Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • A Supraveghea

    Uploaded by

    Popa Ionut-Alexandru
    74 views194 pages
    Michel Foucault-A supraveghea si a pedepsi. Nașterea închisorii, ediția 2005

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Michel Foucault-A supraveghea si a pedepsi. Nașterea închisorii, ediția 2005

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    74 views194 pages

    A Supraveghea

    Uploaded by

    Popa Ionut-Alexandru
    Michel Foucault-A supraveghea si a pedepsi. Nașterea închisorii, ediția 2005

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 194
    | | A supraveghea | sia pedepsi PARALELA 45 Capitolul 1 TRUPUL CONDAMNATILOR. La 2 martie 1757, Demionst a fost condamnat ,si-9i re cunoasca public gregeal! in fafa intra principale a Bisericit 88 fe,dus4i purtat inten ofrucior, cscapul descoperit,imbricat numal in simagi, purtdnd torts de ceard aprinsé in greutate de dow livre: apo, yin arinti- ful edrusior, tr Place de Grive, pe un egafod ve va ft indlgat fn col loc, ura sé fe emulsd cu un elogtefnzogit in foc carmen ‘de De piept, braje,conpse si pulpele gambelor, mina dreaptl, ‘aritid future cujitul eu care a comis parieidl, trebuind 28 fears in foe de pucioos, arin losurile de unde se va fi smule cares urménd si se arunce eo plumb topit, ulei incins, sinoall de risind arzind, coard gi sulf amestecate, duph eave corpul trebuis sii fe tras gi dezmembrat de patru cx, iar ‘membrele gi. corpal sii fie arse in Inbregime, preschimbate in ‘cenugs, iar cenuga rsipitd in vént”. ‘fost in sfareit rupt in buciti, povestogte Gacette dtm. aterdam’, ‘Aceasif ultima operatiune a durat foarte molt, ici cai {olosifi nu oreu obignuifi sk teagi; astfel inci, in le de patra, 8 trebuit ef fl adugi gase; dar nisi aceasti manevr& nefiind FEE chal Urgent, Journal et Mémoires, wl Vi p24 can} Hey te ern nl deca, ie cons chiaaaan ncn ra rie sane de pli ike cee loss 9 muees ot Bichon La Benes medone ta; pp. 16400. (oom XVII sil, 19, 7 Supe tu sup 1 XvIF-ea: e potrece Ta Avignon. Gisim ail elementele princi sale teaueau crus otrantares Fiick inte cal Pade a st rsturnarea atuafiei aldul urmlrit de popot ot corel salvat de skemerija #i inversarea violenth & dampatiei ponale, Trebuia spimaurat un eriminal nurs ‘rere do Por; de ma mule ose 9 le fn topte ab n-a putue 8 suspendat in gol It soabori Tay ca cdmaga lu, lovindwl pe dedesubt ca genun: acre afac tin burt, Vizand poporl eit de multi ficen | caitifove al erexdnd chiar chi tale intr-ascuns beregaia Cu 9 sh aula F Suprins de milk pentra condamnat i de furie pains eflduluyimoepa si arunce in aceeta cu piers #5 pipet mp, eal deschise cele doo trape iirc pe co see toe i ari pe merit apdad cu picioarle, in timp damnat ioe Teapectivau edldu, i trdges pe condamnat de. | f ioae de sub opanzurdtoare, 1 ficuserd, de asemensh, ot icon’ gle pe gurd. Dar ploia de pietre se intef, au fost @ den singe Law atins pe spénaurat In cap, cova ce obliga pe citer org nopeadt pe scar, cobordnd ou abita grabi incis, ca ie malecl ei, abindu-se cu eapul de pimdnt 0 thine de oamont a tabaett asuprli. Sa sctlat de jos oe Toute in mand, ameninfand cdl va uee pe col care s0 v9 ‘aionte dar, dupa ce a cla isa rdient de mai multe = 8 aoe dinar, murdasit din eap pén-npicioare sl ineeat im teria ainaprpiere, api taritcu mare agai i furiede etre Girl iP An le Universitat st de acolo pana la citi iam, care ajutorel Tu, batt bine eel, eu capul gt coepul pine Snare eat du a epital, unde a murit peste caters ile. In oe inp, cahva ing tring necunoscufi -au suit pe a5 7 eet eit faninapanuratl, fm trp co ai tw pring £9 | S2japd ce etdtune un tmp spanaurat, Dup eare pine ee cee fost distrask gi poporal rupse in bucitiseara calful Gopal eavarird to mare grabA resturile spanzurdtor Sane Cat despre supliciat, acesta a fost dus fntr-un cme | Baer ca justifia al bu posta pune mane pe liar de cea iB terca Sein-Antoine’, Arhepisopal- aordet oso ‘A Fagus traneportarea sa la aptal gia atras personally vou bea ai mare gj do el in sfareit, mai adaugd omit procesul-verbal, iam comandat haine nol, perechi de pantaloni, i din cap pink-n piciocre. Confratii nostri pcs ee cee eee ee ‘Ripmicemertcteplo metre tet Pa a renee cet itt ie se elt Se Bruen th ls aie rl ont nen no lone pa Cte _ Eh reper ua arn ea gtesboecteasa urn taottanie ft ni rece a ec ec shel uf rn ese sau sf protestze gin tmp co reas po sear" Cea e ‘retina mena | lacoremonia lor? A existat, in orice cas is Saint pe fs fet enone ee _Acest echivr apres. attate in cee ce _Aisarl de epfod, Ritual execsielpreveden ca Ins 1, Dube, Ler Beaton cites Dab apts 3 Avignon ou XVI ole, 1800 pp. 98 Sree seminal tie fn tal Ses Jaton teas ears dn A Sissi ‘in A History of Capilal Punishment, 1802, BRB. Hardy, Mes lis, vl 12 mai 1776, 7 supe, A supiclor as condarmnatl ssi proclame vinovfia prin nsungnni Fe gestrile gi disursulerminalului adevarul secret gi seris sl ‘Sisdacmel, em iecipia pe care oazbors cag prin dela odurit Ca ad fie cu adovarat intemeiatd, justia even 2 i ee foiatsulefacifa momental YM. Zeyie de acsteaporfe. Decne fara ati ncojurate Shs tp ose me un zai dtl iis toa acoste probe" postume. Se ntampla chiar ea reltari sia pontra ag susine nevinovlfia ck pentru a aesta crim jeune crime vi fame a fe poblicte, ea pus propa BPE ee ne ieatncl online de atel UE fn antn cra proce penta oe at Gr encour. Dincursurt rele? fntrun emumit rudy de gute peta cfr astfel min de discon OME Diacurg: Seve, puse ulterior in cixes- = yy contrabandisi, Compania Monopolurilor publica nite Tahu ceompla ei inden? Desigu, chiar mai freevent. Co al {aevedere puter aven in coca ce se povestst do pid, despre ‘Surlea celebyei Marion Le Gof, care fosesecipetenia un Tenumite bance din Bretania do la jumitatea secolulu al SUllT tea? Se spune ok arf strigat din natu egafodl: Tat BYhaine care maui, patie cop lSnvadat de bins, Si Sipiiee, am fost mincinoad gi lenega; am fneoput prin fra un evita de doud parale.. Duph aceea, am pridat ‘ogustrambulan{ si negu}itor de vit; in sfrst, am con: Tae otandl de hof i de aceea ra afte acum alc. Povestit {his acento copitoe vortr oa micar asta x lelujoneed rept ‘SUL Ge asta de dierare seaman prea mun chiar ter, real pe cae fi intrebuinfonz4, eu morala prezont tradifionsl eepitevolanta, in aiarele qi eratura de colporta pent ‘uf apocrit Dar existenjainsii a genau wutimeleeuvinte bo condamnat” est giitoare- Justia avea nevoie cave inne af autenifice inten fl sau aul chine pe care | nasa, Cinta scones sk consis line po rin si pedepsre,prodamand groziva cimelor pe care J Tihs era foriat sf declare, ca Jean-Dominique Langlade, ‘Ripe eansine Luo ca oft aminvelaTapta mea ingrozitone, {eBid qi lnmentabia, po care am comiso im oregul Avignon, ‘Bifare Sinintvea mumelui meu edeagustttonro, cf r4 le 1B. Sihenio am eileat in piconre lie sfinte ale preteneh® Pintr-un anu punct de vedere, fia volantl st lamentaren ‘Romulus constisae urmaxea proces; s2u, mai curdnd ele ‘Tameaad movanisml prin eave suplieioltranamiten in compel, fupotriva unui oareeate Montagne, care se ala in fruntes unei ‘bande, Compania distribu nig foi volante despre care chiar leave le redactase afirmi:,Au fost puse pe seama lui cite- va furtui a editor autenticitate e destul de nesigurs..g s-a vor ‘de Montagne ca de un animal foroce, un soi de hiend, ce buie vanat& far8 mild; minyie din Avignon erau infierbat {ate gi deen a prine:" Dar 4 efeetu, gi modul de thtrebuinpare al acestei litora- _ tari erau echivoce. Condamnatul ajungea, prin amploarea, crimelor sale detaliat expuse si, uneori, prin afirmares remussivilor tira, sf fie prezentat ea un erow Impotriva leg, | color bogafi, a celor putornii, a magistratilor,jandarmilor 5 pazniilor,Impoteiva impositelor gi agentilor oe le strangest, iminalul apaiea érept exponentul unei lupte in care came _ nilor din popor le era foarte lesne sf se recunoasci. Crimele ferindirtare ls Duman oaseniioe pont Ibdslegle = fale el apie purident: mua, nfl onus sft. fk toumalaenduplecnrea i determin lr nocd sup, ‘ngenunchezo:,In aiua exccutii, ora greu de erezut, nu mai |S putut citi nei o emote pe chip in timp cei reeunosteam pe crute fr sf art nici un pie de fried? re re nn sninneraetny nll Me i elt Bn 2 GPiv Danan 9.82 nuit D- Langlade, oxeatat a Avignon le 1 pele 1768. ao suplica escent in eet gem de ae de ca fms apa Sa edsepn axe mol mle eee at ace reine revi ecae lcelgraadvirt mas Crimele sae rh de aul amber cise eglieele fe'ca a ings pavers Htaratora polis, incepénd cu Sena arm ri deplgnreantoc See ysebenatiar agra rere anime Soe itp cve oil nigcet nu poate Tago Sach dine dud caractar pen animal @datactival ~ ot forma seriall erat. Ne afm in pe Distekdtenta tea eit sary doptat do torn ce eda in amas a i Tati ay oe scm ae ide ver reemsoenelanty gaa icin Seema Tee ea chime invest a troct co ar le il ne cr eres i pesos lone at Ree Arras eos A 5600, durant iuoperins {Teupliciul le faza de ancheté; de i; Hora ltrs lorie deseapet a 2e Tes cu paren Ja uelil intelectual dintre slo li sie oud occ itn eligi ed ) Hnnentarn fe cx pres a Goll ineectal dre I nf amcnneasinesnonon Oat anthetator Numan ole volte par ocipe WB °"Y Sina nti wean ae a Spinal ane aero polity lovin ruldedtorulet pi nto ae dfn eal spe percent _ Ferrel cit insta ete vortm im goera deo ocean ore. rust hn sui, sumbraprodamns aro mol din Te ere evr gral do intr popor emule prea eimplu acum ea si mai post ft ee {ia hr eis nutes gin,“ ee op ult pes ip Soul gon mu mat cuzongs nie oi |B rete eine jaca redness seats i mast ennufcon steno he sites sincate agenesis Sse tra atid PE an pc age a eee Min re Sena Sak et ga oe ier de pchare de ln smote popeare eats abonen, ‘rei aa nel poplsi primitive pent earns edoaeull se miretie al lliverse cotidiene, vor reproduce eenusiullipit de mrefi {dlieselor 9 al pedepsir lor. Separafia s-a produs; pporal omen aldo tet Lada SV fem Lad gun (26X26, maga anon cong aoa ies on dire azolly per de Set peas nr oa ca penser 160. Sg ee. 1m, Nog acer rtetant deve ena cs decane a are tra wet eo Siena dnt grt il a macy pi ed sc ea ee au fe supe wal tetaen infra yee hme cp Gea ge ue al pers ch acsta r Ba ‘et dre ceo t anen in ett era tesa epee oe Te Te Game Inurme sos ae come GRSEINE Felta der lr 07. SPAT Sete Sten io in, potent eon, vin ak ere Fi ene ht aed ft pene. equinus On Etter Tat, ama do omveier, fae Heese Samat gmean ca ein conta oar Piuipt shen rnb. sug id ire earl da Bate (1747769, Nob eon He Fence un sutton spect Sen A a dcoporta umes Sor Tie, onda Sour ina hn areal ain Abii, fae aoe 1 te stress exdad in devapae aspe ug, Ainun. ear mins do Vaan ceeitares sn yoann eee Steet ano, decitre Convene Dereinut oath er arab fom exomgeeDiconarel es EEUSRIEPLISE ctpne sedans Acct ey earn Suara 1s liar, GE 200s fan mage, rome pet sees hplat Hnath ean es Va=E ' apitolul I _PEDEPSIREA GENERALIZATA .»Pedopsel si fie moderate gi pe misura dolictelor, pedeap- ‘4 nu mai fle pronunjati decit impotriva celor -Yinovati de asasinate, iar suplicile ce produe indignaren meni si fie abolite* Protestul impotriva cupliilor eato general in a doua jumftate a socolului al XVIIC-lea: poate fi ‘ntlait la Glosoi gla teoreticienidreptulvi la juret, oameni _ a ogi, parlamentan:; in caitele de doleanfe! gi la legiitorii ‘in adundri. Trebuie i se pedepseasci nt la fel en pnd ati ‘si fie eliminata infruntarea fizicd dintre sveran 4 con- ‘amunat; si dispar confrunteres corp la corp intro rizbimazea ‘monarhului i minia indbusita a mule, prin intermedia celui supliciat gi al cildului, in scurts vreme, suplicil a devenitintolerabil. Reveltitor privat din porspestiva puter, unde trideazd tirania, excesul, setea de rizbunare sl oruda plicere de a pedepsi" Umilitor din perspectiva victimei, tudusi in stare de demidejde gi de Ie cere 98 mai apteapid si si mulpumeascd ycerului si judecdtorilr care par si] nat" Periculos orieum din prisina sprijimului pe eare- afl in al, in inclestarea lor une impotriva ceeilalte, violenta 1 Astfelremund, In 178, eancalaria postin 8 in ‘pitt de dla cu prv insur Bt algmen La Jann gous la'Rtotuton, vo. 1, 1901, gl Ay Desjadin, Lee Cahors dev Bia ‘ner of Jute ermine, 1685, pp 133, 25 Fee Venn Dino a Consent’ Aches po. ements ve XV, "ABs CAI, Oran su bi ermine, 18, = can ston geez ° reg vison uli. Ca eum pero suveran mi epeasl, Ou pe eae sformterl a op deat ‘eds muta emulate desde, ovorre pare Sede epiod enn f lun ememuon mata eae a sete cae ap Totes fnteo bi a Sea ei 8G A ae crn ae ee ee eee Pralkimea invafa ropede yc. na se poate razbuna deedt prin “rodivionale pedepselor? in ce fel a jun ‘TBnge™ In aceste cevemoni, ve fae objectul atitor investixi pares justificare morall migetrii de roformi? De co aceasth See ack orucenren dn ge de ltr a nanimd ff rule lo aerence inser eet satelite fre malfn emeniae noet apo, spin unr pope nandSaa coe cele hes Sat ee cuneete url din ocaranel fone unto arto boro unl atgi eeu elemento Jono de ali vee i intte (MM nr amonie™=praete ntl seven pr, eile lope aha ato camnaedce (B_ Gaopess ini Heente te nee pec por moar, ake me ap. tle nngur rit -ayacnfne gene aodeoeten cet et eg gum eeu pncpn de nvereli atl acl rea nance = tot pte od 9 Hinde mage i din (MEU bts cdnd se pune din neue nttdornas pelea tne, face din vin unc «demote rn eee Sa onoml pedopia, Larus epee ea sium sel a revere ty novnvap Lane cl JP 80rles ar ft inaugurat eriza scestsi economii, propundnd, iclenfe, primejdioase i ituale, reformatoris veacului al “ca solute, legea fundamentali conform elrela pedeapsa tre Xviidea au denna, cimpotrivl, cea ce excode, deo parte buie s8 abt omnis" ea ,misuri, fra of se f putut da un| ide ceslalta, exercitatea legitim a puteri: tiramia, dupa el, “tons definitiv acestui prineipiu, considerat, eu toate acestea, Toriposta la revolt; ae choamé una pe cealalt. Percol abla. ‘neocoit. Este nevole, prin urmare, 98 povestim nagtazea si ‘Trebuie in slit a justfia penal, in Joe 8 _Incepatul acestoi enigmatics imblanzii" pedepseasc’, seer ocaitate a unei pedepe rd suplicino formulatt rae nt cn reefs sifleteaack ora fir vevoiate: nel mai ‘i dine asean un era mar edule respectatatanel cid Tagine Santa ch om Va vein seclul al XL, o 35 eran descoperi tn eximinal va dovenifnta inte santa pene bfetul pe cae aonstapretinde sel corectexe TSIEN Roosters dame une ert neo de ein & rac Eu tere 1, Chauna Annales do Normand 1902p 26,9965 pp. 17308. oy Ladue, i Coren 197% Rav nclawen pet de sd onoronne ux XVIBo VI iit 1 Rea sndiperatat, p. 926: Aitorl ara cf natal edopsvea gonoraza cy __ sen scum practice do norospactare a leg arf slit ele {see siniinasupra corpull cSutind alte obective, Maderare ‘cimalorinante de imblanzrwalogilor. Or, aceasth thant Tormare mu poate frupth de o sare provess care oaubinting feinpriml rind, com noteuak P. Chauna, deo modificate in _ Jul precunilor economice, deo ridieare general nivel de tra, de o prominfatscrestere demografic, de oinmalfte | aver 9 a propretiilor ea gi nevi de scartata ce decurge din aceasta De-s ungal seal al XVII-lee, se ‘const n plus, oancmtaindgpice a justifies, ale cei texte devin, n mai multe punete, ma severe: fn Anglin, din esl 229 ‘ect capitale definite Ie ineoputal seco al XIX Ie, 156, {useserl definite si incriminate in ultima sutd de a _ Franfa, legislafa rferizave la vagabond fusesereinnoita gi inispriti in mai multe vanduri ou fnespere din eecolul al XVIE-ea; 0 activitate mat rigurcast si mai metieuloasd a justi tinde of se exercite aaupre uni intresi delinevente marunte pe care altidati o lisa si seape mult mai usor: ea ‘ovine in secolul al XVITH-lea mat inceatd, mai apisitoare, mat severs fafa de fart, a cdr frovenfl relativi a oresout 9 £253 Ge care ea incepe si capete nuanje burgheze do justifie de class; deavoltarea, mai ales in Franga, dar in specie la Paris, ‘Age, eel vente sent nfl Reval de pt mal pin anergen eu a fgel donnie at Lan? IV" fs geal [vino gordon sre Chao ren ls nial ik [Nomandiegemontrensh cesta cress fue in dntinead oleic alee wate de Botte JON Gop gd | Boucheron in Anncis ce Normencl din 1082, 19681971 Pent Pai cE Patrvieh in Crime of eminal on Pret ou UP et VUE ‘iit, 197 Aes! fenomen, on parm tn Angle Ch Hibs The Rete Eo 0. tela, ine ond data Seay i, 1B. Chane, Annales de Normandie 971, p68. 2 Thomas Powell Baton, Porliomentary Deote, 1819, XIX, 8 Ble Roy Ladura, Contrepoin, 1078 Studiat Scat Fangs espe ie Vol dalimente 3 Parson XVIP sie 1974 conte asus teint nto 17901278, dn mumdrl sentntorsetestoare a set at condarn i paler, roan ova rote pa la 1s 1778 Lita evetate tahoe ox ccmtne til fo) “mmenina lanewed supra vloe aie scp case domes. ‘ts respectind propritaee” Gp 19082. {eatiorers yung] _resctina ea | wecTan AN] 100 Pedespes ’ prindere,infrmare:deplasshenrprascilor do nesespatars & ‘unui aparat politieness ce impiadicd amplifcarea unci cvimi- . _ fog este corelativa uneiextinderi gi eizeliri a pracicilor pun ‘alka srgareate gd suprefat,mpingando spre me mak Sle Trl ot aan ane de mat ose ot Sdugdn tcredinga, apronpe general nto creqiarencince ccf pesiouloaed = nuumarah de rine m timp ce istorii dead constatd o inpufiare a morlor ands de eiucétor, {1 yore le vedea sbitandese ca niga nor de caste asupra ateloy franceae Sunt nist ase vorace, co distrag nie ‘Srual cultivator. Suny cas vorbim la peopl, rupe ins- ~ Rls Mapanaiy pe supraaja tertoriul care teSleze dup wal lo plat ee into fard oxapatd care ca ttl de yomend, perp Yetiabie imponte pe rani siraci i cost {at ul deca iporitl cel pufin trim din venturi, colo Tine impunerea este cea mal rica! In majortate, cbse tr osc dlinrenja ne nce asin ser ur estgur adepif ne met mar igor sang ot care con” Sidord oh juste ce g-ar modera brtalitatea arf mai cB Eenek mal putin Gigpast of dea de una singurd fnapot “innton conseentlr proprio acan I sustn magistra hve ae eonsiderd depaein de cumirl de procse: ymizarin Stuipisdor sf coraptia moravurior au inmuljt-sumarul ‘moor gi vinovai i demonsteas In orice ca, practicn Sail t ibunelelor.,Tocmal uti at al Vesa ogi unt cei caro vests: deja era revolutionard gi imperial, Ne {apeasis in procescle cin anti 1782-1789, sporveavscurlr. aprime fafa do siral, refs concertat de a depune marture, xoploreretiprl a neineredri, uri qi ii" 1 Delage deriva net erminaliai de singe spreocrimineli- | cae do rel fee pte dint-un meeenism complex, In care | Sin: presente dervoltarea products, creyteran averlor, 0 | Nalovicare jriicd i morald mai accentuate vaporturtar © Geoprisat, mtods de conta ai igureee,osuyravegher’ Me Sle a populatish, ene ma perfetionate de reperal, Transformare general de atitudine, ,schimbare findnd de “domenial spiritlui $i al subconstientului™ Posibi, dar mai _ Sigur ei mal nemijlcit,efort de adeptare a mecanismelor de patere ce ineadreazi existenfa indivizilor; adaptare gi cizelare _ 8 aparatelor eave preiau si fin sub control comportarea de zi - cutia acestora, identitaten, activitatea gi gesturile lor aparent _ Tipste de important; alt fel de politied fa} de muljimea de corpuri gi forfe pe care o reprezinti o populatie. Ceea ce se ul ecosta este, desigur, mu atét un respect now pentru caitatea de oameni a condaninajlor ~ euplicile unt _ {nl freevente chiar gi in eazul crimelor ugoare cto tendint spre 0 justfic mai subtilé gi mai fing, spre o supraveghore | penal mai riguroasa a corpului social, Conform unui proves mele violente ured, intole tanta fabé de delitele economice crest, contrealele devin mail Irecvent, ir intervene penal imal numerease. (Or, dack pun fot in fot acest proes eu diseureul er- | cal reformatarilr, neva 8 dat sf consti o emareabi coincidental stratogss.Intr-adovi, coe co aesta atocd la Divell justi’ traifonale, nants dee stabil principle unel ‘a penult esto oom eractrul exes al pecepslor, dar tstsvorba do un exes provoeat doo ips de repularitate ma ‘urind dect do un abur al puter punitive. La 24 muarte 1700, ‘Thouret™ deschida, in cadrul Constituantei, dscotia ct Dvir la noua organiza a puterijudecitores Puter, dup 4) ydenaturatf” fn Fronfa in tei modu. Print apropriere privat: alujba de judecdtor se vinde si se cumpard; so Imogtenegt; reo valoare de marfs si, prin urmare,dreptatea pe are judedtorulo imparte este oneroass, Pinto eonfuzie fruze dou tipusi de puter: aceea care face dreptate $i fo mulenzi o senting aplieind logea si aceea care foe legen ca sare. In srt, prin exstenja une seri intreg de prviegit ‘acelagi timp mai timpuril, 10, Le Trane, Mémoires cue vagabonds, 1264p. Gilde esempia Bupa, Mimotre uta pour tis hommes lands 8 taro 786, , 287. “Gnuldnte propa Comers din Tournall tnt-o adres te rege, 2 augue 170 chat in Aras Parp,p “UB Gfatna, anoles de Normendie 1986, 108. ei. 1 xpos apt at NW, Mogens, foe CAAhS se Peceapsa ce fac nesigurl activitateajustitiei: exist tribunal, proceduri, ‘piri i chiar dolicte ,privilegiate" si care se plaseazd in afara ‘replat comin’ Aceasta nu e deeSt una dintre numeroase- le formulani ale unoreritiel vechi de cel pus o jumitate de sooo), care, toate, dentuntl tn aceasté denaturare principiul une iscontinud in primal ‘exerite gi care nu se constituie niciodatd intro piramid& unicd ‘scontinui? Chiari ldsind Is o parte juriadichilereligionse, ru putem si nu finem seama de discantinuitiile, supra prunerile si conflitale dinte difeitele justi: ale senicrlor, importante incd in reprimarea delictelor de micé important; ale ragel, ele inselo numeroase gi prost coordanate (curtile fuverane inte’ freevent in conflict eu tribunslele prezidate de reprezentant ai rogelu gi mai ales cu prezidile recent creste cainstanja intermediare);cale care, de drept sau de fap, sunt asiguratede instanfe administrative (precio intendenfi polifenasti (precum ofiferi do jandarmi si locotenentii de polite Ia care mat trebuia adaugat si dreptul dofinut de roge sau de roprezantanfii acestuia de a lua in afara oricdzei pro- ceduri normale decizit (Ge intemnitare sau exilare). Aceste {nstange multiple, tocmai datorita plore lor, se neutralizeard ‘unele pe altele gi aunt incapable 8 aeopere iixegul corp social. Inedlceala lor face oa justijia ponali ef fe in mod paradaxal Jncunard. Lacunata din pricina diferentelor de cutume gi pro ceduri, in cada Ordonanfei generale din 1670; lacunard din ‘causa conflictelor interne de eompeten;lacunard din eauze {ntereselor particulsre— politice sau economice—pe care fiecare instanfé le are de apdrat; Iaounayé, in sfareit, din pricina inter venfiilor puterii regale care poate Smpiedica, prin gratieri, ‘comutiri eitfrt in consiiu ori presiuni directs asupra magis- ‘rafilor,cursul uniform gi auster al justtiel ‘Mai curdnd deedt de elabiiune eau eruaime, In eritica vefor- ‘matorilar se vorbeste de o defcitard economie a puterit. Prea 1 Archies paremertaires, vol XI, 344 2 ‘Despre act able putam teint Intro oti, lx &. Lingut, ‘Néceté Une reform dane fader de a ain 1704, 8 Ie ‘A Boucher dita Cahier dun magistot, 178, _ tate in alogotee pedepselor prea multé putere acordat | pilor rogelu", nu mumai fata de acueati, ck gi fafa de ceilalfi __ poate si suspende cursul justifies, sii modi justifiel ee datoreard nu atét unei slibiciun, " podepsirea genoratzaté 103 - soy putere definuti de jurisdic inferioare, eo pot econ _ ursul ignoranfei gi al eSriciei condamnazilor ~ 54 nevlijece fapalurle do drope gi of trimitd ford control spre executare - Gentinie arbitrare; prea mulea putere de partea une! acuzai rea i sunt puse la dispozitie mijloace aproape nelimitate de termi, in timp ce acuzatul este total dezarmat in fata lor, - egoa cei face pe Judecitor si fie cind prea sever, cing, prin veactie, prea indulgent; prea multé putere tn mdinile jndecitorilr, care se pot muljumi ea probe insuficiente, dack acoston sunt legals, scare dispun de o slicient de mare iber- ‘magistraf; In sfarsit, proa mult putere exercita de rege, care fesesizeze pe magistrafi, si revoce sat 28 exileze, sii poatt {nloeu cu judesiteri benefciind de insiaeinare rgalé, Paraizia ‘el prem rote apterous ce pune evenflo ncaa ce rte | _— neeasti concentrare, Or, aceasti disfunctie a puter trimite Ia un exces central: 20a ce s-ar putea nur ,supraputerea" monarhil, ce identi fick dreptul de a pedepsi et puterea personald a suveranul, ‘eatificare teoretied ve face din roge fons justitiae ,izvoral

    You might also like