de la Lupeni. Buhusi sav a miscanilor firinesti din Bisarabia sw a ac nile rinifilor de rSzboi si altel. Aceasta a fost poate cea mai pulemicd acuzatic aduss «s+ omin term partidului din Romania, Comintern care, cum s-a vacut, oricum nny se remarca prin bundvoing’ faya de comunistii romani, Ia de asomenca un seron c& Tnlemationats, prin Stalin, avea cu adevérat de nd si se pund pe weabd. Nevoia uoei reorganizari radicale a parti- \Jului dupa oricntdcile stainiste era accent RRC TE romani luptau .intr-unul dintre cele mai importante avanposturi ale Cominteroului si ale revolutiei proietare internationale”, Ei Juptau Jnte-o ar8 de care umperialisma!interrational intenjiona sé se serveas. «clea de o avangara in viitorul boi impouriva Uniunii Soviese Achonind prin ,basarabeni loin. Intemnagionala a tovit att in lreapta cat si in stanga partidului, lipsit de coerem. Prinze stingisti i iat av fost Dobroseane-Gherea si Massel Pauker. Cei oi aveau sd se Tmdineased din nou, if 1934, la Moscova, cand ambi aveau sf cada victime ale epurdrit unjkistilor. Astle! s-a pus capat dominatici vectiulus grup intelectual din parid. La dreapia, Interna: Vionata a stérimat infiuenta .sransilsanenitor*, . Najionatistit™ ma ahiari Koblos si Berger au fost eliminayi, Vasile Luca a fost de ase rmenea retrogradat in sfarsit. Intemationala a convocat pentru ianuarie 1932 un now Congres al Partidului Comunist din Romania. Acesta a fost Congresul care, potrvit actuale istoriografii comaniste romanesti, a creat princi palele temelii ideologice, politice si organizatorice ale partidulu si a constituit punctal de plecare al adevaratuiui Partid Comunist din Romania, El a mustrat avit .elementele aripii de dreapta oporuniste pentru menjinerea teoriei lui Dobrogeanu-Gherea privind ,.ne0-iobi i", dupa care Romania era confruntatd cu 0 revolujie burghezo-de ‘mocraticd, cét $i ,teoria sectard de stanga, care susjinea cl era ‘minentt o revoluye protetard. Ela avansat teria leninisttprivind po- Zitia istoric& a Roméniei, care.vin-el ‘oprerind teoria aplicas yi alterior. Conform acestl teori, Romania Cy Vy sagt pats oe nemo, 8 ee aria coco soe Coat oan et ate ca soca rt eccee cote St Si ree cnc bar ce Ocoee mane ac Fr i Ss eee sae aera eo eee vaiiaa ace se ar ise el nen de asemenca, atat in ghidarea cat si in extinder " Docamests silo ia D voll PCR Dosen. As ese sl Comat ping pens art pret Ss pase es Minwy. Mary nat pasa cap) (2 Asura ol posi Mey, en, Pcie de tuncton cat tins se Wferonc: Degre poten carstel peace Lala coped wide pe git Cooper V- EnPCR), sAnale", rl, ianuatie-ebrarie ISS, eie ok» anit rare Fe in mal bt enancpad psoas din consi sociale # ‘Coroicenapove incre ea fina, tii, cae cedeas ck dup po Sl boi modal situa ere coup pent orevole burghezoemo- ut elanta lee cen a eon Snecma re pad cat 9) In aprilie 1930 Sindicatele Unitare (comuniste) #i- i Congest oceania 3 detbat Mesulpanatl munctorr ceaivns inp ois onheani sub conducere somunis, ‘dicusor nonce, Din parca perdu “de Congres Vasile Luca, ce toemai fuses Se BECP te OS ia Coop or Bate Goines Henig PALK Weoce 05) veace teens oes PD Gapidaattnct Conga sen ay opt owe tv cata eta ce sna oes sae SPaaE atl nt tr apt aro, Pig see sa nd fe a cswer nen e150 ares ey hcl ot enh PS ect tchce ile pole ep fick pr vse 1 ‘Vasile Luca’ partidul apélase la muncitori si organizeze o Jaret action a bana caoup conse ptr ca fia del rs ok. a Ares ete ap ani finest eft (sient ele 8) 70 stabilea rolul comunistilor care vor tebui si preia orientarea w! astfel de evenimente si si cdstige de partea lor clasa muncitoare, era incd sub conducerea ,social-fascistior*. Mai presus de toate, p tidul trebuia sd acumuleze capital politic si si foloseasea nemul ‘irea sociald gi politicd, in sensul eX orice acjiune a partidului, or ‘conflict economic, acjiune a somerilor ori a firanilor impotriva re mului trebuia legatd direct de luptaimpotriva rézboiului, Cel de al V-lea Congres a instiuit $i o now conducere, Pxinte ‘care preluau acum destinele partidului erau Boris Stefanov, care te mai fusese eliberat din inchisoare, Forig, arestat curind dupa acee Koffter, losif Chisinevschi!, Pataiscanu, Luca, Bela Brainer si lo Ranghe{.') Un nou grup pentru agitate si propaganda, format Mihai Roller, Leonte Rautw') si A, Buican a primit insarcinar ~indoctrinari staliniste™ a partidului si a intelectuaitii, totodatd in apirea si un nou grup de lider tine, inte care Nicolae Ceausescu! zon Constantinescu Alexandru Barltdeanuf Constany Cacia JSorin TomayS-au algturat mai apoi conducerii $i Constantin Pary lescu'®, care fusese in inchisoare in timpul Congresului, $i Ana Pa ker, care revenea in jard in 1934, dupa 6 ani de sedere in Rusia, 1935 li s-a mai adaugat gi Krosnev, ‘Nu la mult timp dupa cel dé al V-lea Congres, partidul a avut oc: 2ia de a acjiona pe baza aprigelor indemnusi, pe care le primise, per tru a activa in sfera industriel, Efectele crizei produseserd o considerabila nemuljumire in sfet activitiilinductiale din Roménia si muncitorii prezentay revendicd foarte fest. Exista 0 considerabild inversunare in rndul muncitor feroviari, care, find categorsii ca slujitori publici, nu aveau drept de a face greva pentru imbundirea condijiei lor materiale. Pe ace: fundal a inceput $4 atragt atentia asupra sa, ca militant comunist,u ‘€nir electrician ceferist cu numele de Gheorghe Gheorghiu, El aajun fi remarcat nu numai de c&tre muncitori cefergti, ct gi trafa feroviard. Gheorghiu tuase parte, ca reprezentant al comune de la Gala, 1a conferinyanationalta ceferistilor ce se jinuse in marta "Vex p 390. 1 Veer p. 395 1) Vee la p. 395. 1) Ver a p. 390. 19 Verip. 350 9) Vex p. 393. * n 1931 in acest oras. Curind dup& aceea, autoritaile feroviare 1-au tcansferat in localitatea transilvaneand De}. El a addugat numele acestui oras la mai prozaicul siu prenume de Gheorghit si a devenit Gheorghe Gheorghiu Dej!9, iar nu peste melt timp avea si fie proi tat pe scena evenimentelor nationale si chiar internajionale La cea de u dova conferinja nafionald a ceferistilor din martie 1932, 1a numai dot ani dupa cel de al V-lea Congres, Dej a fost ales Secretar General al Comitetuui Nafional de Acjiune al Tuwor Cefe rigtilor. Agitaja printre ceferigti a continuat, cum de altfel a continuat 8 creasc si nemulyumirea fn rindurile clasei muncitoare in genera! ‘Aceasth neinulyumire a condus la chemarea la greva gencrald de pw 2 februarie 1933, Metoda lui Carol al II-lea de @ tata astiel de situapi ra folosirea unei demonstrat de fort, iar guvernul su, un guvera Nafional-Tirnesc constitut in ciuda refuzului lui Mahi de a put: cia la constituirea Iui, a proctamat starea de urgen(i. La 4 tcbruaric, cj a fost arestat, iar in ziua urmatoare muncitouii condusi de comu- nigti au Iuat cu asaltatelierele feroviare de la Grivija, 9 suburbie mun- itoreasca a Bucurestilor. La 16 februarie a fost chematé armata si mai ‘ali muncitori, inclusiv cAjiva comunisti, au fost uci. A fost un incident deplorabil, care a fost imediat exploatat de cite presa comu- hist din sudindtate, Aya s-a crcat logenda Grivijei, foarte util Partidului Comunist.'7 De} a devenit un erou comunist, desi nu el a fost cel care a actionat ca agitator in faza finala a incidentului, evreme ce fusese arestat cu dou siptimani mai inainte, Cel care a condus asaltul asupra atelierelor fusese un alt ceferist, Constantin Doucea, iar alfi muncitori comunigti, ca Hie Pintlic,'® Chivu Stoica™, Gheorghe Vasilichi si Dumitru Popescu, jucaseri de aseme- nea un ol important in desftsurarea evenimentelor. insé lui Dej ins-o misurd mai mict, Ini Pini lea revenit gloria De} insu nu 19Vexi p 381. 1 ECR, Documents; Civu Sinica, Ericele pte ale muncitrier Seale ee aitinense : WVeat p. 394. i914) 9 0) Vea! p 396. ‘29 Totus! tactica utilzath de PCR \tebuie'sh fi fos riicatS in anumite ‘tec ale International de venis co tativun atic din Inprecorr" (ar. 68-69, 1933) go alta cX Jrobule a eriticim tooria potrvit clveia grevele, urmate de ceuparea fabric, sunt forme de luptlinferoere. Este evident eX astfl de era asa de popular printre prietenii lui c Vasil ris precum era Doneea gi hi, dar el s-a bucurat mai mult de favorurte conducstorile pu cteajia Grivijei, iar reputaria sa a supraviequit eelor (ani de : nied, ‘Hind eliberat din inchisoare in 1944. oes Polarizarea tortelor politice. in politica extend ea a condus la incles. tne olor cae Se opunca categone coc ss, coma o alan so seers ae ass an fascismul, in interior si in afara pri, erau tema anilor 30. in dilema Romania era, desigur, departe de a fi singurd. “ Romnul care din char dium ta ce asia ajns a pure, ska concentrat toate energiile si atengia pentru ca Roma a s¥opundrezisten ii Hier aos Ncoke Tislessac Bis angry cia pliciextemeromine tinp depose at da apie 35 rata in august 1936 Pesce al inne msde ane wer 1928 si apoi ministu al Roménil la Londe Peeing at re Natiunilor doi ani consecutiv ~ singuul reprezentant ene ares vreodatd onoarea de a fi reales in acea functie. in 1932 insa, Titulescu fia insert earira diplomats, demisioning dela osu ea Unda in Sem de potest fat de cece wingace oe a emia e a ea reli dilomauce cu Unisnn Severe na jasarabie. O integra preliminad » Ruse sovcdee nay saat ca EAT ace sili cen Scent chr aes me nd rep ep amo sch nag ar Ele ESS dito pen oy pin aan pa ee i ete ola on om alsa Duce enNaieored td fap tht ens Re sit eg erent weer Roma ® 2B inraev,atTleseu et Bees era arma de coninerec oat at in iunie 1933, in ‘impreund cu Benes avea sf joace un rol major. in uni a ‘eas my al sou Ro | aaa Se ee tes ot 0 t Serr SSP ah Rana ¢ Bonin nies i Mrs eae bi Title cu tov BO saeceeis aise a ars fn 2s, . 203-205). Wer p.78. 4 neze 0 convene de acelas gen si cu Mica injelesere, desi dous dine statele ei, Cehoslovacia $i fugoslavia nu avea sranie comune eg Rusia, Reteaua de gran pe care Titles 9 avea in vedere con in inegime cu Pactl Ligit Nainior. Sprite Pactlut er inv Romania st nile ei rela cu Moscova, Dupa retragerea Germaniei de la Conferinj de dezarmate, la 14 cctombse, 31 dela Liga Najunitor, ta 21 octombrie 1933, preurie lui Titutescu pentru ereareaInjlegeritBaleance a fost gabe Ls {3 octombrie ela vizitat Sofia, unde a fst contrunat cu reluzul defn al Bulgari de ase aldtura acestetorgaizati, destiates4 ta loco inefcietelor Conterinje Baeanice. Bulgaria, sia membra a aceaoe confering, a fost determinatd 4 renunje la pretegile ei tetra tye de Romania, preeni cae erau the 3 mal mat fade lugoslvia Grecia Soluia care ramanea era aceea a unui pact nue Turcia, lygoo lavia. Grecia si Romnia, pentru inlesntea une apr comune tsar de agresiune impovciva uneia dine ele, Inelegerea Baleaica, sem sald fa cele din urma la 9 februaie 193, la Ankara, nu 5 fdiew totus la indljimea speranjelor initial Prin protocoalele secrete anexe, Grecia preciza cf nu va aclona in comus eel uel wate in evenwuaitatea unui conflict cu Italia, iar Tucia se excludea expe 4e la orice amestec in eventuaitatea unui confit inte Romania 1 Rusia Sovieticé, Prin urmare, singurul angajtnent muval rinaney Jain cazl nei agresiun din directa Bulgarer Fascismul in Romania Actiunea defensiva a lui Titulescu impotriva Germanici a fost repede contracarati de catre infiltrarea Romaniei, din interior, cu coloana a cincea germand. Primele esaloane in Europa de suJ-cst ale acestei structuri, asemanatoare unei caracatije, existau deja in Ro- ‘mania pi si-au facut simjitA prezenia in industrie,,presd, in viaa poli- ticd dar si tn alte domenii. Coxnplicitatea dintre ele si Garda de Fier era {in mod evident doar o chestiune de timp. RITA. Survey, 1934. p. 598 si urmatourele; veri de asemenea A. J Si HN, Howard, The Balkac Conferences and the Balkan Enicnte, +1935 (Berkelew 1936) a Inversist in 191 de cAtre guvernal lorga, Legiunea Arhanghelutut Musil fasese reorganizats sub numele de Garda de Fier si, din punct Ue vedere politic, Facuse progrese. Dar dacd nu ar fi avut loc venitea tu Hie la putere, Garda ar ff rimas probabil penina totdeauna in ‘ua poled tomaneasc& un grup de extremist, oscilnd indecis intre teal eligioase gi teroriste ale membrilor ei Sicherbeitsdienst-ul lui Hitler, care devenise imediat activ in stxirul Furopei, a detectat repede posibiitile latente ale confuzei niger legionaze 29 Unul dintre primele sfaturi pe care Gav primi d: ta nazis a fost ssi indrepte atentia cétre muncitorime. Pa- iret hn ale ui 1933 au coineis si cu perioada Cétei mai mari next tums auncitoresti. Guvernul nafional-firinist al Iui Vaida-Voevors sate watase revendictrile muncitorilor cu o superficialitate evident inspiid de Carol gi consilesi lui militar, n-a facut decit si exacer- eve acest nemuljumisi. Mulji dintre tinerii muncito: au inceput, pa urmare. s caute soluji mai extremiste decit cele pe care le ofe ‘cau panidele democratice, preferand ins, credinje police case ofen- ‘1 oi pujn sentimentele Tor nafionale decat o fcea comunismsl Ganda de Fier a potut asfel incepe recrutarea unui wumar surprin- ‘toc mai mare de muncitori, in paralel cu numarul crescind de mem- tt provenind din alte categorit sociale. Simullan es a atins, cu 0 vient leu Financia, un rit remarcabll i organicares catkelor Sale, wansforméndu-se intr-un partid revolujionar cu 0 inl’ Visare modem, Duca, seful Partidului pera xt chema. Je cave fege s aleduiascé guvermul dupa ce Vaida a cézut de la putere a 14 nbsie 1933. Lui ia impus Titulescu drept couditie 2 ciminerii sale in guvem si ia msuri, drastice impotriva Garzié de Fier, Duca & ‘dzolvato, inainte de alegeri. Trei sAptimAni dup’ alegerite care I-au ads la putere, Duca avea si fie ins asasina, 1a 30 decembrie 1933, de cli wei tneri macedoneni,’ membri ai Garzi. ‘Accast crim a avut mialte consécinye print care si aceea a scin- Git Paridului Liberal, fi care’atipa pro-carlistd, condusé de Tatt- ‘esca, care a jung pith ministn,@ dobandit preponderenja asupra Soconalisti See ee ‘al treilea gi ultimul dintre Veni, ct 2 ‘ai Walter Hagen, Die gebeime soe Serena r,s * Stebeldienst in Romaiia. 16 fratii Bratianu.7) Partidele democratice erau astlel prinse ca inte-un leste intre actiunea lui Carol, descris mai sus, si acuea a Garzii, cane toemai avusese loc, In ciuda faptului c@ aamenta sa era evreicd Revele Carol a incurajat Garda pina in momentul eind ea Sa intors impotnva ‘ui, Astfel, in timpul arestaié si judecdru asasinlor fui Duca, Covcc nu, care fusese desemnat va autor moral al cnmei, sia vasit rel casa lui Cernovoxean Antifascismnul Aceastl situapie a dat nastere in Romania unei miscat antifascist spontane, Profesori, vameni de sin, scriitori, avocati, swdenu s1 ‘muncitori au format grapuri active, adversae ale eresixii tendinelor fasciste. Aceste grupud indimpinau tows! man diticl.i jn ealen nit les, finde eray suspectate de a fi mspirate de comurist tui Carol a fost de a Te persecuta pomind de la presumjia c& erau ni Swumai infiltate, ci conduse chiar de etze coinunisti. Le un pretext convenabil, flinded antitascismul era una dintre lozincile eee mal wunisllot. Aceastd campanic i se incredinjase Ane intorsese de la Mascova in 1934, si lui Krognev. care din 1935 era secvetar eu agitatia gi propogiinda yi cditorul ciaulut itegal ,ScAnteia*. Ca si in cazul miscétilor si grevelor muncitorest Partidul Comunist pretindea ca are monopolul antfascismuluic™, £1 abuza de buna credinfa a anufascistilor veriuibili, provenind din tn dul democratilor, prin tehnici care incepand de atunci au devenit obignuite. Adevérayii democrat erau indemni eemES njiate de comunisti, in timp ce senitorlor si jumalisior li se cer s& contribuie cu articole la publicaji efemere iar avocatilor ® 37 La 29 aoiembie 1937 Codreanu «flout press o declare in care ara Ev sunt inpotiva maser democrai oscdeuale Soar ate hae legeilBaleanic. N-am nici un fl de reapsct per Liga Netaoee fe ERE © poised exter care ne va lea de Rome i Bente" (mae Hider, Konig Ceol und Marschall Astonesca, 1950, ce sent eee ava aces a documentele germane f, de semenes, ties gular es 52g explcfile i detail pe care { eva furtza Dy Patrice 59 Oreferre vous cu priv la acest moment exist ucrarea lui P tryeanu, Sub tol dletatu, Bucurepti 1936, 11S, unde weer 81 2 * Se Sor Sees tc na na ed age oe ap er a ee ioe oe he a aes Case pr lsat cxolriedeerrism, Carl a arestat pe Codrean, a 15 apie, sub. Europa, inaugurand astfel diplomafia sa personal, bazati De neu = Sey tape ope tee rn Se ee cata in aees ook Sarees eosin a caer pai ost dea se contra dea paral comur's a 2 apn tn ean tra a legs wu jo tai Tirinesc. Cea o¢ 8/constituit 0 greqealé cu grave urm ar Const ‘ednoplck aia Uslan Detnocratice ms au ss ‘ean ine ee t pmeala Cir Ge Pir" impo incceau SR ba eo re (Ognaiail. es) Vea oo ea natn oil (1958), 08 come fap de ec dene eer ive ce wre fe cal osopf export tee itt ae eter ope trl 2 incl weonomt ou mote : Eo) surprinzator de reusi la Hider. Acestuia din urmé Carol i-a promis 0 Uezvoltare a coluborarii economice, dar « evocat in acelasi timp interesul primordial al Roménici in Transilvania sa discutat problema ‘mportanfei strategice a Ucrainei sub-carpatice, ca 0 posibild veriga slirectd de legiturd, teitoriala si militar, cu Germania.) La intoarcerea Regelui, Codreanu si alfilideri ai Garzii de Fier au fost impuscafi; versiunea oficialé era cl acest lucru se intimplase in ccursol unei incereéri de evadare, 1a 30 noiembrie. Credinja generala cra ins, dupa discutile sale cu Hitler, Carol se simise destul de Puteri pentru 2-1 lichida pe Codreanu, Dar Regele a inselat. Moar. ‘ea lui Codreanu a stmit o furtund Park precedent inte al treilea Reich si administrajia Carol. Chiar relaile diplomatice s-ar {1 aflat in pi ‘mejdie, dact guvernul roméin nu ar fi ardtat mai multé maleabilitate in negocicrile pentru un tratat economic romano-german, de care german se ardtau foarte interesayi.4 Bfectele dictaturié lui Carot Pe planul politic interne, dizolvarea partidelor politice a afectat ‘mult mai mult pe cele democratice decit pe cele totalitare. Partidele Nagional Téstinesc, Najional Liberal st Social-Democrat erau practic ‘eajutorate, dar schimbarea produst era in avantajul partidelor to- talitae, Asasinarea lui Codreanu nu a adus cu sine gi dizolvarea Grzii de Fier, aga cum se asteptase Carol; starea de dezorganizae si de con. fuie in care avea s& se giiseasc& dupa aceea migcarea se va datora nu ©) -Regele RomSnici a subliniat 8 Romdnia deregte rela bune cu toate {uteri ins doreain chip deosebit si menjnt gi s4consolideze buncle relat ‘axe exist astizi cu Reieh-ul German": din memoreadumul miniatului deo tome asupra ,Conversajii Fubrerulni si Regeloi Ronnie in presente Miss tului de Extere al Reichului", Berchtesgarden, 14 noiembrie 1938" 4 Ger FD, seria D, vol, V, doe. 254. 2) nla 5.decembrie Wiehl a telegrafiat lui Clodius (Director adjunct al Pepartimentalui Economic gi negociatorul economic al Reich-uiui te Re Iania fi sud-estul Europei) cl va incheia negocierit economice de la Buse ‘egti ct mai curind pesibil de vreme ce nu mai era de dorit ca ei {romani ‘2, ef fie tulburali ii tack © demonstaje de netulfumire dia pares Imani, acum se plinuise, Adicd sf se retumeze Romtniei unele ordine 4

    You might also like